Sunteți pe pagina 1din 20

',IV.

'PO

,:,!-
,,,T,
A
ii=.4.
. ,q4 !..,,,,4 .

4; . -
f ...
,tr,.,,., E., .. .*'' .!'.' : ,,. ' 1:13 '°
41.-
:1
......1' ...",k,
..,°;;;,4 )14' ti,,,,`: 4'1 444' .° El '
. :.:41.
..n.e*.;
. -

RCAKISIA, LITCIRARA §I ARTISTICA


0.
'

'
4,4P. r
LOP

Oirt
SUMARUL:
E. Lovinescu . . Revizuiri Literare
D. Nana . . 7 . Telepatii
Ludouic Dall$ . . . Pe drumul varatleulut,

Alexandrina,Scurtu . Ai vrea...
S
- .4,
VirgUla Moscouici .
Custanul piece
f
um ram.

rtr'A`°
'1414
CRONIC1:
VfNi Mara Jorgulescu : D. Nana.
Bibliografli

A\
-
:

Ed itu ra kl,CALAY & Co.

UN LEV
10110110INIMINIIIMINIONN,

r,
ilkPAR sArtk4ASAL-

www.dacoromanica.ro
.

A apitrut: "
- E. LOVINESCU

CRITICE"
.

VOL, qi 11
EDITIA II
:â Lei 8.- 7

" mmoiss
r

EDITURA ALCALAY
:

SBURATORUL
REVISTA SAPTAMANALA LITERARA, ARTISTICA I CULTURALA '"
1.
.
, .
COLABORATORI: -
.
,
-
.- F. Merck Gh. Aries., ion Buzdugan, Luca ion Caragiale, Al. Gamins, :,

G. Cair, Gil. Cornea, Marla Cunt.. Ludovic Daus, N. Davidescn, V. Dime- .

talus, A. Dominic, Alexis V. Draculea, Victor Mimic' Elena Farago, Ion


San-Glorgiu, Ion RI. George, Otilla Ghibu, I. Gorun, G. Gregorian, M. lorgu- ,., , 'i
lescu, Ignotus, D. tov, E. Lovinescu. M. Lungeanu, N. Mlhäescu-Nigrim, Virgiliu > .
'
' -- bloscovici, R. Mosoiu, Constanta Marino-Moscu, A, Mandru, Liviu Marian,
1
- Claudia Milian, Cornelia Moldovanu, G. Murnu, D. Nana, C. Nard, Ramiro Ortiz,
Maria Pend., Hortensia Papadat-Bengescu, M. Pascanu, I. Peitz, Ion Pillat
Al. Fopescu-Telega, Dragos Protopopescu, I. Petrovici, Al Rally, L. Rebreanu,
Eugen Relgis, Marcel N. Romanescu, G. Roticii, RI. Terziman H. Sanlelevkiv
- ; Alexandrina Scurtu, F. pate, G. Sliviu, Barbu Solacolu, Al. T. Stamatlad, .-
G. Stratulat, Caton Theodorian, A. Toma, Ada Umbel, T. Vianu, I. C. "issarion.

;
ABONAMENTE: -
UN AN LEI 50 = SASE LUNI LEI SC

"
-- . . . .
..,
Peel hif5teri, preoti si o.facienti -
UN AN . . . LEI 40
- PRETUL UNU1 EXEMPLAR
1 LEU
1
iSESURATORUE se gäsefte de vAnzare la toate Ilbrrme i chloscu . ,
1
rile de Mara din Romania rare '

,f ...match se primesc la Llbrrla Alcohol 4 Co. f 1 la admlnlstrajla


- reeled. '
' . ,-......., - '
.
.
*dint:110Np : Strada Sarladar No. 14 V

- , ,

- BUCURE§ITI -
biaaus,crisele, corespondenta I schimbul pe tot timpul verii se vor
trialite pe adresa dint E. Lovinescu, la PAID..

www.dacoromanica.ro
1.1

ANUL H. No. 16 28 AUGUST 1920


am&
cu,ake,,,,
$
REVISTA LITERARA, ARTISTICA 5i CULTURALA
Director : E. LOVINESCU '

0,...
1.1iFIRCLIS L;IACR U1927 OKT
) REViTUIR LIT RARE

L AL. BRATESCU-VOINEqM
-
, Literatura poate avea o actiune determinata asupra
spiritului public. Critica o cerceteaz, exagei and-o sau
trezind reactiuni fatale. Luand o atitudine militanta, se cla-
tina intre afirmatia generoasä i negatia. incomprehensiva.
In fata noutätii, i§i urmeaza instinc1u in cele doul di-
recta posibile i contradictorii. Nu- e o critieä statica ci
dinamicg. Se entuziasmeaza sau se revoltâ ; se adapteazd,
sau se emancipeaza. Scotandu-si ratiunea existentei din
literatura, i se pare totusi cä o conduce. Uneori o ex-
ploateaza chiar in beneficiul unei doctrine proprii. Actiunea
elfin a lui C. Dobrogeanu Oberea, de pilda, a lost
oneroasa literaturii ; in loc sä o explice si sa o fecundeze
a stors-o de forte, deformând-o, in tolosul unei elabora- .

liuni teoretice fara legating cu arta. -

Critica sincronica literaturii îi are deci miragiile


primejdiile ei. Ne putânclu-se pune la adapostul suggestiilor
vremei, nu e nici obiectiva. Nouta tea impresioneazd.
Avand aceias sensibilitate, are partialitati, i admiratii ex .

tesive: nu dintr'un calcul, ci dintr'o uniformitate de sirntire


a
Cu cat o opera se armonizeaza mai bine epocii, cu atat
e mai expusä revirimentelor. Nu numai atat. Pe fang
toncordanta sentimentelor, se mai adauga uneori §1 con-
cordanta intereselor. Pe langa opera mai e §i omuL
Suntem inconjurati de imponderabile. In jurul unui scriitor
se pot cristaliza deci prestigii, pe care nu le indreptätelte
sici o calitate durabila. Atitudine in viatA, curs de impre-
'

www.dacoromanica.ro
242 SBÚRATORtre

jar5ri, cointereski sentimentale sau comerciale, totul ridica


tin merit real pana la potente inadmisibile.
Inteo epoca, de altfel, sceptic i feroce, se creaza
astfel valori i fetisi, in aprobarea sau tacerea noastra
indulgentä.
* * *

