DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE.
Ilustraţia medicală
Între
știinţă
și artă
Alergiile și noul
coronvirus
SARS-CoV-2 poate provoca
o ușoară conjunctivită
foli­culară, arată prof. dr.
Carmen Bunu Panaitescu,
medic primar alergologie-
imunologie. Aceasta subliniază
că simptomele alergiilor și
ale COVID-19 sunt diferite.
PAGINA 3
INTERVIU
Direcționează 3,5%
OPINII
Ghemuiţi în faţa
vieţii
În condiţiile în care oamenii
încă se blochează la auzul
unor cuvinte precum
„sexualitate” și „abstinenţă”,
predarea educaţiei sanitar-
sexuale în școli ar putea fi
doar o corvoadă didactică.
PAGINA 7
Gândirea
clasică și
dogmele, obstacol
în inovaţie.
Profesorul Peter Jenner de la
Kings College din Londra le
transmite medicilor tineri o
invitaţie: „Think outside outside
the box”. Numai așa se pot deschide
drumuri noi în medicină, inclusiv
în tratamentul bolii Parkinson.
PAGINA 10
www.fundatiareginamaria.
din impozit
Nr. 23 (1583), anul XXXII
12 iunie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah
„Întotdeauna
am descris
ilustraţia medicală
ca fiind o artă a
povestirii.”
Peter Lawrence,
PAGINILE 8-9 ilustrator
medical
Ilustraţia medicală poate să educe
și să provoace totodată emoţie
Având ca repere măiestria unui Leonardo da Vinci
sau Frank H. Netter, ilustraţia medicală continuă
să instruiască și, în același timp, să emoţioneze.
Combinaţia devenită indispensabilă în procesul
devenirii unui profesionist în sănătate a cunoscut
saltul de la creion la animaţie, modelare sau printare
3D, realitate virtuală și augmentată. În acest număr,
vă oferim un interviu cu Peter Lawrence, ilustrator
medical certificat.
INTERNAŢIONALE
Hidroxiclorochina:
răsurnare de situaţie
Studiile privind ineficienţa
hidroxiclorochinei în tratarea COVID-19
au fost retrase din circulaţie. O investigaţie
jurnalistică a evidenţiat mai multe
neclarităţi privind provenienţa datelor
utilizate. PAGINA 2
2 VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
Internaţionale Grupaj realizat de
dr. Alina Simache

Drive-through pentru Botox,

iniţiativă de succes în Miami
mod mai puţin convenţional după chiar în garajul clădirii în care injecţiile cu Botox chiar la
relaxarea restricţiilor impuse de locuiește, situată într-un cartier volanul propriilor mașini.
pandemia de COVID-19. select, potrivit Reuters. „Zonele în care injectăm
Astfel, dr. Michael Salzhauer, Pacienţii se pot înregistra Botox sunt încadrate la nivelul
cunoscut în Florida sub numele online pentru programarea părţii superioare a feţei,
Sursa: Reuters de „Dr. Miami” după apariţia unei vizite la celebrul doctor. exact această zonă nefiind
într-o emisiune televizată, a Ulterior, aceștia conduc până în acoperită de mască, așa că

U
VIAŢA MEDICALĂ n chirurg plastician din SUA început să administreze injecţii interiorul „clinicii” improvizate, este chiar ideal”, a declarat dr.
publicaţie săptămânală
Fondator și-a reluat activitatea într-un cu Botox în regim drive-through, iar medicul le administrează Salzhauer.
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial

Răsturnare de situaţie în
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,

cazul hidroxiclorochinei
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR
Deși cercetări recente provenite de la 96.000 de persoane Deși baza de date aparţinând Surgisphere nu dorește să ofere ac-
concluzionaseră că și 671 de spitale de pe șase continen- Surgisphere ar trebui să fie una din- ces la întreaga bază de date, com-
hidroxiclorochina nu este te în cercetările efectuate, numeroa- tre cele mai mari și mai rapide din pania motivând că ar încălca acor-
eficientă în tratamentul se ţări din America Latină au decis lume, prezenţa online a companiei durile contractuale și condiţiile de
să schimbe schemele terapeutice este minimă, iar link-ul de contact confidenţialitate. Prin urmare, ana-
infecţiei cu SARS-
care conţineau hidroxiclorochină. de pe pagina oficială de web nu liza independentă nu a putut fi efec-
CoV-2, asociind reacţii În același context, Organizaţia funcţiona la data publicării articolu- tuată, iar jurnalul a anunţat retrage-
adverse semnificative Mondială a Sănătăţii (OMS) și mai lui de către The Guardian, potrivit rea articolului. „Astăzi, trei dintre
Director general și mortalitate crescută, multe institute de cercetare au de- jurnaliștilor britanici, ceea ce com- autorii lucrării și-au retras studiul.
dr. SIMONA MELNIC rezultatele respective cis să întrerupă studiile bazate pe promite posibilitatea de conectare Nu au putut să finalizeze un audit in-
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
au fost contestate, iar utilizarea hidroxiclorochinei în a spitalelor cu baza de date. În plus, dependent al datelor care să le susţi-
Marketing și Publicitate  jurnalul în care articolul tratamentul COVID-19, în urma pagina de Wikipedia a CEO-ului nă analiza. Drept urmare, aceștia au
avertizărilor recente cu privire la Surgisphere, dr. Desai, a fost ștearsă concluzionat că «nu pot garanta pen-
dr. MARIANA MINEA a fost publicat a retras în
Financiar-contabilitate profilul de siguranţă al acesteia. recent, în urma apariţiei contestaţii- tru veridicitatea surselor primare
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE scurt timp informaţiile. După contestarea publică a rezulta- lor cu privire la cele două studii. de date». (...) The Lancet tratează ex-

Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
D
ouă lucrări controver-
sate, care atenţionau cu
privire la riscurile utili-
zării hidroxiclorochinei
în tratamentul COVID-19, dar și în
legătură cu efectul inhibitorilor de
enzimă de conversie a angiotensi-
nei și al sartanilor în tratamentul
infecţiei cu noul coronavirus, au
fost retrase recent de Lancet și New
England Journal of Medicine
(NEJM) din cauza limitării ac-
cesului la baza de date originară.
Cercetările au fost bazate pe datele
furnizate de o companie privată, de-
numită Surgisphere. După apariţia
numeroaselor contestaţii, trei din-
tre cei patru autori ai studiilor s-au
retras complet, rămânând numai
dr. Sapan Desai, CEO al Surgisphere
și coautor al ambelor lucrări, potri-
vit Medscape Medical News.
În urma unei investigaţii reali-
zate de jurnaliștii de la The Guar-
dian au fost expuse mai multe ne-
clarităţi cu privire la provenienţa
datelor care au reprezentat baza
pentru cercetările legate de eficaci-
tatea combinaţiilor terapeutice cu
hidroxiclorochină în tratamentul
noului coronavirus. În condiţiile
în care autorii studiului publicat în
Lancet au pretins că au inclus datele
telor studiilor controversate, OMS
a anunţat reluarea cercetărilor. „Pe
baza datelor disponibile legate de
mortalitate, membrii comitetului
susţin că nu există motive suficien-
te pentru modificarea protocolului
studiului. (…) Grupul executiv a
primit această recomandare și a
decis continuarea tuturor braţelor
de tratament din studiul Solidarity,
inclusiv cel cu hidroxiclorochină”,
a precizat dr. Tedros Adhanom
Ghebreyesus, directorul general al
OMS.
Rezultatele investigaţiilor
jurnalistice, îngrijorătoare
Unul dintre aspectele bizare dez-
văluite de jurnaliștii de la The Guar-
dian este legat de angajaţii compani-
ei Surgisphere, o parte dintre aceștia
neavând educaţie de bază medicală
sau știinţifică. De exemplu, editorul
știinţific al companiei este autor de
SF, iar directorul de marketing este
model și hostess de evenimente. Mai
mult, conform paginii de LinkedIn
a companiei, Surgisphere avea șase
angajaţi. Jurnaliștii The Guardian
subliniază că la scurt timp după
apariţia contestaţiilor legate de cele
două studii, pagina a fost modifica-
tă, compania prezentând numai trei
angajaţi.
Erori grave identificate
în datele din Australia
Potrivit cercetătorilor, datele
Surgisphere includeau 600 de pa-
cienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 și 73
de decese în Australia, până la data
de 21 aprilie. Totuși, Johns Hopkins
University a înregistrat numai 67 de
decese asociate COVID-19 în Aus-
tralia până la 21 aprilie, două zile
mai târziu numărul deceselor ajun-
gând la 73, informează The Guardi-
an Australia. Dr. Desai a declarat că
un spital din Asia a fost inclus „acci-
dental” în datele australiene, ceea ce
a condus la o supraestimare eronată.
Continuând ancheta proprie,
jurnaliștii de la The Guardian au
contactat cinci spitale din Melbour-
ne și două din Sydney, unităţi sanita-
re esenţiale pentru generarea bazei
de date globale a Surgisphere. Toate
spitalele contactate au negat impli-
carea în activitatea companiei doc-
torului Desai, declarând chiar că „nu
au auzit niciodată” de această iniţia-
tivă. Contactat de jurnaliști, dr. De-
sai nu a dorit să comenteze declara-
ţiile spitalelor din Australia. După ce
trei dintre autorii studiului au lansat
o analiză independentă a originii
datelor din studiul controversat
publicat în Lancet, s-a constatat că
trem de serios problemele legate de
integritatea conţinutului știinţific
și încă există numeroase întrebări
cu privire la Surgisphere”, conform
deciziei de retragere a studiului
publicat în Lancet.
Retragerea celui de-al doilea
studiu
Cel de-al doilea studiu contro-
versat, cel publicat în NEJM, a in-
clus datele pacienţilor infectaţi cu
noul coronavirus colectate de la
169 de spitale din 11 ţări din Asia,
Europa și America de Nord. Re-
zultatele au arătat că nu există un
risc crescut asociat utilizării inhi-
bitorilor de enzimă de conversie
a angiotensinei sau sartanilor în
tratamentul COVID-19. La scurt
timp după retragerea studiului din
Lancet, și NEJM a publicat o de-
claraţie similară: „Deoarece nu toţi
autorii studiului au avut acces la da-
tele de bază, iar acestea nu au fost
disponibile unui auditor terţ, nu am
putut să validăm sursele primare
de date care au stat la baza articolu-
lui nostru, «Cardiovascular Disea-
se, Drug Therapy, and Mortality in
COVID-19». (...) De aceea, solicităm
ca articolul să fie retras”.
Bibliografia poate fi consultată în
varianta online a ziarului
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
3

Editorial
A veţi mare grijă la moralul, și
sănătatea mintală, a perso-
Trebuie nalului sanitar după primul val de
COVID-19 în România! La acest
să ne pese! moment, cap-compasul dat de sta-
tistică indică o încetinire a răspân-
dirii noului coronavirus. Cu mic,
cu mare, oamenii s-au felicitat pen-
tru succesul înregistrat. Medicii
eroi, salvatorii și îngerii, și-au pus
aripile pe umeraș, și-au dat jos ha-
lourile și, cap gol și smerit, și-au
văzut de treabă. „Noua normali-
tate”, din acest punct de vedere,
seamănă izbitor cu „vechea
Dr. Gabriel Diaconu normalitate”.
Și totuși, impactul emoţional al
pandemiei de-abia acum începe să-
și facă vizibilă faţa și tentaculele.
Tulburările de tip stres acut, stres
cronic posttraumatic sunt frec-
vente după astfel de evenimente, și
de bună seamă nimeni nu vorbește
despre ele în „grupul de lucru” in-
terministerial.
Avem o jenă. O culpă. O falsă
și ipocrită filosofie despre moralul
corpului sanitar. Acest excepţiona-
lism de carton ascunde, în schimb,
vieţi umane și destine zdrunci-
nate. Evident, sunt acei medici
care au îngrijit, salvat ori pierdut
pacienţi cu COVID-19. Apoi sunt
toţi ceilalţi care au privit, din prac-
ticile lor clinice active ori suspen-
date, întregul leviatan cum se des-
fășoară, și care poate au resimţit
deznădejde, descurajare ori suspi-
ciune despre zilele primăverii de la
București și împrejurimi.
Ce să mai spunem de persona-
lul medical din Vest, unde-a fost
avanpostul de îngrijire al celor
reveniţi în ţară, ori coasta Moldo-
vei, unde s-au înregistrat aproape
jumătate din decesele declarate
până astăzi? Nici lor nu cred că le
e foarte bine în această perioadă.
Trebuie să ne pese, fir-ar să
fie. Trebuie să ne pese ca să putem
măcar argumenta că am învăţat
ceva. Cât de puţin. Acolo, pe fun-
dul cratiţei. Dar c-am învăţat ceva.
Pentru că dacă n-am învăţat nimic,
degeaba corturi, triaj, vizieră și
„fefepeuri”.
Grijă mare de doctori. Grijă
mare de asistente, de ambulanţi-
eri, de paramedici, de „eroii salva-
tori”. Și mare grijă de anonimitatea
lor, până la urmă. Pentru că să fii
vedetă colectivă nu e greu, doar
că personajul colectiv e o himeră
romantică.

Diagnosticul
în genetica
medicală, un
proces complex
Genetica medicală ajută în stabilirea
diagnosticelor unor boli genetice și, totodată,
în alcătuirea unui plan de monitorizare
a pacientului. În final, se poate reuși
îmbunătăţirea calităţii vieţii
acestuia.

P e baza suspiciunii diagnosticului

clinic, specialistul în genetică
medicală poate stabili orientarea către

Alergiile în contextul
un anumit test, care în final să poată
da și confirmarea certă, obiectivă, a
suspiciunii clinice, a explicat dr. Vasilica
Plăiașu (foto), medic primar genetică
medicală, într-o intervenţie online
recentă. Ea a precizat că pacientul trebuie să ajungă în faţa

COVID-19
medicului pentru a i se putea stabili un diagnostic, consultul
Multe dintre simptomele alergice pot online nefiind acceptat, mai ales la o primă întâlnire. Aceasta
fi confundate cu cele ale infecţiei cu pentru că specialistul trebuie să poată vedea toate detaliile
fizice, comportamentale, funcţionale: „Orice detaliu poate să
SARS-CoV-2, atrag atenţia medicii însemne diferenţa de a stabili un diagnostic deosebit. Acesta
alergologi. De aceea, este important este și motivul pentru care în cabinetul de genetică se prezintă
Imunitatea și SARS-CoV-2 pacienţi care au avut o poveste lungă, cu multe căutări, la
să se facă diferenţa între cele două În ceea ce privește relaţia dintre imunitate și noul co- mulţi specialiști și în multe specialităţi, fără a obţine un

’’
boli. ronavirus, prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu a evidenţiat răspuns”, a adăugat medicul de la Institutul Naţional pentru

P
existenţa a două răspunsuri ale sistemului imunitar în Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”
rof. dr. Carmen Bunu Este probabil ca și alţi factori faţa infecţiei: „Când o persoană este (INSMC) din București.
Panaitescu (foto), me- suplimentari, dincolo de expresia naivă faţă de un virus, sistemul imu-
dic primar alergologie scăzută a ACE2, să modifice
nitar răspunde la contactul cu acesta Testări specifice fiecărui caz
răspunsul persoanelor alergice la
și imunologie clinică, COVID-19, iar elucidarea acestor factori pentru prima dată printr-un răspuns Totodată, ea a precizat că nu trebuie să se creeze confuzie
a explicat recent că în cazul aler- ar putea oferi informaţii importante rapid nespecific, menit să controleze între genetica de laborator și specialitatea clinică: „Genetica
giilor, debutul simptomelor este asupra patogeniei COVID-19. Dar este cert
că în prezent se consideră că alergicii și cei cu
infecţia imediat, urmat în timp de un medicală are la bază un act medical foarte special, care
brusc la contactul cu alergenul astm ar fi protejaţi împotriva formelor severe de COVID-19. răspuns imun specific, care ar trebui constă în anumite etape, inclusiv într-o evaluare clinică a
sensibilizant: „Dacă ne refe- să confere imunitate”. Ea a amintit și pacientului. Noi suntem aproape de pacient, urmărim toate
rim la alergenele sezoniere, simptomele apar repetitiv, că modul în care reacţionează sistemul imun al fiecărei detaliile pe care le vedem din punct de vedere clinic, fizic.
în aceeași perioadă a anului. Cefaleea și oboseala sunt persoane depinde de doza de virus cu care s-a infectat, Stabilim o suspiciune de diagnostic, continuăm cu o serie de
rar simptome asociate cu alergiile, iar febra nu este un de fondul genetic și de modul în care sistemul imun este investigaţii suplimentare – nu neapărat genetice – pentru a
simptom al alergiei”, a explicat specialista, în cadrul unui programat să răspundă la noi agenţi patogeni infecţioși. ne aduce informaţii suplimentare și a ne orienta corect către
briefing desfășurat pe platforma MedicHub. Sensibilitatea pacienţilor cu alergii la COVID-19 este un potenţial diagnostic clinic”.
În ceea ce privește COVID-19, cele mai frec- un alt subiect abordat în cadrul briefingului. Dacă ini- Pentru pacientul pediatric, produsul biologic pe
vente simptome de boală sunt febra, oboseala și tu- ţial se recomanda ca persoanele diagnosticate cu astm care specialiștii îl folosesc pentru analiză este sângele, a
sea uscată, a amintit medicul alergolog. Totodată, și alergii să nu se expună la virusul SARS-CoV-2, speci- menţionat dr. Vasilica Plăiașu. Există și situaţia în care se fac
unii pacienţi pot prezenta cefalee, congestie nazală, alista a amintit că studii publicate în 2020 arată că, din testări genetice din salivă, dar nu este folosită întotdeauna.
însă mult mai rar dureri în gât sau diaree, acestea fiind contră, acestea chiar sunt protejate de formele severe de Alegerea depinde de ceea ce își dorește specialistul să afle
simptome necaracteristice alergiilor: „Eritemul con- COVID-19. Explicaţia ar putea fi dată de faptul că persoa- despre acel pacient. „Recomandarea noastră, a specialiștilor
junctival poate apărea și în infecţia cu SARS-CoV-2, nele cu astm și alergii au o expresie redusă a genei enzi- geneticieni, este ca testările genetice să fie selectate, alese și
așa cum raportează OMS, pentru că acest virus poate mei de conversie a angiotensinei 2 – ACE2 – pe care viru- recomandate specific fiecărui caz în parte de specialitatea de
provoca o conjunctivită foliculară ușoară în posibilă sul SARS-CoV-2 o folosește ca receptor celular pentru a genetică medicală, nu de alte specialităţi”, a conchis medicul
transmitere a infecţiei prin contactul aerosolului cu invada celulele umane. de la INSMC.
conjunctiva”. Florentina Ionescu Florentina Ionescu

