Sunteți pe pagina 1din 14

Compunere (lingvistica)

De la Wikipedia, enciclopedia libera


Jump to navigationJump to search
�n lingvistica, termenul �compunere� denume?te un procedeu intern de �mboga?ire a
lexicului, care consta �n formarea de cuvinte noi din doua sau mai multe cuvinte
existente independent, dintr-un cuv�nt ?i dintr-un element de cuv�nt care nu exista
independent, sau din doua asemenea elemente. Uneori componentele �?i pastreaza
sensul, alteori ?i-l pierd par?ial sau total �n favoarea unuia nou[1][2][3][4][5]
[6].

Din punctul de vedere al situa?iei �n care a avut loc compunerea, unele cuvinte
compuse au fost formate �n cadrul propozi?iei, fiind la origine sintagme formate
din cuvinte care erau �n mod frecvent alaturi �n propozi?ie, totdeauna cu aceea?i
func?ie �n aceasta, sau din cuvinte care nu formau o sintagma, dar erau frecvent
folosite alaturat. �n ambele situa?ii au dob�ndit �mpreuna un sens diferit de cel
al fiecaruia �n parte, sud�ndu-se treptat[6]. Altele au fost formate �n mod con?
tient �n afara propozi?iei, pe baza unor modele deja existente �n limba sau
calchiate dupa modele din alte limbi, procedeu care este ?i actual[7].

�n privin?a productivita?ii compunerii exista diferen?e mai mult sau mai pu?in mari
�ntre limbi. �n ordinea descrescatoare a acestei productivita?i se pot aminti
germana, engleza, spaniola, franceza, latina[2]. �n tok pisin, o limba creola,
compunerea este extrem de productiva[8]. �n maghiara este unul din procedeele cele
mai productive, alaturi de derivare[6]. �n limba rom�na nu este un procedeu
preferen?ial �n compara?ie cu germana, de exemplu, nefiind specifica nici latinei,
nici celorlalte limbi romanice[1].

Compunerea are loc, �n general, dupa anumite reguli morfologice, sintactice ?i


semantice specifice limbii �n cauza, iar �n cadrul unei limbi sunt mai multe
procedee de compunere, dintre care unele sunt mai productive dec�t altele[1][6].

Cuprins
1 Elemente de cuv�nt neautonome �n compunere
2 Compunere sau derivare?
3 Formarea cuvintelor compuse
3.1 Pe baza unui raport sintactic
3.1.1 Subordonare
3.1.1.1 Subordonare atributiva
3.1.1.2 Subordonare completiva
3.1.2 Raport predicativ
3.1.3 Coordonare
3.2 Fara raport sintactic
3.2.1 Cuvinte �n compozi?ia carora intra cuvinte gramaticale
3.2.1.1 Cuvinte cu sens lexical deplin
3.2.1.2 Cuvinte gramaticale
3.2.1.3 Propozi?ii sudate
3.2.2 Cuvinte telescopate
3.2.3 Sigle ?i acronime
4 Lexicalizarea cuvintelor compuse
5 Cuvintele compuse ?i �mprumutul lexical
6 Note
7 Surse bibliografice
8 Vezi ?i
Elemente de cuv�nt neautonome �n compunere
Dupa unii autori exista ?i cuvinte compuse �n care cel pu?in un component nu este
cuv�nt existent independent, dar are sens lexical. �ntre asemenea elemente de
compunere, unele sunt autohtone, eventual cuv�ntul compus fiind un calc dupa un
model strain, de exemplu:
BCMS[9] polukrug �semicerc� < polu- (forma de acuzativ a substantivului pola
�jumatate� ie?it din uz) + krug �cerc�[10];
hu element prim: �ln�v �pseudonim� < �l- �fals-� + n�v �nume�[11];
element secund: p�kf�le �specie de paianjen� < p�k �paianjen� + -f�le �fel de�[12]
[13].
Alte elemente de compunere neautonome sunt straine limbii �n cauza. �n limba
franceza, de exemplu, ele sunt de cele mai multe ori grece?ti sau latine, ?i
participa la a?a-numita �compunere savanta�. �n unele compuse, unul din membre este
cuv�nt autonom ?i autohton, sau un �mprumut vechi. Exemple[5]:

insecticide �insecticid� < insecte (cuv�nt francez cu caderea lui e) + -i- (vocala
de legatura) + -cide �ucigator� (de origine latina);
microonde �microunda� < micro- �mic� (de origine greaca) + onde (cuv�nt francez);
bibliophile �bibliofil� < biblio- �carte� + -phile �prieten� (elemente grece?ti).
�n BCMS, unul din componentele cuv�ntului compus poate fi un radical nefolosit
autonom. �n unele asemenea compozi?ii, elementul secund este un asemenea radical
singur, ex. ki�obran �umbrela� < ki�a �ploaie� (cu caderea lui -a + vocala de
legatura -o- + bran- (radicalul verbului braniti �a apara�). Al?i asemenea radicali
trebuie sa aiba ?i un sufix lexical, neput�nd exista autonom nici primul component
+ radicalul, nici radicalul + sufixul, ex. staklorezac �sticlar� < staklo �sticla�
+ rez- (radicalul verbului rezati �a taia�) + -ac (sufix formator de nume de agent)
[14].

Compunere sau derivare?


�n unele cazuri nu se poate delimita clar daca este vorba de compunere sau de
derivare, chiar daca componentele sunt cuvinte independente. De exemplu, Hristea
2003 vede �n contra- un prefix[15], dar DEX �09 un element de compunere[16], contra
fiind ?i cuv�nt independent ca prepozi?ie. Tot elemente prime de compunere sunt
prepozi?iile ?i pentru Grevisse ?i Goosse 2007, ex. contremander �a contramanda�,
sous-estimer �a subestima�[5].

�n limba maghiara exista prefixe verbale care se folosesc autonom ?i ca adverbe.


Combinarea acestora cu verbele se apropie de compunere, ex. �jraolvas �cite?te din
nou�[13].

Formarea cuvintelor compuse


Exista asemanari ?i diferen?e �ntre limbi din mai multe puncte de vedere �n privin?
a formarii cuvintelor compuse:

natura raportului sintactic dintre componente, �n cazurile c�nd exista un asemenea


raport;
par?ile de vorbire care participa la compunere;
par?ile de vorbire ce rezulta din compunere.
Pe baza unui raport sintactic
�ntr-o parte din cuvintele compuse se poate identifica raportul sintactic ini?ial
dintre componente: subordonare, coordonare sau raportul dintre subiect ?i predicat,
daca, dupa cum considera unii autori[17], acesta nu este de subordonare, ci unul
specific, numit predicativ.