Una din nedumeririle criticei viitoare va fi, de sigur


sup ravalorificarea operei d lui I. Al. Brätescu-Voinesti.
. Zilnic i din diferite parti adeseori contradictorii, se adauga
alAturi de numele lui si calificativul de mauls nostru
prozator". Niciodatä un adjectiv nu mi s'a parut mai
antinomic. Adjectivul nu trebuie sä fie nevasta legitimä
a substantivului ci amanta lui. SA impresioneze ; nu sä
,si contrasteze violent.
D. I. Al. Brätescu-Voinesti e un talent,-dar un ta-
lent precis si limitat. Nimanui nu i se poate trage cadrele
cu mai multä usurint5. Duiosia i delicateta plac si emo-
tioneaz5 ; sunt insä calitati secundare. Lipsit de darul de
a esi din sine, si deci de a crea obiectiv, lovit de o
tragica sterilitate, lipsit chiar si de inventie verbala si de .

stil, d. BrAtescu-Voinesti e un miniaturist. Repetandu se


in fiecare nuvelä, poate crea o attnosfer5 ; nu poate da
insä impresia märimii. E singura impresie pe care i.o re-
fuza talentul lui minor i diminutiv. Dulceag5, delicatä §i'
r

liricg, literatura lui e de master atat de mediocre in cat


nu i se poate aplica, prin nici o latur5, atribuitul märetiei..
E negatia ei energicl Ca s'au gasit contemporani cari
si acorde calificativul de ,mare", va !Area mai thesis
o ironie nemeritatä. Literatura d-lui Bratescu-Voinesti n'a
pretins niciodatä sä ne dea mai mult deck ne dä. I se
cuvine aceasta dreptate.
* * *

Deasupra criticei sincronice, se suprapune critica tar-, 0:6


diva a revizuirii valorilor, inteo perspectiva mai indepar-,
tatä. Critica mai iese din primul contact cu opera de
artä : contact violent ce deformeaza. Anii racesc entuzi-
asmul ; impr4tie îns i o lumina mai uniformä. Ne irpe,
fläcäräin mai putin .; intelegem mai bine. Pierdem irk

www.dacoromanica.ro -
SBURATORUI: 243

:sensibilitate ; .castigam in siguranta. patrundere. Din


i
critica devine statia Nu, e o armä de lupta in
serviciul unei formule noi, ci un inStrument, optic de
preciziune. Pentru a-1 intrebuinta trebuie insä ca scriitorul
si fi luat o forma definitivä i sä se fi pus intre dansul
si noi un spatit. O astfel de critica nu se opreste- asupra
amanuntului, ci imbratisaza totul..

Intre opera d-lui I. Al. Bratescu-Voinesti i noi e


-desful timp. Scriitorul nu si-a lasat t3tusi pana. Ar putea
deci capabil si de alte evolutii. È un punct ce trebue
hint in considerate inteo revizuire.
In Viata románeasca dela 1 Mart* 1920 gäsim
ultima incercare literarä a d-lui I. Al. BrätescuLVoinesti,
intitulatä Riiteicire.
Scriitorul ne povesteste viata lui Scalat Delureanu,
. un om ïnchis, caruia nu-i placea sä intre in legkura cu
:litecine si traia retras. E deci din rassa eroilor lui pre-
-: /- dilecti. ,

Singuratic i ursuz, boerul Delureanu ramasese holtei


desi avea 40 de ani. Nurnai in urma stäruintelor lui
Conu Andronache, Scarlat se Insura cu Marta Helmer,
fata unui farmacist. O Iiinä rninunat de bunä ; o cas-
nicie idealä. Aveau sa aiba un copil. Din facere murira
. insä si marna i copilul, iar bietul Scarlat innebuni. '
De unde cunoastem oare povestea fläcaului tomnatic
ce-si gaseste o tarzie fericire, curmata repede de moartea
- . iemeei si de innebunirea lui ? De unde cunoastem pe
Scarlat, pe Marta si pe Con* Andronache ? - Chiar din
d. I. Al. Bratescu-Voinesti. Scriitorul se plagiaza. Scarlat
Delureanu e NIA Träsnea, Corm Andronache e Mano-
lache Moldoveanu, iar Marta e Eliza din Panä 7.112snea
Sfeintul, in care era totusi un alt relief si o altä putere
-de emote., Uniform si egal cu sine in toata opera lui,
\ d. Bratescu-Voinesti nu mai are nici invent a anecdotei.
In tipare ce i-au servit, vrea sa toarne palide duplicate
literare, färä viata i fard originalitate.
Ramane sa veclem- acurn inventia stilistia.
Terminasem mai de vreme dent credeam procesul,-
astfel îl incepe scriitorul povestirea - care ma adusese

www.dacoromanica.ro
244 SBURÄTORUL

in acest ora§ de provincie. Tren sa ma intorc in Bucu-


resti n'aveam deck a doua zi dimineata ; propunerea,
unora din confratii baroului local, de a niä duce cu ei
la club, nu ma iSpitea de loc. Era o vreme incantatoare
de Septembrie, cu un cer de un albastru-vioriu, in care
etc...".
Model de stil i compozitie pentru uzul scoalelor de \
ambe sexe.
Ar fi fost o crimes (V) sa ma inch d pe o astfel
de vreme in futmlraia clubului", adaugd cu aplicatiune .

scriitorul...
Ajunge.

Cred deci c despre d. I. Al. BrAtescuVoinest¡ se-


poate scrie definitiv, färd team? evolutiilor viitoare §i a
desmintirilor posibile.
4 E. LOVINESCU

TELFRATH
r

UMBRA ,

*- De ce esti trist ? Au ce nddejde sCurnpA


Ce fericire a rnurit in tine
De parca stan intinse s se- rupa
A Mimi intinse coarde ? - Cine
Ti-aduse-o veste rea ? Au CC te doare ? ' -

Cu pasul lin, o umbra calatoare ,

S'opri la pragul tau, - si te-a invins !


S'apropie incet, pe nesimtitrt...
Si cum te lasi in valul ei uprins
Ti-e drag, visAnd destept, s'o seniuevi .;
C'un sol picat din Jumile ceresti: e"
E'n dorurile tale ne 'rnplinite
Tovarasa din urma ce-ti ramâne... -

Cum te priveste lung, indurerat ! .


