Sunteți pe pagina 1din 6

Cartea Rut, este una dintre singurele două cărţi din Biblie care poartă numele unei femei.

Cealaltă carte, este „Estera" cu care se contrastează şi se completează reciproc.


Samuel a scris această carte probabil după ce l-a uns pe David ca nou împărat peste
Israel, aproximativ în jurul anului 1.000 î.Cr.
Cartea Rut este un apendice pentru cartea Judecatorilor si o introducere la urmatoarele
doua carti istorice ale lui Samuel. Ea poarta numele persoanei a carei istorie o relateaza.
Cartea Rut, este una dintre cele mai frumoase imagini biblice, dacă nu chiar cea mai
frumoasă,prin care ne este relevat adevărul divin, potrivit căruia nimic nu stă împotriva
planurilor lui Dumnezeu de-a mântui omul, atunci când El îl caută pe Dumnezeu.
Cartea Rut este numită de unii “Biblia in miniatură”, deoarece prezintă intrega lucrare a
lui Dumnezeu de la caderea omului in pacat (reprezentata de plecarea in Moab a lui
Elimelec si a familiei sale), pana la rascumpararea Bisericii (reprezentata de Rut,
moabita, femeia adusa din afara Israelului pentru a se bucura de binecuvantarile speciale
ale lui Dumnezeu) de catre Go’el-ul divin (ilustrat aici de Boaz).
Parcă nici unde în Biblie, nu vom întâlni o poveste de dragoste la fel de frumoasă. Care
să ilustreze iubirea nemărginită pe care Dumnezeu o are faţă de lumea înstrăinată de El,
ca şi aici.
Aceast această carte este literalmente o “romanţă a răscumpărării scrisă cu degetul lui
Dumnezeu”.
Cartea lui Rut ocupa un loc special in canonul ebraic actual. Ea este unul dintre cele cinci
suluri citite in sinagoga in timpul ocaziilor speciale sau sarbatorilor din timpul anului. In
editia tiparita a Vechiului Testament ebraic aceste suluri sunt de obicei aranjate in
urmatoarea ordine: Cantarea Cantarilor, Rut, Plangerile lui Ieremia, Eclesiastul si Estera.
Cartea ocupa pozitia a doua deoarece este potrivita a fi citita la Sarbatoarea Saptamanilor,
cunoscuta mai tarziu ca Cincizecimea, a doua dintre cele cinci sarbatori speciale.
Istorisirea începe cu o foamete. Elimelec ( evr. Dumnezeu este Impårat) si Naomi (evr.
Plåcutå) påråsesc din pricina foametei Betleemul (evr. Casa Pâinii) si merg în tara
Moabului, o tarå pågânå. Sotul lui Naomi si cei doi fii ai ei, Mahlon (evr. Bolnav) si
Chilion (evr. Doborît de Amåråciune) mor în tara Moabului. Naomi de hotåreste så se
întoarcå în tara ei. Numele familiei din jurul lui Naomi prezintå, în chip profetic starea
tristå cunoscutå de Israelul necredincios în istoria lui: împråstiat printre Neamuri în lume
si experimentând pierdere dureroaså dupå pierdere dureroaså, întristare dupå întristare,
Naomi îsi pierduse întreaga avere si se întorce în Israel “cu mâinile goale”. Una dintre
nurori a råmas în Moab, dar Rut s-a hotårît så nu se despartå de soacra ei, astfel cå a ajuns
în Betleem. Acolo, Rut era cea care o sustine pe Naomi prin munca ei: de aceea, a deveni
“culegåtoare de spice” în holdele de pe câmpiile uui bårbat bogat si puternuc, Boaz, care
s-a dovedit a fi rudå cu Naomi. Aflând conditia tristå în care se afla Naomi, ca o
dezmostenitå, Boaz a plåtit pretul råscumpårårii. Aceasta înså însemna si obligatia ca
Rut så fie sotia lui Boaz. Prin aceasta, numele lui Naomi si al lui Elimelec erau påstarte
în Israel. Boaz o iubea pe Rut, iar råscumpârarea fåcutå de el împlinea o cerintå a iubirii.
Din cåsåtoria lui Boaz cu Rut a iesit un båiat, nepotul lui Naomi, båiat care a devenit
bunicul impåratului David care domnit peste întreg poporul evreu, şi din spiţa căruia se
trage Domnul Isus, Răscumpărătorul limii.