Imunoterapia pentru cancerul de vezică, gratuită și în România

P acienţii din România cu cancer de ve-
zică urinară beneficiază de acum de
tratament pe bază de imunoterapie în re-
gim compensat, prin Programul Naţional
de Oncologie. Anunţul a fost făcut joi, în-
tr-o transmisiune online. Tot atunci a fost
lansat și un ghid menit să îi ajute pe cei cu
această patologie să înţeleagă mai bine cu
ce se confruntă, care sunt manifestările,
opţiunile de tratament sau unde pot găsi
consiliere specializată.
„Apariţia imunoterapiei în trata-
mentul cancerului de vezică urinară a
creat oportunitatea unei gestionări mai
bune a pacienţilor cu acest tip de cancer.
Avantajele pe care le aduce sunt legate
în primul rând de o eficacitate crescu-
tă și o toxicitate redusă”, a explicat dr.
Cristina Oprean, medic primar oncolog în
Timișoara.
Ratele de vindecare în cancerul de
vezică urinară sunt încă modeste, pen-
tru că între 25-50% dintre pacienţi
sunt diagnosticaţi în stadii avansate, a sub-
liniat Cezar Irimia, președintele Federa-
ţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din
România.
În prezent, în ţara noastră, trăiesc peste
18.000 de persoane diagnosticate cu can-
cer de vezică urinară.
Totodată, anual, sunt depistate
2.400 de cazuri noi, după cum se ara-
tă în studiul „Carcinomul urotelial.
Analiza situaţiei din România”, publicat în
noiembrie 2019.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
Studiile clinice
în desfășurare au
obţinut rezultate
moderat
optimiste privind
răspunsul
cancerului
de pancreas
la diverse
combinaţii
terapeutice.
Î
n momentul de faţă există
mai multe studii în desfă-
șurare, având ca scop op-
timizarea tratamentului
neoadjuvant și al bolii metas-
tatice în cancerul de pancreas.
În Japonia se desfășoară studiul
GABARNANCE, de fază III, în care
sunt înrolaţi pacienţi cu adenocar-
cinom de pancreas borderline re-
zecabil trataţi cu radioterapie ex-
ternă asociată cu S1 (un derivat de
fluorpirimidină administrat oral,
n.r.) versus chimioterapia sistemi-
că cu Gemcitabină/Nab-paclitaxel.
Principalul obiectiv al acestui stu-
diu este creșterea supravieţuirii
generale (1).
PANDAS-PRODIGE 44 este un
studiu de fază II ce se desfășoară
în Franţa și are ca scop principal
rezecţia completă (R0) după trata-
mentul neoadjuvant al tumorilor
local avansate ale pancreasului.
Trialul are două braţe: mFOLFIRI-
NOX plus radioterapie externă,
respectiv mFOLFIRINOX.
În studiul BRPCNCC-1, care
are loc în China, se încearcă să
se compare beneficiul de supra-
vieţuire adus de tratamentul
neoadjuvant reprezentat de Gem-
citabină/Nab-paclitaxel sau Gem-
citabină/Nab-paclitaxel în asocie-
re cu radioterapia externă.
JCOG1407 este un studiu de
fază II din Japonia care își propu-
ne să compare eficacitatea și si-
guranţa chimioterapiei cu mFOL-
FIRINOX versus Gemcitabină/
Nab-paclitaxel la pacienţii cu can-
cer de pancreas local avansat. Este
primul studiu randomizat care își
propune să compare cele două re-
gimuri de chimioterapie (2).
Imunoterapia, posibil utilă
în combinaţii terapeutice
Progresul semnificativ obţinut
prin utilizarea imunoterapiei în
alte malignităţi nu a fost observat
în cazul cancerului pancreatic,
incriminate fiind mediul imu-
nosupresiv, stroma densă, lipsa
celulelor T efectorii, rata scăzu-
tă a instabilităţii microsatelitare
(sub 1%). Studiile de fază I și II au
arătat că imunoterapia clasică cu
agenţi anti-PD1/anti-PDL1 sau cu
anti-CTLA4 în monoterapie este
ineficientă (3,4).
Bibliografie
1.Okusaka, T. and J. Furuse, Recent advances in
chemotherapy for pancreatic cancer: evidence
from Japan and recommendations in guidelines. J
Gastroenterol, 2020. 55(4): p. 369-382
2. Mizusawa, J., et al., Protocol digest of randomized
phase II study of modified FOLFIRINOX versus
gemcitabine plus nab-paclitaxel combination therapy
for locally advanced pancreatic cancer: Japan clinical
oncology group study (JCOG1407). Pancreatology, 2018.
18(7): p. 841-845
3. Royal, R.E., et al., Phase 2 trial of single agent
Ipilimumab (anti-CTLA-4) for locally advanced or
metastatic pancreatic adenocarcinoma. J Immunother,
Într-un studiu retrospectiv
pe pacienţi cu cancer pancreatic
avansat ce s-a desfășurat în China,
s-a administrat mFOLFIRINOX în
asociere cu imunoterapia versus
mFOLFIRINOX, arătând că asoci-
erea este eficace și tolerabilă (5).
Tratamente personalizate
În adenocarcinomul de pancreas nu există
biomarkeri ce pot fi utilizaţi pentru decizia terapeutică.
Cele mai frecvente gene mutante sunt KRAS, TP53,
CDKN2A și SMAD4. Pierderea expresiei SMAD4/
TGF-β (transforming growth factor β) se întâlnește
în peste 50% dintre adenocarcinoamele de pancreas
și se asociază cu o supravieţuire mai mică. Există
dovezi din ce în ce mai numeroase pentru tratarea
mai multor tipuri de cancer cu ţintirea semnalizării
TGF-β prin combinarea imunoterapiei cu inhibarea
semnalizării TGF-β, care ar putea crește supravieţuirea.
Astfel, direcţionarea cu precizie a căii de semnalizare
TGF-β/SMAD4 ar putea fi o modalitate de tratament în
adenocarcinoamele pancreatice.
Tumorile de pancreas cu mutaţii germinale BRCA1
și BRCA2 răspund mai bine la sărurile de platină și la
inhibitorii PARP.
Supraexpresia SPARC în stroma peritumorală se
asociază cu o creștere a supravieţuirii generale (SG)
la pacienţii trataţi cu Gemcitabină/Nab-paclitaxel
comparativ cu cei trataţi doar cu Gemcitabină.
Mutaţiile germinale STK II sunt asociate cu
sindromul Peutz-Jeghers. Studiile in vitro la acești
pacienţi au sugerat că inhibitorii mTOR par să aibă
activitate antitumorală.
Transportorul hENT1 este responsabil pentru
transportul Gemcitabinei în interiorul celulei
tumorale. Expresia hENT1 se pare că este un
biomarker responsabil pentru răspunsul tumoral la
Gemcitabină, însă rolul său nu este pe deplin elucidat.
În trialul ESPAC-3, pacienţii cu expresie crescută a
transportorului hENT1 trataţi cu Gemcitabină au avut
răspuns tumoral mai bun și supravieţuire mai lungă
comparativ cu cei cu expresie scăzută.
Pentru pacienţii cu cancere
pancreatice dMMR (mismatch re-
pair deficiency), inhibitorul PD1
pembrolizumab a ameliorat sem-
nificativ ratele de răspuns obiec-
tiv. De altfel, în prezent există
aprobare FDA pentru tratamentul
cu pembrolizumab la pacienţii cu
2010. 33(8): p. 828-33
4. Brahmer, J.R., et al., Safety and activity of anti-PD-L1
antibody in patients with advanced cancer. N Engl J Med,
2012. 366(26): p. 2455-65
5. Ma, J., et al., Immune checkpoint inhibitors combined
with chemotherapy for the treatment of advanced
pancreatic cancer patients. Cancer Immunology,
Immunotherapy, 2020: p. 1-8
6. Tempero, M.A., et al., Pancreatic Adenocarcinoma,
Version 1.2019. Journal of the National Comprehensive
Cancer Network, 2019. 17(3): p. 202-210
7. Le, D.T., et al., PD-1 blockade in mismatch repair
deficient non-colorectal gastrointestinal cancers. Journal
of Clinical Oncology, 2016. 34(4_suppl): p. 195-195
cancere MSI-H (high microsate-
llite instability) în maniera situs
agnostică (6,7).
Mecanismele responsabile
pentru rezistenţa la imunoterapie
a adenocarcinomului pancreatic
au fost elucidate:
1. imunogenicitate tumorală
scăzută, având în vedere rata mu-
taţională scăzută și numărul scă-
zut de neoantigene comparativ cu
alte tipuri de tumori (melanom, de
exemplu);
2. recrutarea și activarea de-
ficitară a celulelor T, ca urmare a
8. Aglietta, M., et al., A phase I dose escalation trial
of tremelimumab (CP-675,206) in combination with
gemcitabine in chemotherapy-naive patients with
metastatic pancreatic cancer. Ann Oncol, 2014. 25(9):
p. 1750-5
9. Weiss, G.J., et al., A phase Ib study of pembrolizumab
plus chemotherapy in patients with advanced cancer
(PembroPlus). Br J Cancer, 2017. 117(1): p. 33-40
10. Lutz, E., et al., A lethally irradiated allogeneic
granulocyte-macrophage colony stimulating factor-
secreting tumor vaccine for pancreatic adenocarcinoma.
A Phase II trial of safety, efficacy, and immune activation.
Ann Surg, 2011. 253(2): p. 328-35
11. Le, D.T., et al., Evaluation of ipilimumab in
Dosar
Actualit
CANCE
DE PAN
stromei desmoplastice dense care în combinaţie cu chimioterapia.
generează hipoxie intratumorală. Într-un studiu de fază II, gemcita-
Aceasta, la rândul său, activează bină + vismodegib nu și-au demon-
fibroblastele să elibereze citokine strat eficacitatea (14).
imunosupresive, implicate în re- Utilizarea hialuronida-
crutarea celulelor imunosupresive zei recombinate umane (PE-
și în excluderea anergiei celulelor GPH20), dezvoltate pentru scă-
T efectorii. derea acumulării hialuronanului,
Pentru depășirea acestor me- care funcţionează ca o adevă-
canisme de rezistenţă, numeroase rată barieră la nivelul micro-
studii au vizat dezvoltarea unor mediului tumoral, nu a adus
combinaţii terapeutice: fie com- beneficiile scontate, deși rezulta-
binaţii de imunoterapie, fie ale tele din studiile preclinice și de
imunoterapiei cu chimioterapia, fază I/II fuseseră promiţătoare.
cu radioterapia sau cu terapia ţin- Trialul de fază III HALO 301, în
tită. Utilizarea în combinaţie a care pacienţii cu cancer pancre-
inhibitorilor punctelor de control atic metastatic anterior netratat,
cu chimioterapia (de exemplu, tre- prezentând niveluri crescute de
melimumab plus gemcitabină sau hialuronan, au primit fie PE-
pembrolizumab plus gemcitabină) GPH20 în combinaţie cu Gemcita-
nu a adus beneficii semnificative bină/Nab-paclitaxel, fie doar Gem-
în trialurile clinice (8,9). citabină/Nab-paclitaxel, a fost
Utilizarea vaccinurilor (bazate negativ (15).
pe celula tumorală întreagă/frag- Datele preclinice au sugerat o
mente peptidice) a determinat acţiune sinergică pentru blocada
rezultate încurajatoare. Într-un PD1 și inhibiţia CSF-1R, receptor
studiu clinic de fază II pe 60 de implicat în funcţionarea macrofa-
pacienţi cu cancer de pancreas gelor asociate tumorii. În prezent,
rezecat, administrarea GVAX (un se află în desfășurare studiul de
vaccin bazat pe celula tumorală în- fază II care își propune să compare
treagă, allogenic, iradiat, transfec- eficacitatea cabiralizumabului, an-
tat cu factorul de stimulare a co- ticorp monoclonal umanizat care
loniilor granulo-monocitare) în blochează CSF-1R, în combinaţie
combinaţie cu chimioradioterapia cu nivolumab, cu sau fără chimi-
a determinat o supravieţuire me- oterapie la pacienţii cu cancer
diană de 24,8 luni (10). Rezultate pancreatic local avansat
mai promiţătoare s-au obţinut din /metastatic (16).
terapia combinată GVAX cu inhi- Terapiile adoptive de transfer
bitori ai punctelor de control, de celular nu au repurtat același
exemplu ipilimumab (11). Terapia succes ca în cazul hemopatii-
cu virusuri oncolitice, cel mai uti- lor maligne, eficacitatea lor fi-
lizat fiind ONYX 15, un adenovi- ind limitată nu doar de efectele
rus mutat, a determinat rezultate adverse cunoscute ale acestor
pozitive marginale (12). tratamente (de exemplu, sindro-
Utilizarea în combina- mul de eliberare de citokine),
ţie a agenţilor anti-CTLA4 și cât mai ales de caracteristicile
anti-PDL1 într-un studiu de fază micromediului tumoral.
II a arătat pentru combinaţia Alte direcţii de dezvoltare a
durvalumab plus tremelimumab imunoterapiei în cancerul pancre-
versus durvalumab o creștere atic vizează:
mică a ratelor de răspuns (3,1% 1. ameliorarea biodistribuţiei
versus 0%) (13). imunoterapicelor prin utilizarea
Numeroase alte studii au vizat nanotehnologiei;
ţintirea micromediului tumoral, 2. dezvoltarea imagisticii mole-
reprezentat de stroma densă, he- culare, prin definirea rolului imu-
terogenă, cu numeroase compo- noPET-ului;
nente celulare și extracelulare. 3. generarea unor vaccinuri,
Inhibitorii căii de semnalizare încorporând informaţiile furniza-
hedgehog, cu rol cunoscut în proli- te de biologia computaţională;
ferarea fibroblastică, nu au reușit 4. identificarea unor mar-
să demonstreze rezultate pozitive keri predictivi pentru răspunsul
combination with allogeneic pancreatic tumor cells Hedgehog Pathway Inhibitor, in Patients With Metastatic
transfected with a GM-CSF gene in previously treated Pancreatic Cancer. J Clin Oncol, 2015. 33(36): p. 4284-92
pancreatic cancer. J Immunother, 2013. 36(7): p. 382-9 15. Tempero, M.A., et al., HALO 109-301: A randomized,
12. Mulvihill, S., et al., Safety and feasibility of injection double-blind, placebo-controlled, phase 3 study of
with an E1B-55 kDa gene-deleted, replication-selective pegvorhyaluronidase alfa (PEGPH20) + nab-paclitaxel/
adenovirus (ONYX-015) into primary carcinomas of the gemcitabine (AG) in patients (pts) with previously
pancreas: a phase I trial. Gene Ther, 2001. 8(4): p. 308-15 untreated hyaluronan (HA)-high metastatic pancreatic
13. O’Reilly, E.M., et al., A randomized phase 2 study ductal adenocarcinoma (mPDA). Journal of Clinical
of durvalumab monotherapy and in combination with Oncology, 2020. 38(4_suppl): p. 638-638
tremelimumab in patients with metastatic pancreatic 16. Wang-Gillam, A., et al., A randomized phase II
ductal adenocarcinoma (mPDAC): ALPS study. Journal of study of cabiralizumab (cabira) + nivolumab (nivo) ±
Clinical Oncology, 2018. 36(4_suppl): p. 217-217 chemotherapy (chemo) in advanced pancreatic ductal
14. Catenacci, D.V., et al., Randomized Phase Ib/II adenocarcinoma (PDAC). Journal of Clinical Oncology,
Study of Gemcitabine Plus Placebo or Vismodegib, a 2019. 37(4_suppl): p. TPS465-TPS465.
 Dosar
ităţi în TRATAMENTUL
ERULUI
NCREAS (II)
la imunoterapie; în acest sens,
recenta clasificare moleculară
a cancerului de pancreas indică
existenţa unui subtip imunoge-
nic și a unui subset de pacienţi
PDL1+/CD8 high, la care utilizarea
blocadei PD 1 ar putea ameliora su-
pravieţuirea.
Cancerul de pancreas
și infecţia cu SARS-CoV-2
Până în prezent, nu sunt dispo-
nibile raportări cu privire la o inci-
denţă mai mare a infecţiilor asimp-
tomatice COVID-19 la pacienţii cu
cancer. Datele limitate din China
și mai recent din Italia și SUA in-
dică faptul că persoanele în vârstă,
cu boli concomitente, precum boli
respiratorii cronice, cardiovas-
culare sau renale cronice, diabet,
cancer activ sunt mai vulnerabile.
Prin urmare, în timpul pandemiei
de COVID-19, raportul beneficiu/
risc al tratamentului cancerului
trebuie reconsiderat la anumiţi
pacienţi.
Au fost identificate două gru-
puri de pacienţi: „pacienţi în
afara terapiei”, care au finalizat
un tratament sau au boală sub
control, și „pacienţii aflaţi în tra-
tament” (tratament curativ ne-
oadjuvant sau adjuvant ori trata-
ment pentru boala metastatică).
Pacienţii cu „boală activă” pot fi
eligibili pentru chirurgie, chimio­
terapie și/sau radioterapie, tera-
pie biologică, terapie endocrină și
imunoterapie (fie adjuvantă, fie
metastatică).
Este obligatorie furnizarea
elementelor educative pentru
sănătate:
a) evitarea locurile aglomerate;
b) purtarea echipamentului in-
dividual de protecţie;
c) spălarea corectă a mâinilor,
conform indicaţiilor Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii;
d) evitarea contactelor cu pri-
etenii și cu rudele cu simptome
COVID-19 sau cu cei care trăiesc în
zone endemice;
e) menţinerea distanţării so-
ciale cu toţi oamenii: protejaţi-vă
pentru a-i proteja pe ceilalţi.
Intervenţii cu prioritate
Societatea Europeană de On-
cologie Medicală (ESMO) a furni-
zat un ghid pentru prioritizarea
pacienţilor cu cancer în timpul
pandemiei de COVID-19 (ESMO
management and treatment
adapted recommendations in the
COVID-19 era: Pancreatic Can-
cer). Acesta este împărţit pe trei
niveluri: nivelul 1 (intervenţie cu
prioritate înaltă), nivelul 2 (prio-
ritate medie) și 3 (prioritate scă-
zută).
Pentru pacienţii cu cancer
pancreatic:
- prioritatea cea mai mare este
reprezentată de:
1. Pacienţii cu cancer rezecabil
nou diagnosticat;
2. Pacienţii operaţi cu compli-
VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
5
Utilizarea
vaccinurilor
(bazate pe celula tumorală
întreagă sau pe fragmente
peptidice) a determinat rezultate
încurajatoare. Rezultate
promiţătoare s-au obţinut
caţii postchirurgicale:
fistule, sângerări, pan- din terapia combinată a unui
creatită acută, pneu-
monită, icter, ocluzie in- astfel de vaccin cu
testinală superioară sau
inferioară, ascită simptoma-
tică;
inhibitori ai punctelor
3. Pacienţii nou diagnosti-
caţi cu cancer nerezecabil (local
de control, de exemplu
avansat) sau metastatic și simpto-
me precum icter, durere, scădere
ipilimumab.
în greutate.
- prioritatea medie este repre-
zentată de:
1. Pacienţii operaţi, dar cu clinic. cresc supravieţuirea și calitatea
simptome minore până la mode- - priorităţile medii sunt: vieţii;
rate, care se pot rezolva prin tele- 1. Dacă pacientul nu și-a 2. Continuarea tratamentului,
medicină; revenit după intervenţia dacă pacientul este într-un trial
2. Pacienţii cu risc ridicat de chirurgicală și tratamen- clinic.
recidivă care necesită vizite de ur- tul adjuvant nu se poate - prioritatea medie o au:
mărire clinică și imagistică. începe în 12 săptămâni după chi- 1. Pacienţii în vârstă, asimp-
- prioritatea cea mai mică este rurgie; tomatici sau paucisimptomatici,
reprezentată de: 2. Bătrânii sau pacienţii care cărora nu li se poate administra
1. Pacienţii operaţi fără asociază și comorbidităţi și nu decât monoterapie;
complicaţii, fără probleme noi; sunt potriviţi pentru tripletul de 2. Pacienţii care necesită linia a
2. Pacienţii aflaţi în urmărire chimioterapie și necesită doar 2-a de tratament.
fără risc ridicat de recidivă. monoterapie. priorităţi mici au:
Pentru cancerul pancreatic lo- - prioritatea mică o au pacien- 1. Pacienţii asimptoma-
cal avansat sau localizat: ţii cu risc mic de recidivă sau de tici aflaţi în urmărire și care ar
- priorităţile mari sunt repre- metastazare aflaţi în perioada de necesita evaluare imagistică;
zentate de: urmărire. 2. Tratamentul pentru me-
1. Iniţierea tratamentului Pentru pacienţii cu cancer me- tastaze osoase, cu excepţia
neoadjuvant sau adjuvant; tastatic sau avansat: hipercalcemiei.
2. Completarea unui tratament - prioritatea cea mai mare o au: Dr. Monica Miron1,
neoadjuvant sau adjuvant, dacă 1. Pacienţii cu status de per- dr. Iulia Gramaticu1,
acesta a fost început; formanţă bun cărora li se poa- dr. Irina Cazacu2,
3. Continuarea trialului clinic, te administra dubletul sau tri- dr. Adina Croitoru1
1. Institutul Clinic Fundeni
dacă pacientul este într-un trial pletul de chimioterapie care
2. Spitalul Municipal Craiova
6 VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
Declararea potenţialelor
conflicte de interese
ale autorilor de articole
știinţifice
Declararea unor potenţiale
conflicte de interese ale
autorilor unui articol știinţific
este o cerinţă a publicaţiilor
biomedicale. Denumită și
„disclosure”, ea înseamnă
dezvăluirea, revelarea sau
expunerea în mod deschis a
unor date ascunse sau secrete.
Această obligaţie le este
cunoscută celor care trimit spre
publicare un articol știinţific
și se concretizează prin
completarea unui formular
conceput în acest scop.
F
ormularul în vigoare a fost
întocmit în urmă cu aproxi-
mativ zece ani de Comitetul
Editorilor de Reviste Me-
dicale (International Committee of
Medical Journal Editors – ICMJE).
Este vorba de un grup restrâns alcătu-
it din editori ai unor reviste medicale
cu conţinut general – de exemplu, New
England Journal of Medicine (NEJM),
Journal of the American Medical Asso-
ciation (JAMA), British Medical Jour-
nal (BMJ), The Lancet – și din repre-
zentanţi ai unor organizaţii corelate
(de exemplu, U.S. National Library
of Medicine, World Association of
Medical Editors). Scopul său a fost de
a le oferi revistelor și autorilor o for-
mulă uniformă de raportare a datelor
privind eventualele conflicte de inte-
rese ale autorilor în iniţierea, condu-
cerea, raportarea experienţelor și stu-
diilor știinţifice, clinice și preclinice,
pentru evitarea unor confuzii sau con-
troverse. Formularul este utilizat de
majoritatea revistelor biomedicale,
existând însă și reviste cu formulare
proprii.
De amintit că în accepţiunea
ICMJE, trebuie relevate publicului
cititor, referenţilor și editorilor toate
acele activităţi și/sau legături profesi-
onale ori personale, financiare sau de
alt ordin, care pot influenţa părtinitor
rezultatele cercetărilor știinţifice și,
astfel, pot afecta deciziile în domeniul
sănătăţii. În plus, fac parte din „disclo-
sure” declararea afilierii instituţionale
actuale a tuturor autorilor, declararea
tuturor surselor de finanţare, a unor
poziţii de consultant sau de membru
al unui for colectiv de conducere și
altele. Încrederea în consistenţa, in-
tegritatea și transparenţa formulării
declaraţiei este considerată esenţială.
MODIFICĂRI ALE
FORMULARULUI
În numărul din 13 februarie a.c.
al revistei medicale New England
Journal of Medicine a fost publi-
cat, sub semnătura unor oficiali ai
ICMJE, un editorial referitor la pro-
puneri de modificare a actualului for-
mular pentru „disclosure”, care s-a do-
vedit în timp grevat de unele limitări.
Principalele modificări constau din
următoarele:
1) denumirea formularului să fie
„Formularul pentru Disclosure al
ICMJE” (The ICMJE Disclosure
Form), în locul celei actuale, de „For-
mular pentru declararea potenţialelor
conflicte de interese” (Form for the
Disclosure of Potential Conflicts of
Interest”), pentru a se elimina posibila
interpretare de culpă a priori și deci
de stigmatizare a declarantului;
Grupaj realizat de dr. Radu Gologan
2) nu li se va mai cere autorilor
să decidă ce ar putea fi interpretat
drept potenţial conflict de interese.
Aceștia își vor declara toate activită-
ţile și relaţiile cu terţi, în așa fel încât
cititorii să poată decide dacă ele influ-
enţează evaluarea lucrării și a rezul-
tatelor. Pentru a fi evitate omisiunile,
întâmplătoare sau voite, ICMJE va
furniza o listă de activităţi și cone-
xiuni pe care autorii trebuie să o
completeze.
După completare, formularul va
fi păstrat sub formă electronică în
computerul personal și trimis publi-
caţiilor sau/și diverselor foruri pen-
tru care autorul aplică, după caz. În
acest fel se asigură atât uniformita-
tea declaraţiei de „disclosure”, cât și
simplificarea trimiterii acesteia. Sco-
pul declarat al acestei revizuiri este
de a se evita inadvertenţele care pot
apărea în urma unor neînţelegeri,
unor greșeli de interpretare sau/și de
aplicare.
Autorii editorialului, conștienţi
că varianta propusă nu este perfec-
tă, le-au solicitat comentariile și
propunerile celor interesaţi, care
au putut vedea și obţine formula-
rul în forma propusă prin accesarea
site-ului www.icmje.org și www.icmje.
org/sample_disclosure.pdf.
Bibliografie
1. Taichman D.B. et al. A Disclosure Form for Work
Submitted to Medical Journals — A Proposal from the
International Committee of Medical Journal Editors. N
Engl J Med 2020; 382:667-668
2. Toth L.A et al. Competing Interests Policy for AALAS
Journals. Comparative Medicine 2009,59,3:216
3. Drazen J M,. et al. Uniform Format for Disclosure of
Competing Interests în ICMJE Journals. Ann Intern
Med 2010,152(2):125
4. Taichman D.B et al. A Disclosure Form for Work
Submitted to Medical Journals: A Proposal From the
International Committee of Medical Journal Editors,
Ann Intern Med.2020, doi:10.7326/M19-3933
De știut
Publicistica
știinţifică medicală
pe tema
SARS-CoV-2
Au fost create numeroase site-uri care
concentrează articole publicate pe subiectul
noului coronavirus, puse la dispoziţia
oricărui consultant, gratuit, chiar și fără
necesitatea înregistrării. Astfel de surse
sunt: „LitCovid”, BMJ (British Medical
Journal), The Lancet, Elsevier (Elsevier
Enhanced Reader), ASH (American Society
of Hematology).
A sistăm la o creștere care tinde să devină exponenţia-
lă a numărului de articole publicate pe tema infecţiei
cu SARS-CoV-2 în reviste biomedicale cu largă circulaţie
(fig. 1). Aceste publicaţii le oferă cu generozitate citito-
rilor acces liber, online, la informaţii și la rezultate care
sunt prezentate în stadiul nefinalizat, de „prepublicare”
(preprint), sau de publicare „accelerată” (cu revizuire ra-
pidă de către referenţi), ori chiar fără „peer-review”.
Se manifestă în prezent un efort global de obţine-
re, sistematizare și distribuire a informaţiilor medi-
cale, pentru a fi puse la dispoziţia celor interesaţi, în
scopul de a-i ajuta să fie mai bine pregătiţi în lupta cu
pandemia de COVID-19. În acest efort se înscriu și au-
tori români (1,2). Această avalanșă de date cu carac-
ter știinţific conturează tot mai mult complexitatea
infecţiei cu care ne confruntăm.
Afectarea gastrointestinală
Astfel, anumiţi autori chinezi (3), alături de alţi au-
tori din diverse zone geografice, atrag atenţia asupra im-
portanţei, atât pentru diagnostic, cât și din punct de ve-
dere epidemiologic, a manifestărilor gastrointestinale în
tabloul clinic de debut al COVID-19. Aceasta, după ce au
analizat un lot propriu de pacienţi infectaţi și au cumu-
lat datele raportate în literatura medicală internaţională
asupra a cca. 4.000 de pacienţi. Ei constată o prezenţă a
acestor simptome la aproximativ 18% dintre pacienţi.
ARN-ul viral de SARS-CoV-2 a fost detectat în probele
de scaun la 48% dintre pacienţii la care a fost căutat, unii
dintre aceștia neprezentând simptomatologie digestivă.
La 70% dintre aceste cazuri, el a fost prezent în probele
de scaun și după negativarea probelor prelevate din trac-
tul respirator, timp de până la 33 de zile de la debutul bo-
lii, faptul având implicaţii notabile din punct de vedere
epidemiologic.
Simptomatologia a constat din anorexie, greţuri, văr-
sături, diaree, disconfort sau/și dureri abdominale însoţi-
te de febră, care au fost prezente și în absenţa manifestă-
rilor respiratorii. De menţionat asocierea mai frecventă
a acestor manifestări cu formele severe de boală. Simpto-
matologia digestivă, îndeosebi diareea, este explicată prin
multiplicarea virusului în enterocite, unde pătrunde prin
intermediul aceluiași receptor ACE2. Pe de altă parte,
posibilitatea unui mecanism fecal-oral de transmitere a
virusului trebuie avută tot mai mult în vedere, dar nu au
fost efectuate investigaţii virusologice cuprinzătoare.
Bibliografie
1. Popescu C.P. et al. COVID-19 în a tertiary hospital from Romania: Epidemiology,
preparedness and clinical challenges. Travel Med Infecţ Disease
2. Gherghel I, Bulai M. Is Romania ready to face the novel coronavirus (COVID-19)
outbreak? The role of incoming travelers and that of Romanian diaspora. Trav Med
Infecţ Dis 2020
3. Ka Shing Cheung et al. Gastrointestinal Manifestations of SARS-CoV-2 Infecţion
and virus load în fecal samples from the Hong Kong cohort and systematic review
and meta-analysis. Gastroenterology 2020
Fig. 1 - Dinamica numărului de articole știinţifice publicate
având ca temă infectia cu SARS-CoV-2. Reprodus dupa site-ul
LitCOVID
Opinii VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
7

CMMB

Împreună online la Conferinţa

„Medicina 9Generaţie” Prof. dr.
Cătălina

M
edicina, spre deo-
sebire de alte pro-
fesii, le solicită
membrilor breslei o
pregătire continuă, o permanentă
învăţare, nu doar din experienţa
personală, ci și din studiile furni-
zate de experţi, validate de comu-
nitatea știinţifică internaţională.
Purtând pe umeri povara unor de-
cizii care înseamnă diferenţa între
viaţă și moarte, medicii fac an de
an efortul de a ţine pasul cu noută-
ţile știinţifice, de a se informa pen-
tru a le putea oferi pacienţilor cea
mai bună îngrijire.
În acest an, medicii se află în
prima linie a războiului cu pande-
mia. Iar situaţia epidemiologică a
impus anularea manifestărilor ști-
inţifice, în timp ce nevoia de infor-
mare a crescut, în contextul unor
provocări noi, pe care omenirea, în
ansamblul său, nu era pregătită să
le gestioneze.
Extrem de solicitaţi în acest
an, medicii ar fi trebuit să facă un
efort suplimentar, să recupereze în
anul viitor orele de pregătire medi-
cală continuă pe care nu le puteau
efectua în 2020. Pentru a le înlesni
membrilor săi pregătirea profesi-
onală, în aceste momente dificile,
Colegiul Medicilor din Municipiul
București (CMMB) a hotărât să-
și organizeze conferinţa anuală
(ajunsă la a opta ediţie) în format
exclusiv online, în perioada 25-27
iunie. Membrii Colegiului sunt
invitaţi, astfel, în spaţiul virtual,
pentru a îmbina flexibilitatea și
inovaţia online-ului cu aspectele
definitorii ale evenimentelor știin-
ţifice în format clasic.
Este cunoscut faptul că publi-
cul așteaptă mereu noua generaţie,
fie că este vorba despre o marcă de
automobil, de telefon sau de tele-
vizor. Performanţele sunt tot mai
mari, dar și așteptările cresc cu fie-
care nouă generaţie. Crizele nu fac
decât să accelereze adoptarea unor
noi modele, iar criza pandemică
prin care trece acum omenirea
va impune un ritm și mai alert al
schimbării. De aceea, tematica ge-
nerală a conferinţei este „Medici-
na 9Generaţie”, iar panelurile vor
aborda atât subiecte precum dez-
voltarea comunicării medic-paci-
ent în strânsă legătură cu digitali-
zarea în Sănătate, rolul medicului
în societate, cancerul de pancreas,
actualităţi în Cardiologie și Neuro-
logie, precum și subiecte de legis-
laţie și jurisdicţie. Vor fi dezbătute
și teme de mare actualitate, cum ar
fi: COVID-19 – abordarea Infecţio-
nistului și a Epidemiologului; pro-
vocări în Pediatrie, în Oncologie,
în bolile mediate imun, în Diabet,
Obezitate și Endocrinologie în
contextul COVID-19; provocările
și oportunităţile pentru Medicina
Familiei după starea de urgen-
ţă. Nu în ultimul rând, CMMB
le propune celor peste 13.000
de membri o discuţie online
despre viitorul breslei și al
profesiei medicale.
Participarea medicilor din
București este gratuită, în urma
înscrierii pe secţiunea aferen-
tă evenimentului de pe site-ul
conferintaonline2020.cmb.ro.
Medicii care vor participa la confe-
rinţa creditată cu 18 puncte EMC
vor avea acces la: sesiuni știinţifice
Poiană,
președinte
CMMB
pe specialităţi clinice și chirurgica-
le; sesiuni de informare; conţinut
video LIVE; sesiuni video înregis-
trate; sesiuni de Q&A.
De asemenea, vor avea acces
la toate lucrările prezentate în ca-
drul conferinţei, într-o secţiune
special dedicată, precum și po-
sibilitatea realizării unei agende
proprii din programul știinţific și
configurarea de alerte.
Termenul limită pentru
înscriere este 21 iunie 2020.
Informaţiile cu privire la acce-
sul în cadrul manifestării vor fi
transmise în 22 iunie, prin e-mail,
pe adresa furnizată la momentul
înscrierii.

Ghemuiţi în faţa vieţii OAMGMAMR

CAMPANIA
A m postat pe o reţea de so- Presupunând că ar exista o potrivnic recomandărilor sale. Cum poate fi

cializare o imagine a cărţii
lui Tom Perrota, „Profesoara
de abstinenţă” (Editura Trei,
București, 2009). Ca și în alte
rânduri, am vrut să testez re-
acţiile prietenilor virtuali.
Nu m-am înșelat. Puţine apre-
cieri și niciun comentariu.
Erau prietenii mei reticenţi la
cărţi sau la titluri care propun o
naraţiune ce are în miezul său un
profesor? Nicidecum. Cuvântul Dr. Richard
„abstinenţă” i-a blocat. Constantinescu drept „parte rușinoasă”?
Abstinenţa digitală, pe care
am observat-o de nenumărate ori, se ma- prezentări expresia „să practici ceea ce
nifestă și în dialogurile reale, nemediate predici”. În zona medicală adesea discur-
tehnologic. De fiecare dată când abordez sul este antitetic practicii. Tocmai specia-
problematicile corpului și intimităţii cu stu- listul menit să educe pacientul înspre un
denţii, rezidenţii sau cu invitaţii emisiunii comportament sanogen are un stil de viaţă
tv pe care o realizez, observ cum se coboară
brusc o cortină peste chipurile interlocuto-
rilor. Fără să sugerez o anume direcţie, care
să îi determine să vorbească despre sine ca
persoane ce au un corp, în majoritatea în-
tâlnirilor simt cum se chircesc îndărătul zi-
durilor pe care psihicul le ridică în astfel de
situaţii.
De ce ne ghemuim așa când e vorba
despre noi? Pentru că părinţii ne-au sădit
acest comportament de fiinţă ghemuită în
faţa vieţii, a vitalităţii. Tot ce presupune
exprimarea corporală și orice experienţă
senzorială au fost împiedicate din pruncie.
Conștient sau nu, părinţii le sechestrează
copiilor trupurile și le oferă creiere în care
au instalat programele pe care ei le conside-
ră necesare. Și nu e doar un episod iniţial și
singular. E un proces continuu, prin care fiul
sau fiica își încredinţează raţiunea și simţi-
rea părinţilor-tehnicieni, care verifică con-
stant dacă a apărut în sistem un program
nou care ar intra în competiţie sau chiar ar
șterge programele companiei producătoare.
Dindărătul unor dispozitive, parlamen-
tarii au decis ca în școlile din România să
existe ore de educaţie sanitară. S-a dez-
bătut aprig chestiunea predării educaţiei
sexuale sau pentru sănătate în sistemul
educaţional românesc. Și „existenţa” și
„predarea” mi se par cuvinte nepotrivite
când ne gândim la educaţia sanitară ori
sexuală. Atât prezenţa unei materii în pro-
grama școlară, cât și datul în primire de in-
formaţii sanitar-sexuale nu sunt decât mo-
dalităţi de a ne amăgi că elevii învaţă cum să
pescuiască în apele vieţii.
materie opţională care să aibă în
denumirea ei cuvântul „sexual”,
ce teme ar fi abordate și de cine?
Sexualitatea presupune doar
hormoni, evitarea unei sarcini,
folosirea unui prezervativ ori
modul de alegere a tampoanelor
și absorbantelor? Dirigintele sau
profesorul de biologie sunt das-
călii consacraţi în a împărtăși
cunoașterea a ceea ce îndeobș-
te e numit în spaţiul românesc
Cunoaștem și folosim în
credibil un profesor când le va vorbi elevilor
despre subiectele unor discipline la care a
fost, cum ar zice Minulescu, „întâiul pe lis-
ta corigenţelor la două obiecte”. Un adult,
purtând în interior un prichindel, tot așa de
zgârcit de frică, asemenea elevilor pe care
îi are în faţă, nevindecat de rănile psihice
micro-traumatice acumulate de-a lungul
vieţii.
Educaţia sanitar-sexuală, despre corp
și intimitate, erotism și armonie, vitalita-
te relaţională, mângâiere și dragoste poate
că e bine să fie predicate de cei care le tră-
iesc. Altfel, ora sau disciplina în cauză va fi
doar succes electoral, corvoadă didactică,
mulţumire parentală și plictis în bănci. O
casă cu faţada aspectuoasă, dar cu scările
și tavanele prăbușite la interior. Aparenţă
fără esenţă.
„Nursing
Now”, până în
iunie 2021
P andemia actuală a demonstrat valoa-
rea profesiei de asistent medical și
contribuţia asistenţilor medicali în toate
domeniile, de la îngrijirile comunitare
până la cele intensive. Acum trebuie să ne
asigurăm că acest lucru va duce la crește-
rea investiţiilor și a susţinerii profesiei pe
viitor. Ţinând cont de acest lucru, Trustul
Burdett și Consiliul campaniei Nursing
Now au hotărât extinderea acesteia, până
la finalul lunii iunie 2021, perioadă în
care eforturile se vor concentra în două
direcţii: susţinerea reţelei formate și a
Nightingale Challenge.
Ordinul Asistenţilor Medicali
Generaliști, Moașelor și Asistenţilor Me-
dicali din România, care s-a alăturat ofi-
cial iniţiativei „Nursing Challenge” în
noiembrie 2019, salută extinderea cam-
paniei, în vederea atingerii rezultatelor și
impactului dorit.
Nightingale Challenge este provo-
carea lansată de Consiliul Internaţional
al Asistenţilor Medicali de susţinere a
unei mișcări globale pentru pregătirea
și responsabilizarea viitoarei generaţii
de asistenţi medicali și moașe ca lideri,
practicieni și promotori ai sănătăţii.
Ea se bazează pe înţelegerea faptului
că îngrijirile de sănătate eficiente sunt
furnizate de echipe multidisciplinare
și că asistenţii medicali și moașele au
potenţialul și ar trebui să joace un rol
din ce în ce mai influent în cadrul acestor
echipe.
Obiectivul provocării este ca cel
puţin 20.000 de asistenţi medicali și
moașe cu vârsta de până la 35 de ani
să beneficieze, în anul 2020, de programe
de instruire în leadership, cu cel puţin
2.000 de organizaţii participante. Iniţi-
ativa susţine astfel obiectivul campaniei
Nursing Now de a îmbunătăţi starea de
sănătate la nivel global, prin creșterea
profilului și statutului asistenţilor
medicali.
Biroul de presă al OAMGMAMR
8 VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
Ilustraţiile medicale
continuă să aibă, de 2.000
de ani, același rol: să educe
și să instruiască, fără a se
distanţa prea mult de latura
artistică. Aceasta, fie că
vorbim despre perioada
elenistică, pioniera noţiunii
de ilustraţie medicală,
despre operele lui
Leonardo da Vinci, primul
ilustrator pe care ni l-a dat
Renașterea, despre desene
în creion sau, mai nou, pe
tablete grafice.
A
m vorbit despre acest
domeniu cu Peter
Lawrence, ilustrator
medical certificat, unul
dintre oamenii care stăpânesc no-
ţiunile de anatomie, dar care deţin
și măiestria de a le reda în folosul
comunităţii știinţifice. Meseria lui
îmbină curiozitatea pentru struc-
tura complexă a corpului uman
și un talent descoperit la o vârstă
fragedă.
Peter Lawrence a studiat desen
și pictură la Universitatea George
Mason din Virginia, SUA, apoi un
curs de ilustraţie medicală la Uni-
versitatea Augusta, Georgia. Aici a
devenit fascinat de creierul uman,
ceea ce l-a făcut să se îndrepte
spre domeniul neuroștiinţelor.
În prezent lucrează la Institutul
Neurologic Barrow din Phoenix,
Arizona.
Ce ar trebui să cunoască lumea
despre un ilustrator medical?
Cum l-am putea defini?
’’
Întotdeauna am descris ilus-
traţia medicală ca fiind o artă a
povestirii. Desigur, poţi să
Ilustraţia
medicală poate
să educe și să
provoace totodată
emoţie – cele două nu se
exclud.
transmiţi o idee
prin intermediul fo-
tografiei sau al textelor,
însă ilustraţiile îţi oferă puterea
de a omite sau a sublinia anumite
elemente folosindu-te de culoare,
forme, linii, transparenţă, pen-
tru a pune în lumină structuri ce
nu pot fi văzute cu ochiul liber.
Prin ilustraţii, poţi să spui cu
ușurinţă și claritate o poveste so-
fisticată. Când oamenii aud de
conceptul de „ilustraţie medica-
lă” se gândesc instant la desene-
le din cărţi de medicină, pe care
mulţi dintre noi le creăm. Și este
exemplul cel mai convenabil pe
care eu îl folosesc atunci când ex-
plic cu ce mă ocup. Cu toate astea,
odată cu progresul tehnologiei,
și acest domeniu s-a transformat
și extins, așa că titlul poate fi destul
de înșelător. Spun asta pentru că
mulţi dintre colegii mei lucrează
cu proiecte de animaţie, modelare
sau printare 3D, realitate virtuală
și augmentată, fotogrammetrie
digitală, în jurisdicţie profesională
și litigii (lucrări care să poată servi
în sălile de judecată) și multe alte
specialităţi.
Pasiune pentru artă
și pentru știinţă
Ce fel de formare profesională
se află în spate? Există cursuri
speciale?
Pentru a deveni ilustrator medi-
cal profesionist trebuie să urmezi
unul dintre cursurile acreditate.
În SUA există trei, în Canada unul
singur, dar programe similare
sunt și în UK, Olanda, Franţa și
Elveţia. Eu am urmat programul
de la Universitatea Augusta din
Georgia, SUA. Studenţii acceptaţi
participă la ore unde se pune mai
mult accent pe anatomie, decât pe
partea clinică. Anatomia generală,
neurologia, histologia, patologia,
cursurile de disecţie se numără
printre cele obligatorii. Mai apoi,
Asociaţia Ilustratorilor Medicali
(AMI) le oferă un curs de certifica-
re celor care au absolvit, la finalul
căruia se examinează talentul ar-
tistic și cunoștinţele medicale și se
depune un portofoliu profesional.
Cum te-ai decis să
urmezi acest drum?
Din câte îmi amintesc, aveam
o obsesie pentru desen. La grădi-
niţă am găsit o carte de anatomie
pentru copii și mi-am umplut toa-
te caietele cu desene cu schelete
sau câini cu organele la vedere.
În loc să își exprime îngrijorarea,
părinţii mei au realizat că e vorba
de curiozitate și că am o înclina-
ţie. Mi-au cumpărat cărţi despre
desen, anatomie, biologie care
m-au ajutat să cultiv pasiunea atât
pentru artă, cât și pentru știinţă.
Le sunt profund recunoscător.
Mai târziu am aflat despre profe-
sia de ilustrator medical. Eram la
două luni distanţă de licenţierea în
Arte Plastice, când un prieten
mi-a trimis un link cu programul
„Arta aplicată în Medicină” de la
Johns Hopkins. Îmi amintesc exact
cum navigam pe site, de la o ilus-
traţie la alta, complet îndrăgostit.
Erau foarte delicat redate, fără
să își piardă din exactitatea ști-
inţifică. Atunci am simţit că asta
e cariera perfectă pentru mine,
intersecţia a două pasiuni: artă și
știinţă.
Special
Ilustraţia medicală,
între știinţă și artă
’’
Din câte îmi
amintesc, aveam
o obsesie pentru
desen. La grădiniţă
am găsit o carte de
anatomie pentru copii
și mi-am umplut toate
caietele cu desene cu
schelete sau câini cu
organele la vedere. În loc
să își exprime îngrijorarea,
părinţii mei au realizat
că e vorba de curiozitate
și că am o înclinaţie.
Mi-au cumpărat cărţi
despre desen, anatomie,
biologie care m-au ajutat
să cultiv pasiunea atât
pentru artă, cât și pentru
știinţă. Le sunt profund
recunoscător.
Poţi să povestești puţin despre lo-
cul tău de muncă? Cum se desfă-
șoară o zi normală de lucru?
Lucrez la Institutul Neurologic
Barrow, alături de chirurgii și cer-
cetătorii din departamentul de
neuroștiinţe. Un beneficiu imens
când lucrezi într-o instituţie este
că poţi comunica direct cu acești
oameni. Ei sunt încântaţi să lu-
creze cu noi, mereu își fac timp să
discutăm proiectele. Ba mai mult,
vin frecvent cu referinţe și indica-
ţii care mă ajută să schiţez pe loc
anumite lucruri, asigurându-mă
că rezultatul va fi cel dorit când
voi desena digital, în Photoshop.
Până să lucrez pe calculator, ideea
de desen în creion mi se potrivea
cel mai bine. Acum există tabletele
grafice, care s-au îmbunătăţit de-a
lungul timpului și nu au nici întâr-
zieri de procesare, deci sentimen-
tul e foarte apropiat de desenatul
„tradiţional”.
Chirurgii sunt destul
de generoși cu timpul lor
Te consideri mai mult parte din
comunitatea artistică sau din cea
medicală?
E o întrebare foarte bună. Cei mai
mulţi dintre colegii mei erau spe-
cializaţi într-un domeniu știinţi-
fic pe care l-au completat cu astfel
de cursuri. Pentru mine, arta de a
crea a fost dintotdeauna mai im-
portantă decât conţinutul știinţi-
fic în sine. Mă consider mai curând
un artist cu un bagaj știinţific, de-
cât un savant cu înclinaţii artistice.
Ilustraţiile pe care le faci se con-
centrează pe o anumită arie?
Momentan mă specializez în ne-
uroștiinţe. Proiectele mele se
Special
rezumă la chirurgia cerebrală, spi-
nală sau endovasculară, microchi-
rurgie, afecţiuni cerebrale și spi-
nale și educaţia pacientului. M-am
îndrăgostit de neurologie când
eram în facultate. În orele de disec-
ţie, am împietrit în timp ce ţineam
în mână creierul de la un cadavru.
Întreaga viaţă a unui om era acolo,
în mâinile mele: fiecare gând, emo-
ţie, experienţă, întreaga percepţie
despre realitate. A fost un moment
decisiv.
Participi des la operaţii?
Cam o dată pe lună observ și fac
schiţe în sala de operaţii. Să poţi
examina astfel este de nepreţuit
pentru înţelegerea pașilor unei
proceduri și transpunerea dina-
micii ţesuturilor, spre exemplu.
Chirurgii sunt destul de generoși
cu timpul lor și încurajează între-
bările în timpul operaţiilor. Lucrul
într-un institut de cercetare îmi
dă ocazia să iau parte la autopsii
alături de studenţi și de medici
rezidenţi. Patologii descriu ceea
ce descoperă și deseori pun între-
bări în legătură cu anatomia sau
patologia respectivă.
De cât timp e nevoie pentru a rea-
liza o ilustraţie?
Depinde de complexitatea ei. Anu-
mite proiecte necesită mai multă
Ilustraţia a fost creată
drept copertă pentru
,,Surgery of Brainstem”,
apărută la Thieme
Medical, carte scrisă de
dr. Robert F. Spetzler,
dr. PhD Yashar Kalani,
dr. Michael Lawton.
Imaginea expune
anatomia sistemului
nervos și are același rol
ca și celelalte care se
regăsesc în carte:
să le ofere
neurochirurgilor o
mai bună înţelegere
a traiectelor destul
de înguste și a
relaţiilor de
vecinătate de la nivelul
creierului. Patologiile
din ilustraţie reunesc
diverse boli tratate
separat în cazurile
clinice din carte.
Singurul ilustrator medical
din România este... medic
Deși în România nu există școală pentru
ilustraţia medicală, avem un ilustrator
medical român recunoscut de Asociaţia
Europeană a Ilustratorilor Medicali (AEIMS,
echivalentul european al AMI): Georgiana
Fotache, absolvent de UMF „Carol Davila”,
chirurg toracic, fost angajat al Institutului
„Marius Nasta”.
„În afară de mine, a mai fost un medic
veterinar care a părăsit ţara pentru
SUA acum aproape 30 ani și a devenit
acolo ilustrator știinţific: Gheorghe M.
Constantinescu, profesor emerit de anatomie
veterinară la Universitatea din Missouri,
Columbia, pe care îl stimez enorm. Însă, la
noi, deocamdată sunt doar eu. Există câţiva
artiști care tatonează ilustraţia medicală,
muncă, mai multă cercetare. În de acolo și modific pentru alte
medie, pot să termin o ilustraţie proiecte.
în două zile, aproximativ 16 ore de Cum te descurci cu deadline-
muncă. Noi avem o arhivă cu ilus- urile?
traţii medicale care se întinde pe După ce se stabilește un nou pro-
o durată de aproape trei decenii. iect, autorii încearcă ca acesta să
Când vreau să salvez timp, aleg fie gata în aproximativ o lună, însă
ceea ce mi se pare corespunzător termenul se mai poate decala, dacă
dar nu au pregătire, precum
și câţiva medici care
desenează, fără idee de
ilustraţia știinţifică”, ne
spune Georgiana Fotache.
Din 2017, de când a
devenit membru al
AEIMS, a colaborat pe
bază de comenzi cu diferite
companii, cu medici și
reviste. Din experienţă,
preferă colaborările cu
parteneri din afara ţării.
Urmează în prezent un doctorat
în cadrul UMF „Carol Davila”, titlul
dizertaţiei fiind „Ilustraţia știinţifică
în chirurgia toracică”.
e nevoie. De obicei eu mă ocup de
4-5 proiecte.
A-ţi crea singur oportunităţi
Cât de căutată e meseria ta?
Deservirea profesioniștilor din
medicină prin crearea de imagini
este foarte importantă. Cu toate
astea, nu prea se știe de existenţa
ilustratorilor. Mulţi dintre colegii
mei își creează singuri oportuni-
tăţi: merg în centre de cercetare,
spitale, instituţii și universităţi,
explicând toate beneficiile ce re-
zultă din angajarea unui ilustra-
tor. E nevoie foarte mare de noi,
însă de multe ori depinde de noi
ca această nevoie să devină con-
știentizată. Lucrurile au fost ușor
diferite pentru mine și recunosc
că asta se datorează specializă-
rii (curente, n.r.) în neuroștiinţe
și faptului că m-am recomandat
ca ilustrator în acest domeniu.
Înainte de absolvire aveam deja
trei oferte de muncă, toate de la
centre de cercetare în neuroști-
inţe. Când eforturile se concen-
trează într-o anumită direcţie,
lucrul te poate propulsa în faţa
altor candidaţi, cum a fost cazul
meu.
S-a întâmplat vreodată ca oame-
nii cu care lucrezi să treacă peste
opinia ta?
Neurochirurgii apreciază foarte
mult expertiza noastră artistică.
Mai sunt și momente când ceva
nu e în întregime redat corect sau
autorii nu sunt de acord cu modul
în care a fost desenat ceva. E de
înţeles. Rezultatul trebuie să fie
ireproșabil, pentru că e vorba de
neurochirurgie.
Există vreo prejudecată în legă-
tură cu meseria ta?
Cred că există o concepţie greșită
în general despre artiști, mai ales
VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
9
cei digitali: că e floare la ureche
ce facem, că nu necesită așa mult
timp sau că nu e o slujbă adevă-
rată. Realitatea este că uneori e
dificil. De când mă știu desenez,
dar tot îmi ia timp, îmi solicită
atenţia sau e nevoie de câteva
încercări eșuate până reușesc.
Mentalitatea e uneori la fel și
în privinţa ilustraţiilor didacti-
ce: rolul ei e strict educaţional,
iar estetica nu e așa importan-
tă. [Altă prejudecată este că]
dacă devii ilustrator medical
„sacrifici integritatea artistică”.
Ceea ce e fals. Convingerea mea e
că arta este orice te face să simţi
ceva, iar ilustraţia medicală poate
să educe și să provoace totodată
emoţie – cele două nu se exclud.
Ce e cel mai dificil? Dar
satisfăcător?
Complexitatea neuroanatomiei
ridică uneori dificultăţi, de pil-
dă: să reproduci aspectele din di-
ferite unghiuri, profunzimea și
construcţia 3D a anumitor struc-
turi și traiecte, noduri și suturi în
detaliu etc. Probabil se înţe-
lege de la sine că desenele din
neurochirurgie sunt cel mai greu
de realizat. Sunt momente când
lucrez peste 80 de ore la o ima-
gine, dar la final, când realizez
utilitatea creaţiei mele, e cel mai
mulţumitor sentiment din lume.
Ai un sfat pentru cei care vor să
urmeze această meserie?
Să se descopere pe sine și să alea-
gă ceva de care sunt cu adevărat
interesaţi. Mulţi trec prin școa-
lă, își termină studiile, dar nu-și
dau seama ce îi pasionează, așa
că sfârșesc prin a cunoaște multe
lucruri, dar nu stăpânesc nimic.
Trebuie să se diferenţieze de restul
și să își asculte vocea interioară de
artist.
Dr. Alexandra Mihai
10 VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
Gândirea clasică și dogmele,
obstacole în inovaţie
Profesorul Peter Jenner consideră
că tânăra generaţie ar trebui
să gândească „outside the box”
pentru a inova și pentru a găsi
soluţii salvatoare. Discuţia de faţă
a avut loc în cadrul celei de a noua
ediţii a Cursului internaţional
dedicat tulburărilor de mișcare,
care a avut loc înainte de lockdown
la Poiana Brașov.
De ce neuroștiinţe?
A fost aproape întâmplător (râde). Pe atunci
studiam farmacocinetica medicamentelor
într-un laborator, mai exact, metabolismul
amfetaminelor. Ca toţi tinerii, aveam nevoie
de un job și s-a ivit la un moment dat oportu-
nitatea de a fi angajat într-un departament
de neurologie. Nu auzisem niciodată până
atunci de neurologie, nici măcar nu știam
despre creier prea multe! Acolo l-am întâlnit
