CURS 5

6.11.2013
POLUAREA APEI

Toti oamenii, indiferent de stadiul de dezvoltare si de statutul social si economic, au dreptul sa aiba acces la apa
potabila, in cantitate si de o calitate cel putin egala cu necesitatile lor fundamentale.

CANTITATEA MINIMA NECESARA DE APA

Se considera minimul de 7.5 L per capita pe zi (dintre care 2 L bauti ca atare).
Apa trebuie sa aiba o calitate buna pentru a avea un risc tolerabil. In situatii de urgenta este nevoie de un minimum de
15 L de apa (calamitati).
20 L per capita pe zi pot asigura nevoile elementare de igiena si un nivel minim de igiena alimentelor.
100 L per capita pe zi este o cantitate dezirabila (care ar putea fi pusa la dispozitie in caz de nevoie).

SURSE DE APA
1. apa atmosferica – umezeala continua in nori, precipitatiile;
2. apa de suprafata – lacuri, rauri, oceane;
3. ape subterane – fantani, izvoare.

Din punct de vedere bacteriologic, apa care nu interactioneaza cu mediul exterior, este o apa buna (nu este expusa
agentilor patogeni, prin urmare nu prezinta risc de infectie).
Daca solul supraiacent stratului de apa freatica este contaminat (de exemplu, cu ingrasaminte azotoase), exista riscul
de a contamina si apa. Apa din stratul de panza freatica isi indeparteaza substantele straine intr-un timp foarte
indelungat. Astfel, in situatii de calamitati naturale, de multe ori aprovizionarea cu apa nu mai functioneaza (omul are ca
sursa de apa principala stratul de apa din panza freatica).

CONTAMINAREA APEI
- cu paraziti;
- cu virusuri;
- cu bacterii;
- cu substante toxice.

BOLI DETERMINATE DE INGESTIA APEI CONTAMINATE

EPIDEMIILE HIDRICE – CARACTERISTICI

CARACTERISTICI OBLIGATORII PRINCIPALE

a) In cazul epidemiilor hidrice, debutul este exploziv, cu numar mare de cazuri, care apar intr-un interval scurt de
timp, mai mic decat perioada de incubatie a bolii.
b) Suprapunerea cazurilor de boala peste sistemul de distributie a apei (criteriul topografic).
c) Sezonalitatea (in principiu sezonul cald, dar pot aparea oricand, chiar in sezonul rece, deoarece rezistenta creste
cu scaderea temperaturii).
Populatia receptiva la boala - fac boala toate persoanele receptive fara imunitate specifica.
Sfarsitul epidemiei se caracterizeaza prin scaderea brusca a numarului de cazuri de boala, dupa ce procesul de
contaminare a apei a fost intrerupt. Se pastreaza „coada epidemica” – un numar redus de cazuri de boala, cu transmitere
prin contact direct interuman.

CRITERII OBLIGATORII SECUNDARE ALE EPIDEMIILOR HIDRICE

- cresterea frecventei bolilor diareice acute si a cazurilor de imbolnaviri digestive cu alti germeni decat cei ce vor
determina epidemia;
- afectarea retelei de distributie a apei;
- repararea avariei duce la cuparea epidemiei.

Ciclul de infectie: persoana infectata – patogeni in excretie- contaminare sursa de apa – consum de apa contaminata
– persoana care consuma este susceptibila la infectie si poate deveni, la randul ei, persoana infectata.

CLASIFICAREA AGENTILOR PATOGENI TRANSMISI PRIN APA

a) agenti patogeni excretati – Salmonella typhi, Shigella disenteriae, E coli, Vibrio cholerae, Yersinia
enterocolitica, Campylobacter jejunii;
1
 b) agenti patogeni care se dezvolta in sistemele de alimentare cu apa – Legionella pneumophyla, Aeromonas,
Pseudomonas aeruginosa, Mycobacterium.

Virusuri:
- adenovirusuri;
- enterovirus;
- virusul Norwalk;
- rotavirus;
- virsuri ciclovire;
- virusul hepatitei A;
- virusul hepatitei C.

