Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 4/2016

Analiza factorilor determinanţi ai performanţelor financiare ale

companiilor

Gănescu Elena-Andreea
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Finanțe Corporative, an II
elena.andr33a@yahoo.com

Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr. Vintilă Georgeta

Rezumat. Prezenta lucrare urmărește analiza factorilor determinați ai performanțelor

financiare ale companiilor pe baza unui eșantion format din 212 companii lisate la NYSE, în
perioada 2010-2014. Performanța financiară a fost cuantificată prin intermediul
indicatorilor contabili: rentabilitatea economică (ROA) și rentabilitatea financiară (ROE).
Factorii prin intermediul cărora s-a analizat impactul asupa performanței financiare, sunt:
structura capitalului (gradul de îndatorare pe termen scurt, gradul de îndatorare pe termen
lung, levierul), lichiditatea, intensitatea capitalului, oportunitățile de creștere, rata efectivă
de impozitare, rata marjei nete, indicatorii de piață (EPS, PER). De asemenea s-a testat și
impactul guvernanței corporative asupra performanței prin intermediul unor mecanisme de
guvernanță corporativă, precum: dualitatea CEO-ului, vârsta și vechimea CEO-ului. Ca și
variabilă de control, a fost utilizată dimensiunea companiei. Rezultatele au evidențiat o
corelție negativă între performața financiară și structura capitalului, cuantificată prin gradul
de îndatorare pe termen lung. Pe de altă parte s-a demonstrat că gradul de îndatorare pe
termen scurt și levierul influețează pozitiv performanța companiilor. În ceea ce privește
lichiditatea, s-a constatat o corelație pozitivă între lichiditatea curentă și performanța
cuantificată prin ROA și o corelație negativă între lichiditatea curentă și performanța
cuantificată prin ROE. De asemenea, atât intensitatea capitalului, cât și rata efectivă de
impozitare au un impact negativ asupra performaței. În schimb, variabile precum indicatorii
de piață (EPS, PER) și dimensiunea companiei influențează pozitiv performanța financiară.
Prin prisma factorilor de guvernanță corporativă, studiul de față evidențiază o corelație
negativă între vârsta și vechimea CEO-ului și performanța companiilor listate la NYSE.

Cuvinte-Cheie: Performanța financiară, structura capitalului, dimensiunea companiei,

guvernanța corporativă, date panel.

Clasificare JEL: C10, C33, G30, L25.

Clasificare REL: 11Z.

Gănescu Elena-Andreea
Analiza factorilor determinanţi ai performanţelor financiare ale companiilor

1.Introducere

În decursul timpului, în literatura de specialitate, s-au atribuit o serie de accepţiuni

termenului de performanţă, ale cărui înţelesuri diferite pot fi: un rezultat pozitiv al unei
activităţi, competitivitate, profitabilitate, productivitate, adaptabilitate, creştere, eficientă,
satisfacţie, succes, realizare. Acest concept este definit în mod diferit în funcție de utilizatorii
informațiilor privind performanța. Managerii sunt interesați de performanța globală a
companiilor, investitorii (actuali și potențiali) vor percepe performanța prin intermediul
rentabilității investiției, salariații și clienții prezintă interes față de stabilitatea întreprinderii,
iar creditorii au în vedere solvabilitatea și lichiditatea. (Ștefănescu, 2005, citat de Gruian,
2010). Cu toate acestea indiferent de modalitatea de definire a conceptului de performanţă,
aprecierea acesteia trebuie să se realizeze în stransa legatură cu factorii care o influenţează.
În literatura de specialitate au existat numeroase studii prin intermediul cărora s-au
identificat o serie de factori determinanți (atât financiari, cât și non-financiari) ai performanței
companiilor. De asemenea, obiectivul prezentei lucrări constă în determinarea factorilor care
ar putea influența performanța financiară a companiilor. În acest scop am realizat o bază de
date formată din 212 companii americane listate la bursa de la New York Stock Exchange
(NYSE) prin intermediul căreia am testat empiric corelația dintre structura capitalului,
lichidatea companiei, oportunitățile de creștere, intensitatea capitalului, indicatorii de piață,
guvernanța corporativă, dimensiunea companiei și performanța, cuantificată prin ROA,
respectiv ROE.
Prezenta lucrare este structurată în cinci părți. Urrmătoarea secțiune a acestei lucrări
cuprinde rezultatele studiilor anterioare din literatura de specialitate. Cea de-a treia secțiune
conține formularea ipotezelor necesare realizaării cercetării empirice. Secțiunea 4 prezintă
descrierea metodologiei de lucru și a variabilelor incluse în analiza empirică, iar rezulatele
obținute sunt prezentate în secțiunea 5. Ultima secțiune a acestei lucrări cuprinde concluziile
și direcțiile viitoare de cercetare.

2.Stadiul cunoașterii
În ceea ce privește performanța financiară a companiilor, în literatura de specialitate, de-
a lungul timpului au existat numeroase studii, prin intermediul cărora s-au identificat o serie
de factori care influențează performanța din punct de vedere empiric. Astfel, în cele ce
urmează vom prezenta rezultatele studiilor din literatura de specialitate care au analizat
impactul a diverși factori de influență asupra performanţei financiare.
Pantea1 ș.a (2014) în studiul lor privind factorii determinanți asupra performanței
companiilor românești, au testat influența dimensiunii (cifra de afaceri) și creșterii companiei
(rata de creștere a cifrei de afaceri ), precum și a intensității capitalului (active
imobilizate/total active), a resurselor umane (număr total salariați) și a activității de CSR
asupra performanței (ROA, ROE). Studiul a fost realizat utilizând date pannel, pentru 55 de
companii listate la Bursa de Valori București, pe o perioadă de 14 ani, respectiv, 1992-2014.
Astfel s-a constatat că dimensiunea companiei, intensitatea capitalului și numărul de angajați
influențează pozitiv performanța companiei. În cazul intensității capitalului, rezultatele au
relevat o corelație puternică pozitiva cu performanța, dat fiind că aceasta indică un grad
ridicat de automatizare, ceea permite firmelor să reducă costurile și pierderile, influențând
pozitiv indicatorii de performanță selectați. În ceea ce privește activitatea de CSR și
performanța, s-a constat o legătură nesemnificativă, datorită tehnicii de măsurare utilizate

1
Pantea M., Gligor D. și Anis C. (2014), “Economic determinants of Romanian firms’ financial performance”, Procedia -
Social and Behavioral Sciences 124, 272 – 281.
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

(variabilă dummy, ce ia valoarea 1, daca firmele sunt responsabile social, si 0, daca acestea nu
sunt responsabile social), precum și datorită faptului că doar 22% din companiile incluse în
eșantion, erau responsabile social. De asemenea și între creșterea companiei și performanță,
rezultatele au evidențiat o legătură nesemnificativă din punct de vedere statistic, autorii
explicând acest lucru pe seama faptului că firmele incluse în eșantion aveau rate de creștere a
cifrei de afacere mai mici. Într-un studiu similar, Vintilă ș.a. (2015a) au constatat o influență
pozitivă slabă a activității de CSR asupra performanței. De asemenea, contrar rezultatelor
obținute de Pantea (2014), s-a constatat o corelație negativă între numărul de angajați și
peformanța măsurată prin ROA, explicația fiind dată de costurile pe care le implică un număr
mai mare de angajați.
Anumiți cercetători au testat corelația dintre structura capitalului și performanța
companiilor, rezultatele fiind diferite. Astfel, Margaritsi și Pisallki (2010) au testat corelația
dintre structura acționariatului, structura capitalului și performanța companiilor pe baza unui
eșantion format din companii de producție din Franța. Rezultatele obținute de către aceștia
susțin teoria costurilor de agent, potrivit căreia un nivel mai ridicat al levierului duce la
reducerea costurilor de agent și a ineficienței și astfel, la îmbunătățirea peformanței
companiilor. O corelație similară este demonstrată și de Kazempour și Aghaei (2015), pentru
cazul companiilor listate la Bursa de Valori Teheran. Pe de altă parte, Văidean (2014),
utilizând ROA, ca și măsură a performanței, și raportul datorii/active totale, ca și factor pentru
structura capitalului, a constatat o legătură negativă între structura capitalului și performanța
companiilor. Ideea unei influențe negative între raportul datorii/active totale și performanța,
măsurată prin prisma indicatorului ROA, este susținută și de Banerjee și De (2014), ceea ce
înseamnă că odată cu creșterea acestui raport, peformanța companiilor scade. Explicația este
dată de fapul că odată cu creșterea componentei datoriilor în structura capitalului, crește și
riscul asociat acestora. Astfel, având în vedere faptul că firmele trebuie să plateasca o
dobândă mai mare, datorită creșterii datoriilor, performanța companiilor scade2. De asemenea,
Chinaemerem și Anthony3 (2012), utilizând ROA și ROE ca și variabile dependente, și
respectiv măsuri ale performanței, iar raportul datorii/active totale, ca și variabilă explicativă,
au testat impactul structurii capitalului asupra performanței. Ca și variabile de control, autorii
au utilizat indicatori precum: viteza de rotație a activelor, dimensiunea companiei (active
totale), vârsta companiei, tangibilitatea (active imobilizate/active totale) și oportunitățile de
creștere (modificarea relativă a activelor totale). Astfel rezultatele atesta faptul că structura
capitalului este un important determinant al performanței companiilor, corelația fiind una
negativă, ceea ce evidențiază că datorită conflictelor de agent, firmele se supra îndatorează,
ducând astfel la scăderea performanței. De asemenea, s-a constatat că viteza de rotație este un
puternic determinant al performanței, având un impact pozitiv asupra acesteia. Vârsta și
dimensiunea companiei sunt determinanți ai performanței, măsurată prin ROE. Ponderea
activelor imobilizate s-a demonstrat a avea o influență negativă asupra performanței, măsurată
prin ROA, explicația fiind dată de faptul că firmele incluse în eșantion nu au fost in măsură să
utilizeze activele imobilizate în mod judicios pentru a crea o influența pozitivă asupra
performanței. Pe de altă parte, studiul nu a demonstrat că oportunitățile de creștere reprezintă
un factor determinant al performanței companiilor. În schimb, Hatem (2014) a constatat că
oportunitățile de creștere, măsurate prin indicatorul “market to book ratio” au o influență
semnificativă pozitivă asupra performanței măsurată prin prin ROA, respectiv ROE,
explicația fiind dată de faptul că firmele cu oportunități mari de creștere investesc în proiecte

2
Banerjee, A. și De, A. (2014), “Determinants of Corporate Financial Performance Relating to Capital Structure Decisions
in Indian Iron and Steel Industry: An Empirical Study”, Paradigm 18(1) 35–50 2014 IMT SAGE Publications Los Angeles,
London,New Delhi, Singapore, Washington DC
3
Chinaemerem, O. C., Anthony , O. (2012), “IMPACT OF CAPITAL STRUCTURE ON THE FINANCIAL PERFORMANCE
OF NIGERIAN FIRMS” , Arabian Journal of Business and Management Review (OMAN Chapter) Vol. 1, No.12
Gănescu Elena-Andreea
Analiza factorilor determinanţi ai performanţelor financiare ale companiilor

cu valori actuale nete pozitive, ceea ce va afecta în mod pozitiv performanța companiilor.
Zeitun și Tian4 (2007) constată de asemenea că structura capitalului este un determinant
important al performanței companiilor, pe baza unui eșantion format din 167 companii din
Iordania, utilizând diferite variabile de măsura a structurii capitalului, precum: raportul datorii
totale/active totale, datorii pe termen scurt/active totale, datorii pe termen lung/active totale și
datorii totale/capital propriu. Potrivit rezultatelor, aceștia au constatat că structura capitalului
are o influență semnificativă negativă atât asupra performanței măsurată prin indicatori
contabili (ROA), cât și asupra performanței, măsurată prin indicatorul de piață Tobins’Q. De
asemenea, rezultatele obținute de către aceștia susțin că o performanță mai bună este asociată
cu plata unui impozit pe profit mai ridicat și că dimensiunea companiei are un impact pozitiv
asupra performanței, întrucât companiile mai mari au costuri mai reduse de faliment.
Erdogan5 ș.a (2015), au testat corelația dintre numeroși indicatori financiari și
performanța companiilor listate la Bursa de Valori Instanbul, pe perioada 2002-2013,
utilizând ca variabilă dependent, rata marjei nete, iar ca variabile independente: lichiditatea
curentă, levierul, earning per share (EPS), market to book ratio (MBR) și dimensiunea
companiei. Potrivit rezultatelor obținute de către aceștia, s-a constatat o legătură
semnificativă pozitivă între dimensiunea companiilor, lichiditatea curentă și performanță.
Astfel, odată cu creșterea dimensiunii companiilor și a lichidității curente se așteaptă o
creștere a profitabilității în perioada următoare. De asemenea, autorii susțin că o rata de
lichiditate mai mare este considerată ca fiind un indicator pozitiv al adecvării capitalului de
lucru, ceea ce evidențiază performanțe mai bune și capacitatea unei companii de a-și îndeplini
obligațiile de plată față de creditori și investitori, pe termen scurt. Pe de altă parte, între levier
și performanță s-a constat o legătură semnificativă negativă. O rată a efectului de levier
ridicată evidențiază un nivel ridicat al riscului în ceea ce privește politicile de finanțare. Astfel
se așteaptă ca performanța companiei să fie influențată negativ prin prisma levierului. De
asemenea, Salameh ș.a. (2012) susțin ideea unei corelații pozitive între lichiditatea,
dimensiunea, creșterea companiei și performanța, cuantificată prin ROA.
Într-un studiu pe companii din România, Costea6 (2011) a analizat impactul unor factori
de influență asupra performanței financiare, măsurată prin ROA, rata marjei nete și
indicatorul Tobins’Q. Rezultatele evidențiază o corelație pozitivă între dimensiunea
companiei,măsurată prin logaritm din active totale și performanta financiară, măsurată prin
ROA. De asemenea, rezultatele regresiei evidențiază o legătură semnificativă pozitivă între
rata marjei nete și următorii factori: modificarea cifrei de afaceri, randamentul dividendului și
indicatorul PER. Potrivit acestor rezultate, managementul companiilor ar trebui să aleagă o
politica bazată pe cresterea dividendelor și a activelor totale7. În ceea ce privește indicatorul
Tobins’Q , acesta este influențat negativ de către modificarea activelor imobilizate și de către
indicatorul PER, în timp ce dimensiunea companiei are o influență pozitivă asupra acestui
indicator.
Islamoglu și Celik8 (2015), au examinat impactul factorilor specifici firmei, specifici
industriei și al factorilor macroeconomici asupra performanței companiilor listate la Bursa din
Instanbul, utilizând ca măsuri ale performanței indicatorii ROA, respectiv ROE. Ca și factori