pe profesorul David Marsden. De îndată ce
mi-a arătat un pacient cu boala Parkinson și
mi-a explicat care sunt problemele, am sim-
ţit că e mult mai interesant decât ce făceam
înainte. Așa mi-am schimbat domeniul de
interes și am ales neurologia, iar de atunci
mă ocup cu cercetarea farmaceutică în ceea
ce privește boala Parkinson și patologiile sis-
temului nervos central.
Se poate spune că această întâlnire v-a
marcat cariera?
Absolut! Și ne-am înţeles foarte bine. Era
unul dintre acei oameni care inspiră, unul
dintre liderii cu idei geniale. Aproape toate
întâlnirile pe care le ţinea erau într-un pub.
Deci ziua lucram, iar seara ne adunam în
oraș, însă tot despre Parkinson discutam.
M-a motivat să lucrez în acest domeniu. Din
păcate a murit tânăr, pe la 60 de ani, dar
ceea ce el a pornit în mine a continuat. Și nu
am mai putut renunţa.
Nu aţi avut un plan în acest sens?
Nu chiar. Membrii familiei mele lucrau mun-
că fizică sau în fabrici, eu am fost primul
care a urmat studii universitare. De-abia
în facultate am descoperit lucruri care îmi
plac, de exemplu chimia organică: puteai
să produci medicamente și asta era foarte
interesant. Totul a început de acolo. Înainte
de asta, am fost tot timpul un student me-
diocru. Lumea mă întreabă mereu dacă a
fost un plan în spatele carierei mele. Le spun
Prof. dr. Peter Jenner este specialist în aspectele
preclinice ale bolilor neurodegenerative, cu
un interes aparte pentru boala Parkinson.
Și-a petrecut cea mai mare parte a carierei
la King,s College din Londra, unde a fost
șeful departamentului de farmacologie
timp de 14 ani, ca mai apoi să revină
la cercetare și să fie numit profesor
emerit. Este consilier și consultant
pentru marile companii farmaceutice și
de biotehnologie și implicat în procesul
de dezvoltare al medicamentelor, de la
sinteza moleculelor până la autorizarea
de punere pe piaţă. Participă la numeroase
evenimente medicale internaţionale, dar
găsește mereu timp și pentru grupurile de
aparţinători ai pacienţilor cu boala Parkinson.
că nu. Poate că a fost vorba despre locul și
timpul potrivit și am luat deciziile corecte.
Înţelegeţi foarte bine aspectele clinice
ale bolii, în ciuda faptului că nu sunteţi
medic...
Nu sunt cel mai bun om de știinţă din lume.
Sunt oameni care lucrează pentru mine și
mă depășesc. Cu toate astea, cei mai mulţi
pe care îi cunosc sunt obișnuiţi să trateze o
singură boală, un singur aspect al unei boli,
poate chiar o singură celulă sau sinapsă. Mie
îmi place să privesc imaginea de ansamblu
și vreau ca ceea ce se întâmplă în laborator
să fie tradus în ceva ce poate ajuta pacienţii
cu Parkinson. Câteodată, când iau parte la
întruniri știinţifice, mă uit la informaţiile
deosebit de relevante de pe slide-uri, pre-
zentate într-o manieră academică, rigidă și
plictisitoare, și gândesc „Dumnezeule, pot
să prezint asta mult mai interesant!”.
Trebuie să fii în stare să vorbești
pe limba aparţinătorilor
Mai există și alte secrete?
Când ești entuziasmat de ceea ce faci, le
poţi explica cu ușurinţă și celorlalţi. Azi mă
aflu aici, la acest eveniment internaţional,
miercuri merg într-o mică sală de biserică,
unde mă voi întâlni cu pacienţi și cu apar-
ţinătorii acestora. Ca ei să înţeleagă, să
creadă în cercetare și cum aceasta le va in-
fluenţa viaţa în bine, trebuie să fii în stare
să vorbești pe limba lor, fără termeni pre-
tenţioși. Cred că și explicaţiile pe care le ofe-
ream familiei m-au ajutat în privinţa asta.
Cum niciunul n-a avut parte de o educa-
ţie superioară, trebuia să le explic ceea ce
fac fără să mă avânt în termeni știinţifici,
complicaţi.
Din experienţa dvs., care este percepţia
oamenilor când vine vorba de tulburări de
mișcare?
Medicamentele pe care le avem astăzi con-
trolează destul de bine tulburările motorii.
De abia când dezvoltă diskinezii, din cauza
dozelor mari de levodopa administrate pe
o perioadă îndelungată, e o stigmă socială.
Multe dintre simptomele non-motorii sunt
mult mai stânjenitoare: dificultatea de a
înghiţi saliva, de exemplu. Poate părea ceva
banal, însă pentru pacient e o mare proble-
mă care îi afectează calitatea vieţii. La fel
și pentru aparţinători. Și nimeni, absolut
nimeni nu e interesat să investească bani
pentru asta. Sialoreea și constipaţia nu sunt
subiecte „sexi” de cercetare.
Ar trebui să acordăm mai multă atenţie
studiilor preclinice?
Primul lucru pe care îl observi la eveni-
mentele medicale e că doctorii sunt foarte
buni în a lista simptomele bolii, scale noi de
evaluare, opinii despre ce înseamnă boala
Parkinson, dar asta nu explică de ce dezvol-
tă cineva boala. E nevoie ca studiile preclini-
ce să continue, să clarifice cauza bolii, de ce
apare sub mai multe forme și de ce e atât de
dificil de tratat.
Aţi menţionat diversitatea bolii. În con-
diţiile astea, cum se decide dacă un
E nevoie ca studiile
preclinice să continue,
să clarifice cauza bolii,
de ce apare sub mai
multe forme și de ce e
atât de dificil de tratat.
Interviu
’’
În esenţă, mă preocupă
cauzele bolii, de ce
neuronii mor, cum putem
opri evoluţia acesteia și cum
putem dezvolta noi terapii care
să fie lipsite de efecte adverse
severe, precum diskinezia.
medicament e bun sau nu, la
finalul studiilor?
Cercetarea urmează uneori aceeași
traiectorie: toţi pacienţii au aceeași
boală, din exact aceleași motive, dar
devine din ce în ce mai clar contra-
riul. Asta e o mare problemă și poate
explica numeroasele piedici în apa-
riţia noilor tratamente. Cei mai mulţi
oameni dezvoltă boala în jurul vârstei
de 60 de ani, dar există și debutul precoce,
înainte de 40 de ani. Doar jumătate dintre pa-
cienţi au tremor, ceilalţi se prezintă cu rigidi-
tate sau bradikinezie. Majoritatea prezintă o
progresie lentă, pe parcursul a 10-15 ani, alţii
sunt în scaun cu rotile după trei-patru ani de
evoluţie. Acestea sunt probabil diferite forme
de Parkinson, singurul lucru pe care îl au în
comun sunt tulburările motorii.
Investiţii enorme și gândire
stereotipică
Levodopa împlinește 62 de ani!
Din păcate nimic altceva n-a mai fost efici-
ent, de atunci, în ciuda investiţiilor enorme
din industria farmaceutică și din cercetare.
În limba engleză avem o expresie: „I’s dotting
and T’s crossing”, adică acordăm prea multă
atenţie unor detalii care fac prea puţine dife-
renţe în final. Motivul principal? Gândirea
stereotipică. Neuroni dopaminergici, tera-
pie dopaminergică, dopa, dopa, dopa... Știm
deja că sunt afectate și alte sisteme de neuro-
transmiţători, și toate aceste modificări duc
la simptome pe care nici nu le putem trata
în prezent. Levodopa e un medicament bun,
toţi pacienţii cu Parkinson au beneficii de pe
urma lui. De ce nu s-a mai făcut nicio desco-
perire revoluţionară? Deoarece gândim fix ca
acum 62 de ani!
Există vreo realizare care vă e dragă?
Hmm, sunt câteva... Una dintre cele mai
mari organizaţii din lumea bolii Parkinson,
Societatea de Tulburări de Mișcare, care te-
oretic se adresează clinicienilor, m-a desem-
nat membru de onoare. Iar cea mai recentă
ar fi diploma de onoare pentru doctorat,
acordată de Universitatea de Medicină și
Farmacie „Carol Davila” din București.
Aveţi și alte interese dincolo de sfera
tulburărilor de mișcare?
Unele plictisitoare! Locuiesc în mediul rural
și am o casă construită prin secolul XV-XVI,
una foarte veche, cu două-trei hectare de pă-
mânt. Îmi place când sunt departe de oraș,
în casă sau afară în grădină, unde pot să lu-
crez efectiv cu mâinile mele. La finalul zilei,
când privesc în urmă, lucrurile sunt duse
până la capăt. Altfel, nimic altceva din viaţa
mea de zi cu zi nu e terminat, totul se conti-
nuă într-o manieră sau alta, dar când merg
acasă pot să am satisfacţia asta.
Ce aţi vrea să știe noua generaţie?
Think outside the box. Staţi departe de gân-
direa clasică și de dogmele celorlalţi. Pentru
mulţi dintre oamenii pe care îi veţi întâlni,
întreaga lor carieră e construită pe un sin-
gur lucru. Dacă ataci acel lucru, o să le dis-
placă și o să îl apere. Trebuie să spuneţi ce e
bine, ce trebuie schimbat și făcut ca lucruri-
le să nu continue într-o direcţie greșită. Pro-
babil că generaţia tânără va provoca opiniile
existente și va face o diferenţă.
Dr. Alexandra Mihai
Campanie
Vaccinuri candidate pentru COVID-19
În cursa contracronometru pentru găsirea unui vaccin
menit să întrerupă lanţul infecţiilor cauzate de virusul
SARS-CoV-2 participă numeroase companii din industria
farmaceutică. Opinia experţilor în domeniu este că mai
devreme de anul 2021 nu vom avea un vaccin disponibil care
să întrunească toate criteriile necesare, după cum a estimat
P
și prof. dr. Alexandru Rafila.
ublicarea secvenţei ge-
netice a SARS-CoV-2 la
11 ianuarie 2020 a de-
clanșat o activitate in-
tensă de cercetare și dezvoltare
pentru descoperirea unui vaccin
împotriva noului coronavirus. Nu-
meroase companii farmaceutice
s-au înscris în cursa pentru a găsi
vaccinul câștigător.
În prezent, câţiva candidaţi
par a avea rezultate promiţătoa-
re. La jumătatea lunii mai, potri-
vit datelor oferite de Organiza-
ţia Mondială a Sănătăţii (OMS),
șapte-opt candidaţi „de top” erau
în faza de studii clinice pentru
vaccinul împotriva noului corona-
virus, iar alte 110 vaccinuri erau în
diverse alte stadii de dezvoltare.
Directorul general al OMS, Tedros
Adhanom Gebreyesus a dezvălu-
it la acel moment că peste 400 de
oameni de știinţă sunt implicaţi în
acest efort.
Un ciclu de dezvoltare foarte
lung
Profesorul Alexandru Rafila,
președintele Societăţii Române de
Microbiologie (SRM), a explicat
într-un interviu că pentru produ-
cerea unui vaccin este nevoie de
studii aprofundate. „Orice vaccin
are un ciclu de dezvoltare foarte
lung, care durează ani de zile, din
două considerente. Dincolo de cer-
cetarea fundamentală care stabi-
lește care sunt antigenele care pot
determina un răspuns imun care
să fie neutralizant pentru virus,
sunt două elemente foarte impor-
tante care trebuie luate în consi-
derare în dezvoltarea unui vaccin.
Este vorba despre studiile de si-
guranţă și de studiile de eficacita-
te”, a declarat prof. dr. Alexandru
Rafila în cadrul unui interviu pe
platforma MedicHub.ro, dedicat
PUBLICITATE
exclusiv profesioniștilor din
domeniul sănătăţii.
Studii de siguranţă și de
eficacitate
După cum atrăgeau atenţia în-
tr-un studiu publicat în Science,
la 29 mai, Corey, Mascola, Fauci
și Collins, știm încă prea puţin
referitor la ce înseamnă un răs-
puns imun protector faţă de noul
coronavirus. În studii realizate
pe animale, s-au făcut încercări
’’
de imunizare faţă de coronavi-
rusul precedent, SARS-CoV-1,
folosind componente proteice
Opinia largă a
cercetătorilor este
că înainte de
anul 2021 nu vom
avea un vaccin disponibil
pentru COVID-19
care să întrunească trei
elemente: siguranţa,
eficacitatea și posibilitatea
de a-l produce pe scară
mare, astfel încât să
poată fi distribuit la nivel
global în cantităţi
suficiente ca să
întrerupă
lanţul
infecţiei.
(Prof. dr.
Alexandru
Rafila)
recombinate și vectori virali
pe bază de acid nucleic, pre-
cum și transfer pasiv de anti-
corpi anti-proteină spike. Nu
VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
11
este clar rolul limfocitelor T în OMS: zece candidaţi în evaluare clinică
obţinerea și menţinerea acestui
Potrivit unui document publicat pe site-ul OMS
răspuns imun, ceea ce reprezintă
un motiv în plus pentru dezvolta- (www.who.int) la 2 iunie 2020, în peisajul candidaţilor pentru
rea mai multor tipuri de vaccinuri. posibilul vaccin împotriva COVID-19 se află zece vaccinuri în
În plus, un grad înalt de si- evaluare clinică, aflate în diferite stadii (fază 2b/3, fază 2, fază 1
guranţă a vaccinului este condi- ori fază 1/2). Platformele pe care se lucrează pentru a dezvolta
ţia necesară pentru aprobarea aceste preparate vaccinale sunt diverse, potrivit sursei citate
acestuia pentru uz uman. Astfel, (Tabel): unele sunt vaccinuri care se bazează pe ARN, altele se
datele preclinice pentru unele
bazează pe virusul inactivat, altele au în componenţă vectorul
vaccinuri studiate au demonstrat
apariţia bolii respiratorii exacer-
viral sau chiar acidul dezoxiribonucleic (ADN).
bate de vaccinare, din cauza for- Pe lângă cei zece candidaţi pentru vaccinul COVID-19 aflaţi
mării de complexe imune între în evaluare clinică, OMS precizează în același document* că
anticorpii cu capacitate redusă de există 123 de candidaţi pentru preparate vaccinale în etapa de
neutralizare și celulele T helper 2. evaluare preclinică.
Invitat la finalul lunii aprilie la o dezbatere DCMedical
Surse imunogene
care a avut loc în mediul online, Dan Zaharescu, directorul
Studiile pentru dezvoltarea
unui vaccin COVID-19 se află în di-
executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali
ferite stadii de evoluţie. „Sunt unele de Medicamente (ARPIM), a adus în discuţie faptul că procesul
metode care utilizează ARN mesa- de dezvoltare a vaccinurilor este unul de durată: „Companiile
ger, altele care utilizează ADN, care farmaceutice inovatoare au strâns rândurile și, lăsând
ulterior este tradus și se produc competiţia deoparte, au început colaborări bilaterale directe,
proteine specifice imunogene. Ră- în vederea găsirii cât mai rapide a unui vaccin împotriva
mâne de văzut care dintre vacci-
SARS-CoV-2”.
nurile candidate vor avea succes”, a
explicat profesorul Rafila. Un vac-
cin bazat pe ARNm este cel la care
colaborează Sanofi și Translate
Bio, potrivit unui anunţ făcut la fi-
nalul lui martie. Alte companii im-
plicate în astfel de cercetări sunt:
AstraZeneca, Inovax, Pfizer,
Novavax. În plus, „sunt vaccinuri
care încearcă să determine pro-
ducerea unor anticorpi împotriva
proteinei virale – spike – care se gă-
sește pe suprafaţa virusului”. Aceș-
ti anticorpi au efect neutralizant și
blochează proteina care permite
infectarea celulelor de la nivelul
tractului respirator.
Potrivit studiului publicat în
Science, antecitat, inclusiv obiec-
tivele vaccinării împotriva noului
coronavirus necesită o discuţie se-
rioasă. Astfel, obiectivele analizate
sunt cel de prevenire a apariţiei
unei infecţii clinic simptomatice
ori severe, care ar necesita spitali-
zare, precum și prevenirea unei in-
fecţii dovedite prin seroconversie,
pentru a împiedica transmiterea
bolii.
Florentina Ionescu,
dr. Mariana Minea
*https://bit.ly/2BBboPr
12 VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
Evaluarea imagistică
în scleroza multiplă
PROTOCOALE NOI
Noile informaţii despre aspectele clinice, imagistice și terapeutice ale sclerozei multiple (SM) acumulate până în
prezent au impus o revizuire a ghidurilor pentru protocoalele IRM cerebrale și medulare propuse în 2001, 2003 și
E
2009.
xperţi neurologi, ra-
diologi, cercetători cu
expertiză în SM din
America de Nord și Eu-
ropa, sponsorizaţi de Consorţiul
centrelor de SM, s-au reunit în ia-
nuarie 2017 la Newark, SUA, timp
de două zile, cu scopul de a revizui
și actualiza ghidurile și indicaţii-
le pentru IRM cerebral și spinal la
pacienţii cu SM. S-a pus accent pe
utilizarea agenţilor de contrast pe
bază de gadolinium, ţinând cont de
rezultatele studiilor și ale opiniei
experţilor. Grupul de lucru a inclus
și reprezentanţi ai Academiei Ame-
ricane de Neurologie, Societăţii
Radiologice din America de Nord,
Societăţii Americane de Neurora-
diologie, Institutelor Naţionale de
Sănătate, ai MAGNIMS (Imagis-
tică prin Rezonanţă Magnetică în
SM) și ai Asociaţiei de tip coopera-
tiv Nord-Americană de Imagistică
în SM (NAIMS). Au fost revizuite
cele patru protocoale imagistice:
imagistica cerebrală de rutină, su-
pravegherea leucoencefalopatiei
progresive multifocale (PML), IRM
spinal și orbital. Redăm în continu-
are sinteza aspectelor pragmatice
ale acestui ghid (1).
Precizări cu ordin general
Agenţii de contrast pe bază
de gadolinium se acumulează la
nivel cerebral. Deși nu este cunos-
cută toxicitatea lor pentru siste-
mul nervos central (SNC), acești
agenţi ar trebui folosiţi cu pruden-
ţă, ţinând cont că gadoliniul con-
tinuă să joace un rol important în
circumstanţe specifice legate de
diagnosticul și de monitorizarea
pacienţilor cu SM.
- IRM cerebral cu gadolinium
este recomandat pentru diagnosti-
cul SM;
- IRM spinal este recomandat
dacă IRM-ul cerebral nu este con-
cludent pentru diagnostic sau dacă
simptomele clinice pot fi atribuite
unei leziuni a măduvei spinării;
IRM de monitorizare este reco-
mandat pentru:
- demonstrarea diseminării în
timp;
- detectarea activităţii silenţi-
oase a bolii în timpul tratamentului
(boala continuă să avanseze și în
lipsa puseelor clinice);
- monitorizarea în siguranţă,
inclusiv supravegherea leucoence-
falopatiei multifocale progresive
(PML) în timpul tratamentului;
- evaluarea agravării clinice ne-
așteptate;
- reevaluarea diagnosticului ini-
ţial;
- ca IRM de bază înaintea înce-
perii sau modificării tratamentu-
lui:
- la fiecare 6 luni-2 ani la pacien-
ţii cu SM recurent remisivă.
Recomandări pentru IRM
cerebral
1. Pentru pacienţii cu sindrom
clinic izolat (clinical isolated
syndrome-CIS) și/sau cu suspiciune
de SM:
- IRM cerebral cu gadolinium la
momentul iniţial și pentru a stabili
diseminarea în timp;
- IRM medular în caz de mielită
sau dacă nu sunt suficiente caracte-
ristici pe IRM cerebral pentru dia-
gnostic, sau la vârsta > 40 ani dacă
nu sunt aspecte relevante specifice
pe IRM cerebral;
- IRM cervical efectuat simul-
tan cu IRM cerebral poate avea va-
loare prognostică în evaluarea paci-
enţilor cu CIS cu sau fără mielită și
ar putea reduce numărul pacienţi-
lor care au nevoie de o programare
IRM ulterioară;
- IRM orbital în cazul ne-
vritei optice fără o recuperare
satisfăcătoare.
2. Pentru monitorizarea IRM
a pacienţilor cu CIS sau cu suspi-
ciune de SM, pentru evidenţierea
diseminării în timp (ex: noi leziuni
în secvenţele ponderate în T2 sau
leziuni active, care prezintă priză
de contrast pentru gadolinium),
imagistica se face la interval de:
- 6-12 luni pentru CIS cu risc
înalt (≥ 2 leziuni cerebrale, demieli-
nizante, ovale pe primul IRM);
- 12-24 luni pentru CIS cu
risc redus (ex: IRM cerebral nor-
mal) și/sau sindrom clinic incert,
cu caracteristici IRM suspecte,
cum ar fi sindromul radiologic izo-
lat (radiologic isolated syndrome
– RIS).
3. Programarea IRM cerebral
pentru pacienţii cu diagnostic
stabilit de SM:
- dacă nu există imagini ante-
rioare recente disponibile (ex: pa-
cient cu diagnostic stabilit de SM,
care este nou în clinica dvs.);
- postpartum, pentru a restabi-
li nivelul de bază (situaţia bolii în
postpartum);
- înainte de a începe sau de
a schimba terapia modificatoa-
re de boală (disease modifying
therapies-DMTs);
- la aproximativ 6-12 luni după
schimbarea DMT, pentru a stabili
o nouă linie de bază pentru o nouă
terapie;
- la fiecare 1-2 ani, în timpul
terapiei DMT, pentru a evalua ac-
tivitatea bolii subclinice (ex: noi
leziuni T2 sau leziuni care prezin-
tă priză de contrast pentru gadoli-
nium). Sunt necesare scanări IRM
mai puţin frecvente la pacienţii
stabili clinic după 2-3 ani de tra-
tament stabil (opţional cu gadoli-
nium injectat intravenos);
- deteriorare clinică neaș-
teptată sau reevaluarea diagnos-
ticului iniţial (e recomandată
Ars medici

administrarea de substanţă de în care există o leziune T2 extinsă
contrast pe bază de gadolinium); care poate ascunde activitatea unor
- utilizarea substanţelor de noi leziuni T2.
contrast pe bază de gadolinium
este utilă, dar nu esenţială pentru Recomandări pentru IRM
detectarea activităţii bolii subcli- medular
nice, deoarece leziunile noi T2 pot - simptome care pot fi atribuite
fi identificate pe un IRM standard unor leziuni ale măduvei spinării
bine executat, cu excepţia cazului (mielită, mielopatie progresivă);
PROTOCOL 1: PROTOCOL IRM CEREBRAL STANDARD (DIAGNOSTIC
ȘI MONITORIZAREA DE RUTINĂ A SM)
Puterea câmpului Scanarea ar trebui să fie calitativă, cu un raport adecvat semnal–
zgomot (SNR) și cu rezoluţie spaţială (≤1x1 mm)
Recomandarea scanării - folosiţi planul subcalosal sau secvenţele oblice axiale
Acoperire - tot creierul
Grosimea secţiunii și spaţiul dintre ≤3mm, fără spaţiu (pentru achiziţii 2D sau reconstrucţii 3D)
secţiuni GAP
Secvenţe de bază 2D/3D sagital și axial FLAIR (a,b)
2D/3D axial T2 (a)
Axial 2D DWI (c)
3D IR- prep GE (d) T1
Gadolinium (e) Post Gad 2D/3D Axial T1
Secvenţe adiţionale Susceptibility weighted (SWI)
Pre Gad 2D/3D Axial T1
Axial proton density
a. Achiziţia 3D ar trebui să fie izotropică ≤ 1x1x1 mm; b. FLAIR = Fluid Attenuated Inversion Recovery;
c. DWI = Diffusion Weighted Imaging; d. IR- prep GE = Inversion Recovery prepared Gradient Echo;
e. De reţinut că secvenţele FLAIR sau T2 pot fi efectuate la 5 minute după administrarea substanţei de contrast, înaintea
secvenţei T1 post-gadolinium.
PROTOCOL 2: IRM CEREBRAL PENTRU SUPRAVEGHEREA PML
Puterea câmpului Scanările trebuie să fie calitative, cu raport semnal-zgomot (SNR) și
rezoluţie adecvate (≤1x1 mm)
Recomandarea scanării - folosiţi planul subcalosal sau secvenţele oblice axiale
Acoperire - tot creierul
Secvenţe de bază (a) 2D/3D sagital și axial FLAIR (b)
Axial 2D DWI (c)
Gadolinium (poate fi util) (d) Post Gad 2D/3D axial T1
Secvenţe adiţionale SWI
2D/3D axial T2
3D IR – prep GE (e) T1
Pre Gad 2D/3D Axial T1
Axial Proton Density
Grosimea secţiunii și spaţiul dintre ≤3 mm, fără spaţiu (pentru achiziţie 2D sau reconstrucţie 3D)
secţiuni GAP
1. Leziunile tipice de PML pot apărea hiperintense pe FLAIR, hipointense pe T1, cu intensitate mare a semnalului pe DWI;
2. FLAIR = Fluid Attenuated Inversion Recovery; 3 DWI = Diffusion Weighted Imaging; 4. Mai puţin de 50% dintre leziunile
PML vor prezenta o creștere a contrastului; 5. IR- prep GE = Inversion Recovery prepared Gradient Echo
PROTOCOL 3: IRM SPINAL
Puterea câmpului Scanările trebuie să fie calitative,cu raport semnal-zgomot (SNR) și rezoluţie adecvate
(≤1x1 mm)
Acoperire Măduva cervicală (a)
Secvenţe de bază Două dintre următoarele:
Sagital T2
Proton Density
STIR (b)
T1-PSIR (c)
Axial T2/T2* prin/printre leziuni
Grosimea secţiunii și Sagital: <3 mm, fără spaţiu
spaţiul dintre secţiuni Axial: <5 mm, fără spaţiu
GAP
Secvenţe adiţionale Sagital T1
Post Gad T1 (d) (sag, axial)
Axial T2/T2* întreaga coloană cervicală
3D IR-prep GE (e) T1
1. Acoperirea toracică și a conului medular este recomandată dacă simptomele se localizează în această regiune, pentru a
exclude un diagnostic alternativ; 2. STIR (Short Tau Inversion Recovery); 3. PSIR (Phase Sensitive T1 Inversion Recovery);
4. Nu este necesară utilizarea gadoliniumului suplimentar, dacă examinarea măduvei urmează imediat după IRM-ul cerebral
cu gadolinium; 5. IR-prep GE (Inversion-recovery prepared Gradient Echo); Magnetization Prepared Rapid Acquisition
Gradient Echo or MP-RAGE; Turbo Field Echo or TFE.
Ars medici
- debut la vârstă înaintată;
- mielită recurentă;
- rol limitat pentru stabilirea
diseminării în timp.
Protocol IRM cerebral
pentru supravegherea PML
- cel puţin la fiecare 12 luni
pentru pacienţii cu serologie ne-
gativă pentru virusul JC (John
Cunningham), sub tratament cu
Natalizumab;
- la fiecare 3-6 luni pentru
pacienţii cu serologie pozitivă
pentru virusul JC și cu
PUBLICITATE
IMUNIZAREA:
care este lecţia învăţată
în pandemie?
În general, prevenţia este măsu-
ra unanim acceptată ca fiind singura
capabilă să reducă pe termen lung
costurile asociate unor afecţiuni
acute sau cronice. Piesa centrală
rămâne imunizarea, subiect asupra
căruia am revenit în toate ocaziile
pe care le-am avut atunci când am
discutat despre impactul pandemiei,
despre măsurile pe care trebuie să
le luăm mai departe, despre limita-
rea pe viitor a unor situaţii grave epi-
demiologice sau de suprasolicitare a
sistemului medical.
Noi, medicii de familie, simţim
că pacienţii noștri se interesează
tot mai mult de măsurile preventive
a căror importanţă a devenit clară
odată cu stările excepţionale de-
durata >18 luni de tratament cu
Natalizumab.
Protocolul IRM cerebral pentru
monitorizarea de rutină a pacienţi-
lor sub DMTs include aceleași sec-
venţe (fluid attenuated inversion
recovery-FLAIR, diffusion weigh-
ted-DWI) ca în cazul protocolului
IRM de supraveghere pentru LMP.
Când se utilizează agenţii
de contrast pe bază de
gadolinium
Administrarea agenţilor de
contrast pe bază de gadolinium
Pandemia a exercitat, fără îndoială, o
presiune uriașă asupra sistemului de
sănătate. Măsurile luate au atras atenţia
asupra costurilor îngrijirilor medicale,
costurilor economice și sociale, dar și
asupra pierderilor de vieţi omenești,
care ar fi putut fi evitate prin utilizarea unui
vaccin.
Dr. Gindrovel Dumitra,
Președintele Grupului de Lucru Vaccinologie din cadrul SNMF
clanșate de pandemie. Și ne aștep-
tăm ca interesul pentru vaccinare
să crească, mai ales în contextul
în care se vorbește tot mai mult
despre asocierea COVID-19 cu alte
boli respiratorii care ar putea fi pre-
venite prin vaccinare – așa cum sunt
pneumonia și gripa.
Ezitarea în faţa vaccinării rămâ-
ne însă principalul obstacol în calea
creșterii ratei de vaccinare. Fenome-
nul a demarat în urmă cu mai bine
de zece ani și atinge toate ţările eu-
ropene, firește, cu amprente diferite
în funcţie de gradul de educaţie me-
dicală, de nivelul social sau financiar
al diferitelor categorii populaţionale.
Medicii de familie sunt în prima
linie de intervenţie pentru a crește
(gadolinium based contrast agents-
GBCA) este esenţială în:
- urmărirea unui pacient cu
boală foarte activă;
- când apare un declin rapid și o
deteriorare clinică inexplicabilă și
neașteptată;
- când există dubii în ceea ce pri-
vește un alt diagnostic în afara celui
de SM;
- la formele CIS utilizarea
GBCA este indispensabilă în cazul
pacienţilor care se prezintă cu un
prim episod clinic, deoarece aceș-
tia permit diagnosticul precoce
demonstrând diseminarea în timp
a leziunilor (leziuni care captează
contrastul), pe lângă disemina-
rea în spaţiu, caracteristică SM.
Diagnosticul precoce permite ad-
ministrarea în timp util a trata-
mentului, ceea ce poate fi de folos în
prevenirea progresiei bolii și îmbu-
nătăţirea prognosticului pe termen
lung.
Administrarea GBCA este
opţională în:
- monitorizarea pacienţilor cu
SM pentru a detecta activitatea bo-
lii subclinice, care ar putea duce la o
schimbare a terapiei;
- ar putea fi utilă în primii doi
ani de la începerea tratamentului,
dar nu este impusă, deoarece noi-
le leziuni T2 de tip SM pot fi iden-
tificate pe un IRM bine executat,
utilizând protocolul standard (cu
excepţia cazurilor în care există o
leziune extinsă T2).
Alegerea unui GBCA este di-
ficilă, apreciind raportul risc-be-
neficiu pentru pacienţi, precum
și pentru sistemul de sănătate
în general.
gradul de conștientizare cu privire
la beneficiile și siguranţa imunizării,
o măsură preventivă utilă și adesea
necesară pe toată perioada vieţii.
Cum ne pregătim
pentru sezonul gripal
2020-2021?
Autorităţile internaţionale și-au
îndreptat atenţia în ultima perioadă
și asupra recomandărilor legate de
posibile coinfecţii sau infecţii respi-
ratorii succesive COVID-19 – gripă,
pneumonie cu pneumococ –, cu sco-
pul de a reduce la maximum riscul
suprapunerii unor epidemii.
Vorbind despre COVID-19, au
fost făcute deseori comparaţii cu
PROTOCOL 4: IRM ORBITAL
- Poate fi indicat pentru a confirma nevrita optică și pentru a exclude
leziunile compresive.
- Secvenţele recomandate includ STIR coronal sau T2 cu atenuarea
ţesutului adipos și T1 cu atenuarea ţesutului adipos post gadolinium,
cu o grosime a secţiunii ≤2 mm, cu acoperire care să includă chiasma
optică.
- Secvenţele opţionale pot include axial/coronal pre-gadolinium Fat-Sat
T1, axial Fat-Sat T2 sau STIR, Axial Post-Gad Fat-Sat T1.
Recomandări pentru
comunicare
Solicitarea IRM: clinicianul ar
trebui să furnizeze, împreună cu
cererea pentru IRM cerebral stan-
dardizat și/sau IRM spinal, anumite
date despre pacient, precum:
- diagnostic;
- monitorizare pentru decizia
de management;
- istoricul clinic relevant și re-
zultatele examenului fizic;
- tratamentul actual al bolii SM
și statusul virusului JC, dacă se află
în tratament cu Natalizumab;
- dacă sunt cunoscute, data și
locul examinărilor precedente.
Raportul IRM
Se recomandă utilizarea unei
terminologii standard care să in-
cludă:
1. descrierea constatărilor:
- tipul leziunii, localizare, di-
mensiune, formă, caracter, număr;
- scanarea pentru diagnosticul
CIS: dacă îndeplinește criteriile di-
seminării IRM în timp și spaţiu;
- evaluarea calitativă a volumu-
lui/atrofiei cerebrale în T2.
2. monitorizarea SM sau urmă-
rirea CIS: comparaţie cu investiga-
ţii anterioare (leziuni noi, atrofie);
gripa și trebuie să subliniem faptul
că și gripa este o afecţiune severă la
vârstnici, în special la cei cu comor-
bidităţi. Prin urmare, viitorul sezon
gripal vine într-un context special,
de aceea trebuie să ne gândim cum
vom face faţă acestei provocări.
Am vorbit adesea despre situa-
ţiile în care bunicii și nepoţii vin la
vaccinare și, deși ambele categorii
de vârstă ar putea beneficia de un
vaccin, adesea argumentele finan-
ciare duc la o alegere dificilă – să
protejezi copilul sau bunicul?
Mă bucură de aceea discuţia
deschisă despre compensarea vac-
cinurilor care nu sunt cuprinse în
Programul Naţional de Vaccinare
(PNV), pentru care vaccinarea este
gratuită, dar limitată la anumite ca-
tegorii considerate cu risc vital în ca-
zul nevaccinării. Sper ca aceste de-
mersuri să fie duse la bun sfârșit și
să vedem curând și impactul asupra
creșterii ratei de vaccinare, astfel în-
cât să se asigure eficient protejarea
întregii comunităţi sau a familiilor.
Catagrafierea pentru evaluarea
numărului necesar de doze de vac-
cin gripal pentru persoanele con-
siderate la risc s-a finalizat în luna
martie, autorităţile anunţă că proce-
dura pentru achiziţie este finalizată
pentru primele 2 milioane de doze,
VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
13
3. interpretare (tipică pentru
MS, atipică pentru MS, nu MS) și
diagnostic diferenţial, dacă este
cazul.
Rapoartele structurate pot fi de
ajutor (2,3).
Recomandări finale
- investigaţiile ar trebui stocate
în format DICOM;
- copiile investigaţiilor IRM ar
trebui păstrate permanent și ar tre-
bui să fie disponibile;
- este recomandat ca pacienţii
să păstreze propriile copii ale inves-
tigaţiilor pe un dispozitiv portabil.
Conf. dr. Carmen Adella Sîrbu1,2,
dr. Gicuţa-Camelia Lipan2,
ș.l. dr. Dragoș Cuzino2,3
1. Universitatea Titu Maiorescu,
București
2. Spitalul Universitar de Urgenţă
Militar Central, București
3. UMF „Carol Davila” București
Bibliografie
1. Thompson AJ, Banwell BL, Barkhof F, Carroll
WM, Coetzee T, et al. Diagnosis of multiple sclerosis:
2017 revisions of the McDonald criteria. Lancet
Neurol. 2018 Feb. 17 (2):162-173.
2. https://emedicine.medscape.com/article/1146199-
workup#c8. https://emedicine.medscape.com.
[Interactiv] [Citat: 8 04 2020.]
3. Filippi M, Preziosa P, Banwell BL, et al.
Assessment of lesions on magnetic resonance
imaging in multiple sclerosis: practical guidelines.
Brain. 2019;142(7):1858–1875. doi:10.1093/brain/
awz144.
RO-6092/iunie 2020
dar există posibilitatea suplimentării
acestor cantităţi.
Începând cu sezonul 2019-
2020, copiii cu vârste între 6 luni și
5 ani beneficiază și ei de gratuitate.
Există astfel premizele pentru creș-
terea ratei vaccinării atât în cadrul
PNV, cât și prin vaccinarea opţiona-
lă, pentru cei care își achiziţionează
direct vaccinul, pentru adulţi sau co-
pii care nu fac parte din categoriile
menţionate în program.
De asemenea, un semnal foarte
bun vine din discuţiile legate de că-
utarea unor soluţii de compensare
a vaccinurilor care nu sunt parte a
PNV, precum și de acordul general
cu privire la importanţa educării și
informării întregii populaţii cu privire
la beneficiile și siguranţa vaccinării
– prin opinii exprimate de specialiști
și autorităţi naţionale sau internaţi-
onale în domeniu, prin vocile comu-
nităţii medicale, ale reprezentanţilor
sistemului medical și ale repre-
zentanţilor tuturor mediilor de
comunicare publică.
Acest material a fost publicat cu
sprijinul companiei AstraZeneca
14 VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23 Medic-Medicină-Cultură