Vezi ? gende i resfrânte-au lAcrAmat.
. - *

www.dacoromanica.ro
-1(In *craw
-
r. 245
SBURA TOM! '

Te 'nlântuie in. bratele-i stIpane, "

Te strange, te sdrutd infocat


Cum ingerii sgruta doar in vise...
Si tu o 'ntrebi nedomirit, mirat
Si tremurand : au' ce mi- s'a 'ntamplat", ?
0 ! ingere ! ce doliu vii sd 'mpaci ?

Dar ea pripit rasPunde : taci, oh... taci !..


- Nu cerceta in propria-0 durere. -

Indueo fdrd-a spune un cuvant :


E partea ta de osanda pe parnant.
Mai mult, nu ma 'ntreba! Ci M tâcere,
In gandul tau sä caclA val de seard.
-Ca 'n cetatuie 'n tine te zideste,
Inchid6 ochii,- lumii din afard, r-`
C6. de-ai vedea-o bine,-chinul creste".
-- 1r

iumbra iar pe frunte te sArutd, '-

Dar gura stransä 'n fmu-i arc,-stA muta.-


Simti doar prin plete rnainile-i de floare '
Cum luneca incet, mangaietoare
Cu bine cuvantarii Dumnezeesti.
-De ea tot mai aproape te lipesti,
Obrajii tai in sanu-I alb se 'ngroapâ, -

Te afunzi, te 'pierzi in farmec ca 'ntr'o ap6,


Ciici ea cu drag, te-acopere, te-ascunde
in mantiai de par ce cade 'n unde...
_

. Si stati- asa : tu poate-ameninlat. *


De naruiri neprabusite bed, -7

Ea',-singurd-privind cu-adevdrat
Prâpastia in fund, -cat e de adancd !
Ar plange,-dar e mandrd i e tare; -

Te stie slab, si -tu nu esti in stare


Sid afli tot: ,nimica nu-si rdspunde.. -
Cdci tainele dureri-s Prea cumplite
Din .noaptea lor sd-ti fie desvelite.

www.dacoromanica.ro
246 SBURATORUI:

SI iat'o... Mr 'a spune un cuvânt


In 'triers sfios, ca pasul unei muie,
Se neparteaza 'n negrul ei vestnânt
Misterios,-cu degetul pe buze!
Dureri nentelese ce ne atingeti
Cu aripele voastre nevazute
Si focul bucuriiior ni-1 stingeti,-
Ce iniloStivA mânel v ascunde
Lgsându-VA in veci necunoscute,
De eke ori ceredm a vA patrunde?
D. NANL1

PE DRUMUL YAiRAT@CULUI )
-
Prin utmosfera ijilavabraea tun vAnt rece dinspreMiazik-
Noapte. Nori subtiri st cenusii Se kalpânzeau; Trapinsiparol
-
de furtunit.
dracului vremc! scrilsni Inteuin pocit 'accent rourt-.
nesc tm tânâr de vre-o douillzeci si câtiva de ant
. Innainta, Inca, idudind de cApAstru un cal milruUt
0 IigArdi ce se proptca, aproape gatuit In banl, tinAia
-
,

la .xale o cArirtA iplrealmare lentn e1 p1in0 cu boarfe sit


tot felul de provizii i inläruntiwri.
Era pc §oseatm care ;duce de la Pascani. la Throe-
Neamtului Tânarul i calul ieseau todrnut din pAdurea
domeniului Sturdza si coborau Sptre Satul tiOniesc zis.
Motca -
. .

- Inceputtul'lui Octonigirie i iarna a si ,Inceput sA-:0


¡irate coltii I niurniuri6 tAn5rul. N'ai cIiiipi sitt ini por-
iie.,sti la drum c te i tale vântul. Afuriste locuri i atu-
risit51 ,Iartk. Nu ca la noi In Grecia. ,Noroc de banii We-
aici... Ei singuri mai bicAlzese-si. mai (in.de urât.
Trase ini iciu calului ca si Chid. ar fi. vrut s se.
.t4ibune usUpiii-i de tot necazul ce-1 avea pc 'tar& .

-.Viag-i asta? De dol. ,ani Imi târdi picioarele prim


coJJ i noroaie, pc toate drumturile. M toe vara, highet.
iarna si tot nimie, sau (aproape ,niInic. PAinfe sT. naitaline
numai câiva galbeni stra,nsi cu sudourc! Cine a mAi., -

,,uAscocit i asta, ca se c4tigd usor Oft Moldova?


Roti o priVire InAprejur i apostrofinndu-se: ¡ I , rA

1) Din romanul Dihorul

www.dacoromanica.ro r
, 1fIllaRRISMIerv,m1
SBUI2ATORUC 247

- Mucele$i Vanghelei Ida) un [prod.' Totusic at4a aitii


grecr ca. si tine, Oung burdufuri de Aug si urea. Sau
esti nab:Argil, sau n'ai noroc, sau nu ti-a .sunat ceasul.
Si scoase o InjuraturIg. I

Niiscut tpe malurile irdarei Egee, breScut strgnSura


tmipestritatbi i tr)oliglotik a porturilor, civil 'al foardel
raizeriei anfraplt,at din ccietori i expédiente, se, Implinea
cinci p.ni de cand, fuginld de armata, yenise e o cor.abie
'greaSea ia Braila ca OA se pipaseascg, La un negustor de
r., cereale .1a care pentru. lntaia ow* a Maneat o plAiue mi
blind 0 a striints ceva lplaralute.
Dar Inanca nu-i placea fugarului din ,Grecia i lun
gland de' libertate 11 lnfrarlp{a 'spire 0 altg ¡slat-A:. De accoae
Intr'o bunä dimineatig, Iplarg'sise tot, ea S'o la razna spre
.

inima Moldovei, despre care auzie cg. e !tam; belsuoliuif


pamintul f6giadluintii din care s'au nutrit fugarii Tanarulul
si-au stors bogatii cu nemiluirta.
Asa-i antau visele coIiârini. Ma sa,i'vor1b'ise dear
de un strabun (i(nstarit, caftanit mare {boer" in ziteI
61

lui Moruzi-Voda, - strfabun a egrui mind fpierdu-se,--;