SEMNIFICATIA PENTRU SANATATE

VIRUSURI
Incidenta in apa – lunga;
Rezistenta la clor – necunoscuta.
Toate substantele dezinfectante folosite actioneaza asupra structurii enzimatice a bacteriei. La virusuri, substantele
dezinfectante cu Cl- nu actioneaza asupra lor pentru ca nu au suport pe care sa actioneze. Prin urmare, din punct de
vedere patologic, apa poate fi foarte bine tratata, insa pot exista virusuri, deci exista in continuare risc de infectie, de
componenta virala.
Doza relativa infectanta – mica;

PROTOZOARE:
- Giardia intestinalis/duodenalis/lamblia (GD);
- Entamoeba hystolitica (EH).

Incidenta in apa - rezistenta lunga in sistemul de distributie;

Rezistenta la Cl- - mare;
Doza infectanta - mica;

HELMINTI – semnificatie importanta asupra sanatatii, rezistenta la Cl - mare.

BOLI INFECTIOASE DATE DE INGESTIA APEI CONTAMINATE

FEBRA TIFOIDA

Manifestari clinice – debut subit, febra ridicata, cefalee, greata, pierderea apetitului, diaree sau constipatie, tuse
ragusita.
Contaminarea se face prin ingerarea de apa si alimente contaminate.
Mortalitatea este pana la 10% fara tratament, pana la 1% cu tratament;
Apare mai ales sub forma de cazuri sporadice, insa mai rar apar focare de epidemie.
In caz de dezastre naturale, apa se contamineaza usor, iar cei care vin in contact cu ea pot face febra tifoida.

DIZENTERIA BACILARA

Transmiterea se face prin intermediul apei contaminate (contaminare recenta) si prin alimentatie contaminata.
Doza infectanta este intre 10-100 colonii. Se caracterizeaza prin diaree mucoasa, initial si apoi diaree muco-
sanguinolenta, dureri abdominale, febra, tenesme.
Poate aparea starea septica, atac apoplectic, insuficienta renala, sindrom hemolitic, uremie.
Mortalitatea este intre 5-15%.

HOLERA – Vibrio cholerae

Sunt 206 serotipuri de tip O in functie de antigenul de suprafata.

Antigenul O1 are doua biotipuri – clasic si El Tor.
Factorii antigenici permit separarea serotipurilor in Ogwa, Inaba si Hykojima.
Se transmite prin apa contaminata, alimente contaminate, ca infectie nosocomiala si posibil de la om la om.
Apare, in special, sub forma epidemica. In India, holera este endemica.
Holera este o boala cu transmitere fecal-orala.
Doza infectanta este de 108 colonii.
Timpul de incubatie este de 1-5 zile.
2
 Produce endotoxina „choleragen”. Exista serogrupul O139 Bengal.
Vibrionul este foarte sensibil la clor.
Se caracterizeaza prin diaree severa cu pierdere de apa si electroliti si deshidratare. Decesul apare datorita depletiei si
aparitia socului si colapsului.
Holera apare in zone cu igiena precara sau in perioade de razboi, dislocari de mase, calamitati etc.

LEGIONELLA
Bacteria a fost identificata in 1976 la Philadelphia.
Sunt doua forme de boala – forma pneumonica – grava, cu mortalitate pana la 15% si febra de Pontiac – forma
non-pneumonica. Forma pneumonica poate fi insotita de manifestari extrapulmonare, cum ar fi insuficienta renala,
pericardita, encefalopatia. Patogenia depinde de susceptibilitatea gazdei.
Poate da enterite, gastrite si alte afectiuni – campylobacterioze.
Se transmite prin alimente, apa contaminata, in contact cu animale infectate si prin activitate sexuala anal-orala.
Au existat izbucniri epidemice.
Este eliminat prin tratarea apei cu clor.

VIRUSUL NORWALK
Este responsabil de numeroase izbucniri epidemice gastrointestinale de origine non-bacteriana.
Se poate produce imbolnavirea prin sistemul centralizat de aprovizionare cu apa, prin sistemul local de aprovizionare
cu apa, ape contaminate cu ape reziduale, prin ape recreationale, ape depozitate si prin contact interuman.

