CURS 4 – INTOXICATIA CU METALE GRELE

PLUMBUL
-exista surse ocupationale (minerit, prelucrarea plumbului, fabricarea in care se
foloseste plumb etc.) si ambientale (vopsele, tevi cu plumb, pictura, reparatia locuintei,
barcilor si autovehiculelor, sol si praf contaminat cu plumb in preajma autostrazilor si
fabricilor ce prelucreaza plumb); exista si in remedii naturiste, cosmetice, tuica facuta in
alambic de plumb, fumatul
-persoane la risc: copii, sugarii mici, femeile gravide, adulti cu expunere ocupationala
-copiii cu deficienta de calciu pot manca zidarie (fenomen pica) => daca zidul contine
plumb poate aparea expunere acuta
-copiii absorb Pb de 5-10 ori mai mare fata de adult, absorbtia fiind favorizata de un
deficit de calciu, fier, zinc sau vitamina C
-femeia gravida: plumbul traverseaza placenta si reprezinta un risc pentru fetus;
plumbul depozitat in os se poate elibera in situatii de stress al metabolismului de calciu
(sarcina sau lactatie) si duce la expunerea fetusului/sugaruluiv =? Feti hipotrofici si cu
tulburari neurologice sau sarcini oprite in evolutie

Caile de expunere
-in principal este inhalatorie
-se poate face si prin ingestie sau tegumentar

Metabolism
-plumbul patrunde pe cale inhalatorie/digestiva/dermica/intravenoasa si se elimina
renal (in principal), bila, fecale, saliva, lapte matern, fanere

Absorbtia
-20% la adult si 70% la gravide si copii
-este influentata de statusul nutritional

Distributia plumbului in organism

-se distribuie in sange, tesuturi moi (ficat, rinichi, plamani, creier, splina, muschi, cord)
si tesuturi dure (os si dinte)
-in tesutul dur se depoziteaza 95% din plumb
-in hematii se depune 99%, iar in plasma se depoziteaza 1%
-la copii se retine mai mult in tesutul moale (fata de adult)
-la creier are loc o acumulare selectiva a plumbului => preponderent la hipocamp

Plumbul in tesutul dur

-se depune la tesutul care se mineralizeaza la momentul expunerii
-la copii se depune in osul trabecular, iar la adulti si in osul trabecular dar si in corticala
-la tesutul dur exista doua compartimente: unul cu fractia labila a Pb si unul cu fractia
inerta a Pb
-fractia inerta poate ramane acolo pentru decenii => in conditii speciale poate fi
mobilizata si determina expunere (sarcina, lactatie, meopauza, stress fiziologic, boli
cronice, hipertiroidism, boli renale, fractura, varsta inaintata, deficienta de calciu) =>
Pb inert poate deveni sursa endogena
-scaderea nivelului de Pb din organism apare abia dupa luni sau ani de la incetarea
expunerii
Concluzii
-nivelul de Pb din organism reflecta un amestec intre expunerea curenta si expunerea
endogena
-simptomele expunerii si efectele pe sanatate pot aparea chiar si in cazul absentei unei
expuneri curente datorita acumularii plumbului din expunerile anterioare

Efectele fiziologice ale plumbului

-nu serveste niciunui scop in organismul uman
-absenta simptomelor nu inseamna lipsa intoxicatiei
-pentru copii nu exista un prag in ceea ce priveste aparitia efectelor asupra dezvoltarii

Efectele neurologice
-fetusii si copiii mici sunt deosebit de vulnerabili; expunerea acuta determina
encefalopatia saturnine (hiperiritabilitate, ataxie, convulsii, stupor, coma,
DECES!!!!!!!!!!!)
-in timpul encefalopatiei saturnine apare atrofie corticala => pot aparea sechele motorii
sau mentale
-de-a lungul timpului, expunerea la Pb favorizeaza scaderea IQ
-precipita aparitia sindromului ADHD, scaderea acuitatii auditive
-expunerea la plumb se poate corela cu performante scolare slae, absenteism, tulburari
de citit, deficit de vocabular, deficit al sensibilitatii motorii fine, deficit al timpului de
reactie si al coordonarii ochi-mana (chiar si la 10 ani dupa expunere)
-poate induce o tulburare in conducerea nervoasa periferica
-la adult apare incetinirea conducerii, astenia extensorilor (articulatia mainii in gat de
lebada) si ulterior paralizia extensorilor

Efecte renale
-expunerea acuta afecteaza tubul proximal => aminoacidurie, glicozurie, hiperfosfaturie
(sindrom Fanconi-like)
-expunerea repetata determina afectari cronice renale (nefrita interstitiala) si
favorizeaza aparitia gutei (guta saturnina, care se caracterizeaza prin atacuri mai rare
decat guta clasica)

Efecte hematologice ale Pb

-afecteaza lantul de formare al hem-ului
-actioneaza pe enzimele ALAD si ALAS, al protoporfirinoxidazei si al ferochelatazei
-determina anemie hemolitica, in cazul unei expuneri acute la nivele mari de plumb
-determina si anemie hipocroma sau normocroma, microcitara, cu posibilitatea unei
reticuloze asociate
-cand nivelul de Pb este mare si persista pentru un timp indelungat apare anemia franca

Efectele endocrine
-scade nivelul de vitamina D (impiedica transformarea vitaminei D in forma sa
hormonala
-nu are efect asupra glandei tiroide

Efecte cardio-vasculare
-induce HTA (mai ales tensiunea sistolice)
Efecte digestive
-colica saturnina (durere colicativa puternica), constipatie, greata, varsaturi, anorexie,
scaderea apetitului, scaderea in greutate
-in ficat afecteaza citocromul P450

Efecte asupra aparatului reproducator

-la barbati: diminueaza concentratia spermei si scade modilitatii spermatozoizilor
-la femei: frecventa crescuta a avortului spontan si a sarcinilor oprite in evolutie

Efectele carcinogene
-nu sunt cunoscute efecte carcinogene
-este inclus in grupa 2B = probabil carcinogen

Teste de incarcare
-determinarea expunerii recente: plumb in sange => 10ug/dl si plumb in urina 30ug/L
urina

Determinarea expunerii vechi

-plumbul in os
-plumbul in os invivo
-determinarea plumbului in dintii deciduali (spectofotometrie de absorbtie atomica)

Teste ce evidentiaza expunerea

-determina nivelul de plumb din par => arata expunerea