Sunteți pe pagina 1din 2

Cauzala

(Propoziţia subordonată circumstanţială comparativă)

Felul comparativei şi modul utilizat Elemente de relaţie1 Corelative2


1. Reală (indicativ/ conjunctiv doar quod, quia, quoniam, quando, eo, ideo, idcirco, propterea -
pentru conjuncţia cum cum) - cauză quandoquidem,cum3, ut - adverbe - de aceea
obiectivă sunt conjuncţii şi se traduc:
pentru că, deoarece, de vreme ob eam rem, ob eam causam,
ce ab hanc causam, qua de causa
etc. - complemente de cauză -
propterea quod - locuţiune din acest motiv
conjuncţională - deoarece etc.
2.Nonreală (conjunctiv) - cauză cum - conjuncţie - cu valoare eo, ideo, idcirco, propterea -
subiectivă ireală, subiectivă - fiindcă, adverbe - de aceea
deoarece, de vreme ce
ob eam rem, ob eam causam,
quod, quia, quoniam, quando, ab hanc causam, qua de causa
quandoquidem, cum - etc. - complemente de cauză -
conjuncţii - când se exprimă din acest motiv
părerea altcuiva, un pretext, o
cauză care nu e considerată
reală - fiindcă, deoarece, de
vreme ce

propterea quod - locuţiune -


când se exprimă părerea
altcuiva, un pretext, o cauză
care nu e considerată reală -
fiindcă, deoarece, de vreme
ce
Note:
1. Cuvinte sau locuţiuni care introduc propoziţia subordonată.
2. Cuvinte care asigură o legătură între subordonată şi regentă; apariţia lor ne face să
identificăm mai uşor subordonata atunci când apar conjuncţii polisemantice.
3. Cum cauzal se construieşte, cu rare excepţii, cu conjunctivul. Poate avea atât
valoare reală, cât şi nonreală.
4. Corelativele cauzale pot fi folosite în legătură cu oricare dintre elementele de relaţie
şi invers.
5. Ideea de cauză poate fi redată la nivelul frazei şi prin participială absolută,
participială relativă şi relativă circumstanţială cu valoare cauzală.

Câteva exemple:

Te1/, cum isto animo,2/ laudare non possum.1/ (Nu pot să te laud de vreme ce eşti într-o
asemenea dispoziţie.)
1 - propoziţie principală; 2 - cauzală
Observaţii:

1
1. Conjuncţia cum nu este citată ca introducând cauzala dacă are predicatul la indicativ. La
rigoare însă, orice temporală anterioară poate să poarte şi o idee cauzală. Ce este cauza
altceva decât un lucru care s-a întâmplat înainte altuia şi l-a generat?
2. Desigur, şi în cazul cauzalei apariţia corelativelor nu este obligatorie.

Homo1/, ut erat furiosus,2/ atrociter respondit.1/ (Omul, pentru că era furios, a răspuns cu
asprime)
1 - propoziţie principală; 2 - cauzală
Observaţie: Conjuncţia ut nu este citată ca introducând cauzala. Explicaţia faptului că am
citat-o e aceeaşi ca în cazul conjuncţiei cum.

Quod non legis1/, eo paucissima verba scis.2/ (Deoarece nu citeşti, de aceea ştii foarte puţine
cuvinte)
1 - cauzală; 2 - propoziţie principală.
Observaţie: Mare atenţie la conjuncţia cauzală quod, pentru că tot quod poate introduce o
completivă cu quod sau o propoziţie relativă. În ultimul caz quod este pronume relativ.

Cum studio fessus esset,1/ discipulus lecto recubuit.2/ (Deoarece era obosit de studiu, elevul s-
a întins în pat.)
1 - cauzală; 2 - propoziţie principală.

Dicitur1/ Caesari ob eam rem hoc nomen esse,2/ quia proavus suus caesariem habuisset.3/ (Se
spune că Caesar avea acest nume, pentru că un strămoş al său ar fi avut plete.)
1 - propoziţie principală; 2 - completivă infinitivală; 3 - cauzală
Observaţii:
1. Cum vedem aici, cauzala poate avea ca regentă orice tip de propoziţie, nu neapărat o
propoziţie principală.
2. Acesta este singurul exemplu de cauzală nonreală pe care l-am dat. Situaţia nu prezintă
dificultăţi.
3. Caesari este un dativ posesiv (dativus possessivus) - arată aşadar posesorul. Exprimarea
posesorului în dativ şi a obiectului posedat în nominativ, folosind verbul „a fi”, este o veche
turnură de frază care se pierde în negura timpului. Ea mai este numită şi sum pro habeo (sunt
pentru am). Vestigii ale acestei exprimări există şi în limba română: mi-e foame, mi-e sete
etc. Franceza, ca şi alte limbi, are construcţia cu a avea: j’ai faim, j’ai soif. Am citit pe
vremuri că în limba ţigănească nici nu există verbul „a avea”. (Lucian Cherata, Istoria
ţiganilor).

Nota bene! În propoziţiile cauzale am subliniat verbele care formează predicatele, nu


predicatele.

Temă:
1.Citiţi şi exemplele de la paginile 111-112 din manualele voastre.
2.Rezolvaţi exerciţiul 1 de la pagina 112.

Temă de excelenţă:
Rezolvaţi exerciţiul 2 de la pagina 112.