Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
61
9
MIP- 2- proteina inflamatoare macrofagica
mMRC- Modified British Medical Research Council
NF-kb- factor nuclear
NIOSH- Institutul National pentru Securitate si Sanatate Ocupationala
OMS- Organizatia Mondiala a Sanatatii
PGE2- prostaglandina E 2
PDGF- factorul de crestere plachetara
PEF- debitul expirator de varf
PMC- pneumoconioza minerului la carbune
RAW- rezistenta la flux
ROS- specii reactive de oxigen
RPS- radiografia toraco-pulmonara standard
SiO2 l.c.- dioxid de siliciu liber cristalin
SUA- Statele Unite ale Americii
TE- timp de expunere
TGF-β- factorul de transformare si crestere tumorala β
TL- timp de latenta
TNFα- factorul de necroza tumorala
TTL- testul de transformare limfocitara
VEMS (FEV1)- volumul expirator maxim in prima secunda a unui expir maxim si fortat
VR- volumul rezidual
VSH-viteza de sedimentare a hematiilor
Capitolul 1
Boli profesionale ale cailor aeriene superioare
1. Definitie
2. Etiologie
13
3. Diagnostic pozitiv
14
Diagnosticul diferential al rinitei se face cu alte forme de rinite
(alergica, infectioasa, vasomotorie, indusa medicamentos, idiopatica),
polipi nazali, tumori.
Anamneza profesionala
Istoricul bolii
Examenul cavitatii nazale
Teste imunologice
(teste cutanate si/sau IgE specifice)
Istoric
Negative Pozitive
Istoric
Pozitive Negative Nefezabile
Negative
Rinita profesionala
Evaluarea la locul de munca:
Simptome Inflamatie nazala
Hiperreactivitate nespecifica
Pozitive
Rinita
neprofesionala
4. Masuri de prevenire
Bibliografie selectiva:
1. Definitie
2. Etiologie
4. Anatomie patologica
5. Diagnostic pozitiv
Examenele de laborator si
paraclinice
Laringoscopia directa cu fibroscop flexibil sau rigid reprezinta
metoda de diagnostic cea mai utila pentru evaluarea laringelui. Poate
evi- dentia urmatoarele aspecte:
eritem si edem la nivel glotic si supraglotic asociate cu ingus-
tarea cailor respiratorii;
edem Reinke (ectazii capilare, hiperemie, hemoragie,
polipoza), polipi, noduli, hiperkeratoza si/sau leucoplazie la
nivelul cor- zilor vocale false;
ulceratii, granuloame, tesut cicatriceal pe suprafata mediala a
cartilajelor aritenoide si regiunii interaritenoide;
plica ventricularis (implica participarea corzilor vocale false in
actul fonatiei)
incompetenta glotica in timpul fonatiei, care rezulta ca o conse-
cinta a inflamatiei.
Radiografia pulmonara standard, radiografia de sinusuri
ale fetei, testele functionale respiratorii si biopsia se recomanda in
vederea excluderii altor patologii.
Testele cutanate pot fi sugestive pentru identificarea alergenului
in
cazul laringitei profesionale alergice.
Un grup de cercetatori (Dworkin- Valenti J.P. et al.) a propus
pentru laringita alergica urmatoarele criterii de diagnostic: 1) istoric de
manifestari alergice cu teste cutanate pozitive, 2) tuse seaca, 3) senzatie
de prurit in gat, 4) edem tranzitoriu al corzilor vocale, 5) mucus vascos la
nivel endo-laringeal, 6) senzatie de sufocare, 7) mucoasa edematiata,
palida la nivelul cartilajului aritenoid, 8) radiografie pulmonara, radio-
grafie de sinusuri ale fetei, teste functionale respiratorii in limite
normale,
9) absenta istoricului de reflux laringo-faringian sau gastro-esofagian,
si
10) disfonie instalata brusc sau dupa un timp de latenta, +/- odinofagie,
secundara unei expuneri repetitive la un alergen patruns pe cale respi-
ratorie sau digestiva.
Diagnosticul
diferential
Pentru formularea diagnosticului pozitiv trebuie excluse: boala de
reflux, rinita, disfonia spastica, infectiile de cai aeriene superioare, can-
cerul laringian sau pulmonar, paralizia corzilor vocale posttraumatica,
accidentul vascular.
6. Masuri de prevenire
Bibliografie selectiva:
1. Belafsky P C et al.- Soot and house dust mite allergen cause eosinophilic laryngitis
in
an animal model of chronic laryngitis- Laryngoscope, 2015; In
Press
2. Cohen S et al.- Prevalence and causes of dysphonia in a large treatment- seeking
population, The Laryngoscope VC 2012, The American Laryngological, Rhinological
and Otological Society
3. Cooper L, Quested R- Hoarseness: An approach for the general practitioner- AFP,
2016; 6 (45)
4. Dworkin- Valenti J P et al.- Laryngeal Inflammation- Ann Otolaryngol Rhinol,
2015;
2 (9):1058
5. Hannu T, Sala E, Toskala E- Long- term prognosis of immediate hypersensitivity
type of occupational laryngitis- Respiratory Medicine, 2009; 103, 130- 135
6. Hannu T, Piipari R, Toskala E- Immediate hypersensitivity type of
occupational
laryngitis in a welder exposed to welding fumes of stainless steel- Am J Ind Med,
2006;
49(5):402-5
7. Hotarare de Guvern nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de
securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva
riscurilor legate de prezenta agentilor chimici, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 845 din
13/10/2006, cu completarile si modificarile ulterioare.
8. Hotarare de Guvern nr.355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor
publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr.332/17/05/2007, cu completarile si
modificarile ulterioare.
9. Lisboa CD, Gomide da Silva Mello M- Voice and speech signs and symptoms in
individuals exposed to chemical agents: an analysis of medical records- Rev. CEFAC
2018, 20(2):209- 217
10. Shah R- Acute Laryngitis, 2018, www.medscape.com
11. Teoh J W, Hassan F, Yunus M R M- Laryngeal histoplasmosis: an occupational
hazard- Singapore Med J, 2013; 54(10): e2018-e210
12. Tonini S et al.- Irritant vocal cord dysfunction and occupational bronchial
asthma:
differential diagnosis in a health care worker- International Journal of
Occupational
Medicine and Environmental Health, 2009; 22(4):401- 406
13. Williams N R- Occupational voice disorders due to workplace exposure to
irritants- a review of the literature- Occup Med, 2002; 2(52): 99-101
14. Wood J, Althanasiadis T, Allen J- Laryngitis- BMJ, 2014; 349:g5827
15. Zhou Y M et al.- Pulmonary responses of acute exposure to ultrafine iron particles
in healthy adults ragts- Environ Toxicol, 2003; 18: 227-235
16. Yick- yu Lee S, Lao X Q, Tak- sun Yu I- A cross- sectional survey of voice
disorders among primary school teachers in Hong- Kong- J Occup Health, 2010; 52:
344-3
Capitolul 2
Boli profesionale obstructive ale
aparatului respirator
Astmul bronsic
agravat de
expunerea
Astmul bronsic profesionala
Astmul bronsic
legat de produs prin
expunerea Asmul bronsic sensibilizare
profesionala determinat de (mecanism
expunerea alergic) