Actionari Hidraulice si Pneumatice

Solonari David Grupa8401

 Structura generală a unui circuit hidraulic
Prin sistem de actionare se defineste, in general, totalitatea elementelor din componenta
aparatelor, dispozitivelor, masinilor de lucru si instalatiilor ce asigura miscarea elementelor
conducatoare ale mecanismelor sau ale organelor de lucru, in stransa legatura cu functiile de
baza stabilite pentru acestea.
Din punct de vedere energetic, un sistem de actionare transmite si transforma energia de
intrare Ei, furnizata de o sursa de energie primara SEP, in lucru mecanic util L u pe care il
furnizeaza mecanismelor actionate MA prin intermediul organelor de iesire ce efectueaza o
miscare de rotatie sau de translatie.

Schema bloc a unui sistem de actionare

Elemente de reglare a presiunii

Supape de presiune. Generalitati
Au rolul de a regla presiunea
a) supapa normal inchisa
b) supapa normal deschisa
c) supapa cu doua iesiri

a)  b)  c) 

Supapa limitatoare de presiune
Limitarea presiunii de la orificiul de intrare prin deschiderea orificiului de iesire
  

Supape de succesiune
La o presiune de intrare mai ridicata decat forta reglata prin arc supapa se “deschide” catre
celalalt orificiu

Supapa de reductie
Presiunea de iesire este mentinuta constanta in raport cu variatiile presiunii de iesire
a) fara orificiu de descarcare
b) cu orificiu de descarcare

a) 

b)   

Supape de reducere diferentiala a presiunii

Presiunea de iesire este redusa la o valoare constanta in raport cu presiunea de intrare

Supapa secventiala reglabila

Aparate de reglare a debitului
Rezistente hidraulice si pneumatice, drosele
a), b) Drosele fixe, reglabile
c) Drosele de cale ce realizeaza reglarea debitului pe un singur traseu

a)  b) 

c) 
Regulator de debit
Regleaza debitul la valoarea preselctata cu ajutorul arcului
a) regulator cu 2 cai
b) regulator cu trei cai

a) b) 
Divizor de debit
Debitul de alimentare este divizat, in mod reglabil prin intermediul celor doua drosele.

Robinet
{nchide circuitul de lucru
Elemente de excutie
Motoare rotative si liniare
Aparate care transforma energia hidraulica sau pneumatica in energie mecanica (de translatie
sau rotatie)
Motoare rotative cu cilindree constanta
a), b) Motor hidraulic cu unul sau 2 orificii de iesire
c), d) Motor pneumatic cu unul sau 2 orificii de iesire

a)   b) 

c)   d) 

Motoare rotative cu cilindree variabila

a), b) Motor hidraulic bidirectionale

a)  b) 
Motoare oscilante
Motor cu unghi limitat de rotatie

Motoare liniare (cilindri) cu simpla actiune

a) forta de presiune determina executia cursei de “dus”; cursa de “intors” este determinata de
o forta neprecizata
b) forta de presiune determina executia cursei de “dus”; cursa de “intors” este determinata de
o forta arcului

a)

b) 
Motoare liniare (cilindri) cu dubla actiune
forta de presiune determina executia cursei de “dus” si a cursei de “intors”.
a) cu tija unilaterala
b) cu tija bilaterala

a) b) 
Motoare liniare (cilindri) cu franare
a) franare fixa la un capat
b) franare fixa la ambele capete
c) franare reglabila la un capat
d) franare reglabila la ambele capete

a) b) 

c)  d) 
 Pompa cu piston cu simplu effect
Pompa cu piston cu simplu efect este formată din:

 camera (cilindrul) de pompare

 pistonul
 canalele de aspiraţie şi de evacuare
 supapele de aspiraţie şi de evacuare
 sistemul de acţionare

Schema pompei cu piston cu simplu efect.

Aspiraţia şi refularea lichidului în pompa cu piston cu simplu effect ,are loc la mişcarea du-
te – vino a pistonului 1 în cilindrul 2 al pompei. La deplasarea pistonului spre dreapta în spaţiul
dintre capacul 3 al cilindrului şi piston se formează vacuum.
Diferenţa de presiune între cilindru şi recipient face ca lichidul să se ridice prin conducta
de aspirare şi să ajungă în cilindru, prin supapa de aspirare 4 care se deschide în acest moment,
la cursa pistonului în dreapta. Supapa de refulare 5 este închisă, deoarece asupra ei acţionează
forţa de greutate a lichidului, care se află în ţeava de aspiraţie. La mişcarea pistonului spre
stânga, în cilindru apare presiunea sub acţiunea căreia se închide supapa 4 şi se deschide
supapa 5.
 Prin supapa de refulare lichidul ajunge în conducta de presiune şi de acolo în recipientul
de presiune. Astfel, aspiraţia şi refularea lichidului în pompele cu piston cu simplu efect au loc
neuniform: aspiraţia la deplasarea pistonului de la stânga spre dreapta, refularea – la
deplasarea inversă a pistonului.
Pistonul este pus în mişcare de mecanismul bielă – manivelă 6, care transformă mişcarea
de rotaţie a arborelui în mişcare de du-te-vino a pistonului.
Pistonul este dotat cu segmenţi de etanşare 7.

Pistonul

Pistonul este organul care preia forţa lichidului şi lucrul mecanic prestat de acesta, pentru
a-l transmite mai departe la bielă şi arbore cotit. În acelaşi timp, pistonul trebuie să asigure
etanşarea faţă de carter a camerei de ardere, precum şi evacuarea cantităţii importante de
căldură primită de agentul motor.
Pistonul mai îndeplineşte şi rolul de ghidare a piciorului bielei în cilindru, jucând astfel
rolul capului de cruce de la ma’inile de aburi şi deci va fi necesar să preia reacţiunea normală pe
suprafaţa cilindrului.
Pentru a-şi îndeplini funcţiunile de mai sus, pistonul este echipat cu segmenţi de ungere şi
de compresiune şi cu bolţul de piston care-l leagă de piciorul bielei.

Părţile unui piston sunt:

  capul, care are rolul de a prelua presiunea fluidului, de a da forma camerei de lucru
(camera de ardere la motoare, respectiv spaţiul vătămător), iar la unele pistoane (la procedeul
de injecţie Meurer de la motoarele Diesel) şi de a vaporiza combustibilul;
 fusta, sau mantaua, care are rolul de a ghida pistonul în cilindru la pistoanele care nu
sunt ghidate de tije cu cap de cruce;
 umerii, care sunt nişte bosaje care permit realizarea unei suprafeţe de contact suficiente
între piston şi bolţ, la pistoanele care nu transmit forţa prin tije cu cap de cruce;
canalele pentru segmenţi, care servesc ca suport şi ghidaj pentru segmenţii care asigură
etanşarea cilindrului.
În general, calculul pistoanelor la cilindrii de lichid şi la cei de abur este acelaşi. Ca
material pentru pistoane se foloseşte fonta, iar uneori oţelul turnat sau forjat. În cazuri speciale
pentru pomparea lichidelor corozive, se foloseşte bronzul sau oţelul inoxidabil.
Pistoanele cilindrilor de lichid se construiesc în formă de piston disc sau piston plonjor.

Grosimea pereţilor de piston se determină din relaţia:

D k⋅p
e= √
2 σa [cm],

Supapa de presiune

Presiunea este unul dintre parametrii de bază în acţionareahidraulică şi poatefi reglată

sau limitată cu ajutorul supapelor depresiune. Într-un circuit hidraulic, aparatura de
reglare a presiunii semontează în paralel sau în serie cu circuitul pompei.În circuitele
hidraulice, supapele de presiune pot îndepliniurmătoarele funcţii:

 limitează valoarea maximă admisă a presiunii în sistem(supapele de siguranţă);

 menţin constantă presiunea în sistem şi permit deversarea larezervor a debitului în
exces (supapele de descărcare);
 asigură o succesiune, dinainte stabilită, a intrării în funcţiune amotoarelor hidraulice
(supapele de succesiune, supapele deconectare şi supapele de deconectare);
  diferenţiază presiunile de lucru la consumatori (supapele dereducţie).

Clasificarea supapelor de presiune se realizeazăȋn funcţie demaimulte criterii:

● După modul în care se face reglarea presiunii:-supape care realizează reglarea presiunii
prin deversareasurplusului de debit la rezervor (supape de descărcare, supapede siguranţă);-
supape care realizează reglarea presiunii prin micşorareasecţiunii de trecere (supape de
reducţie).
● După starea contactului hidraulic la poziţia de repaus, supapelede presiune pot fi grupate
în două categorii:-supapede presiunenormal închise(SNI), al căror resort tindesă întrerupă
legătura dintre intrare şi ieşire;-supapede presiunenormal deschise(SND), al căror resorttinde
să realizeze legătura dintre intrare şi ieşire.