Despre naștere

Surpriza
Odată cu redeschiderea
muzeelor, în săptămâna
în care s-a sărbătorit Ziua
Internaţională a Muzeelor,

din Tallinn
vă propun incursiunea într-o
instituţie de profil pe care
am descoperit-o întâmplător
anul trecut. Activitate ei
este strâns legată de profesia
noastră și se poate constitui
într-o sugestie de călătorie filme explicative, trecând ulterior apoi printr-o sală dedicată patoge-
la structura de bază, celula, în- nilor, virusuri, bacterii și paraziţi,
pentru viitor. tr-o ilustrare tridimensională de contrapuși unei istorii a igienei în

M
uzeul Estonian al
Sănătăţii din orașul
Tallinn adăpostește
o expoziţie de bază
intitulată „De la inimă la inimă
despre corpul tău”, inaugurată în
2015, extrem de modernă și inter-
activă, atrăgătoare și instructivă
pentru copii și adulţi deopotrivă,
cu mult dincolo de simplul istoric
al îngrijirilor de sănătate. Traseul
pornește de la evoluţia speciei și
elementele care alcătuiesc corpul
uman, enunţate nu doar descrip-
tiv, ci și prezente fizic, pentru a
fi clar ce înseamnă, proporţio-
nal, apă, carbon și toate celelalte
microelemente.
Sunt prezentate apoi toate
aparatele și sistemele, atât cu re-
produceri la scară mare, cât și prin
100.000 de ori mai mare, cu toate
componentele sale și explicaţiile
aferente. Există un spaţiu dedicat
nutriţiei, extrem de important
pentru a le explica în special mici-
lor vizitatori care sunt principiile
nutritive utile și cum să ne alcă-
tuim o alimentaţie echilibrată. Și
pentru că nu ne putem alimenta
fără dinţi sănătoși, au la rândul lor
o zonă dedicată, prilej de familiari-
zare atât cu dentiţia sănătoasă cât
și cu scaunul stomatologic.
De la anatomie la fiziologie
și patologie
Cel de-al doilea nivel al expo-
ziţiei trece de la explicaţiile de
anatomie la cele de fiziologie și
patologie. Sunt descrise evoluţia și
transformările fiinţei umane, de la
concepţie până la moarte. Trecem
Estonia. Un alt spaţiu ne poartă
prin trecutul medicinei naţionale,
dar pentru că totul este în pas cu
vremurile actuale, sunt abordate și
bolile cu transmitere sexuală, pre-
cum și substanţele care provoacă
dependenţă.
Un exponat cu totul special, un
fel de vedetă a muzeului, este „fe-
meia de sticlă”, un model în mări-
me naturală în care putem observa
interiorul corpului omenesc prin
învelișul transparent care a înlocu-
it pielea. Gazdele spun că această
machetă a fost mereu unul dintre
cele mai atractive exponate. Muze-
ul are și un spaţiu pentru conferin-
ţe și expoziţii temporare, care este
deschis pentru orice fel de colabo-
rări cu instituţiile de învăţământ,
și chiar cu simpli cetăţeni. De
altfel, chiar în timpul vizitei mele
Celula
se desfășura și un eveniment pri-
vat, o petrecere aniversară de
copii, care avea în program o vâ-
nătoare de comori printre expona-
tele muzeului, sub supravegherea
atentă a personalului specializat.
Un lăcaș vechi, în
permanentă schimbare
Și dacă aveţi impresia că poa-
te fi vorba de o instituţie tânără,
aflaţi că în fapt istoria acestui mu-
zeu se împletește cu cea a Estoniei
independente, fiind organizat pen-
tru prima dată în 1924, în orașul
Tartu, cel mai mare centru univer-
sitar al ţării, de unde s-a mutat în
capitală în 1928. Fondarea lui a fost
Femeia din sticla
susţinută de organizaţiile profesi-
onale ale medicilor, care își doreau
un mijloc de a instrui populaţia și
de a face astfel și primii pași în me-
dicina preventivă. A funcţionat ofi-
cial până în 1948, și a fost redeschis
în 1980 la Facultatea de Medicină,
cu o parte din vechile exponate care
fuseseră păstrate acolo. Mutarea în
actualele spaţii din centrul vechi al
orașului a avut loc în 1989, dezvol-
tându-se și transformându-se con-
stant după desprinderea de URSS
în 1990, până la muzeul monden și
dinamic pe care îl putem vizita în
prezent, ca o perlă ascunsă într-o
veche cochilie din inima orașului.
Dr. Raluca Bulea

fără să renunţe la mesajele anti-comuniste

Conferinţele Teatrului Naţional pe care doreau să le transmită publicului.

Literatura, un adjuvant al vieţii

Obligate să-și întrerupă activitatea
de ordonanţele militare cauzate de
pandemie, teatrele s-au orientat
spre televiziune, care are la
momentul acesta cel mai mare
număr de spectatori. Odată cu
transmiterea intensă a spectacolelor
sale, Teatrul Naţional a început
să difuzeze ciclul de conferinţe
susţinute cu ani în urmă, duminică
dimineaţa.
scenă” a descris uriașa muncă a unui re- Alex Ștefănescu, patronul editurii
gizor de a da viaţă, credibilitate, con- Mașina de Scris, membru al Uniunii Scriito-
sistenţă textelor autorilor. Acesta și-a rilor, cronicar literar și autor al unei masive
amintit cu nostalgie de piese sale rea- Istorii a Literaturii române, precum și al al-
lizate la Teatrul Mic, Teatrul Bulandra tor cărţi de critică literară, a ţinut să-i amin-
și la cel din Târgu Mureș (Richard al tească publicului de pretutindeni că totuși,
II-lea, Vicarul, Dansul sergentului oricât de dificilă ar fi viaţa, oricât de multe
Musgrave), dar mai ales de Regele Lear din ar fi greutăţile pe care le întâmpinăm, este
1970, de la Teatrul Naţional din București, nevoie ca de aer de literatură, care în ultimă
care a împărţit lumea teatrală, public și cro- instanţă este un fel de adjuvant al vieţii. El a
nicari în două tabere rivale: admiratori și deplâns ideea multora că timpul literaturii
contestatari. ar fi trecut și a inserat în cuvântare și câteva
întâmplări amuzante din viaţa sa.