Subordonare
�n cazul acestui raport sintactic poate fi vorba de subordonare atributiva sau
completiva.

Subordonare atributiva
Atribut adjectival

�n limba rom�na se formeaza astfel, cu topica obi?nuita a sintagmei, termeni de


specialitate folosi?i �n limbajul curent (ex. botgros, piatra-v�nata, apa tare),
substantive depreciative (coate-goale, ma?e-fripte, vorba-lunga) ?i toponime, ex.
Alma?u Mare[1].

Exista ?i unii compu?i mai vechi cu topica inversa: buna-credin?a, buna-cuviin?a,


bunavoin?a, rea-credin?a, rea-voin?a[1].

?i �n limba franceza sunt asemenea forma?ii, dar mai rare, cu topica obi?nuita, ex.
coffre-fort �seif� (literal �cufar-tare�). ?i mai rare sunt cele cu topica inversa:
rouge-gorge �macaleandru, gu?a ro?ie� (lit. �ro?ie-gu?a�), pur-sang �purs�nge�[4].

�n limba engleza, de asemenea, este un procedeu mai pu?in frecvent dec�t altele,
de?i urmeaza ordinea normala a componentelor �n aceasta limba (adjectiv +
substantiv): darkroom �camera obscura�, loudmouth (om care vorbe?te tare), readhead
(specie de ra?a) (lit. cap ro?u)[2].

�n BCMS astfel se formeaza substantive (ex. Beograd �Belgrad�, lit. �ora?ul alb�) ?
i adjective, ex. sedokos �cu par carunt� < sed �cenu?iu� + -o- + kos (radicalul
substantivului kosa �par�)[14].

�n maghiara sunt frecvente compozi?iile de acest tip pentru formarea de substantive


(ex. gyorsvonat �tren rapid�), dar ?i de alte par?i de vorbire, de pilda adverbe:
nagyr�szt ��n mare parte�[7].

Nume de culori formate astfel, cu adjectivele deschis ?i �nchis, sunt:

ro ro?u �nchis, ro?u deschis[1];


fr bleu fonc� �albastru �nchis�[4];
hu vil�gossz�rke �gri deschis� (lit. �luminos gri�)[11];
BCMS svetloplav �albastru deschis� (lit. �luminos albastru�)[14].
Sunt nume de culori compuse ?i cu alte nume de culori, mai ales care exprima nuan?
e:

ro galben-portocaliu, galben-verzui, verde-gri[1];


BCMS crno-�ut �galben-ro?cat� (lit �ro?u galben�)[14].
�n BCMS mai exista pe baza acestui raport sintactic[14]:

substantive compuse din adjectiv + radical verbal: pravopis �ortografie� < prav
�drept� + -o- + radicalul verbului pisati �a scrie�;
adverbe compuse din unele numerale cu valoare adjectivala + substantivul put, cu
sensul de baza �drum�: jedanput �o data�, dvaput �de doua ori� etc.
Aici se include ?i formarea unor numerale �n rom�na: doua, trei etc. sunt
atributele lui �zece� �n douazeci, treizeci etc.[1]

Atribut substantival

Acest tip de atribut exprima, �n unele cazuri, un posesor.

�n rom�na, posesorul este exprimat prin substantiv la cazul genitiv, form�ndu-se


astfel unele nume de plante ?i toponime: gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-
boului, Podu Turcului, Poiana Marului, Vatra Dornei etc.[1]

Structuri posesive se gasesc ?i �n alte limbi:

de Tageslicht �lumina zilei�[2];


en children�s literature �literatura pentru copii�[2];
hu bolondokh�za �casa de nebuni� < bolondok �nebuni� + h�z �casa� + -a (sufix
personal posesiv)[7];
BCMS kucevlasnik �proprietar de casa� < kuca �casa� la genitiv + vlasnik
�proprietar�[14].
Alteori, atributul substantival nu exprima un posesor.

�n rom�na este relativ bine reprezentata sintagma cu prepozi?ie: buhai-de-balta sau


bou-de-balta, floare-de-col?, vi?a-de-vie, Ro?iori de Vede, Baia de Arama, Curtea
de Arge? etc.[1]

�n franceza sunt de asemenea astfel de forma?ii, inclusiv unele din care a cazut
prepozi?ia: dessous-de-table �?paga� (lit. �dedesubt-de-masa�), pomme de terre
�cartof� (lit. �mar de pam�nt�), timbre-poste �timbru po?tal� (ini?ial timbre de
poste �timbru de po?ta�)[4].

Combina?ia atribut substantival fara prepozi?ie + substantiv corespunde cu cele


doua de mai sus �n limbi ca engleza sau maghiara. �n acestea, regentul este, de
regula, al doilea element[2][13], care da ?i sensul cuv�ntului compus, ceea ce
reiese bine din forma?iile din acelea?i doua cuvinte, cu topica diferita, en piano
player �pianist� vs. player piano �pian mecanic�[18].

Este un procedeu foarte productiv �n engleza[2]. Exemple: beer can �cutie de bere�
(lit. �bere cutie�), coffeehouse �cafenea� (lit. �cafea casa�), dance hall �sala de
dans�[2], fireman �pompier� (lit. �foc om�), bathroom �baie� (lit. �baie �ncapere�)
[19].

�n maghiara de asemenea, acest tip de compunere este foarte productiv. �n aceasta


limba, compunerea este tot binara, dar se combina asfel nu numai doua cuvinte
simple, ci ?i un cuv�nt compus cu unul simplu sau doua cuvinte compuse. Exemple:

doua cuvinte simple: ak�cerdo �padure de salc�mi� (lit. �salc�m padure�),


k�ly�kkutya �ca?el, pui de c�ine�, cser�pk�lyha �soba de teracota�[7];
cuv�nt simplu + compus: torn�sz-csapatbajnoks�g �campionat de gimnastica pe echipe�
(lit. �gimnast-echipa campionat�);
cuv�nt compus + simplu: ezermesterbolt �magazin de bricolaj� (< �(o) mie + me?ter +
magazin�);
doua cuvinte compuse: rendorzenekar �orchestra poli?i?tilor� < rendor �poli?ist� (<
rend �ordine� + or �pazitor�) + zenekar �orchestra� (zene �muzica� + kar �cor�)
[11].
?i �n BCMS exista acest tip de compunere, mai ales cu vocala de legatura, (ex.
parobrod �nava cu aburi� < para �abur� (cu caderea lui a) + -o- + brod �nava�), dar
?i fara asemenea vocala: spomen-ploca �placa memoriala� (lit. �amintire-placa�)
[14].