Moabul era in acest timp o zona distincta la rasarit de Marea Moarta, intre raul Arnon si
paraul Zered. Granita sa dinspre est era nedefinita, fiind marele desert al Arabiei. Aceasta
regiune inalta era fertila, la aproximativ 914 m deasupra nivelului Mediteranei si la 1311
m deasupra nivelului Marii Moarte. Desi precipitatiile erau de obicei suficiente pentru a
coace recoltele, oamenii care locuiau in inaltimi isi suplimentau apa cu ajutorul
cisternelor. Multe dintre acestea folosite in timpurile stravechi sunt acum o ruina. Atunci
insa populatia trebuie sa fi fost mult mai mare decat acum. Fertilitatea tarii este
confirmata de numeroasele cetati si catune care se stie ca au existat acolo, dupa cum
mentioneaza Scriptura. Tara Moabului ofera inca o pasune buna pentru oi si catari, la fel
ca in timpurile stravechi.
Moabitii erau semiti, descendenti ai lui Lot, nepotul lui Avram. Principalul lor zeu era
Chemos, care se pare ca era impacat cu jertfe omenesti (vezi 2 Regi 3:26-27). Cunoastem
putin din istoria moabitilor dupa relatarea din Geneza 19, referitoare la originea lor, pana
in timpul exodului. Inainte de stabilirea imparatiei lui Israel amoritii au ocupat acea parte
a Moabului la nord de Arnon, insa Israel a supus pe amoriti si a ocupat locul lor ce
apartinuse Moabului (Vezi Numeri 21:26; Judecatori 11:12-27; Numeri 21:13; 22:1).
Cand Balac, fiul lui Tepor, a vazut corturile israelite asezate la marginea hotarului tarii
sale, el s-a aliat cu madianitii si a chemat in ajutor pe profetul apostaziat Balaam.
O inscriptie a lui Ramses II de la baza statui din Luxor se mandreste cu cucerirea
Moabului. Israel a fost asuprit de Eglon al Moabului ajutat de Ammnon si Amalec
(Judecatori 3:13-14); insa Eglon a fost asasinat de Ehud si jugul moabit a fost sfaramat.
Imparatul Saul a lovit pe Moab dar nu i-a supus (1 Samuel 14:47) si il vedem pe David
punand pe tatal si pe mama sa sub ocrotirea imparatului Moabului atunci cand era urmarit
de Saul (1 Samuel 22:3-4). Faptul ca strabunica lui David, Rut, a fost moabita poate
explica de ce David a asezat pe tatal si pe mama sa sub protectia imparatului Moabului
atunci cand fugea din fata lui Saul. Insa aceasta prietenie dintre David si Moab nu
continua. Cand David devine rege el face razboi impotriva Moabului si-l invinge
complet.
O temă foarte importantă din cartea Rut este„Goel", ruda cu drept de răscumpărare.
În rînduială lui Israel, cineva căzut în robie putea fi răscumpărat de un astfel de Goel
care trebuia să îndeplinească 3 condiţii: să fie cea mai apropiată rudă, să vrea să
răscumpere şi să poată să răscumpere, în cazul lui Naomi au existat două persoane care
aveau acest drept: una al cărui nume nu este specificat (Rut 3:12; 4:1-6) şi Boaz (2:20;
4:9-13). Prin răscumpărarea pe care o face, Boaz este un indicator care-l prevesteşte pe
Domnul Isus.
Limbajul luat din aceste tranzacţii şi din aceste obiceiuri este aplicat în întreaga Scriptură
la lucrarea de ispăşire a lui Mesia. În răscumpărarea pe care o plăteşte, Hristos face două
lucruri. În primul rând, El acţionează ca fratele mai mare pentru poporul Său. El e ruda
noastră cu drept de răscumpărare. El plăteşte datoria pe care noi o avem faţă de
Dumnezeu. El procură libertatea noastră. El ne înapoiază moştenirea noastră în Împărăţia
Tatălui. El ne cumpără din sclavia noastră prin contract, plătind în locul nostru preţul
eliberării. Astfel că răscumpărarea pe care o plăteşte e în concordanţă cu obiceiul rudei cu
drept de răscumpărare. El e fratele nostru, fratele nostru mai mare care ne cumpără
libertatea.
Lucrarea Lui de răscumpărare este descrisă strălucit în Apocalipsa 5:1-10:
„Apoi am văzut în mîna dreaptă a Celui ce şedea pe scaunul de domnie o carte, scrisă pe
dinlăuntru, şi pe dinafară, pecetluită cu şapte peceţi. Şi am văzut un înger puternic, care
striga cu glas tare: „Cine este vrednic să deschidă cartea şi să-i rupă peceţile?" Şi nu se
găsea nimeni nici în cer, nici pe pămînt, nici sub pămînt, care să poată să deschidă cartea,
nici să se uite în ea. Şi am plîns mult, pentru că nimeni nu fusese găsit vrednic să
deschidă cartea şi să se uite în ea.
Şi unul dintre bătrîni mi-a zis: „Nu plînge: Iată că Leul din seminţia lui Iuda, Rădăcina
lui David, a biruit ca să deschidă cartea, şi cele şapte peceţi ale ei. Şi la mijloc, între
scaunul de domnie şi cele patru făpturi vii, şi între bătrîni, am văzut stînd în picioare un
Miel. Părea junghiat, şi avea şapte coarne şi şapte ochi, care sînt cele şapte Duhuri ale lui
Dumnezeu, trimise în tot pămîntul. El a venit, şi a luat cartea din mîna dreaptă a Celui ce
şedea pe scaunul de domnie. Cînd a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi
patru de bătrîni s-au aruncat la pămînt înaintea Mielului, avînd fiecare cîte o alăută şi
potire de aur, pline cu tămîie, care sînt rugăciunile sfinţilor. Şi cîntau o cîntare nouă, şi
ziceau: „Vrednic eşti tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile, căci ai fost jungheat şi ai
răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă,
din orice norod şi de orice neam. Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul
nostru, şi ei vor împăraţi pe pămînt".
Pentru că putea şi dorea să ne răscumpere, Domnul Isus s-a înrudit cu noi prin întrupare
şi a devenit Goel-ul nostru.
In Boaz, råscumpåråtorul din Cartea Rut, putem decoperi o impresionantå prefigurare a
Råscumpåråtorului nostru, Domnul Isus Christos.

