„Legea superioara a existentei este munca creatoare prin care lasam in lume

o urma dupa ce nu vom mai fi, o opera care ne prelungeste existenta si după
moarte.“ Leonardo Da Vinci

Termenul “creativitate” isi are originea in cuvantul latin ”creare”, care

inseamna ”a zamisli”, ”a fauri”, ”a naste” si a fost introdus in psihologie de
către psihologul american G.W. Allport, in anul 1937.

Creativitatea reprezinta:

-noutate;

-indrazneală;

-originalitate;

-cunoastere;

-imaginatie;

-inventivitate;

-flexibilitate.

La varsta prescolară , copilul se caracterizeaza printr-o dezvoltare psihica

complexa. El reuseste sa se elibereze de limitele actiunilor motorii concrete,
inlocuindu-le cu acte simbolice. Largirea experintei cognitive, dezvoltarea
imaginatiei, dezvoltarea competentelor lingvistice, aparitia limbajului intern
arata faptul ca prescolarul are anumite disponibilităti psihice pentru actul
creativ.

Prescolaritatea reprezinta perioada cea mai importanta pentru conturarea

creativitatii. Acum se cristalizeaza trebuintele de cunoastere, de informatie , de
independenta, de autoexprimare, acum se contureaza perceptia de sine.

O contributie importanta in conturarea acestor factori ai personalitătii copilului,

o are atitudinea obiectiva si pozitiva a adultului fata de copil. Este vorba
despre satisfacerea nevoii de independenta a celui mic si acordarea increderii
in activitatile initiate de el. In nici un caz, copilul nu trebuie sa fie descurajat,
chiar daca rezultatul muncii sale nu reprezinta o capodopera.

Pentru copil, orice lucrare de-a sa reprezinta un mare efort creativ si trebuie
tratat ca atare!
Inca din prescolaritate, se poate vorbi despre acel potential admirabil al omului
-CREATIVITATEA – care face posibila creatia ca activitate psihică. Nivelul
posibil de atins acum este, doar acela al creativitătii potentiale, manifestata
prin desene sau jocuri  (activitatile predominante ale copilului prescolar).

Potentialul creativ exista latent in fiecare copil, putand fi dezvoltat sub

influenta unui mediu socio-educational stimulativ, responsabilii pentru
stimularea creativitatii copilului prescolar fiind parintii si cadrele didactice.

Familia are rolul de a stimula inca de la cele mai fragede varste, initiativa si
independenta de actiune a acestuia. La gradinita, creativitatea copilului poate
fi stimulata prin modele pedagogice a caror elaborare se fundamentează pe
cunoastere si pe respectarea particularitatilor de varsta ale copilului prescolar,
dar si a nivelului de dezvoltare a potentialului sau creativ.

Educatoarea trebuie sa inlocuiasca chipul cald al mamei, sa aiba mereu la

indemana cuvintele blande si sa fie intotdeauna un bun pedagog, psiholog si
manager al clasei sale. Un bun educator trebuie sa stie sa stimuleze constant
creativitatea elevilor sai.

Copiii  au o creativitate fantastica innascuta, dar care trebuie slefuita!

Desenul, pictura, modelajul, muzica, dansul, diferitele jocuri in aer liber sau
acasa, la gradinita, toate au darul de a-i ajuta sa exprime emotiile, gandurile si
sentimentele.

Cadrul cel mai important de manifestare dar si de stimulare a potentialului

creativ este jocul, cu toate tipurile sale. Conduita creativa ludica este o
premisa pentru viitorul comportament creativ care se va materializa in produse
noi, originale, cu valoare sociala. Prin joc, copilul poate fi oricine isi doreste,
poate inventa jocuri de rol, poate crea personaje etc.

Povestile, memorizarile, lecturile dupa imagini, toate au rolul de a stimula

creativitatea prescolarilor. Un exercitiu util pentru dezvoltarea creativitatii
copilului, il poate reprezenta continuarea unei povesti fascinante , gasirea unui
alt final sau creearea unei povesti pe baza unui sir de ilustratii! Creativitatea le
este stimulata, dezvoltandu-le, in primul rand, increderea in ei, in ceea ce pot
oferi, respectandu-i pentru frumusetea si unicitatea lor.

picture credit: gradinita fluturasilor talentati

Un cadru didactic poate sa încurajeze si sa stimuleze creativitatea copiilor
prescolari astfel :
– prin creearea unui mediu adecvat prescolarului, in care jocul sa se
desfasoare fara restrangeri;

– prin libertate de exprimare ( libertatea nu trebuie sa fie ingradita);

– prin diverse ateliere de creatie ( pe cat posibil aceste ateliere sa se realizeze

si impreuna cu parintii);

– prin adaptarea  ideilor copilului , incat sa se potriveasca cu cerintele

educatorului);

– incurajand procesul de creatie, indiferent de rezultat.

Cultivarea creativitatii in mintea si sufletul copiilor prescolari este o necesitate

si se impune din ce in ce mai mult intr-o societate in plina miscare.

„Creativitatea reprezinta miraculoasa intalnire dintre energia neinhibată a

copilului cu ceea ce pare a fi opusul si dusmanul ei, simtul ordinii, impus de
disciplinata inteligenta a adultului”.  (Norman Podhoretz)

 Bibliografie: Danescu, E., ”Stimularea creativitatii la varsta prescolara”,

Editura Paralela 45, Pitesti, 2009