4i pe cgti i cati iu i-a lasatel lvtaidargadu-se pentru. câ au
naknas 1iii plarniântului lor 41 nu s'au dus ride, tineri Wig
Vartile Dunarei si ale Carpatilor. Era doar lucra cdnoscuti
- i cine nui vorbea jhi Grecie - Iii lui .,Taritellonane' .

romorile cad de-a gatal fi ci roadele [p(ia&Anntului fse scu-


turn de sine in tpungile strainilotr, numai SA! intinda radui
hrgparete dupia ce mat innItal Art loge bine !mold de min-
pima i lingusire. Si Mini derntult, in vremi 1,-,ucernice
.de t,ptä hutpotriva pagan:tor, cati greci de-ai lui, schimr
.

bati In calugari, n'alu steam galell. 'de 'taw, varaiAnd, 4;pror


tilor de rontani", surcele pfutrezite de tioroaie drept asctui
din crucea (pe care a Tost astignit 'antuitoru4 i clue
*tie ce oase drop& mfoage din Trupul sfintilor ? '

Si ate nu mid efintarn In gá'n.dul aui: de noroace ela-


dite Intr'o noipte, de fete de neam snare Capite i siluite,
d*e easnicii intemeiate cu Sag sau grin (cell*, sute i mii
de dinprejurari prielnice fla/ndozilor datatoare Ie belsug
si vile ves.ele.
Ca, pin contrast î o h-nboldire teinViau tri; 1.14intea4
tilde vietei lui posmnoräte dc Oka vattinci, in gspra: vi-
fornitä a nevoilor .0 In Lnceafa si._fanevoicasai, §curgere
a ti ilelor. . I

De mic entail ia. latstat din anilarliciunea Iviselor noltn-


plinite !si a. apetiturilor iscoditoare. lArgfea pofte niiscute
din kheagul Clatorva ani ie §coa.1164 din frecaream Id* tue-
butatobre g porturilor, - ku toate luntele, InfrAngerile-,
Irieru§inAHle, ingoastindiu-se i ibînd, ca valurile, in di-
gut de etnvinä al hogiWilor aCumplate.
www.dacoromanica.ro
248 SBURAtQRUL:

Ca *it' se- aprotpie Matbine ke Oe..§1 sl se urcepe dig,,In-


iCotro Iputuse el sit-i§i indrepte mai Sigur pa,4iiklac6: nu silo% .
ara, despre care auzisc atitea.?... Oh ! i e nerilbdiator era.
Diu adAncul taaruntaele!c ere*teau n e Läcornii neinfrAnate
ca o foame niripKamico. rea, asa eft,::- ;in tara acestà
'legendelor frumoase, -
¡Pe tang& Iranä i vini Mai visa
grecul sd fie sitiphi, s. aibA.;flo.area f emeilor de nearni, sg,
ib un mime, un, lac an boerim i bani, Multi bani. Nu-i
va iputea sta nimeni îrnpotrivä.. nimeni ! Pentru aceasta:
avea p voing de fier, o inim4 tare. Va &am peste ceislabit '
Se va. gudura, se Sta umfla, va ida din coate i cu pumnii
ea sArsi faa mai Matt lop la 'soare.
; Si otwsi... ' . .
.

-1/up6 tot wild de Incerari't*i; îr ciudasocetelilor! Sale,


abia i agonisise o mizerie ide wane. 1Masa 7sta nepusä... i . ,

îi venea sá râda vtäziându-se mare 'neguslor" cu o cclrutili -

itrept ,M!ugheand" i o rnArtoagfa de cal drept slugä.


De aceea ,bleStemfa tara ce fintarzia sä-i Imailheasc:11
vieele,
- 'Afurisig s:6:
Dar oamtnii ?... 'Dobitoace... vite
fie!
i abia cap5t fumRate, pare& Mi-ar
90:cAltate ! Cer un re ,

ereste Maria k imijlocu[ drumului..-Bat'o holera de tar& '


Trecu lastfel satul Motea, fgicif la dreapta, apoi jar la
dreaVita 4 diädu In, soseaua, ca'n1 paling; pilau copaci uria..i .

eli-nängini, Mouth- din !poruncabli; \To* Mih al ache S turdza,


Oterpuind ide joS dela Dun6re prid valea Siretului si* a Mol-
dolvei, 0115. la vechiul botar al Bucovinei, sus la Cornul-: -
Luncei. f .
1 i

Printre rAchitele Si stefarii inalti *i grosi qntinzAndu-*i


1;
lAtrânele ramkni pe dual: linii planalele i strAjuind de- ,
II apirotape un steel -pe tot lungul drunfului, - Vanghele Ist
IL
tutalros'pata legenda .lui Mihalache Sturdza cliemiându-is
. troitorul i tporuncindu-i din- cerdacul fpalatului au din ,

%-Cristesti: Ei; bre, to t. e*ti crditor... vezi si croe*te-mi .

nri drum de-alungul tArei para'n Galati". A! poruncif Yodk,,


0, !nici una nici dou5.. cuml af táia cu foarfecile, a tUat;
crolitorul, soseaua In directia iánitata si a a]uns mare 'in,
giner din yoia unel glume salt( ai mini
SÎ Ifi foSt el, ,,Vanghele, atunci la
_ tt 'MihalaCh'e
Sturdza!
Privirile greculni (stliipeau i. tinteau Mande la &irul
de ease albe acoperite cu drdnit6i i plat* ce se 7, ,
iyean îa vre-o doi chilometri, ple,o creas151 de ideal, cu nu-
meroase pi largi cerdacuri de nude Voa fericit Sluga. ,
Parent, cu 'stejarii de-aceiasi vfirst'A ea Si semincerri
de tpe sosea, se VéShiseai iniediat la !spatele !palatului, -don1-;
nine, dintr'o lature ni satuhti Cristesti,. peste Intinsul larg
11! kle-al curniezisyl «ircia MoZdya 10 duce apele -obid
lin4tite i limipezi, chid! vijditgaSe i urbi#1.,

www.dacoromanica.ro
Dbrinif fit :141'7151;i .r1W-"-M-StrvOmitAlikn,r-,-mtnilvnotiaiii-oarrtnune-rm-oPM:i71
SB liRkTORUI2 249

- Nati-o buna ! scr:*siiepi Vanghele, -fun Creator! Sa


fi tost cu la Veda Mihalache te-asi fi
Cu nesat, cu furie privea la casete lathe si vestie ce se
desiprindcau ca nislc hirnini din rugiria iparcului ce nu
tece ca o muzied indcpigrtata ar inutk, -
se despuias6; Inca d5 toatb frunzele. lidsunatt so,apte, e4n-
i. a un parfurn
hedeSluOt i dulee veneau din ,adâncurile trecutului. Oh!
viata, - Viata cc-a trebuit .sai 'fie In eoprinsut zid'urWz
groase de piatr5., acolo, pc creasta 'dcalulni, la Cristesti !...
Jur l'Impreujr divanuri de lene oiientatratAgtoare si <fatal,
- perini moi de mialrase mprinandu-ti 'salele ca Tii§tè-
tirate, - cesti, pahare_ p filigene rasplandind ,arome de
V4Suturi i cafele, - .joeuri i femei, rasete !si skratkri,,,
mAini!:butand lenese -alto mAini, In :vreme ice mirezMele !urea
din eAtui Wine <ai Infirodenii §i in eia furnului din nar-
ghilele.
1,5utele si .ehicoaele au lacut, oamenii au dispdrut;
dar au nAmas zidarile i reci,, .priimitoare de
.-ocanaem noui s*i ispitindu-i la drnorm5. Vial.
Din te o lost bdata' cc, mai in.viie pare n taina 651m[5.!-
rilor (si in scliipirea ferestrelor acute si hachisch.. Alta rnu=
ziei?... ?tile strâsuri?..k. noui eanteee .§i sarutari. cu cold:
ce se Inchk1 Idlest si mrditna: oe se Icaula:l. - ori, poate, pe
cenutsa anilor'morti ei-a!Intins Iiriistea pranzele, capaian-
jenii fteSand, in colturi "de dlii
Casele 1mari i albe stau nentatrfunse si reci. Din canard
tit Icand norii In fug astern (ode [deign-I:bra 'pe varut fatadei:
si Winguri stejarii pareului -mai stau vjii In lhataia varitului.
Oh, mi !... nu nmnai stejarii. Coloane de film se nkyustesc
§i urea din vfirful ogeagurilor, se indoae, rse rup si se îrn-
11 äLie tea Maturate de coanita a.uginie ii copacitor. 0 tr5.-
sura cu palm cai ageri, coteste Inspre ogee
trece tau o susdtire vesefa: de zurgalai iluând drumul Rar
manului.
]3oerul! 1.
Era beizedeaua, coboratorul grabunului care a doni-
nit i pc care-I invocase Vanghele.
La zeói de Ocfsteljur Iniprejur, pAn45;Isi, copiii, entrusted,'
figura martialia (si severl5r a pincipelui, fost .sef kle ,stat
major la turci fn raiboral Crirneei, o= rigina1, de-o
tere ajuns5. pro'verbiata, Inalt i cu tinuta Mill-Weasel.
tu o ntobilitate cindal a! a odhilor iiscoditori pi ...aprin.si si
care, In iliii toannA a Wietii rpourta; mn podoabele unei
. tinereti kxm nu se da Invinsa. barbia'flung, triat4soasci, de-
un_ rap Aelipitor IiiIneactragigiira-dao NApiae ce-i lumina:
obrajii.
Privindu-I, Vanghele Zio(ni situp mai wane In initnl
.

otü 0114.ietori ai gelczlei. ;,Mu.saturagsrcla'toat4 adfinOm'f-a-

www.dacoromanica.ro
250 SBURXTORUI.1

mizeriei din care nut se aidiea lar sangele ;anti titan,:


0'4114 sus peste privelistea mArirei §i a bogátiei, peste eaa;..
tea zurlaim, este palatulr alb in care se .blátea din abut
iu !and beizedeau penrtu o a)etrecere sau vanAloare, ta
jJ peste tot cuprinsul Intinselor ¡sale domenii zmitiltánd
de la tun ca(pa ta cel'alt ptártrantut. 9,Mbel*agat Mok love,. .

! -
Buzele lui iavurá un tremur.
Bogat.... De ce n'asi fl -§i err?...
-

Si Incepu s s eddrasci$ singar. Ce Insemna îutir


lierea asta pe calm victii-ant 4teptarea unei zile mereu in-
depártata... De ce?... Cd.§i Call& ka.nii n'ar trece destul de 6)

repede, ea si .cAnd pkiterile, i buciu.riile Unereii n'ar fi. ft

trecatoare star putea sal se 'Imp:limas:ea tarsi"! Nu, nu!.:.,


li da ghes dorintele si rfaveaAnimiál s astepte ca sA-1 a-
puce amurgul pe drulmí i se .gändea la atatia altii; nán
hazestrati-* eu apetituri ma1 aniárunte ca el, Lar caxi cu un
xAmbet ori cu o lzbituril de ¡via/Ifni, au Sari! ide-odatrt din
praful drumului în stalueitat eáleavik imbrrttisati de No-
roe. .
__ -

Arunc á. o privire InflIákiáratA sl cindoasá spre palatal


ce atat de Inversunaft îi ráscolea sufletul, biciui calal si In-
torcand la stánga, intr pe podul de pe lapa Moldovei La- ,

Staid la spatele lui Cristestii. .

De-oparte * de' alta a ráului departe paind'n athls-


triul 'fumfuriu al zrtrilor, se desficeau sesurile netede i.
verzi ce se 'Mandl dan tpteala dealurilor ee'ncondeiazá, zarea
Siretului (si Pana."n. olcaulele Indepartatilor munti, ou pA-
duricea din preajma Targulni-Neamit In fart., cu crease,:
Cetátii-Neamtulni, Viáratecului i Sihlei la majloe î u-
riasa frunte a Ceahläului la fund. .