Ideea prezentării råscumpårårii lui Rut de cåtre Boaz, reprezintă strålucirea


Råscumpåråtorului. El are un Nume strålucit. Boaz înseamnå “In El este putere”. Cu
acest nume Adevåratul Boaz (Domnul Isus) Se dezvåluie ca un Råscumpåråtor
Desåvârsit. Râscumpårarea înfåptuita de Domnul Isus a satisfåcut deplin cerintele
dreptåtii lui Dumnzeu. Actul råscumpårårii schimbå în mod radical pozitia
råscumpåratului: cel råscumpårat nu mai este rob ci este deplin liber. In eliberarea celui
råscumpårat este angajatå atotputernicia Celui al cårui nume înseamnå “In El este
putere”.
Chipul lui Boaz si lectiile spirituale oferite de Adevåratul Boaz.
Boaz era bogat: el era numit “bogatul din Betleem. El avea un ogor, avea slujitori,
detinea mijloacele materiale ca så le råscumpere pe Naomi si pe Rut, era stimat la portile
cetåtii.
Apostolul Pavel scrie astfel: “Da! mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre toti sfintii, mi-
a fost dat harul så vestesc Neamurilor bogåtiile nepåtrunse ale lui Christos”. Christos
este atât de bogat, încât poate så acopere orice nevoie spiritualå a unui suflet sau a unei
adunåri de oameni credinciosi. El este bogat în iertarae fårå platå pe care poate oferi
oricårui pâcåtos care crede în El, bogat în bucuria al cårei izvor este El, bogat în pacea
pe care o oferå El din belsug în inima credinciosilor Lui, bogat în întelepciunea care vine
prin Cuvântul Lui, în comuniunea cu El, bogat, nesfårsit de bogat în mângâiere si în
învioare, în sfintenie, în smerenie, în dragoste, în ascultare
In sfârsit, Domnul nostru este bogat în slavå. “Dumnezeu L-a înåltat nespus de mult si I-
a dat un Nume care este mai presus de orice nume, pentru ca, în Numele lui Isus så se
plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe påmântt si de sub pâmânt, si orice limbå så
mårturiseascå, spre slava lui Dumnezeu-Tatål cå Isus Christos este Domnul” (Filipeni
2:9-11). “El este chipul Dumnezeului Celui Nevåzut, Cel Intâi Nåscut din toatå zidireq,
pentru cå prin El au fost fåcute toate lucrurile care sunt în ceruri si pe påmânt, fie scaune
de domnii, fie dregåtorii, fie domnii, fie ståpâniri: toate au fost fåcute prin El si pentru
El. (Coloseni 1:15-17)…”Câci Dumnezeu a voit ca toatå plinåtatea så locuiascå în El si
så împace totul cu Sine prin El, atât ce este pe påmântc cât si ce este în ceruri, fåcând
pace prin sângele Crucii Lui” (Coloseni 1:19-20).
Pruncul umil nåscut în Betleem a devenit “bogatul din Betleem”. El a primit de la
Dumnezeu suprematia universalå, si prin viata Lui perfectå si prin Jertfa Sa, care L-a
glorificat pe Tatål si îi mântuieste pe påcåtosi, S-a aråta deplin vrednic aceastå bogåtie de
slavå de nedescris. Cerul, înså, cunoaste slava Lui, iar råscumpåratii Lui contemplå cu
ochii credintei slava Domnului Isus Christos, asteptånd starae fericitå când vor fi cu El în
vesnicia fårå sfârsit. Ce bucurie så stii cå ai un Råscumpåråtor atat de bogat si cå El va
da din slava Lui bogatå råscumpåratilor Lui!
Secerisul are un “Domn”
Pentru lucråtorii ogoarelor aratul, semånatul, udatul, plivitul – presupun efort, dar
seceratul înseamnå bucurie. Boaz a fost domnul secerisului de pe ogorul lui, dar Domnul
Isus, Råscumpåråtorul de la Golgota, El Adevåratul Boaz este Domnul suveran al
secerisului produs de rodirea vestirii evangheliei harului lui Dumnezeu. Cel ce strange
roadele în hambarul Såu este Råscumpåråtorul.
Pentru Rut, culegåtoare de spice pe ogorul lui Boaz, o consecinta minunatå a
råscumpårårii a fost unirea ei cu bogatul din Betleem. Toti cei råscmpårati datoritå
Jertfei Domnului Isus Christos, fac parte din Biserica, care este Mireasa Domnului Isus
Christos, adevåratul Boaz.
Ce pretios este Råscumpåråtorul, ce valoare infinita are råscumpårarea.