Subordonare completiva
Complement direct

�n rom�na se formeaza substantive comune nume depreciative de persoane, din verb la


indicativ prezent, persoana a III-a singular, ?i un substantiv cu func?ia de
complement direct. Majoritatea sunt cu topica obi?nuita (ex. fluiera-v�nt, �ncurca-
lume, papa-lapte, pierde-vara, t�r�ie-br�u, zg�rie-br�nza), dar sunt ?i cu topica
inversa, ex. gura-casca[1].

�n franceza exista aceea?i structura, care da ?i substantive nume de obiecte:


portefeuille �portofoliu, portofel� (lit. �poarta foaie�), tire-bouchons �tirbu?on�
(lit. �trage-dopuri�)[4], abat-jour �abajur� (lit. �da �n jos lumina�), porte-plume
�toc� (lit. �poarta-peni?a�)[5].

�n maghiara se formeaza astfel substantive din substantiv + verb la un mod


nepersonal (ex. fav�g� �taietor de lemne�) ?i verbe cu topica CD + verb, ex.
egyet�rt �este de acord� (lit. �una �n?elege�)[6].

�n BCMS se �nt�lne?te de asemenea acest raport sintactic, �n substantive [ex.


palikuca �incendiator� (lit. aprinde casa)] ?i �n verbe, ex. dangubiti �a pierde
vremea� (lit. �zi a pierde�)[14].

�n engleza, acest tip de compus este rar, ex. scarecrow �sperietoare de ciori�
(lit. �sperie cioara�)[20].

Complement indirect sau circumstan?ial

Se �nt�lnesc, de pilda, compuse pe baza de sintagme cu adjectiv provenit din


participiu cu complement circumstan?ial:

ro binevenit, clarvazator[1];
fr bien-aim� �iubit� (lit. �bine-iubit�), bienveillant �binevoitor�, malveillant
�rauvoitor�[5];
hu harcedzett �calit �n lupta� (lit. �lupta calit�)[7];
BCMS dobrodo�ao �binevenit�[14].
Prin subordonare completiva circumstan?iala se formeaza ?i numerale:

�n rom�na, cele de la 11 la 19, ex. doisprezece[1];


�n BCMS, acelea?i numerale, cu componentul deset �zece� redus �n cursul evolu?iei,
ex. limba slava veche jed?n? na desete �unu pe zece� > jedan na desete >
jedanadeset > jedanaest �unsprezece�[21];
�n maghiara, acelea?i numerale, precum ?i cele de la 21 la 29, ex. tizenketto
�doisprezece� (lit. �pe zece doi�), huszonegy �douazeci ?i unu� (lit. �pe douazeci
unu�)[22].
Alte forma?ii bazate pe un raport de subordonare completiva sunt, �n limbile
amintite aici:

adverb + substantiv ? substantiv: hu egy�tt�l�s �convie?uire� (lit. ��mpreuna vie?


uire�)[7];
adverb + verb ? verb:
BCMS zloupotrebiti �a abuza� (de ceva) (lit. �rau a folosi�)[14];
hu felmegy �urca� (lit. ��n sus merge�), lej�n �coboara� (lit. ��n jos vine�)[13]
[23];
verb + substantiv ? substantiv: fr meurt-de-faim �muritor de foame� (lit. �moare de
foame�)[4];
substantiv + adjectiv ? adjectiv:
hu �rzelemgazdag �bogat �n sentimente� (lit. sentiment bogat)[7];
BCMS krvo�edan �setos de s�nge� < krv �s�nge� + -o- + �edan ��nsetat�[14];
substantiv + radical verbal ? substantiv: BCMS rukopis �manuscris� (< ruka �m�na�,
cu caderea lui a + -o- + radicalul verbului pisati �a scrie�)[14];
substantiv + substantiv ? substantiv:
fr arc-en-ciel curcubeu (lit. �arc-�n-cer�)[5];
en pain-in-the-neck (familiar) �pacoste� (lit. �durere-�n-g�t�)[24];
hu tejbegr�z �gri? �n lapte� (lit. ��n lapte gri?�)[7];
verb + adjectiv ? adjectiv: BCMS znati�eljan �curios� (lit. �a ?ti doritor�)[14].
Raport predicativ
�n unele limbi, elementele unor cuvinte compuse provin din sintagma data de
subiectul ?i predicatul unei propozi?ii.

�n franceza, astfel sunt[5]:

substantive comune: croque-monsieur �sandvi? cald� (lit. �cran?ane-domn�), pense-


b�te �noti?a memento� (lit. �se g�nde?te-prost�), saute-mouton �jocul de-a capra�
(lit. �sare-oaie�);
toponime: Chantemerle (lit. �c�nta mierla�), Hurlevent (lit. �urla v�nt�),
Pissevache (lit. �urineaza vaca�) (nume de p�r�u).
?i �n maghiara sunt asemenea compuse[7]:
adjective: vill�ms�jtotta �lovit de trasnet� (lit. �trasnet l-a lovit�),
szavahiheto �credibil� (despre persoane) (lit. �cuv�ntul sau poate fi crezut�);
verbe la gerunziu: l�lekszakadva �cu sufletul la gura� (lit. �suflet rup�ndu-se�).
Coordonare
Coordonarea �n cuvintele compuse este, de regula, juxtapusa ?i copulativa, fara
niciun fel de dependen?a �ntre componente, care au o pondere semantica egala[2]
[25]. �n unele limbi, �n unele compozi?ii, topica este libera fara schimbare de
sens, ex. fr un bracelet-montre (lit. �o bra?ara-ceas� sau une montre-bracelet
(lit. �un ceas-bra?ara�) �ceas de m�na�[5], en owner-operator �proprietar-operator�
sau operator-owner �operator-proprietar�[2].