Vanghele se opri. ,

Puse dreapta strea041 deasupra "ochilor si rivírii-


lui scrutara- depártarea. -

Ogoarele apareau In nemArgiuirea lor netediá. ArA


,
turile fanámitate i negre Widest bogátia pAmtantului, iar.
apa Moldovei. ea o planglica kte-,oto, i§erpuia departe ;LT.
verdele fánetelor si In geana ator-va kind. Pe sosea,
dinspre hiunte, veneau cetiugile cárdiusilor ducând scan-
dun la Pascani la gall * rare dárute u coveltire, - iar.
prin lotoare. ici i colo, prin. ,tarini, Care pariá'n varf In- '

lareate i Injugate u boi unduiau ca niste stoguri


ffin si de strujeni puse In miscare.
Cu tot liántul rece i vremea almtenintátoare, Vácuti
linistiti Isi vedeau oarnienii de Ireburi. Drulmturile ca
ojn tarinile apáreau vii In pehii greculuC Pe *raffle de .

pftieuit ale "tAranilor elite tin pflug IntArziat rasturna brassie


iar, aproape de pod, -in attn.,: 1'441141 Ica ipiciparele tr,
.

apia race i stiflicati pass? mtd,i sus de genuchi, báteti

www.dacoromanica.ro
SBUiaTORUI1 251.

lOte trees= tptietris pain ciur §i'l IneArcau nentru !poses.


Neveste cu. itulpiane negre pe cap, In cataveici Mande si
blue strange pe piept îi wan obrajii ,Invinegti tie bi--
ciuirea Dighetaa a vantutipi si 'up:Au spire pod, pe-o eifr
rare glodoasa, venind din Timisesti. Radeau nepAs5toare
Ie Creme, în fustele lor Alhastre, incondelate au rapt', pi
oacau narunt i iute, cu piciorusele 'goale, ducal' Ida-1i
-
-
liu
duma On vechiu 'obiceiu (al prAlnAntului, - dubotelelo-
âini ca pe niste podoabe prea seumpe, ce-i pleat
-
sa fie filnitintate degeaba.
Desculte! raspunse una din ele ehieotind i arun-
-
vire tpoftitoare. ,
Isculte ! /*muse una din ele chicotAnd
and o privire grecului. ,
i 'arun-
- Pal nu'nghetati? .

; Nu! chiar de-o fi i omkit". Noi Llucem la ilea'',


leal.51 si apa flu trace dincolo &de ,chiele".
Hohotitoare semprAstiarrA1 pe pod. ,
Dar greed Prinsese gust de vorbA ispiteau each':
femeilor. Zise: ' , 1 t
-Cu una voi m'asi'da In dragOSte...
! -- "Ba ä au $terge-te pe Iota diavote, -7 F-F1
I
' '

'
,

-
Ce? strig5 el ameninfator st flan tUn pas spreldnief...
laeasa !... sit te sterly5ii Pie 'hot, repetk ieea mai
th-Azneag, oprindu-se i privindu-1 In phut ochilor.
tut-

' : Vanghele sin* ci i se urea sAngele In cap. Auzew,


. hoholul tie !Is al celorlalte sit Indrarjit, 'se zburli'Vdtkios:
-'Aims te...
' - Ce? Ii tiî femeea privindu-I de sus, 'cu. 'o ind,b5V-
eaLI ftrufasA, cu, coatele In lAturi i pumnii pe solduri.
- Vanghele täcea.
- - -
- Ei Ce stai?... 'Irma cu manic, SI veld- atm.,
de ¡wove de el Inca ai se amestec suflarea.
-
-
tim
i d-ta! else greed ImpAciuitor, si se retrasv-
-
--Mai domol,
Dar femeea IngrALMAdindul. la Marginea podului:
ii gura,
SA-ti auiti 1...
TX Mario, strig5 un
I .

A'rVusi tie pe-o,


clAdrie de sanduri,. -Mai darnel Í rams untae .jaer-
nevideii.
Cearta se sparse in! rfAlséte Li glume strigate, pe care'
Nanghele, 'galben, cu. o I nfälisare leotit i treanur-gaidlid
ha de dffrlogii calui_grAbindu-se s'o §teara
In stifletul liii era tun doieot. El, Nanghee; ZioniSnfrAnt..
de icerbieia trufas5, a ,unei fe.rnei E1, tare diAkuia sJ sat.4.
easel lucruri i oameni! Autea tvorbele i ilsetele
friAratinor solidari i batjocoritorif In ILIA smeuvi@itei shi-
milut. Unul Inceuuk sit chine i glasul pocnea din urn*.

www.dacoromanica.ro
252 SBURÄTORUI3

ea fun Aliciu pi-1 plesnea n paint 6braz. S sinitea micsorat


nimicit. O prâ haink deznAdOlduita, o ur nepiutincioas5;
pi. la§ilf 11- scotea din Tire. Vedea row, Pail nu avea ca-
raja sgi se intoarela Ii tchinula imgresta, dî fuge ea; un
iné hAtut, ,c6 top raid de el ancepand u fernelle. t
Doamne de-ar fi avut Iptutere ; " ' t 1

Câpva lpasi numai, para 'SA iasa de pe pod i i se para.


.v:A- nu mai ispolvepte facandu-i. Dar 'ha apuca bine sa so
indepfiXteze i iatA ea dinspre un bordeiu. din dreaptat..
al itpodarniui, doi du1iä,. until (alb si 1ratos;,1,4ltul ciobanesc
cu cerul gurii pegru i anAlândit-pi cenItii, se repezk,ii, lat
la el triind du§nno§i. Pe el al ialeseser, din top clâtil
i âinii ar fi fast 0,Artai la dmalig
treceau tea §i cand
oamenilor.
'Incopia sh." dea cu Vidal ea saf se (apere, ilar cAinii 11
Intolteau pi nu'l lAsat. Din urmarglasuri '01 flueriaturi lea-
bOldeau arcá sträsnicia d'obitoacelor. Vanghele da..dezra-
dAjduit (du biciul!, lua ate-o iatr de Jos. 'ca g'o arubroe..;
.tAinii se ryidetpli.irtau ulin, 'i liar se iapybpiau, si lass
biciul Ineevea SA se Inv,Arte i din poll se !apleca Vane
gfiele sa la? We're. Tot (plecându-se îi kimIpluse mAineleu
de norolu. Calul trezit parch din rabiciunea-i, called /me, 1'7
chile, se azvr.iitea in ham: qi .éAlt (pe ce s'44 arunce Mt-
ruta in pant. In SfArpit
- Unu'l din dâini e ictisi i se.
mroarse ,spre hordeiu. Gel cu Cent gurii negru, mai tar-
trigos. Tatra cafe putin tot Innfrki de departe, i ampti in. cele
-UM turn-a.
Vanghele rilsuf11 usurat. Piciiri maxi tde sudoáre Ii
lunecau a3e-obraji i 'gimp nevoia sa se deseopere. Acurni
nu mai sinitea frigul !timed i tvfintul. Era lobos% want
greu, pi ca un, mid ii sta. in gâtlej. -
Qpri calul i _ptrivi 1napoi. t ,
Podul rämasese ',Inuit in -urnil, Cu nevestelet'pi,cAraupii.
marlori inveseliti i batjocoxitori ai pâtantiei i umilit4ei;
sale. Nu se mai auzea tchicotitoarele glume, alti fatal.*
treceau, 'manând telegarii sptre pod,, In vreme ce, (*nix
stateati lini$ii, cu capita 'pe Oahe,. 1ânga ordeiul ppdar
ndui. Nici m Carat, nici o mania de -picket. Departe In
ulbia 'aceleapi br4e harriice grabens S:51treael,pirub,-
diut prin ciur, aceleapi [care Miscast pe rogo,are stoguri de
de an ori de strujeni i idi caltol-aretetipluguri asturnau
brazde intfirziate. . .