VIRUSUL HEPATITEI A
Hepatita A este specifica omului.
Sursa de contaminare o reprezinta bolnavii sau purtatorii sanatosi.
Virusul rezista in apa 200 de zile si este rezistent la dezinfectia cu clor.

MANIFESTARI CLINICE HEPATITA A

Contaminarea se face fecal-oral. Poate fi epidemica. In medie, 30 zile. Perioada de stare: icter, care se poate
complica si nu lasa sechele.
Nu se cronicizeaza.

POLIOMIELITA
A fost descrisa de Michael Underwood in 1789. Prima epidemie a aparut in SUA in 1843. S-au inregistrat 21 000 de
cazuri de paralizie in SUA, in anul 1952.
Se urmareste eradicarea globala in viitorul apropiat, prin vaccinare.

ENTAMOEBA HISTOLYTICA
Rezervorul principal este omul. Se manifesta sub forma de izbucniri epidemice si este data de contaminarea apei cu
ape reziduale menajere. Chisturile sunt deosebit de rezistente la actiune dezinfectantilor, cum ar fi clorul.
Manifestarea clinica obisnuita este de gastroenterita. Poate da abcese hepatice.
Dintre toate protozoarele cu actiune la nivel intestinal, EH este cea mai raspandita.

GIARDIA DUODENALIS
Este un protozoar flagelat cu doua stadii de evolutie si anume de trofozoit si de chist.
Calea principala de transmitere este calea fecal-orala si prin apa contaminata.
Timpul de infestare este de 12-19 zile.
Boala se manfiesta prin aparitia de scaune diareice, cu miros fetid, aspect galbui, fatigabilitate, pierdere in greutate,
durerei abdominale periombilicale, flatulenta si posibil febra. Intre 30-50% din persoanele infectate dezvolta forma
cronica a bolii. Imunitatea celulara si umorala are rol in eliminarea infectiei. Secretia de IgA si IgM are rol in eliminarea
infectiei de la nivel intestinal.

CRYPTOSPORIDIUM PARVUM
Protozoarul se gaseste sub forma de oochist. Acestea sunt foarte rezistente in mediu. Boala are o perioada de
incubatie de 7 zile. Se manifesta prin diaree apoasa, ceea ce duce la deshidratare accentuata si pierdere in greutate,
poate aparea si greata, voma, crampe abdominale, apatie, oboseala, usoara febra, frisoane, transpiratii.
Evolutia bolii depinde de reactivitate imuna a omului. La persoane imunocompetente mortalitatea este scazuta. La
persoane imunodeprimate, boala poate imbraca forme grave cu mortalitate mare.
Epidemia de cryptosporidium din Milwaukee 1993 – 400 000 de imbolnaviri si 100 decese.

3
 INDICATORI MICROBIOLOGICI AI CALITATII APEI

Indicatori ai contaminarii fecale: E coli, coliformi termotoleranti (fecali), coliformi totali, streptococi fecali sau
enterococi, clostridii sulfito-reducatoare, bacteriofagii;
Indicatori de evaluare ai eficientei tratarii apei:
- determinarea numarului de colonii din apa (la 22 grade C si 37 grade C – e foarte posibil sa apara si patologii);
determinarea Aeromonasului si a Pseudomonas aeruginosa (indica gradul de salubritate al sistemului de distributie);
- determinarea (oualor) de paraziti din apa;
- determinarea virusurilor din apa.
De rutina se face determinarea numarului de colonii.

Calitatea bacteriologica a apei de baut – recomandari OMS – fara bacterii coliforme, E coli.
Reglementarea in Romania:

CT CF SF MEZOFILI
Instalatie cu
0 0 0 20
dezinfectie
Instalatie fara
3 0 0 100
dezinfectie
Instalatie locala 10 0 2 300

CT = coliformi totali, CF = coliformi fecali, SF = stafilococi fecali