Uneori, coordonarea este jonc?ionala. Este cazul unor numerale:

ro treizeci ?i cinci, optzeci ?i doi etc.[26];


fr vingt-et-un �douazeci ?i unu�, trente-et-un �treizeci ?i unu� etc.[27]
�n engleza, astfel este adjectivul sweet-and-sour �dulce-acri?or� (lit. �dulce-?i-
acru�)[28].

Compusele prin coordonare fac parte din mai multe par?i de vorbire.

Substantivele compuse din alte substantive sunt frecvente. Exemple �n rom�na sunt
substantive comune ca pu?ca-mitraliera, artist-ceta?ean sau toponime cu falsa
coordonare, termenul al doilea fiind ini?ial la genitiv: T�rgu-Jiu, S�ngeorz-
Bai[1]. �n alte limbi:

fr wagon-restaurant �vagon-restaurant�, l�Alsace-Lorraine �Alsacia ?i Lorena�[5];


hu ad�sv�tel �v�nzare-cumparare�[6], Budataxi (< Buda + taxi) (nume de firma)[29];
zh f�-mu �parin?i� (lit. �tata-mama�)[30];
BCMS Naftaplin (< nafta �petrol� + plin �gaz�) (nume de firma)[31];
tok pisin papamama �parin?i�[30].
Sunt ?i substantive compuse din verbe, de exemplu:

fr chausse-trap(p)e �capcana� (din doua verbe cu sensul ie?it din uz, lit. �calca-
sare�)[5];
hu j�ttment �venetic� (lit. �a venit-a plecat�)[13].
Adjectivele formate astfel sunt, �n anumite limbi, unele cu vocala de legatura,
altele fara:

ro democrat-revolu?ionar, rom�no-francez[26];
fr sourd-muet �surdo-mut�, aigre-doux �dulce-acri?or� (lit. �acru-dulce�), franco-
russe �franco-rus�[5];
�n maghiara, adjectivele compuse sunt fara vocala de legatura: piros-feh�r-z�ld
�ro?u, alb ?i verde�[7], hegyes-v�lgyes (lit. �muntos-valurit�)[6].

�n BCMS, astfel de adjective sunt toate cu vocala de legatura: gluhonijem �surdo-


mut�, dru�tveno-politicki �social-politic�, crveno-bijelo-modar �ro?u alb ?i
albastru�[32].

Verbele compuse prin coordonare sunt foarte rare �n franceza, din verbe sinonime,
ex. virevolter �a se roti� (< virer �a se �nv�rti� + volter �a face o rota?ie�)[5].
Sunt ceva mai frecvente �n maghiara, din verbe apropiate din punct de vedere
semantic: �ti-veri (lit. ��l/o love?te-bate�), s�t-foz �gate?te� (lit.
�frige/coace-fierbe�), f�r-farag �me?tere?te� (lit. gaure?te-ciople?te�)[7].

Sunt ?i unele adverbe compuse, din adverbe cu sensuri contrare, aici fiind vorba,
�n mod excep?ional, de coordonare adversativa:

hu j�l-rosszul �bine sau rau� (lit. �bine-rau�)[6];


BCMS manje-vi�e �mai mult sau mai pu?in� (lit. �mai pu?in-mai mult�)[14].
Unii autori includ �n compunerea prin coordonare ?i reduplicarea[5][7].

Uneori este vorba de dublarea unui cuv�nt, de exemplu:

ro mai-mai, gata-gata[33];
fr cache-cache �jocul de-a (v-a?i) ascunselea� (lit. �ascunde-ascunde�)[5];
en goody-goody �persoana care se poarta astfel, �nc�t sa placa celor investi?i cu
autoritate� (familiar ?i depreciativ) (lit. �bunicel-bunicel�)[34];
hu egy-egy �c�te un/o� (numeral distributiv), m�r-m�r �gata-gata�[6];
BCMS gdegde �ici-colo, �n unele locuri�; katkad (cu asilimarea lui [d] din primul
cuv�nt de de catre [k]) �uneori�[14].
Alteori, �ntre componente este o mica diferen?a de forma. �n unele cazuri, ambele
componente sunt ?i cuvinte autonome, �n altele numai unul este ?i cuv�nt autonom,
iara?i �n altele niciunul nu este un astfel de cuv�nt. Exemple:

ro calea-valea[35];
fr pr�chi-pr�cha[36] (familiar, depreciativ) �predica�[5];
en easy-peasy (familiar) �floare la ureche�[37];
hu �mul-b�mul (lit. �se minuneaza-se holbeaza�)[7];
BCMS kako-tako �oarecum� (lit. �cum-a?a�)[14].
�n lingvistica maghiara se considera cuvinte compuse ?i cele numai cu radicalul
reduplicat, ex. akarva-akaratlan �vr�nd-nevr�nd�[38], k�r�s-k�r�l �de jur
�mprejur�, r�gestelen-r�gen �foarte demult�[6].

Fara raport sintactic


Cuvinte �n compozi?ia carora intra cuvinte gramaticale
Acestei categorii �i apar?in cuvinte cu sens lexical deplin formate prin compunere
din astfel de cuvinte ?i cuvinte gramaticale, precum ?i cuvinte gramaticale formate
prin combinarea altor cuvinte gramaticale sau a unor cuvinte gramaticale cu cuvinte
av�nd sens lexical deplin.

Cuvinte cu sens lexical deplin


Astfel de cuvinte compuse sunt, dupa Grevisse ?i Goosse, �n franceza[5]:

verbe: entrouvrir �a �ntredeschide�, sous-louer �a sub�nchiria�, surcharger �a


supra�ncarca�;
substantive: sous-lieutenant �sublocotenent�, entrec�te �antricot� (lit.
��ntrecoasta�), contrepoison �antidot� (lit. �contraotrava�);
adjective: suraigu �supraacut�, sous-peupl� �subpopulat�;
adverbe: aujourd�hui �astazi�, avant-hier �alaltaieri�.
�n BCMS sunt unele cuvinte formate cu pronume sau cu prepozi?ii ca element
prim[14]:

substantive: samouni�tenje �autodistrugere� (lit. ��nsu?i distrugere�), svemoc


�atotputernicie� (lit. �tot putere�);
adjective: samozadovoljan �satisfacut de sine�, svojerucan �facut de el/ea �nsu?
i/�nsa?i� < svoja �sa� + ruka �m�na� + -an (sufix formator de adjective),
ovozemaljski �de pe lumea asta� < ovo �acest� + zemaljski �pam�ntean�;
verbe: samofinansirati se �a se autofinan?a�;
adverbe: naveliko ��n mare masura� (lit. �pe mare�), zamalo �aproape, mai-mai�
(lit. �pentru pu?in�)[39].
�n maghiara participa postpozi?ii la astfel de cuvinte compuse, form�nd[7]:

toponime: Dun�nt�l �Transdanubia� (lit. �Dunare dincolo de�);


adverbe: ezent�l �de acum �nainte� (lit. �aceasta dincolo de�), tegnapelott
�alaltaieri� (lit. �ieri �nainte de�), holnaput�n �poim�ine� (lit. �m�ine dupa�).
De la postpozi?ii se formeaza cu sufixul -i a?a-numite �adjective postpozi?
ionale�[40], cuvinte gramaticale care participa la adjectivarea cuvintelor de tipul
exemplelor precedente, ex. dun�nt�li �din Transdanubia�, tegnapelotti �de
alaltaieri�, holnaput�ni �de poim�ine�.

Cuvinte gramaticale
�n rom�na, astfel de cuvinte formate prin compunere sunt:

pronume: celalalt, fiecare, oricare[1];


prepozi?ii: deasupra, despre, de catre, de la[41];
conjunc?ii: �nc�t, a?adar, fiindca, deoarece[42].
�n franceza se �nt�lnesc:

pronume: quelqu�un �cineva�[43], chacun �fiecare�[44];


prepozi?ii: hormis ��n afara de�, malgr� ��n ciuda�, parmi �printre�[5];
conjunc?ii: lorsque �atunci c�nd�, �puisque� �din moment ce�[5].
�n BCMS exista[14]:

pronume: ikakav �de vreun fel�, niciji �al nimanui�, neciji �al cuiva�, svako
�fiecare�[14];
prepozi?ii: navrh ��n v�rful�, umesto ��n loc de�[14];
modalizatori: mo�da �poate ca�, zaista ��ntr-adevar�, uglavnom ��n principal�,
na�alost �din pacate�[45].
�n maghiara se pot cita:

pronume: mindenki �toata lumea� (lit. �tot cine�), valamennyi �oric�t�[46];


conjunc?ii: azut�n �dupa aceea�, hanem �ci� (lit. �daca nu�), j�llehet �de?i� (lit.
�bine poate�)[47];
modalizatori: aligha �nu prea� (lit. �abia daca�), csakhogy �doar ca�, kor�ntsem
�nici pe departe� (lit. �devreme nici�)[48].
Propozi?ii sudate
Relativ pu?ine sunt cuvintele compuse formate din propozi?ii la origine, de pilda:

ro du-te-vino, duca-se-pe pustii, uciga-l-toaca, lasa-ma-sa-te-las, vino-


ncoace[26];
fr laissez-passer �permis de libera trecere� (lit. �lasa?i sa treaca�), va-et-vient
�du-te-vino� (lit. �merge ?i vine�)[4];
en forget-me-not �nu-ma-uita�[49];
hu fogdmeg �zbir� (lit. �prinde-l�), keljfeljancsi �hopa-mitica� (lit. �scoala-te,
Ionica�), nefelejcs �nu-ma-uita�[6].
BCMS bogzna �cine ?tie� (lit. �Dumnezeu ?tie�), dabogda �sa dea Dumnezeu�[50].
Cuvinte telescopate
Articol principal: Cuv�nt telescopat.
Grevisse ?i Goosse 2007 include printre cuvintele compuse ?i pe cele formate prin
telescopare, adica prin unirea par?ii ini?iale a unui cuv�nt cu partea finala a
altuia. Astfel sunt:

ro tembeliziune < tembel + televiziune[51];


fr autobus �autobuz� < automobile omnibus[5];
en brunch < breakfast �mic dejun� + lunch �pr�nz�[52];
hu csalag�t �tunelul Canalului M�necii� < csatorna �canal� + alag�t �tunel�[53].
Sigle ?i acronime
Articole principale: Sigla ?i Acronim.
�n lingvisitica rom�na se considera o modalitate speciala de manifestare a
compunerii prescurtarile care constau �n sigle ?i acronime[1][26].

Siglele sunt cuvinte formate din ini?ialele cuvintelor dintr-o sintagma. Cele care
se pronun?a precum cuvintele obi?nuite sunt totodata ?i acronime. Exemple:

ro C.F.R. < Caile Ferate Rom�ne[1];


fr S.N.C.F. < Soci�t� nationale des chemins de fer �Societatea Na?ionala a Cailor
Ferate�[54];
en NATO < North Atlantic Treaty Organization �Organiza?ia Tratatului Atlanticului
de Nord�)[55];
hu M�V < Magyar �llamvasutak �Caile Ferate de Stat Ungare�[56];
BCMS ULUH < Udru�enje likovnih umjetnika Hrvatske �Uniunea Arti?tilor Plastici din
Croa?ia�[57].
Numai acronime sunt cuvintele formate din par?ile ini?iale ale cuvintelor dintr-o
sintagma, cel pu?in una fiind mai mare de un sunet/litera:

ro Asirom < ASIgurarea ROM�neasca[58];


fr Ifremer < Institut Fran�ais de Recherche pour l�Exploitation de la MER
�Institutul Francez pentru Cercetarea ?i Exploatarea Marii�[59];
en ALGOL < ALGOrithmic Language �limbaj algoritmic�[60];
hu Mal�v < MAgyar L�giforgalmi V�llalat (lit. ��ntreprinderea ungara de trafic
aerian�)[56];
BCMS Ina < Indistrija NAfte (lit. �industria petrolului�)[61].
Lexicalizarea cuvintelor compuse
Cuvintele compuse existente la un moment dat �n limba nu sunt la fel de sudate,
prin urmare nu au acela?i grad de lexicalizare. Prin lexicalizare se �n?elege �n
cazul lor faptul ca devin unita?i lexicale, adica sensul lor este diferit de cel al
componentelor luate �n parte[62].