Privel4tea cu tot de a vea ln 'ea: Ca Mipeard, ea viatati.


ca.- %Wiling, ii recucerea gandurile si.11 stapAnea. Pie-
rea pentru 'wee, TirimitAndu-se, "tot pecazul lndurat. Bo-
Oldie Orei 10 deschideau .725.brilet in :fata portelor redep.-
-t teptate. Intr'o roatk de iloc-In imc fdar cu. tot coloritxei
-de trumusere,' asofinve i Socöteatii; 11,Askrean In 'och.lY

www.dacoromanica.ro
rh011111#0111(tuVEIWISTmull^.077-191Trim.-Trkm
SBURATORUI1 253

till Vangheli Zioni toate in- alsurile yiei de la alai, cu


tot angrenaju-i de avutie strAluciloare si piatriarhald, cu
tramAntArile-i darje, nid'ane garuiteare, cu .loaa vlaga bra-
telor pornite la rdunc5( In thibzuita i neintrerupla lugLI
a ornului cu prkmanlul. .

Din palatul alb ce se deslusea Inc6.' vaderei lui sti in


care (ar fi volt s doimnease5. stnljuil ie stejarii din. parcul
- sangera frunzele in toaranit, .Vanghele Li gonea is
pititoarele-i lgánduri De 'tot euprinsul sesului, la.0011f,
cu jind, imbrgisa ogoare i oameni.
- Afutd-mtg, Doarnne.
.

Aproape inconstient. film o cruce. Pivirile lui linsk


sweau (sttällueirea tilinasirli din ochii pAsitrilor de pradd.
c... LUDOVIC DAU$

tr.
vree.fi.
I

AFt;i vrea Sa'mbrati,sez cu drag parnântul,


re. ' Sa-i strang de buza mea InvpdiatA
Puterea linistita, minunata
Din care el si-a intocmit fMrnântul.
Si sä- privesc en dânsul deodata
Cum se hraneste 'n sânul lui avântul,
Cum se deschide, palpitánd, -mormântul,
' Cum creste floarea visului, bogatä
Atunci p;erduta 'n culmea bucuriei
SA rAd vietei ca un mugur care
.
Isi simte vlaga 'n radAcina tare
-
n -

' Si trupul meu sclipindui armoniei


Lipsit de teama si de intristare
Sa nu astepte umbra, resemnare
Ci 'ntraripliri din diesmerdatul gliei...
' '1 ALEXANDRINA SCURTU

aNewarlisle .104 1II 4,f I 34 111111

www.dacoromanica.ro
Casfpul §i-a plecaf uo ram
Castanul si-a plecat un ram.
$i-n mohorilla inserare,
Sfios mi-a ciocanit in geam. 4
Ce glas din alte lumi ma chiamä ?
:Sunt singur;
.E tarziu-si'n juru-mi
.S'a 'atins, despoiled, tace'rea...
Doar amintirea 'si plimbä - blandä -
. . .....
Pe fruntea-mi rece adierea.
...Ea vine taiuic pe alei
Stropite de argintul lunii,
. . . . . .

Sub crengl ce tremura mai lin


Ca frematarea calda-a strunii.
Precum un crin, inbratisat
De vântul, beat de-a lui mireasma,
Asa vibreaza trupul ei .
In bratele-mi... Ca pe-o fantasma
0 tin, de teama sa n'o pierd...
Cu ochii 'ntreaga o desmierd ;
Si. cum la piept mereu o strang
As vrea sa rad
.$i-'as vrea sa plang...
' 0, clipä asta de-as putea
S'o tin o vesnicie 'n loc,
SA simt mereu sub gura n-tea
, .

Carola buzelor de foci


De-a pururi fará sat sa beau
Din cupa.neagra-a ochilor,
Parfumul viseior ce mint
: $i-al vrajilor ce' nu mai mor I.
...Castanul si-a plecat un. ram
$i'n mohorâta inserare
Sfios mi-a ciocanit In geam. .

Ce glas din alte lumi iná chiama ?


e_
VIROILIU HOSCOVICI
911.11WINIIIM1.1110.

www.dacoromanica.ro
' ,74/111111Rrof,d,f ro
,....,,,,i_.
:I CEMICHITCRARMI
.I.
D. NANU
D-I. D. Nanu e un poet de conceptie. In bucätile publicate in
colectia Convorbirilar crilice; iar in ultimul timp in a Sburcito-
rului se cuprinde o gändire finä si o sensibilitate poetica remar-
cabila.
, E o oped de maturitate care se pierde in colectii ce nu se
mai Publicul cere poettilui volumul care si-1 cuprindä in
citese.
' . intregime. Nenorocul a fácut insä ca singurul pe care l'a tiparit,
Nocturne le, sä nu fie de cat o panda opera' de tinerete si de in-
; ceputuri literare.
0 vinovati nepisare lasä aproape uitate lucruri cari, strânse in
.volum, ar reliefa toate o foarte originalä personalitate politicá.
D-1. D. Nanu e o fire alcatuitä din contraste. Dumnezeu se
. lupti cu Satan in sufletul du. 0 sfortare uriasä e singura in stare
. ait dea infätisarea linitei acestui sbucium Iduntric i perpetun.
Ganda! nu e stipin Ind pe simtire. Vointa ind soväeste. Ati-
- tudinea sufleteasca a celor mai multe poezii e Indoialq.
Viata palpitä impselur si te chianti de pe inaltele piscuri pe
cari in orele de calm sufletesc te ridici desbracat de patimite de aci,
de pe pämänt :
Pe piscurile 'nalte e ins'asa de frig
Si nu.mi rdspunde ninteni 0! nimeni dad strig !
Din stânca fulgeratä, pustie, inegritä
M'atrage nostalgia de humä infloritä
(Indoiala)