4
Zeitun, R. și Tian, G. G., 2007, “Capital Structure and Corporate Performance: Evidence from Jordan”, the Australasian
Accounting, Business and Finance Journal, 1(4), pp. 40
5 Erdogan, E. O., Erdogan, M., Omurbek, V. (2015), “Evaluating the Effects of Various Financial Ratios on Company

Financial Performance: Application in Borsa Istanbul”, Business and Economics Research Journal Volume 6 Number 1
2015 pp. 35-42
6Costea, V. (2011) –“ Determinants of corporate financial performance”, articol publicat în revista “Applied Financial

Research”, nr.6,
7 Costea, V. (2011) –“ Determinants of corporate financial performance”, articol publicat în revista “Applied Financial

Research”, nr.6
8 Islamoglu, M. si Celik, N. (2015), “Financial Performance Determinants of Paper and Paper Products Firms Listed in

Borsa Istanbul” , International Journal of Economics and Finance; Vol. 7, No. 4

 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

specifici companiei, autorii au utilizat variabile, precum: viteza de rotație a activelor, rata
marjei nete, raportul capital propriu/active totale (măsură a structurii capitalului) și
lichiditatea. Ca și factor specific industriei, au utilizat raportul cifra de afaceri a
companiei/cifra de afaceri totala, iar ca și factori macroeconomici, diferența export-import și
rata dobânzii pentru împrumuturi comerciale. Potrivit rezultatelor acestora, s-a demonstrat că
variabilele specifice firmei și cele specifice industriei au un impact mai eficace asupra
peformanței. De asemenea, dintre toate variabilele, s-a dovedit că structura capitalului și rata
marjei nete au cel mai puternic impact asupra performanței, corelația între aceste variabile și
performanță fiind una pozitivă. Pe de altă parte, s-a demonstrat că lichiditatea are un puternic
impact negativ asupra performanței.
Un alt determinant al performanței companiilor este rata efectivă de impozitare. Astfel, în
conformitate cu maximizarea profitului, impozitul este o variabilă cu impact semnificativ
asupra performanței companiilor9. Bolboroș (2014), în urma studiului său privind impactul
impozitului pe profit asupra performanței, a evidențiat o influență negativă a ratei efective de
impozitare asupra performaței companiilor, măsurată prin ROE, explicația fiind dată de
creșterea cheltuielilor nedeductibile sau de creșterea bazei impozabile, factori ce duc la
scăderea profitului net. De asemenea, s-a constatat ca o creștere a sarcinei datoriei a contribuit
la creșterea performanței. Astfel prin intemediul raportului datorii/capital propriu, companiile
beneficiază de deducerea cheltuielilor cu dobânzile, ceea ce duce la creșterea performanței.
Asftel, potrivit Bolboroș (2014), o creștere a poverii datoriei deși contribuie la creșterea
riscului, determinț și o creștere a performanței. Ideea unei influențe negative a ratei efective
de impozitare asupra performanței, este susținută și de Neghină (2012), utilizând ca măsuri ale
performanței, ROA, respectiv ROE.
De-a lungul timpului, în literatura de specialitate au existat și numeroase studii referitoare
la corelaţia dintre guvernanţă corporativă şi performanţă financiară. Un mecanism de
guvernanţă corporativă intens cercetat în legătură cu performanţa este dualitatea CEO-
Presedinte. Potrivit lui Belkhir (2004) se consideră că separarea CEO-ului de Preşedinte, va
reduce costurile de agent şi va îmbunătăţi performanţa. Explicaţia este dată de faptul că atunci
când CEO este şi Preşedinte, puterea companiei este concentrată în mâinile unei singure
persoane. Această situaţie permite CEO-ului să controleze informaţia disponibilă altor
membrii ai consiliului, consiliul fiind sub controlul managerilor, aceştia împiedicându-l în
îndeplinirea sarcinilor de angajare, concediere, remunerare a executivilor de top, precum şi în
monitorizarea deciziilor importante. Astfel având în vedere scăderea eficienţei consiliului,
costurile potenţiale de agent rezultate din separarea CEO-Preşedinte, sunt exacerbate. Jensen,
în anul 1993, (citat de Vintilă şi Gherghina, 2012)10 a declarat că "funcţia de preşedinte este
de a rula şedinţele consiliului şi de a supraveghea procesele de angajare, concediere, evaluare,
şi compensare a CEO-ului. În mod evident, CEO nu poate deţine acesta funcţie decât pentru
interesul sau personal. Fără direcţia unui lider independent, este mult mai dificil pentru bord
să îşi îndeplinească funcţia să esenţială. Prin urmare, pentru că un bord să fie eficient, este
important să se separe CEO-ul de preşedinte ". Pe de altă parte potrivit teoriei stewardship, o
persoană în ambele roluri, poate îmbunătăţi performanţă companiei, întrucât o astfel de
structura elimina orice ambiguitate internă şi externă privind responsabilitatea pentru
procesele şi rezultatele companiei. (Donaldson, 1990;Finkelstein şi D'Aveni, 1994 citaţi de
Nicholson s.a., 2003)11. Studiile empirice cu privire la legătură între dualitatea CEO şi

9 Neghină, A. L. (2012), “Tax impact on the financial performance of companies”, articol publicat în revista “Applied
Financial Research” nr7
10 Vintilă , G. și Gherghina Ș. (2012), “An Empirical Investigation of the Relationship between Corporate Governance
Mechanisms, CEO Characteristics and Listed Companies’ Performance”, International Business Research; Vol. 5, No. 10
11 Nicholson, G. J. și Kiel, G. C. (2003), “Board Composition and Corporate Performance: How the Australian Experience

Informs Contrasting Theories of Corporate Governance”, Corporate Governance: An International Review 11(3):pp. 189-
205.
Gănescu Elena-Andreea
Analiza factorilor determinanţi ai performanţelor financiare ale companiilor

performanţă au obţinut rezultate diferite. Uadiale (2010) în studiul său privind corelaţia între
structura board-ului şi performanţă companiilor Nigeriene, a constatat o legătură pozitivă între
dualitatea CEO şi performanţă măsurată prin ROE şi o legătură negativă între dualitatea CEO
şi performanţă măsurată prin ROCE. Coleman si Biekpe (2002) au constatat o corelație
negativă între dualitatea CEO-Președinte și performanța companiilor non-finaciare listate la
bursa din Ghana. Aceștia consideră că separarea CEO-ului de președinte minimizează
tensiunile dintre manageri și membrii board-ului, iar acest lucru influențează pozitiv
performanța companiilor12. Anumiţi cercetători s-au concentrat pe legătura dintre mandatul de
CEO si performanță. Astfel, în ceea ce priveşte mandatul de CEO, unele studii sugerează că
înaltii oficiali cu experienţă scăzută au eficacitate limitată întrucat necesită timp în înţelegerea
adecvată a companiei (Alderfer, 1986 citat de Cornett s.a., 2007). Aceleaşi studii sugerează
că, cu cât mandatul CEO este mai lung cu atât întelegerea firmei şi a industriei, precum şi
performanţa vor fi mai bune13. De asemenea de-a lungul timpului s-a testat și legătura între
vârsta CEO-ului și performanța companiilor. Astfel Serfling (2012) citat de Vintilă și
Gherghina (2012), a constatat că vârsta CEO-ului poate avea un impact semnificativ asupra
performanţei companiei şi a costurilor de agent în cadrul unei companii, astfel un CEO mai în
vârstă va avea tendinţa să investească mai puţin comparativ cu un CEO tânăr, iar această
situaţie creează costuri de agent prin intermediul investiţiilor insuficiente.
În ceea ce privește companiile de pe piața americană, Vintilă14 ș.a. (2015b), au analizat
corelaţia între guvernanţa corporativă şi performanţă financiară a companiilor listate la
NASDAQ şi din componentă indicelui Dow Jones, pe perioada 2000-2013, utilizând că
măsuri pentru performanţă financiară, rentabilitatea economică (ROA), rentabilitatea
financiară (ROE) şi rentabilitatea capitalului investit (ROIC). Astfel s-a testat impactul
guvernanţei corporative asupra performanţei financiare prin intermediul unor variabile de
guvernanţă corporativă,precum: caracteristicile consiliului de administraţie (independenţa,
diversitatea), structura acţionariatului (procentul acţiunilor deţinute de investitorii
instituţionali precum şi procentul acţiunilor deţinute de CEO), caracteristicile CEO-ului
(vârstă, mandatul şi dualitatea), remunerarea CEO-ului (salariul de baza, bonusuri şi pachete
de acţiuni). Aceştia au obţinut o influenţă pozitivă a ponderii femeilor în consiliul de
administraţie asupra performanţei măsurată prin ROA, considerându-se că acestea sunt mai
echilibrate, au o aversiune mai mare la risc comparativ cu bărbaţii şi iau decizii financiare mai
puţin riscante. O altă explicaţie este dată de capacitatea femeilor de a veni cu idei şi concepte
noi în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a activelor. În ceea ce priveşte vârstă CEO-ului s-a
constatat o influenţă pozitivă asupra performanţei, considerându-se că un CEO mai în vârstă
are mai multă experienţă profesională. În cazul unui actionariaat în care CEO deţine acţiuni,
s-a obţinut, de asemenea, o influenţă pozitivă, explicaţia fiind dată de faptul că odată ce
aceştia deţin acţiuni în companie, vor fi mai motivaţi să ia deciziile corecte pentru companie,
fiind în joc interesul lor. Un impact negativ s-a constatat prin prisma mandatului CEO-ului,
dualităţii, independenţei consiliului şi dimensiunii consiliului de administraţie. Influenţa
negativă a acestor variabile este dată de costurile care se reflectă asupa companiei, întrucât
mai multe comisii de monitorizare, mai mulţi membrii ai consiliului de administraţie, inclusiv
cei independenţi, presupun costuri pe care compania trebuie să şi le asume. Aceste costuri duc
la o diminuare a venitului net, care la rândul sau va influenţă performanţă companiei prin

12 Coleman, A. K. și Biekpe, N. (2002), “THE RELATIONSHIP BETWEEN BOARD SIZE, BOARD COMPOSITION, CEO
DUALITY AND FIRM PERFORMANCE: EXPERIENCE FROM GHANA”, University of Stellenbosch Business School
(USB), Cape Town, South Africa
13 Cornett, M., Marcus A. J., Tehranian, H. (2007), “Corporate governance and pay-for-performance: The impact of

earnings management”, Journal of Financial Economics 87 (2008) 357–373

14
Vintilă G., Păunescu, R și Gherghina, Ș. (2015), “Does corporate governance influences corporate financial performance?
Empirical Evidence For the listed On US markets”, International Business Research; Vol. 8, No. 8
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

reducerea indicatorilor de performanţă. Influenţă negativă a CEO-ului a fost explicată prin

prisma faptului că un CEO care deţine această poziţie pentru o perioada mai îndelungată,
devine prea sigur pe poziţia acestuia, luând decizii mai riscante, afectând astfel performanţă
companiilor. Aceleaşi corelaţii au fost obţinute şi în cazul variabilelor dependenţe ROE şi
ROIC, exceptând dimensiunea consiliului, pentru care s-a constatat o influenţă pozitivă asupra
ROE. În ceea ce priveşte impactul remunerării CEO-ului asupra performanţei, s-a obţinut o
influenţă pozitivă semnificativă doar pentru indicatorul ROE, prin prisma remunerării sub
formă de acţiuni. CEO devenind acţionar prin remunerarea sub formă de acţiuni, este motivat
să crească performanţă financiară măsurată prin ROE, întrucât va benfecia de dividende şi de
creşterile de curs ale acţiunilor.

3.Formularea ipotezelor

Obiectivul studiului de față constă în analiza factorilor determinanți ai performanțelor

financiare ale companiilor listate la New York Stock Exchange (NYSE). Astfel, pornind de la
modelele din literatura de specialitate, pentru analiza empirică am stabilit următoarele ipoteze:
H1: Există o corelație negativă între structura capitalului și performanța financiară.( Zeitun și
Tian, 2007; Chinaemerem și Anthony , 2012; Banerjee și De, 2014; Văidean, 2014)
H2: Există o corelație pozitivă între lichiditate și performanța financiară.(Salameh, 2012;
Pantea ș.a.,2014; Erdogan ș.a, 2015)
H3: Există o corelație pozitivă între oportunitățile de creștere și performanța financiară.
(Zeitun și Tian, 2007; Pantea, 2014; Hatem, 2014)
H4: Există o corelație pozitivă între indicatorul de performanță rata marjei nete și performanța
financiară. (Costea, 2011; Islamoglu și Celik; 2015)
H5: Există o corelație negativă între rata efectivă de impozitare și performanța financiară.
(Neghină, 2012; Bolboroș, 2014)
H6: Există o corelație pozitivă între indicatorii de piață (EPS, PER) și performanța
financiară. ( Costea, 2011)
H7: Există o corelație pozitivă între dimensiunea companiei și performanța financiară.
(Costea, 2011; Chinaemerem și Anthony , 2012 Pantea ș.a., 2014, Erdogan ș.a, 2015)
H8: Există o corelație pozitivă între intensitatea capitalului și performanța financiară. (Pantea
ș.a., 2014)
H9: Există o corelație pozitivă între vârsta CEO-ului și performanța financiară. (Vintilă ș.a.,
2015b)
H10:Există o corelație negativă între vechimea CEO-ului și performanța financiară. (Vintilă
ș.a., 2015b )
H11: Există o corelație negativă între dualitatea CEO-ului și performanța companiilor.
(Coleman și Biekpe (2002), Belkhir, 2004)