Complet lexicalizate sunt �n primul r�nd cuvintele �n care nu se mai pot identifica
componentele, acestea fiind par?ial sau total deformate fa?a de cuvintele
originare, iar cuv�ntul nu mai este sim?it de vorbitori ca fiind compus. Astfel
sunt:

ro prepozi?ii: din (< de + �n), prin [< pre (forma veche a lui pe) + �n].[41];
conjunc?ii: daca (< de + ca), deci (de + aci)[42];
fr voici �iata� (< vois �vezi� + ci �aici�), hormis ��n afara de� (< hors �afara� +
mis �pus�)[5];
BCMS dovde �p�na aici� (< do �p�na la� + ovde �aici�), odavde �de aici� (< od �de
la� + ovde)[39].
Tot lexicalizate sunt cuvintele compuse �n care se pot identifica componentele, dar
sensul lor este complet schimbat, adica nu mai sunt motivate, eventual schimb�ndu-
se ?i pronun?area lor, de pilda, �n engleza, cupboard ['k?b?d] �bufet, dulap�, la
origine cup [k?p] �cupa� + board [b??d] �sc�ndura�[2].

�n lingvistica maghiara, Kiefer 2006 considera lexicalizate cuvintele compuse


printr-un procedeu care nu mai este productiv, de exemplu cele din substantiv +
verb, precum lakb�r �chirie� < lak (forma mai veche a verbului lakik �locuie?te�) +
b�r �plata�[13].

Gradul de lexicalizare se poate constata �n unele limbi ?i din modul de accentuare


a cuvintelor. �n engleza, bunaoara, �ntr-o sintagma ca black bird �pasare neagra�,
ambele cuvinte sunt accentuate, dar c�nd devine blackbird ['bl�kb??d] �mierla�, al
doilea component nu se mai accentueaza[63]. �n maghiara de asemenea, cuvintele
compuse din doua elemente se accentueaza numai pe prima vocala a primului
component[7]. �n lingvistica BCMS se disting cuvinte compuse ?i semicompuse. Cele
din urma sunt accentuate pe ambele componente, fiind mai pu?in lexicalizate dec�t
cele dint�i, ex. ribolov ['ribolov] �pescuit� (< riba �pe?te� + -o- + radicalul
verbului loviti �a v�na�) vs. spomen-ploca ['spomen-'plot??a] �placa
memoriala�[14].

Alt indiciu al gradului de lexicalizare este modul �n care se integreaza cuv�ntul


compus �n sistemul gramatical. �n general, acest grad este mai mare �n cazul
cuvintelor care primesc afixe numai la ultimul component, fa?a de cele care primesc
?i la primul. Exemple:

ro bunavoin?a � bunavoin?ei vs. rea-credin?a � relei-credin?e[1];


hu vaspor �pilitura de fier� � vasporral �cu pilitura de fier� vs. tesz-vesz
�trebaluie?te� (lit. �pune-ia�) � tesznek-vesznek �trebaluiesc� (lit. �(ei/ele)
pun-iau�)[7].
�n cazul abrevierilor, indiciul lexicalizarii este, �n func?ie de natura lor ?i de
caracteristicile limbii date, primirea de instrumente gramaticale pentru exprimarea
determinarii, a genului, a pluralului, a cazurilor, ?i de afixe lexicale pentru
formarea de derivate, precum ?i capacitatea de a servi ca baza pentru compunere.
Exemple:

ro C.F.R. (< Caile Ferate Rom�ne) � cu articol hotar�t masculin singular, C.F.R.-
ul; derivat: ceferist, -a[64];
fr CAPES (< Certificat d�aptitude au professorat de l�enseignement du second degr�
�Certificat de aptitudine pedagogica pentru �nva?am�ntul secundar�) � cu articol
hotar�t masculin singular, le CAPES; derivat: cap�sien, -ne �de?inator, -oare al/a
CAPES-ului�[60];
hu t�v� �televizor� ? t�v�szerelo �reparator de televizoare�[53];
BCMS Nama � la genitiv feminin singular, Name �al/a/ai/ale magazinelor Nama�[65].
Gradul de lexicalizare se reflecta ?i �n ortografierea cuvintelor compuse, de?i nu
�n mod sistematic, ?i �n mod diferit de la o limba la alta. �n rom�na, �n
franceza ?i �n engleza sunt cuvinte compuse scrise �n trei feluri: fara cratima, cu
cratima ?i �n cuvinte separate:

ro botgros, piatra-v�nata, ro?u �nchis;


fr bienveillant �binevoitor�, bien-aim� �iubit�, bleu fonc� �albastru �nchis�.
en today �astazi�[66], pain-in-the-neck �pacoste�, children�s literature
�literatura pentru copii�.
�n BCMS ?i �n maghiara nu sunt cuvinte compuse scrise separat:

hu vil�gossz�rke �gri deschis�, ad�s-v�tel �v�nzare-cumparare�;


BCMS dobrodo�ao �binevenit�, manje-vi�e �mai mult sau mai pu?in�.
�n unele limbi sunt ?i cuvinte compuse ocazionale, care nu sunt deloc lexicalizate.
De pilda, �n maghiara, noi cipo �pantof de dama� este o sintagma ale carei membre
devin cele ale unui cuv�nt compus ocazional c�nd i se adauga cel pu?in �nca un
cuv�nt, ex. ''noicipo-v�s�r �t�rg de pantofi de dama�[67].

�n germana, teoretic este posibil sa se formeze cuvinte compuse oric�t de lungi,


tot �n mod ocazional. Un exemplu extrem este
Rindfleischetikettierungs�berwachungsaufgaben�bertragungsgesetz �lege privind
transferul obliga?iilor de supraveghere a etichetarii carnii de vita�[68].

Cuvintele compuse ?i �mprumutul lexical


Precum cuvintele �n general, ?i cuvintele compuse fac obiectul unor �mprumuturi de
la o limba la alta. �n cazul lor, acestea sunt de mai multe feluri.

