SEMINAR 3

Intrebarea 1

COEFICIENT GINI COEFICIENT PALMA

Azerbaijan – 16.6 Azerbaijan - 0.6
Africa de Sud - 63 Africa de Sud - 7

TEMA 1 - 1

TARA INEGALITATE SĂRĂCIE DISTRIBUIREA INEGALITATE

ECONOMICĂ VENITULUI SOCIALĂ
Turcia 0.40 0.28 41.9 2.1
Norvegia 0.26 0.34 27.0 1.0

Norvegia

Turcia

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Inegalitate economica Saracie Distributia venitului Inegalitate sociala

Olteanu Laura Andreea - Grupa 1022, Seria E

TEMA 1 - 2

TARA Government expenditure Children out of Children out of school,

on education, total (% of school, primary, primary, male
government expenditure) female

Irlanda 3.7 6,4 5.7

Suedia 15.7 4.8 2.8

Suedia

Irlanda

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Government expenditure on education, total (% of government expenditure)

Children out of school, primary, female
Children out of school, primary, male

Olteanu Laura Andreea - Grupa 1022, Seria E

TEMA 2: WEALTH DISTRIBUTION

Acest model simulează distribuția bogăției. „Bogații devin mai bogați, iar cei săraci devin mai
săraci” este o vorbă familiară care exprimă inechitate în distribuirea averii. În această simulare, vedem
legea lui Pareto, în care există un număr mare de oameni „săraci” sau roșii, mai puțini „clase de mijloc”
sau oameni verzi și mult mai puțini oameni „bogați” sau albaștri.

  Oamenii colectează cereale de pe plasturi și mănâncă cereale pentru a supraviețui. Cât de mult
cereale acumulează fiecare persoană este averea lui.

Modelul începe cu o distribuție a averii aproximativ egală. Oamenii rătăcesc apoi peisaj adunând
cât mai mult cereale. Fiecare persoană încearcă să se deplaseze în direcția în care se află cel mai mult
bob. De fiecare dată când bifează, fiecare persoană mănâncă o anumită cantitate de cereale. Această
cantitate se numește metabolismul lor. Oamenii au, de asemenea, o speranță de viață. Când viața lor de
viață se termină sau rămân fără cereale, mor și produc o singură descendență. Puii au un metabolism
aleatoriu și o cantitate aleatorie de cereale, variind de la cea mai săracă cantitate de cereale la cea mai
bogată persoană. (Nu există moștenire de avere.)

Pentru a observa echitatea (sau inechitatea) distribuției averii, este utilizat un instrument grafic
numit curba Lorenz. Clasificăm populația în funcție de averea lor și apoi reprezentăm procentul
populației care deține fiecare procent din bogăție (de exemplu, 30% din avere este deținută de 50% din
populație). Prin urmare, intervalele de pe ambele axe sunt de la 0% la 100%.
Pentru o măsurare numerică a inechității în distribuția bogăției, indicele Gini (sau coeficientul
Gini) este derivat din curba Lorenz. Pentru a calcula indicele Gini, găsim zona dintre linia de 45 de grade
a egalității perfecte și curba Lorenz. Împărțim această cantitate la suprafața totală sub linia de 45 de
grade a egalității perfecte (acest număr este întotdeauna 0,5 --- suprafața triunghiului 45-45-90 cu
laturile de lungime 1). Dacă curba Lorenz este linia de 45 de grade, indicele Gini ar fi 0; nu există nicio
zonă între curba Lorenz și linia de 45 de grade. Dacă, totuși, curba Lorenz este „L” înapoi, atunci indicele
Gini ar fi 1 --- aria dintre curba Lorenz și linia de 45 de grade este 0,5; această cantitate împărțită la 0,5
este 1.
Prin urmare, egalitatea în distribuția bogăției este măsurată pe o scară de la 0 la 1 --- mai multă
inegalitate pe măsură ce se parcurge scala. Un alt mod de a înțelege (și de a calcula în mod echivalent)
indicele Gini, fără a face referire la curba Lorenz, este să îl gândim ca diferența medie de avere între
toate perechile posibile de populație, exprimată ca o proporție din averea medie

Olteanu Laura Andreea - Grupa 1022, Seria E

TEMA 3: SUGARSCAPE

Sugarscape este un model de simulare socială bazată pe agenți inteligent artificial, urmând
unele sau toate regulile prezentate de Joshua M. Epstein și Robert Axtell în cartea lor Growing Artificial
Societies.

Toate modelele Sugarscape includ agenții (locuitorii), mediul (o grilă bidimensională) și regulile
care reglementează interacțiunea agenților unul cu celălalt și cu mediul.

Modelul original prezentat de J. Epstein și R. Axtell (considerat primul model de agent la scară
largă) se bazează pe o grilă de celule 51x51, unde fiecare celulă poate conține cantități diferite de zahăr
(sau condiment). La fiecare pas, agenții privesc în jur, găsesc celula cea mai apropiată umplută cu zahăr,
se mișcă și metabolizează. Acestea pot părăsi poluarea, pot muri, reproduce, moștenesc surse, transferă
informații, pot schimba sau împrumuta zahăr, pot genera imunitate sau pot transmite boli - în funcție de
scenariul specific și de variabilele definite la configurarea modelului.

Zahărul în simulare ar putea fi văzut ca o metaforă a resurselor dintr-o lume artificială prin care
examinatorul poate studia efectele dinamicii sociale, cum ar fi evoluția, starea civilă și moștenirea
asupra populațiilor.

Simularea exactă a regulilor originale oferite de J. Epstein și R. Axtell în cartea lor poate fi
problematică și nu este întotdeauna posibil să recreezi aceleași rezultate ca cele prezentate în Growing
Artificial Societies.

Olteanu Laura Andreea - Grupa 1022, Seria E

 TEMA 4: CODE EXAMPLES

Optical Illusions

Multe dintre iluziile modelului, cum ar fi iluziile 2, 4, 5 și 7, implică țestoase poziționate într-un
cerc în jurul unui punct de mijloc. Acest lucru arată cum se utilizează crearea-ordonate-țestoase, înainte
și îndreptare pentru a poziționa obiecte într-un model.

Iluziile optice sunt construite folosind o combinație de broaște țestoase NetLogo și petice.

Iluzia # 1
Cercurile albe pe un fond gri produc o iluzie a cercurilor care schimbă culorile între alb și negru, în
funcție de locul în care îți concentrezi ochii.

Iluzia # 2
Diagonalele care se îndepărtează de centru creează o iluzie de adâncime, ceea ce face ca liniile
orizontale paralele să pară aplecate în centru.

Iluzia # 3
Liniile perpendiculare care nu corespund rândului la rând creează o iluzie a liniilor dintre ele nefiind
paralele.

Iluzia # 4
Mărimile relative ale altor cercuri influențează percepția cercurilor medii, creând o iluzie a diferenței de
mărime.

Iluzia # 5
Cercurile de diamante par să se rotească în timp ce îți concentrezi ochii asupra centrului lor.

Iluzia # 6
Culorile intens saturate creează o iluzie a undelor de mișcare.

Iluzia # 7
Patru cercuri concentrice simple arată ca niște spirale care se întrepătrund.

Olteanu Laura Andreea - Grupa 1022, Seria E