4.Datele și metodologia de lucru

În cadrul studiului de față am utilizat un eșantion inițial format din 230 de companii
americane listate la New York Stock Exchange, perioada analizată fiind de 5 ani, respectiv
2010-2014. Au fost eliminate din eșantion companiile care au raportat pierderi pe întreaga
perioada analizată. Întrucât dorim să evidențiem impactul asupra performanței, situațiile în
care avem de-a face cu pierderi pe parcursul întregii perioade analizate nu aveau relevanță. De
asemenea au fost eliminate și companiile pentru care nu erau disponibile suficiente informații
pentru realizarea studiului. În final, după eliminări succesive eșantionul final a fost format din
212 companii. Companiile din sectorul financiar au fost evitate întrucat acestea au o structură
Gănescu Elena-Andreea
Analiza factorilor determinanţi ai performanţelor financiare ale companiilor

a capitalului diferită. Datele au fost colectate de pe baza de date Thompson Reuters și de pe

site-urile companiilor, din rapoartele anuale.
În urma analizei efectuate pe baza studiilor de specialitate anterioare privind factorii
determinanți ai peformanței companiilor, variabilele alese în modelul econometric sunt
prezentate în tabelul nr.1. Analizând literatura de specialitate, am putut constata că cel mai des
utilizați indicatori ca și măsuri ale performanței companiilor au fost indicatorii contabili ROA,
respectiv ROE. Astfel, și în cadrul studului de față, pentru a evidenția factorii de influență
asupra performanței companiilor, am utilizat ca și variabile dependente indicatorii de
performanță, ROA și ROE. Variabilele independente utilizate sunt: gradul de îndatorare pe
termen scurt (GITS), gradul de îndatorare pe termen lung (GITL), lichiditatea curentă
(Lichid_crt), intensitatea capitalului (Intens), oportunitățile de creștere (Evol_CA), rata majei
nete (NPM), “earning per share” (EPS), Price Earning Ratio (PER), rata efectivă de
impozitare (ETR), vârsta CEO-ului (Varsta_CEO), vechimea CEO-ului (Vechime CEO) și
dualitatea CEO-ului (Dualitate_CEO). De asemenea, au fost incluse în analiză și două
variabile de control, de măsură a dimensiunii companiei, și anume: logaritm natural din active
totale (LNAT) și logaritm natural din cifra de afaceri (LNCA)

Tabel 1 Variabilele utilizate în analiza empirică

Denumire variabila Modalitate de calcul Simbol
Variabile de performanta - variabile dependente
Rentabilitatea economica Profit net/Active totale ROA
Rentabilitatea financiara Profit net/Capital propriu ROE
Variabile independente
Variabile de structura a capitalului
Gradul de indatorare pe termen scurt Datorii pe termen scurt/Active totale
Gradul de indatorare pe termen lung Datorii pe termen lung/ Active totale
Levier Datorii totale/Capital propriu
Lichiditate
Lichiditatea curenta Active curente/Datorii curente Lichid_crt
Intensitatea capitalului Active imobilizate/Active totale Intens
Oportunitati de crestere
Evolutia relativa a cifrei de afaceri (CA1 -CA0 )/CA0 Evol_CA
Indicatori de performanta
Rata marjei nete Profit net/Cifra de afaceri NPM
Indicatori de piata
Earning per Share Profit net/Numar actiuni EPS
Price Earning Ratio Pret/(Profit net/numar actiuni) PER
Impozitare
Rata efectiva de impozitare Cheltuieli cu impozitul pe profit/Profit Brut ETR
Guvernanta corporativa
Varsta CEO Varsta pe care o are CEO-ul Varsta_CEO
Vechime CEO Vechimea in functia de CEO Vechime_CEO
Dualitate CEO Variabila dummy, ce ia valoarea Dualitate_CEO
Variabile de control
Logaritm natural din cifra de afaceri LNCA
Dimensiunea companiei
Logaritm natural din cifra de afaceri LNAT
Sursa: prelucrare proprie.

Pentru a testa impactul factorilor de influență asupra performanței companiilor am

realizat două modele econometrice utilizând date de tip pannel neechilibrat:
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

ROAit= α0 + α1GITSit+ α2GITLit+ α3Lichidit+ α4Modif_CAit+ α5ETRit+ α6EPSit+ α7PERit+

α8Varsta_CEOit+ α9LNCAit+ εit
ROEit= α0 + α1LEVit+ α2Intensit+ α3Lichidit+ NPMit+ α5ETRit+ α6EPSit+ α7PERit+ α8Vechime_CEOit+
α9LNCAit+ εit
Unde: α0 = termenul constant
α1, .., α9= parametrii de pantă
εij = termenul eroare, ce cuantifică influența factorilor cu acțiune aleatoare;
t = 2010, 2011,.., 2014
i = 1, 2, ….212.

5.Rezultatele cercetării

5.1.Statistici descriptive

Pentru asigurarea robusteţii rezultatelor, s-a realizat o analiză descriptivă a variabilelor,

prezentată în tabelul de mai jos. Pentru estimarea rezultatelor am utilizat software-ul Eviews
7. După cum putem observa în tabelul nr.2, distribuţia variabilelor folosite în analiza
econometrică prezintă asimetrie pozitivă , deoarece skewness are valori pozitive, excepţie
făcând variabilele ROE, LEV și LNCA. Kurtotica oferă informaţii cu privire la distribuţia
variabilelor. Astfel, în tabelul de mai jos, se poate observa că toate variabilele au un
coeficient mai mare decât 3, ceea ce implică o distribuţie leptokurtotică. Acest lucru
sugerează că probabilitatea de apariţie a unui eveniment extrem este superioară probabilităţii
de apariţie a acelui eveniment implicată de o distribuţie normală.
În ceea ce priveste normalitatea distribuției, Jarque-Bera testează dacă o distribuţia este
normal distribuită. Putem constata că majoritatea variabilelor (exceptând variabila
Vârsta_CEO) nu au o distribuţie normală, întrucât au o probabilitate mai mică de 0,05. Avand
în vedere rezultatele prezentate în tabelul nr.2, putem observa că rentabilitatea economica
(ROA) variază între 0.005 și 0.72, în timp ce rentabilitatea financiară ROE variază între -1 și
1.9. Vârsta CEO-ului este cuprinsă între 33 şi 80 de ani şi cea mai lungă perioada în care o
persoană a deţinut funcţia de CEO, a fost 20 de ani.

Tabel 2 Statistici descriptive

Gănescu Elena-Andreea
Analiza factorilor determinanţi ai performanţelor financiare ale companiilor

Variabile Mean Median Maximum Minimum Std. Dev. Skewness Kurtosis Jarque-Bera Probability Nr.Obs
ROA 0.07 0.06 0.72 0.0005 0.05 3.82 36.18 48457.64 0.00 1003
ROE 0.20 0.16 1.90 -1.00 0.21 2.52 20.88 14420.29 0.00 1003
NPM 0.12 0.09 5.10 0.00 0.28 13.69 209.59 1814981.00 0.00 1003
GITS 0.21 0.18 0.80 0.00 0.12 1.49 5.93 729.55 0.00 1003
GITL 0.40 0.39 1.58 0.02 0.19 0.98 7.92 1172.17 0.00 1003
LEV 0.86 0.63 13.88 -5.43 1.12 2.90 31.00 34174.65 0.00 1003
LICHID_CRT 1.69 1.43 7.84 0.20 0.96 1.90 8.89 2053.61 0.00 1003
EVOL_CA 0.09 0.06 2.02 -0.69 0.19 2.94 23.10 18329.80 0.00 1003
ETR 0.29 0.32 6.60 -4.78 0.41 0.89 109.97 478293.00 0.00 1003
EPS 3.47 2.72 33.11 0.05 3.04 3.74 27.83 28113.56 0.00 1003
PER 25.88 17.34 974.83 1.35 54.30 11.76 166.33 1138042.00 0.00 1003
VARSTA_CEO 56.97 57.00 80.00 33.00 6.69 0.06 3.27 3.54 0.17 1003
VECHIME_CEO 5.78 5.00 20.00 1.00 3.94 0.89 3.35 136.40 0.00 1003
DUALITATE_CEO 0.58 1.00 1.00 0.00 0.49 -0.33 1.11 167.63 0.00 1003
LNCA 13.75 13.79 17.62 8.60 1.38 -0.25 3.41 17.65 0.00 1003
LNAT 16.60 16.72 20.43 8.57 1.41 -1.05 7.32 963.14 0.00 1003
Sursa:calcule proprii în Eviews.