Unele cuvinte compuse sunt preluate ca atare din limba sursa, de obicei cu
adaptarile fonetice ?i grafice ale limbii receptoare, de exemplu:

ro mass-media < en mass media[69];


fr football �fotbal� < en football[70];
en savoir faire �pricepere� < fr savoir-faire (lit. �a ?ti face�)[71];
hu szoftver < en software[72];
BCMS hardver < en hardware[73].
Alte cuvinte sunt compuse dintr-un cuv�nt autohton ?i un cuv�nt sau element de
cuv�nt �mprumutat:

fr minijupe �minifusta� < la minimus �cel mai mic� + jupe �fusta�[5];


en passageway �coridor� < fr passage �trecere� + way �cale�[74];
hu cs�cstechnol�gia �tehnologie de v�rf�< cs�cs �v�rf� + technol�gia[7];
BCMS vodoinstalater �instalator de apa� < voda �apa� + instalater (< instalirati �a
instala� < de installieren)[75].
O categorie de cuvinte compuse provine din calcuri, adica traducerea unor cuvinte
compuse straine cu imitarea modului lor de compunere, sau combinarea de cuvinte
autohtone dupa un model �mprumutat. Exemple:

ro bunastare < de Wohlstand[76];


fr presqu��le �peninsula� < la paeninsula (lit. �aproape insula�)[5];
en crispbread < de Kn�ckebrot �p�ine crocanta�[77];
hu anyanyelv �limba materna� < de Muttersprache[78];
zh l�n-m�i < en blueberry �afina� (lit. �baca albastra�)[79];
BCMS zemljopis �geografie� < el geograph�a (lit. �descrierea Pam�ntului�)[80].
?i calcurile de cuvinte compuse pot fi par?iale:

ro minifusta < fr minijupe[81];