Sprijinul moral nu vine sufletelor slabe de la vointä. Elé simt


otdeauna nevoia unui ajutor strain, dumnezeesè. De la aceste stäri
psihice pänä la religiozitate nu e 'deck un - pas.
Poetul D. Nanu, talmacind Parana/ lui David cere in despe-
carea sa de modern ocrotirea lui lehova.
la-mi sufletu 'n cucernica ta natal,
Caci stânca si aria mea esti tu.
(Psalmul XXXI)

Divinitaiea e de multe ori surdi la glusul durerflor 'noast,.e.


,Cele mai desnidajduite chemari nu . ajtufg pinä acolo Marfirici cu
' sufletul plin de tristetea mizeriei omenesti strigatä Infinitului s'au-
ntors tot la ce e mai pämäntesc hi noi, ca la singurul leac al sty'
L'erintei.

www.dacoromanica.ro
I " t:

256 SBURATORUL:

Ne vine in mintd- márea Poezie a lui Alfred de Vigny cu iccente


de sublimä descurajare si de fierbinte comPätimire cu umanitatea intreagi.
Lumea sufletului, singura nepieritoare. e isvorul mângAerii în
clipele de päräsire. Pasiunile puternice si adânci creiazA acea viati
läuntrici ce se primeneste intretinându-se vecinic. lubirea e dintreacelea.
Gändirea filosoficä se investrnântä in concretul , simbolic al
imaginii : , '

Gändul - pasäre de searä-


Prin ruinele tretute, fälfAind cänd trece iarä,
- Ca re'ntoarsa rândunicä la pustiul zid de piaträ,,
Regäseste päräsitä, caldd încä vechea vatri, ,

Cuibul, strasina sub care dota inimi s'au iubit


(Ce nu moare)
Puterile sufletesti inocnesc atipite in asteptarea momentulul des-'
lintuitor. Clocotul for atinge adâncirnile, iar suprafetele au nemiscarea,
pelor moarte. E caracteristic cum in aproape fiecare poezie de Nanu
apare tabloul concret, fizic simbolizAnd lucrurile de interior cari abia
se simt.
Uneori ai impresiá unei bueäti epice, alteori a unei mid dratite..
Elementul narativ predominA, pare cd inäbuseste pe cel pur cogita-
tonal, dar in realitate if ilustreazi si-I explicä. E ceva din procedeul
. apologului, catre care. se simte atras poetul, a piklei, in-itil mare pe
care aproape ori ce poezie o cuprinde in opera lui Vigny.
.
, (Sfiirsitul in No. viitor) !J
MIHAIL IOROULESCW
4

ol

rzsza. rts 4,f1


muss,
mizza J i4

, iscasatrvem.3m-sanr:rar-

Bibliografia, revistA lunarä, apärute in lunie - incomplectä.


promite BA fie o pubficatie mai dealtfel - mai incepe si publica-
ales utild. Azi and miscarea rea unui catalog al tuturor lu-
- editorialá a luat un avint atit de criirilor esite in timpul rdzboiului,.
imbucurdior, publicul are nevoe atit in Moldova cit si in teritoriul
e o drátizä. Cine nu vrea sd fie fost ocupat, - incerca re foarte-
' in curent cu ceeace apare pe piata utilä, dad va fi fäcutd constiincios.
libräriei, nu s'ar putea lipsi de Ar putea lipsi insä lista artilor:
cataloagele tuturor editorilor. Ca- sträine, dun ece va fi totdeauna
taloage insä nu se mai pot face condamnatä sa lie prea putin-
pe vremea aceasta säracd in hirtie. complectá ; deasemenea i spicui-
Ribliografia aici intervine. Tot rile din reviste i ziare, care, ne-
ce sa tipärit In curs de o lung, glijind lucrurile serioase, nu in-
se adunä in paginele revistei, incit. registreazA nimic de. valoare;
orice cititor ii poate da seama Cu stärultitä i mund, Biblio-
de ceeace "ce.l intereseaa... Nu- grafia e menitä sA fie de folos.
/Anil intii insA e mai mutt o pro-. pentru cititori si librari deopo-
misiune. In awl de lista drtilor ' trivä. Z. V.

www.dacoromanica.ro
NCNB

A APARUT 4

ANIIL JI

No. 2 -
'

tectura pentru tool


:: MAGAZIN ILUSTRAT LUNAR ::
SUB DIRECTIUNEA D-LUI E. LOVINESCU

Sumarul ;
-
I NedreptlititH si favoritH literaturii . E. Lavine=
6 Atdeptare (poezie) Alexandrina Scar&
Regina Elisabeta (nuvelá) . . . . . Malaria Oh. Braes=
Povestea Cucului - I Dragoslav
CiviUzatia GermanA George Cornea
Povestea noasträ (poezie) I. N. Pfirvulesca
Pe Santier (schiti) . . . . . . . Andrei Brani,ste
S. M. P. S. F. 300 L (schitä timoristica) O. M. VIdidesen

Abonamentete se he la Marla ALCALAY & Co.


Lei 86 pent= un an
18 ,, 9ease luni

Pretul unui numfas Lei 4.- ft

EDITURA ALCALAY
ROM

www.dacoromanica.ro
A APARUT:

E. LOVINESCli 4

C CRZITIGE
VOL. III -

EDITIA II-a
-
LEI 10
EDITURA ALC ALAI(

ULTIMELE NOUTATI
,. !ZS

' -

L PETROV1CI

Amintiri universitare

Pretul 8 LEI
rpogratia *Unhersata, lanai leftism Siori Sfr, Cond 1 4. - Bunn.* ;
www.dacoromanica.ro
FrOmigrrri II I -

S-ar putea să vă placă și