Pentru analiza corelației dintre variabile, am analizat matricea de corelație, prezentată în

tabelul nr.3. Matricea de corelaţie este utilizată pentru analiza multicoliniarităţii. De regulă,
corelația coeficienților între 0 și 0,30 marchează o corelație slabă, intre 0,30 si 0,70 corelație
moderata și între 0,70 si 1, o corelație ridicată15. Din analiza tabelului de mai jos, putem
remarca faptul că există corelaţii puternice între variabilele active totale și cifra de afaceri.
Din această cauză variabila logaritm natural din active totale a fost eliminată din cadrul
variabilelor de control, care cuantifică dimensiunea companiei. De asemenea corelații
puternice există și între variabilele GITL și GIT, ceea ce înseamnă că nu pot fi utilizate în
aceeași ecuație de regresie.

Tabel 3 Matricea de corelație

Variabile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 ROA 1 0.3155 0.1609 0.1851 -0.3495 -0.0356 0.1994 -0.1573 0.3437 -0.1663 -0.0509 0.0202 -0.0131 0.2629 -0.1829
2 ROE 0.3155 1 0.0548 0.1077 -0.0537 0.8709 -0.0461 -0.0492 0.0470 -0.0626 -0.0043 0.0010 0.0458 0.1239 -0.0232
3 NPM 0.1609 0.0548 1 -0.0556 -0.0074 0.0012 -0.0225 -0.0174 0.0190 -0.0482 -0.0879 -0.0395 -0.0917 0.1035 0.0162
4 GITS 0.1851 0.1077 -0.0556 1 -0.3629 -0.0412 -0.1733 -0.0087 0.0933 -0.0557 -0.1970 -0.0036 -0.0307 0.0452 -0.0814
5 GITL -0.3495 -0.0537 -0.0074 -0.3629 1 0.0500 -0.3301 -0.0041 -0.0074 -0.0523 0.2021 0.0773 0.1145 0.0694 0.2844
6 LEV -0.0356 0.8709 0.0012 -0.0412 0.0500 1 -0.0748 0.0034 -0.0294 0.0041 -0.0058 0.0022 0.0518 -0.0266 0.0000
7 LICHID_CRT 0.1994 -0.0461 -0.0225 -0.1733 -0.3301 -0.0748 1 -0.0356 -0.0430 0.0615 -0.1116 0.0218 -0.1066 -0.2111 -0.3006
8 ETR -0.1573 -0.0492 -0.0174 -0.0087 -0.0041 0.0034 -0.0356 1 -0.0181 0.1145 0.0424 0.0440 0.0400 -0.0801 -0.0025
9 EPS 0.3437 0.0470 0.0190 0.0933 -0.0074 -0.0294 -0.0430 -0.0181 1 -0.1540 -0.0219 0.0430 0.2060 0.3672 0.1569
10 PER -0.1663 -0.0626 -0.0482 -0.0557 -0.0523 0.0041 0.0615 0.1145 -0.1540 1 -0.1013 -0.0085 -0.0230 -0.3573 -0.1407
11 VARSTA_CEO -0.0509 -0.0043 -0.0879 -0.1970 0.2021 -0.0058 -0.1116 0.0424 -0.0219 -0.1013 1 0.3354 0.0719 0.0929 0.1452
12 VECHIME_CEO 0.0202 0.0010 -0.0395 -0.0036 0.0773 0.0022 0.0218 0.0440 0.0430 -0.0085 0.3354 1 -0.0004 -0.0378 -0.0534
13 DUALITATE_CEO -0.0131 0.0458 -0.0917 -0.0307 0.1145 0.0518 -0.1066 0.0400 0.2060 -0.0230 0.0719 -0.0004 1 0.1258 0.1655
14 LNCA 0.2629 0.1239 0.1035 0.0452 0.0694 -0.0266 -0.2111 -0.0801 0.3672 -0.3573 0.0929 -0.0378 0.1258 1 0.7883
15 LNAT -0.1829 -0.0232 0.0162 -0.0814 0.2844 0.0000 -0.3006 -0.0025 0.1569 -0.1407 0.1452 -0.0534 0.1655 0.7883 1
Sursa: calculi proprii în Eviews.

5.2.Rezultatele econometrice

Model 1. În cadrul primului model am surprins impactul între structura capitalului

(GITS, GITL, LEV), lichiditate (Lichid_crt), oportunitățile de creștere (Evol_CA), rata
efectivă de impozitare (ETR), indicatorii de piață (EPS, PER), vârsta și dualitatea CEO-ului
(Varsta_CEO, Dualitate_CEO), dimensiunea companiei (LNCA) și performanta companiilor,
15
Vintilă G., Nenu E. A și Gherghina Ș. (2015), “EMPIRICAL RESEARCH TOWARDS THE FACTORS
INFLUENCINGCORPORATE FINANCIAL PERFORMANCE ON THE BUCHAREST STOCK EXCHANGE”Scientific
Annals of the ‟Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi Economic Sciences 61 (2), 2014, 219-233
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

cuantificată prin ROA. În ceea ce privește procesul de estimare am utilizat metoda Ordinary
Least Squares (OLS). Pentru a decide care model (cu efecte fixe sau aleatoare) oferă cele
mai precise rezultate, am efectuat testul Hausman, al cărui output este prezentat în tabelul
nr.4. Întrucât rezultatele evidențiază o valoare pentru Prob Chi2 mai mică de 0,05, acest lucru
indică utilizarea modelului cu efecte fixe.

Tabel 4 Testul Hausman

Sursa: calcule proprii in Eviews.

În tabelul nr.5 sunt prezentate rezultatele modelului 1, utilizând ca variabilă dependentă,

ROA. Pe baza rezultatelor testului F (F=17.51407, Semnificație =0.00) putem constata faptul
că modelul este valid. Coeficientul de determinație R2 de 83.15% evidențiază că variabila
dependentă ROA este influențată într-o proporție de 83.15% de către variabilele explicative.

Tabel 5 Rezultatele analizei de regresie, date panel, variabila depedentă ROA

Variabila dependentă →
ROA
Variabile explicative↓
Α t statistic Prob.
Termenul liber (c) -0.375846*** -7.878044 0.0000
GITS 0.090528** 2.326490 0.0202
GITL -0.071781*** -4.119234 0.0000
Lichid_crt 0.009366*** 2.967345 0.0031
Evol_CA 0.013534** 2.113303 0.0349
ETR -0.014270*** -5.99054 0.0000
EPS 0.006171*** 7.896116 0.0000
PER 0.000124*** 4.105669 0.0000
Varsta_CEO -0.000707** -2.261328 0.0240
Dualitate_CEO -0.004280 -0.751819 0.4524
LNCA 0.033605*** 11.03924 0.0000
R2 83.15%
R2ajustat 78.40%
F, semnificație 17.51407, 0.00
Semnificația statistică *p<0.1; **p<0.05;***p<0.01
Sursa:prelucrare proprie.