fr Nord-Vietnam �Vietnamul de Nord� < en North Vietnam[5];
en liverwurst �lebarvurst� < de Leberwurst[82];
hu agr�rk�rd�s �chestiune agrara� < de Agrarfrage[78];
BCMS knjigobus �bibliobuz� < fr bibliobus[80].
Note
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r Bidu-Vranceanu 1997, p. 119�120.
^ a b c d e f g h i j k Bussmann 1998, p. 221�222.
^ Crystal 2008, p. 96.
^ a b c d e f g Dubois 2002, p. 105�106.
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w Grevisse ?i Goosse 2007, p.
190�199.
^ a b c d e f g h i j k Gerstner 2006, p. 326�328.
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q Cs. Nagy 2007, p. 295�302.
^ Bussmann 1998, p. 1203.
^ Bosniaca, croata, muntenegreana ?i s�rba.
^ Cuv�nt compus �n opinia lui Klajn 2005, care men?ioneaza ca, dupa unii
gramaticieni, fara sa-i numeasca, polu- este un prefix (p. 213).
^ a b c Szende ?i Kassai 2007, p. 367�372.
^ De la hu -f�le provine ro fel (Dexonline, articolul fel).
^ a b c d e f Kiefer 2006, p. 42�44.
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u Klajn 2005, p. 211�215.
^ Hristea 2003.
^ DEX �09, articolul contra1.
^ De exemplu Grevisse ?i Goosse 2007 (p. 245�246).
^ Bussmann 1998, p. 298.
^ Bussmann 1998, p. 1288.
^ Crystal 2008, p. 49.
^ Baric 1997, p. 611.
^ Zaicz 2008, articolul tizenketto.
^ �n maghiara, forma verbului prezenta �n dic?ionare este cea de indicativ prezent,
persoana a III-a singular, care este de cele mai multe ori ?i radicalul verbului.
^ Bussmann 1998, 807.
^ Crystal 2008, p. 159.
^ a b c d Constantinescu-Dobridor, articolul compunere.
^ Grevisse ?i Goosse 2007, p. 766.
^ OLD, articolul sweet-and-sour.
^ Lengyel 2000, p. 347.
^ a b Bussmann 1997, p. 179.
^ Baric 1997, p. 350.
^ Baric 1997, p. 370.
^ DLRLC, articolul mai.
^ OLD, articolul goody-goody.
^ Dexonline, articolul cale.
^ Forme inexistente independent ale lui pr�che �predica�.
^ OLD, articolul easy-peasy.
^ Lengyel 2000, p. 335.
^ a b Klajn 2005, p. 157.
^ Bokor 2007, p. 206.
^ a b Avram 1997, p. 264.
^ a b Avram 1997, p. 279.
^ TLFi, articolul quelqu�un.
^ TLFi, articolul chacun.
^ Cirgic 2010, p. 229.
^ Szende ?i Kassai 2007, p. 99.
^ Szende ?i Kassai 2007, p. 397.
^ Bokor 2007, p. 250.
^ Bussmann 1998, p. 807.
^ Baric 1997, p. 389.
^ Volceanov 2007, p. 243.
^ Crystal 2008, p. 57.
^ a b Lengyel 2000, p. 346.
^ Dubois 2002, p. 429.
^ Bussmann 1998, p. 1.
^ a b Gerstner 2006, p. 330.
^ Baric 1997, p. 299.
^ Bidu-Vranceanu 1997, p. 11.
^ Larousse, articolul IFREMER.
^ a b Dubois 2002, p. 13.
^ Baric 1997, p. 300.
^ Dubois 2002, p. 277.
^ OLD, articolul blackbird.
^ Dexonline, articolul ceferist.
^ Baric 1997, p. 297.
^ OLD, today.
^ Lengyel 2000, p. 325.
^ Din titlul unui proiect de lege discutat de parlamentul landului german
Mecklenburg-Vorpommern �n 1999, lege adoptata p�na la urma cu titlul Gesetz zur
�bertragung der Aufgaben f�r die �berwachung der Rinderkennzeichnung und
Rindfleischetikettierung (citat de Gindiyeh 2013, p. 17).
^ Dexonline, articolul mass-media.
^ TLFi, articolul football.
^ OLD, articolul savoir faire.
^ Gerstner 2006, p. 317.
^ HJP, articolul hardver.
^ OLD, articolul passageway.
^ Baric 1997, p. 354.
^ Constantinescu-Dobridor 1998, articolul calc.
^ Bussmann 1998, p. 151.
^ a b Gerstner p. 320.
^ Eifring ?i Theil 2005, cap. 6, p. 3.
^ a b Baric 1997, p. 302�303.
^ Dexonline, articolul minifusta.
^ OLD, articolul liverwurst.
Surse bibliografice
en Arnold, I. V., ???????????? ???????????? ??????????? ????? (Lexicologia limbii
engleze contemporane), edi?ia a III-a revazuta ?i adaugita, Moscova, V�s?aia ?kola,
1986 (accesat la 8 februarie 2020)
Avram, Mioara, Gramatica pentru to?i, edi?ia a II-a, Bucure?ti, Humanitas, 1997,
ISBN 973-28-0769-5
hr Baric, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), edi?ia a
II-a revazuta, Zagreb, �kolska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 8
februarie 2020)
Bidu-Vranceanu, Angela et al., Dic?ionar general de ?tiin?e. ?tiin?e ale limbii,
Bucure?ti, Editura ?tiin?ifica, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 8 februarie
2020)
hu Bokor, J�zsef, Sz�fajtan (Par?ile de vorbire), A. J�sz�, Anna (coord.), A magyar
nyelv k�nyve (Cartea limbii maghiare), edi?ia a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007,
ISBN 978-963-8144-19-5, p. 197�253 (accesat la 8 februarie 2020)
en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics (Dic?ionarul
limbii ?i lingvisticii), Londra � New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0
(accesat la 8 februarie 2020)
cnr Cirgic, Adnan; Pranjkovic, Ivo; Silic, Josip, Gramatika crnogorskoga jezika
(Gramatica limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul �nva?am�ntului ?i ?tiin?ei
al Muntenegrului, 2010, ISBN 978-9940-9052-6-2 (accesat la 8 februarie 2020)
Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dic?ionar de termeni lingvistici, Bucure?ti,
Teora, 1998; online: Dexonline (DTL) (accesat la 8 februarie 2020)
en Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dic?ionar de
lingvistica ?i fonetica), edi?ia a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-
4051-5296-9 (accesat la 8 februarie 2020)
hu Cs. Nagy, Lajos, A sz�alkot�s m�djai (Modalita?ile formarii de cuvinte), A.
J�sz�, Anna (coord.), A magyar nyelv k�nyve (Cartea limbii maghiare), edi?ia a
VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, p. 293�319 (accesat la 8
februarie 2020)
Dic?ionare ale limbii rom�ne (Dexonline) (accesat la 8 februarie 2020)
fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dic?ionar de lingvistica),
Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
en Eifring, Halvor ?i Theil, Rolf, Linguistics for Students of Asian and African
Languages (Lingvistica pentru studen?ii �n limbi asiatice ?i africane),
Universitatea din Oslo, 2005 (accesat la 8 februarie 2020)
hu Gerstner, K�roly, 16. fejezet � A magyar nyelv sz�k�szlete (Capitolul 16 �
Lexicul limbii maghiare), Kiefer, Ferenc (coord.), Magyar nyelv (Limba maghiara),
Budapesta, Akad�miai Kiad�, 2006, ISBN 963-05-8324-0; online: A magyar nyelv.
Digit�lis Tank�nyvt�r, PDF de descarcat, p. 306�334 (accesat la 8 februarie 2020)
de Gindiyeh, Mahmoud, Anwendung wahrscheinlichkeitstheoretischer Methoden in der
linguistischen Informationsverarbeintung, Berlin, Logos, 2013, ISBN 978-3-8325-
3573-5 (accesat la 8 februarie 2020)
fr Grevisse, Maurice ?i Goosse, Andr�, Le bon usage. Grammaire fran�aise (Folosirea
corecta a limbii. Gramatica franceza), edi?ia a XIV-a, Bruxelles, De Boeck
Universit�, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
hr Hrvatski jezicni portal (HJP) (Portal lingvistic croat) (accesat la 8 februarie
2020)
hu Kiefer, Ferenc, 3. fejezet � Alaktan (Capitolul 3 � Morfologie), Kiefer, Ferenc
(coord.) Magyar nyelv (Limba maghiara), Budapesta, Akad�miai Kiad�, 2006, ISBN 963-
05-8324-0, p. 54�79; online: A magyar nyelv, Digit�lis Tank�nyvt�r (Biblioteca
didactica digitala), PDF de descarcat, p. 34�49 (accesat la 8 februarie 2020)
sr Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika (Gramatica limbii s�rbe), Belgrad, Zavod
za ud�benike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 8 februarie
2020)
fr Larousse Encyclop�die (accesat la 8 februarie 2020)
hu Lengyel, Kl�ra, A ritk�bb sz�alkot�s m�djai (Procedee mai rare de formare a
cuvintelor), Keszler, Borb�la (coord.), Magyar grammatika (Gramatica maghiara),
Budapesta, Nemzeti Tank�nyvkiad�, 2000. ISBN 978-963-19-5880-5, p. 341�348 (accesat
la 8 februarie 2020)
en Oxford Learners�s Dictionaries (OLD) (accesat la 8 februarie 2020)
fr Szende, Thomas ?i Kassai, Georges, Grammaire fondamentale du hongrois (Gramatica
fundamentala a limbii maghiare), Paris, Langues et mondes � l�Asiath�que, 2007 ISBN
978-2-91-525555-3 (accesat la 8 februarie 2020)
fr Tr�sor de la langue fran�aise informatis� (Tezaurul limbii franceze
informatizat) (TLFi) (accesat la 8 februarie 2020)
Volceanov, George, Dic?ionar de argou al limbii rom�ne, Bucure?ti, Niculescu, 2007,
ISBN 978-973-748-104-7
hu Zaicz, G�bor (coord.), Etimol�giai sz�t�r. Magyar szavak �s toldal�kok eredete
(Dic?ionar etimologic. Originea cuvintelor ?i afixelor maghiare), Budapest, Tinta,
2006, ISBN 963 7094 01 6 (accesat la 8 februarie 2020)
Vezi ?i
Acronim
Cuv�nt telescopat
Sigla
Categorie: Lexicologie
Meniu de navigare
Nu sunte?i autentificatDiscu?iiContribu?iiCreare contAutentificare
ArticolDiscu?ie
LecturaModificareModificare sursaIstoricCautare
Cautare �n Wikipedia
Pagina principala
Schimbari recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum �ncep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Dona?ii
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificari corelate
Trimite fi?ier
Pagini speciale
Navigare �n istoric
Informa?ii despre pagina
Element Wikidata
Citeaza acest articol
Tiparire/exportare
Creare carte
Descarca PDF
Versiune de tiparit

�n alte limbi
???????
Deutsch
English
Espa�ol
Fran�ais
??????
Magyar
Polski
??
�nca 36
Modifica legaturile
Ultima editare a paginii a fost efectuata la 28 martie 2020, ora 09:45.
Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribuire
�n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?i detalii la Termenii
de utilizare.
Politica de confiden?ialitateDespre WikipediaTermeniDezvoltato