R adu Penciulescu, Alex. Tocilescu, Alex

Ștefănescu, Andrei Pleșu, nume arhi-
cunoscute în domeniul lor de activitate au
spart gheaţa, dând startul unor serii lungi
de conferinţe extrem de interesante, care
pot fi audiate la orele amiezii, în fiecare zi.
Regizorul Radu Penciulescu, fost direc-
tor de teatru, fost profesor de regie la Bucu-
rești, Malmo și Stockholm, dar și autor al
unor spectacole, în conferinţa sa din 2010,
intitulată „Lungul drum al textului spre
Amintiri din epoca de aur
Alexandru Tocilescu, autor al unor ex-
cepţionale spectacole, a amintit de lupta
lui neobosită și neîntreruptă, purtată de-a
lungul întregii sale cariere cu nemiloasa
cenzură comunistă. Spectacolele sale Para-
dis de ocazie de Tudor Popescu și Concurs
de frumuseţe de același autor, două come-
dii satirice care au încercat să arate câte
un colţ de viaţă neînfrumuseţat din ţară și
care atacau ipocrizia și demagogia clasei
Radu Penciulescu și Candid Stoica
conducătoare, au fost cenzurate drastic de
comisiile create special de Comitetele de
cultură și educaţie socialistă. Tocilescu de-
clară acum că nu s-au speriat nici el, nici
autorul și au făcut mici retușuri în scenarii,
Andrei Pleșu, creatorul revistei Dilema,
cu o bogată și diversă activitate în domeniul
literar, artistic, publicistic, filosofic și chiar
politic, în conferinţa „Despre Inimă” s-a re-
ferit la binomul inimă – minte. El a afirmat
că inima ar fi polul cald, organul cu care se
trăiește, cu care simţi și îţi pasă de lume,
în timp ce mintea, responsabilă cu gândi-
rea, care te ajută să înţelegi și să organizezi
lucrurile este polul rece al fiinţei noastre.
Candid Stoica
Interviu VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
15

Pacienţii cu
Dr. Orlin
Savov,
medic

afecţiuni urologice:
specialist
urolog, a
absolvit

risc crescut de infectare Universi-

tatea din
cu SARS-CoV-2 Varna, iar
acum este
Una dintre categoriile la risc de a contracta infecţia cu SARS-CoV-2 o reprezintă
pacienţii cu afecţiuni urologice, în special cei cu afecţiuni oncologice din această
șeful
sferă. Dr. Orlin Savov, medic urolog la Spitalul St. Theresien, Universitatea Erlangen Departa-
din Nuremberg, Germania, ne prezintă câteva dintre măsurile de prevenţie, de
mentului
management al pacienţilor urologici, dar și alte măsuri aplicate.
de urologie
Cum se desfășoară activitatea prezintă la medicul de familie. distanţarea socială. Nu am avut în
dvs. în contextul pandemiei de Programul de lucru pentru per- spital cazuri de medici infectaţi de la Spita-
COVID-19? sonalul medical este același ca cu noul coronavirus, însă cunosc lul St.
În calitate de urolog, chirurg și înainte de izbucnirea pandemiei. trei cazuri de la alte spitale.
oncolog, conduc departamen- În sala de așteptare în ambulato- Theresien,
tul de urologie de la Spitalul St. riu, care are o suprafaţă de 550 m2, SFATURI PENTRU
Theresien din Nuremberg, pacienţii pot aștepta la un metru PACIENŢI și membru

’’
Germania. Avem anumite reguli
Până acum, de la
începutul pandemiei,
în Germania au fost
efectuate peste 2 milioane
de teste pentru COVID-19.
Pacientul german este foarte
disciplinat și respectă cu
stricteţe toate recomandările
autorităţilor și ale medicilor.
Asta înseamnă că aceștia au
profitat de orice oportunitate
de a se testa, pentru a con­
firma sau exclude infecţia.
distanţă unul de celălalt.
MĂSURI DE PREVENŢIE
Au fost aplicate metode speciale
în blocul operator?
Nu au fost modificate modalităţile
de pregătire a medicilor sau a paci-
enţilor pentru intervenţiile endou-
rologice sau intervenţiile chirurgi-
cale deschise.
Cum aţi procedat în cazul pacien-
ţilor infectaţi cu SARS-CoV-2 cu
patologii urologice?
Am avut un caz mai special, un
pacient în vârstă de 71 de ani,
al
Există un risc suplimentar pen-
tru pacienţii cu patologie uro- boardului
logică pentru a se infecta cu
SARS-CoV-2?
edito­rial
Există un risc mai mare, potenţial, al revistei
pentru că acești pacienţi au un sis-
tem imun compromis, deci pot fi o IMAB
categorie de risc.
Ce ar trebui să facă pacienţii cu
(Internati-
patologie oncologică de sferă onal Medi-
urologică pentru a preveni infec-
ţia cu noul coronavirus? cal Associ-
Aceștia ar trebui să evite deplasări-
le, să stea acasă, să evite contactul
ation of
cu pacienţi confirmaţi cu infecţie Bulgaria).

pentru activitatea cu pacienţii din
ambulatoriu și pentru cei spitali-
zaţi, implementate încă de la înce-
putul crizei în Germania. Spitalul
are în total 250 de paturi. Doar ca-
zurile acute-sepsis, infecţii, uroli-
tiază și pacienţii oncologici sunt în
prezent trataţi în cadrul spitalului.
Peste 250 de intervenţii chirurgi-
cale au fost amânate până la finalul
pandemiei (TVT pentru tratamen-
tul incontinenţei urinare la femei,
TUR-P – rezecţie transuretrală a
prostatei, ESWL – litotriţie extra-
corporală cu undă de șoc etc.). Vi-
zitatorii și aparţinătorii nu au voie
în spital, iar toţi pacienţii internaţi
trebuie să poarte mască.
Care este fluxul în ceea ce priveș-
te oferirea de consultaţii pacien-
ţilor în această perioadă?
Pacienţii mei se programează în
prealabil telefonic și se prezintă la
cabinet doar anumite urgenţe – du-
rere pelvină, colică renală, pacienţi
oncologici sau cei care prezintă
suspiciune de a avea o neoplazie,
ori cei care sunt în tratament chi-
mioterapic. Restul pacienţilor,
care nu reprezintă o urgenţă, se
diag­nosticat cu cancer de prostată
avansat și androgenodeprivare, în
tratament cu abirateronă și deno-
sumab care a prezentat COVID-19.
După terapie suportivă pulmona-
ră și două săptămâni de caranti-
nă acesta a fost externat. Terapia
paliativă pentru cancerul de pros-
tată nu a fost întreruptă. Conform
pacientului, simptomele sale au
fost ca acelea prezente într-o gri-
pă moderat-severă, iar indexul
Karnofsky (scală pentru statusul
de performanţă) a fost de 100%.
Pacientul s-a recuperat complet
după infecţia cu SARS-CoV-2.
Ce se întâmplă cu pacienţii infec-
taţi cu noul coronavirus, care se
prezintă în spital?
În primul rând trebuie efectuat
un triaj al pacienţilor. Cei cu fe-
bră și cu simptome tipice pentru
COVID-19, dar fără patologie
urologică (de exemplu: retenţie
urinară, hidronefroză etc.) sunt
redirecţionaţi către alte spita-
le. De asemenea, este important
ca fiecare medic, asistentă să se
protejeze utilizând echipamen-
tele de protecţie și să practice
cu noul coronavirus, sau contacţi
ai acestor pacienţi. Sunt măsuri
generale, asemănătoare cu cele
aplicate și în rândul populaţiei.
PARTICULARITĂŢI ALE
RESTRICŢIILOR ÎN
GERMANIA
Ce fel de restricţii au fost imple-
mentate în zona în care locuiţi?
În zona în care locuiesc sunt per-
mise plimbările scurte, cumpă-
răturile la supermarket, efectua-
rea de exerciţii fizice în aer liber
(jogging, ciclism), însă singur, sau
doar în compania celor alături de
care locuiești.
Există anumite măsuri spe­cifice
care au fost aplicate doar în
Germania?
Da, există câteva particularităţi.
Testele pentru COVID-19 sunt
asigurate de casa de asigurări, la
fel și evaluarea anticorpilor, iar în
Germania toată populaţia bene-
ficiază de același tip de asigurare
medicală. Până acum, de la înce-
putul pandemiei, în Germania au
fost efectuate peste două milioane
’’
Peste 250 de
intervenţii chirur­-
gicale au fost amânate
până la finalul pandemiei
(TVT pentru tratamentul in-
continenţei urinare la femei,
TUR-P-rezecţie transuretrală
a prostatei, ESWL-litotriţie
extracorporală cu undă
de șoc etc.)
de teste pentru COVID-19. Pacien-
tul german este foarte disciplinat
și respectă cu stricteţe toate reco-
mandările autorităţilor și ale me-
dicilor. Asta înseamnă că aceștia
au profitat de orice oportunitate
de a se testa, pentru a confirma sau
exclude infecţia.
Ce diferenţe aţi observat între
Germania și alte state în ceea ce
privește managementul infecţiei
cu SARS-CoV-2?
În Germania, managementul pre-
coce al infecţiei cu SARS-CoV-2 a
dus la o mortalitate de aproxima-
tiv sub 0,1%. În alte ţări europene,
am constatat că pacienţii se duc la
spital doar dacă sunt deja bolnavi
și prezintă simptome severe. În
SUA, cetăţenii trebuie să plătească
300 de dolari pentru un test, iar
aproape 47 de milioane de ameri-
cani nu sunt asiguraţi, deci asta
înseamnă că avem aceeași infecţie,
dar cu un management diferit și în
stadii diferite.
Ce așteptări aveţi în ceea ce
privește evoluţia restricţiilor?
Mă aștept la o relaxare treptată a
restricţiilor. Încă de la începutul
lunii mai, toate magazinele sunt
deschise, la fel și unele hoteluri
și restaurante, saloanele de în-
frumuseţare etc. Însă se menţine
distanţarea de 1,5 m.
Consideraţi că această pandemie
va schimba modul în care vom
practica medicina pe viitor?
Da, se va folosi mai mult teleme-
dicina pentru a economisi timp
și energie. Însă specialitatea
mea este una somatică, compa-
rativ cu cea a unui specialist în
psihoterapie.
Dr. Roxana Dumitriu

Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală! VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ

CU SPAŢIUL EI. RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
Săptămânal, vei primi ziarul
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf: tipărit și/sau vei avea acces la
200 lei 129 lei ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
Clinica MULTIMED,
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. postate pe www.viata-medicala.ro cu sediul în Miercurea Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 16,
jud. Harghita, angajează patru medici cu normă întreagă,
Cum te abonezi: pentru următoarele specialităţi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
- medic specialist Medicină internă;
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau - medic specialist Oftalmologie;
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale - medic specialist ORL;
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii - medic specialist Ortopedie.
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070). Informaţii suplimentare pot fi solicitate la adresa
Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare office@multimed.ro
16 VIA�A MEDICALĂ
12 iunie 2020 l Nr. 23
Rolul prognostic al CA-125
în insuficienţa cardiacă acută
R
Antigenul carbohidrat
125 poate fi un marker de
prognostic mai exact pentru
prezicerea mortalităţii
al peptidului natriuretic cerebral
pe termen lung, faţă de (NT-proBNP) în stratificarea prog­
peptidul natriuretic nostică a pacienţilor cu insufici-
cerebral, în enţă cardiacă acută cauzată de
insuficienţa disfuncţia cordului drept nu
cardiacă acută era foarte bine cunoscut.
cu regurgitare
tricuspidiană
severă.
Antipsihoticele și riscul cardiometabolic
Un medicament din clasa antipsihotice-
lor numit lumateperonă, recent aprobat de
Administraţia pentru Controlul Alimentelor și
Medicamentelor în SUA, are mai puţine efecte
adverse cardiometabolice decât risperidona,
folosită de rutină din această clasă. Rezulta-
tul a fost prezentat în cadrul întâlnirii anuale
a Societăţii Americane de Psihofarmacologie
Clinică, desfășurată în mediul virtual, fiind ob-
ţinut prin analiza efectelor acestui antipsihotic
în trei studii clinice care au inclus pacienţi cu
schizofrenie. S-a observat că atât pe termen
scurt (4-6 săptămâni), cât și pe termen mai
lung (un an) administrarea acestui preparat
s-a asociat cu o reducere semnificativă a unor
trăsături ale sindromului metabolic, precum
obezitatea și alterarea profilului glucidic sau
lipidic, faţă de tratamentul cu risperidonă.
Canagliflozin, aprobat pentru boala cronică
renală diabetică
Agenţia Europeană a Medicamentului, a emis o opinie favorabilă, cu recomandarea utilizării inhibitoru-
lui cotransportorului sodiu-glucoză de tip 2 (SGLT-2), canagliflozin, pentru încetinirea evoluţiei bolii cronice
renale (BCR) diabetice, anunţă Medscape. Această nouă indicaţie este urmarea rezultatelor obţinute în stu-
diul CREDENCE, în care s-a observat o scădere
cu 30% a obiectivelor primare (atingerea sta-
diului final al BCR, dublarea creatininei serice,
deces de cauză renală sau cardiovasculară).
De asemenea, s-a obţinut o scădere în apariţia
obiectivelor secundare cardiovasculare, ris-
cul de spitalizare pentru insuficienţă cardiacă
fiind diminuat cu 39%.
Acesta devine astfel primul medicament
aprobat în Europa în ultimii 20 de ani care în-
cetinește progresia nefropatiei diabetice. Este
util inclusiv în stadii avansate ale bolii, putând
fi folosit până la iniţierea terapiei de substituţie
renală. Utilitatea dapagliflozin, un alt inhibitor
de SGLT-2, a fost testată în studiul DAPA-CKD,
încheiat precoce la sfârșitul lunii martie 2020
datorită rezultatelor favorabile asupra funcţiei
renale, urmând ca acestea să fie prezentate în
curând.
Medicina altfel Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea
olul antigenului pe genuri, 51,8% având fracţie de ejec-
carbohidrat 125 ţie păstrată. Mediana valorii NT-proB-
(CA-125) și al capă- NP a fost de 4.823 ng/L, iar a CA-125 de
tului amino terminal 58,1 U/ml. Regurgitarea tricuspidiană seve-
ră a fost prezentă la 300 de pacienţi (10,1%).
Dintre cei incluși în studiu, 1.821 (61,5%)
au decedat, perioada medie de urmărire
fiind de 3,3 ± 3,2 ani.
Analiza multivariată a datelor obţi-
nute a indicat un rol al ambilor biomar-
Acesta a fost evalu- keri în stratificarea prognostică a pa-
at în cadrul unui studiu cienţilor cu regurgitare tricuspidiană.
publicat în Internatio­ Valoarea NT-proBNP s-a corelat liniar cu
nal Journal of Cardio­ creșterea mortalităţii la cei cu regurgitare
logy, în urma analizei non-severă, dar o astfel de relaţie nu s-a ob-
efectuate pe 2.961 de ţinut pentru formele severe.
pacienţi, în cursul spi- Creșterea valorilor CA-125 s-a corelat
talizării pentru insufi- semnificativ statistic cu creșterea morta-
cienţă cardiacă acută lităţii, indiferent de severitatea valvulopa-
cu diverse grade de re- tiei, mai ales în formele severe pentru care
gurgitare tricuspidiană. acest marker s-a dovedit superior în prezi-
Vârsta medie a paci- cerea mortalităţii pe termen lung. Astfel,
enţilor a fost de 74 ± CA-125 poate deveni markerul preferat
11 ani, cu o distribu- pentru stratificarea riscului pacienţilor cu
ţie aproximativ egală disfuncţie ventriculară dreaptă.
Controverse în
cardiologie privind
revascularizarea în
STEMI
M
odul de revascularizare la pacienţii cu STEMI cu boală aterosclero-
tică este un subiect supus periodic dezbaterilor în lumea cardiolo-
giei, cu scopul de a identifica atitudinea optimă și a scădea mortalitatea
asociată acestei afecţiuni.
O analiză a zece studii, ce a inclus 7.030 de pacienţi cu infarct miocar-
dic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) și leziuni multivasculare,
a fost publicată în JAMA Cardiology. Aceste rezultate vin în completa-
rea datelor obţinute recent din studiul COMPLETE, care a indicat scă-
derea mortalităţii de cauză cardiovasculară și apariţiei unui nou infarct
miocardic în urma revascularizării complete.
Prin analiza comparativă a datelor s-a observat o reducere cu 31% a
riscului de deces de cauză cardiovasculară, fără impact semnificativ pe
mortalitatea de toate cauzele, prin revascularizarea completă la mo-
mentul acut, faţă de abordarea strict a leziunii cauzatoare de infarct. De
asemenea, s-a obţinut scăderea riscului de apariţie a unui nou infarct
miocardic. Aceste rezultate favorabile s-au menţinut indiferent de modul
prin care au fost selectate leziunile care necesitau abordare terapeutică
intervenţională (angiografic sau prin rezerva de flux coronarian).