După cum putem observa în tabelul anterior, rezultatele arată o corelație negativă între
ROA și structura capitalului, cuantificată prin gradul de îndatorare pe termen scurt (GITL).
Această constatare este în conformitate cu rezultatele obținute de Banerjee și De (2014),
considerându-se că odată cu creșterea componentei datoriilor în structura capitalului, crește și
riscul asociat acestora. Astfel, având în vedere faptul că firmele trebuie să plătească o
dobândă mai mare, datorită creșterii datoriilor, performanța companiilor scade. Pe de altă
parte, contrar ipotezei stabilite s-a constat o corelație pozitivă între gradul de îndatorare pe
termen scurt și ROA. Potrivit Margaritsi și Pisallki (2010) această corelație pozitivă este în
Gănescu Elena-Andreea
Analiza factorilor determinanţi ai performanţelor financiare ale companiilor

conformitate cu teoria costurilor de agent, potrivit căreia un nivel mai ridicat al îndatorării
duce la reducerea costurilor de agent și a ineficienței și astfel la îmbunătățirea peformanței
companiilor. În ceea ce privește lichiditatea, putem observa că acest factor are o influență
pozitivă asupra ROA, ceea ce înseamnă că odata cu creșterea lichidității curente se asteaptă o
creștere a performanței companiilor. O rată de lichiditate mai ridicată evidențiază capacitatea
companiilor de a-și achita obligațiile de plată pe termen scurt și un risc de neplată mai scăzut,
ceea ce se reflectă în îmbunătățirea performanței financiare. O corelație pozitivă s-a constat și
între creșterea cifrei de afaceri și ROA, ceea ce înseamnă că există perspective bune de
creștere în viitor ducând astfel la îmbunătățirea performanței.
În ceea ce privește rata efectivă de impozitare rezultatele evidențiază o influență negativă
a acesteia asupra ROA. Astfel odată cu creșterea ratei efective de impozitare, performanța
companiilor va scădea. Explicația poate fi dată de existența unei ponderi ridicate a
cheltuielilor nedeductibile sau de crșterea bazei impozabile, ceea ce ar putea duce la scăderea
performanței. (Bolboroș, 2014). Atât indicatorii de piață EPS și PER cât și dimensiunea
companiei (LNCA) au o influență pozitivă asupra performanței. Pantea ș.a. (2014) consideră
ca odată cu creșterea dimensiunii companiilor, acestea au o mai mare vizibilitate, atrag mai
mult atenția părților interesate, ceea ce duce la un control mai bun asupra resurselor,
oportunități de promovare concretizate în atragerea forței de muncă, economii nete de scară.
Prin prisma impactului guvernanței corporative asupra performanței, putem constata
faptul că vârsta CEO-ului are o influență negativă asupra performanței, cuantificată prin
ROA. Acest rezultat nu respectă ipoteza stabilită fiind în acelasi timp în contradicție cu
rezultatele obținute de Vintilă ș.a (2015b), care consideră că un CEO mai în vârstă are mai
multă experienţă profesională, ducând la îmbunătățirea performanței companiilor. Pe de altă
parte rezultate evidențiază faptul că dualitatea CEO-ului nu reprezintă un factor determinant
al performanței companiilor, acesta fiind nesemnificativ din punct de vedere statistic (p-value
> 0.1).
Model 2. În cadrul celui de-al doilea model am surprins impactul între structura
capitalului (LEV), lichiditate (Lichid_crt), rata marjei nete (NPM), rata efectivă de impozitare
(ETR), indicatorii de piață (EPS, PER), vechimea CEO-ului (Vechime_CEO), dimensiunea
companiei (LNCA) și performanța companiilor,cuantificată prin ROE. De asemenea, și în
cadrul acestui model am aplicat testul Hausman, probabilitatea asociată testului fiind mai
mica de 0,05, ceea ce înseamnă utilizarea efectelor fixe.
În tabelul nr.6 sunt prezentate rezultatele modelului 2, utilizând ca variabilă dependentă,
ROE. Pe baza rezultatelor testului F (F= 75.36550, Semnificație =0.00) putem constata faptul
că modelul este valid. Coeficientul de determinație R2 de 95.47% evidențiază că variabila
dependentă ROE este influențată într-o proporție de 95.47% de către variabilele explicative.

Tabel 6 Rezultatele analizei de regresie, date panel, variabila dependentă ROE

Variabila dependentă →
ROE
Variabile explicative↓
Α t statistic Prob.
Termenul liber (c) -0.968738*** -6.148871 0.0000
LEV 0.068217*** 102.8859 0.000
Intens -0.290109*** -3.400447 0.0007
Lichid_CRT -0.026318** -2.538905 0.0113
NPM 0.179342*** 4.274923 0.0000
ETR -0.024876*** -2.907130 0.0038
EPS 0.014003*** 4.983409 0.0000
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

PER 0.000124*** 3.257071 0.0012

Vechime_CEO -0.002496* -1.782524 0.0750
LNCA 0.093444*** 8.455111 0.0000
R2 95.47%
2
R ajustat 94.20%
F, semnificație 75.36550, 0.00
Semnificația statistic *p<0.1; **P<0.05;***p<0.01
Sursa: prelucrare proprie.

În ceea ce privește utilizarea rentabilității financiare (ROE), ca și variabilă dependentă,

putem observa o situație identică cu cea a primului model, atât pentru indicatorii de piață
(EPS și PER) cât și pentru rata efectivă de impozitare. Lichiditatea, contrar primului model,
are o influență negativă asupra performanței, masurată prin ROE. Astfe, deși pe de-o parte un
nivel ridicat al lichidității oferă siguranța creditorilor, creșterea excesivă a acesteia poate
indica o slabă gestionare a activelor (Badea, 2014). De asemenea contrar ipotezei stabilite,
rezultatele evidențiază o corelație negativă puternică între intensitatea capitalului și
performanță. O relație similară a fost obținută de Vintilă și Nenu (2014), considerându-se că
exista o pondere scăzută a activelor care pot genera grad ridicat de automatizare și reducere a
costurilor. Pe de altă parte atât rata majei nete cât și levierul au o influență pozitivă asupra
performanței. O corelație pozitivă între levier și performanță este susținută și de către Mirza și
Javed (2013), considerându-se ca o pondere mai ridicată a datoriilor va determina directorii să
dezvolte cât mai multe strategii generatoare de profit pentru a satisface creditorii existenți și
pentru atragerea de noi investitori. În ceea ce privește corelația guvernanță corporativă
performanță, se constată că vechimea CEO-ului influențează negativ performanța. Un CEO
care deţine această poziţie pentru o perioada mai îndelungată, devine prea sigur pe poziţia
acestuia, luând decizii mai riscante, afectând astfel performanţă companiilor. (Vintil ș.a.,
2015b)

6.Concluzii

Prin prezenta lucrare am urmărit impactul a diverși factori de influență (reprezentaţi prin
structura capitalului, lichiditate, intensitatea capitalului, oportunitățile de creștere, indicatori
de piață și indicatori de performanță, variabile de guvernanță corporativă, dimensiunea
companiei ) asupra performanţei (cuantificată prin ROA, respectiv ROE). Pe baza studiilor
din literatura de specialitate prezentate în prima secțiune am construit zece ipoteze de
cercetare pe care le-am testat pentru cele două modele econometrice (o ecuaţie de regresie ce
are drept variabilă dependentă ROA şi o ecuaţie de regresie ce are drept variabilă dependenta
ROE).
Pentru a realiza această analiză am utilizat date provenind de la 212 de companii
americane listate la NYSE pe perioada 2010-2014.
În urma testării empirice s-a constatat că structura capitalului reprezintă un important
factor determinant al performanței companiilor. Astfel s-a dovedit că există o corelație
negativă între gradul de îndatorare pe termen lung și ROA. Pe de altă parte, contrar ipotezei
stabilite, s-a evidențiat o corelație pozitiva între gradul de îndatorare pe termen scurt și
performanța cuantificată prin ROA. De asemenea levierul influențeaza pozitiv performanța
cuantificata prin ROE. Influența pozitivă a structurii capitalui asupra performanței poate fi
explicată prin intermediul teoriei costurilor de agent potrivit careia un nivel mai ridicat al
îndatorării duce la reducerea costurilor de agent și a ineficienței și astfel la îmbunătățirea
peformanței companiilor. Margaritsi și Pisallki (2010)
Gănescu Elena-Andreea
Analiza factorilor determinanţi ai performanţelor financiare ale companiilor