Funcţionarea supapelor de presiune normal ȋnchise cu comandă directă:

Uleiul sub presiune intră prin orificiulPîn supapă şi princanalul Px ajunge în camera “a”
acţionândpe suprafaţa inferioară asertarului depresiune. Atunci când forţa de presiune
învinge forţa dinarcul, sertarulse deplasează în sus realizându-secomunicarea între
orificiul de intrare şi orificiul de ieşire dinsupapă. Astfel, oparte din debitul pompei trece
prin supapăînrezervor. Prin această deversare a uleiului în rezervor se regleazăpresiunea
din circuitulPla o valoare constantăp la care va lucra totsistemul hidraulic. În acest caz
circuitul de comandă al supapei Px face legătura, prin interiorul supapei, cu orificiul de
intrare (Pxintern),iar circuitul de drenaj Txal supapei face legătura, tot prininteriorul
supapei, cu orificiul de ieşire din corpulT(Txintern) legat la rezervor (p2=0).Supapa cuPx intern,
Tx internpoate avea şirol de protecţiea circuitului, ea deschizându-se numai la atingerea
presiuni imaxime(de suprasarcină) în circuitul hidraulic. În acest caz denumirea supapei
va fi desupapă de siguranţă. În funcţie de modul de conectare pentru Px si Tx, supapa
cunormal închisăcu comandă directă poate îndeplini următoarele funcţii:
-supapă de siguranţă (comandă internă, drenaj intern);
-supapă de succesiune(comandă internă, drenaj extern);
-supapă de conectare(comandă externă, drenaj extern);
-supapă de deconectare(comandă externă, drenaj intern).
 Acumulatoarele hidraulice

Deplasarea liniară, pe o distanţă impusă, sub o sarcină dată sepoate realiza utilizând
diferite tipuri de acţionare. În funcţie dedomeniul în care se încadrează valoarea cursei şi
forţei se poate optapentru un tip de acţionare sau altul: actionare mecanica,
electrica,hidraulica sau pneumatica.
Motoarele hidraulice liniarecunoscutesub denumirea curentăde cilindri
hidraulicirealizează transformarea energiei hidraulice(presiune-debit) în energie mecanică
de translaţie (forţă-viteză) pecare o transmit mecanismelor acţionate.
După numărul direcţiilor încare cilindrul efectuează deplasareasub acţiunea energiei
hidraulice, cilindrii pot fi:

 cu simplă acţiune la care revenirea în poziţie iniţială se face prinintermediul unui arc sau
sub greutatea proprie;
 cu dublă acţiune la care deplasarea în ambele sensuri se faceutilizând energia
hidraulică
Dupa raportul celor două suprafeţe active, cilindrii cu dublăacţiune pot fi:

 nediferenţiali cu tijă bilaterală

 diferenţiali (cu tijă unilaterală)
După existenţa frânării la capăt de cursă, cilindrii pot fi:

 cu frânare la capăt de cursă;

 fără frânare la capăt de cursă.
 cu piston tip disc;
  cu piston tip plunjer;
 cu piston telescopic.

Calculul MHL
Predimensionarea cilindrului
Se adoptă nivelul de presiuni de lucru la care dorim sa dimensionam acţionarea. Se are in
vedere faptul ca funcţia de nivelele de presiuni adoptate se vor alege componentele de
acţionare si ca preţul de cost a acestora depinde de nivelul presiunilor de lucru respectiv-
presiune joasa (210bar), presiune medie(280bar), presiune înaltă (400 bar).
Din condiţiile tehnologice in care trebuie sa activeze utilajul tehnologic sau echipamentul ce
trebuie acţionat se deduc următoarele mărimi caracteristice reduse la tija cilindrului de
acţionare.
- Fmax = forţa maxima pe cilindru
- Vmax = viteza maxima a pistonului
- L = lungimea de montaj
- Smax = cursa maxima necesara
- Soluţia de prindere

 calculul ariei pistonului

A1nec = Fmax/Po;

 calculul alezajului motorului linear

 alegere cilindrului hydraulic

 calculul ariilor suprafeţelor de acţionare si a volumelor motorului
  calculul presiunii efective necesare pentru cilindru

Predimensionarea necesarului de debit in SAH

Predimensionarea reţelei hidraulice

 deducerea ariei de curgere necesare

 calculul DN de scurgere al reţelei hidraulice

 alegere conductei hidraulice

 recalculare vitezei reale de curgere a uleiului

A=

 evaluarea naturii curgerii si a pierderilor specifice de presiune pe reţeaua de conducte

 calculul pierderilor de presiune pe întreaga reţea

 pierdere totala de presiune pe reţea

 calculul presiunii necesare la pompa acţionarii

 calculul cilindreei a pompei

 se alege din catalog pompa

 se calculează cilindreea reala necesara funcţiei randamentului volumic pompei alese

 calculul debitului pompei

 calculul puterii la axul pompei

 calculul momentului la axul pompei