Un alt factor determinant al performanței este lichiditatea curentă. Astfel rezultatele au

evidențiat o corelație pozitivă între lichiditate și ROA și o corelație negativa între
performanță și ROE. De asemenea studiul de față evidențiază ca oportunitățile de creștere
cuantificate prin evoluția cifrei de afaceri duc la îmbunătățirea performanței companiilor. În
schimb, intensitatea capitalului (ponderea activelor imobilizate în total active) are o influență
negativă asupra performanței, cuantificată prin ROE. Ceea ce înseamnă că o creștere a
ponderii activelor imobilizate în total active duce la scăderea performanței. O relație similară
a fost obținută de Vintilă și Nenu (2014), considerându-se că există o pondere scăzută a
activelor care pot genera grad ridicat de automatizare și reducere a costurilor.
Între rata marjei nete, indicatorii de piață (EPS și PER) și performanța companiilor
rezultatele relevă o legătură pozitivă.
În ceea ce privește impactul guvernanței corporative asupra performanței, se evidențiază
o corelație negativă între vârsta CEO-ului și performanța cuantificată prin ROA. De asemenea
vechimea CEO-ului influențează negativ performanța, cuantificata prin ROE. Un CEO care
deține această poziție pentru o perioadă mai îndelungată afectează performanța companiilor.
Un ultim factor determinant al performanței este dimensiunea companiei. Cu cât dimensiunea
companiilor este mai mare cu atât acestea au o mai mare vizibilitate, atrag mai mult atenția
părților interesate, ceea ce duce la un control mai bun asupra resurselor, oportunități de
promovare concretizate în atragerea forței de munca, economii nete de scară. (Pantea ș.a,
2014)
Rezultatele studiului de față sunt în conformitate cu alte cercetări în acest domeniu,
indicatorii utilizați reprezentând un reper în luarea deciziilor. Ca și direcții viitoare de
cercetare, putem menționa că se poate evidenția și impactul altor factori, non-financiari
(activitatea de CSR, numărul de angajați) sau macroeconomici, asupra performanței
companiilor. De asemenea, pe lângă variabilele dependente considerate (ROA, ROE), se pot
introduce și alte variabile dependente din categoria indicatorilor de piață (Tobins’Q, cel mai
des utilizat).

Bibliografie

Badea, M. (2012), Qualitative and quantitative factors that determine the financial
performance of companies listed on BSE, articol publicat în revista Applied Financial
Research, nr. 8.
Banerjee, A., De, A. (2014), Determinants of Corporate Financial Performance Relating to
Capital Structure Decisions in Indian Iron and Steel Industry:An Empirical Study,
Paradigm 18(1) 35–50 2014 IMT SAGE Publications Los Angeles, London, New Delhi,
Singapore, Washington DC.
Baza de date Thompson Reuters: http://thomsonreuters.com/en.html .
Bolboroș, I. (2014), Tax impact on the financial performance of companies, articol publicat în
revista Applied Financial Research.
Chinaemerem, O. C., Anthony, O. (2012), Impact of capital structure on the financial
pefrmance of Nigerian firms, Arabian Journal of Business and Management Review
(OMAN Chapter) Vol. 1, No.12, July.
Coleman, A. K., Biekpe, N. (2002), The Relationship between board size, CEO duality and
firm performance: experience from Ghana, University of Stellenbosch Business School
(USB), Cape Town, South Africa.
Cornett, M., Marcus, A. J., Tehranian, H. (2007), Corporate governance and pay-for-
performance: The impact of earnings management, Journal of Financial Economics 87,
357–373.
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Costea, V. (2011) – Determinants of corporate financial performance, articol publicat în

revista Applied Financial Research, nr.6.
Erdogan, E. O., Erdogan, M., Omurbek, V. (2015), Evaluating the effects of various financial
ratios on company financial performance: application in Borsa Istanbul, Business and
Economics Research Journal Volume 6 Number, 35-42.
Hatem, B. S. (2014), Determinants of firm performance: a comparison of European
countries, International Journal of Economics and Finance; Vol. 6, No. 10
Islamoglu, M., Celik, N. (2015), Financial Performance determinants of paper and paper
products firms listed in Borsa Istanbul, International Journal of Economics and Finance,
Vol. 7, No. 4.
Kazempour, M. (2015), Capital structure and firms performance in Tehran Stock Exchange,
International Journal of Management, Accounting and Economics Vol. 2, No. 2,
February.
Margaritis, D., Psilaki, M., 2010, Capital structure, equity ownership and firm performance,
Journal of Banking & Finance, 34(3), 621-632.
Mirza, S. A., Javed, A. (2013), Determinants of financial performance of a firm: Case of
Pakistani stock market, Journal of Economics an International Finance, Vol. 5(2), 43-
52.
Neghină, A. (2012), Tax impact on the financial performance of companies, articol publicat
în revista Applied Financial Research nr.7.
Nicholson, G. J., Kiel, G.C. (2003), Board composition and corporate performance: How the
Australian experience informs contrasting theories of corporate governance, An
International Review 11(3), 189-205.
Pantea, M., Gligor, D., Anis, C. (2014), Economic determinants of Romanian firms’ financial
performance, Procedia - Social and Behavioral Sciences 124, 272 – 281.
Salameh, H.M, AL-Zubi, K.A., Al-Zubi, B. (2012), Capital structure determinants and
financial performance analytical study in Saudi Arabia Market 2004-2009,
International Journal of Economic Perspectives, Volume 6, Issue 4, 18-33.
Văidean, L.V. (2014), On financial performance and capital structure of Romanian
companies, Finance – Challenges of the Future, Year XIV, No.16.
Vintilă, G., Gherghina, Ș. (2012), An empirical investigation of the relationship between
corporate governance mechanisms, CEO characteristics and listed companies’
performance, International Business Research; Vol. 5, No. 10.
Vintilă, G., Nenu, E. A. (2014), An analysis of determinants of corporate financial
performance: evidence from the Bucharest Stock Exchange listed companies,
International Journal of Economics and Financial Issues, 2015, 5(3), 732-739.
Vintilă, G., Nenu, E.A, Gherghina, Ș. (2015), Empirical research towards the factors
influencingcorporate financial performance on the Bucharest Stock Exchange,
Scientific Annals of the Alexandru Ioan Cuza University of Iaşi Economic Sciences 61
(2), 219-233.
Vintilă, G., Păunescu, R., Gherghina, Ș. (2015), Does corporate governance influences
corporate financial performance? Empirical evidence for the listed on US markets,
International Business Research, Vol. 8, No. 8; 2015
Zeitun, R., Tian, G.G., 2007, Capital structure and corporate performance: evidence from
Jordan., The Australasian Accounting, Business and Finance Journal, 1(4).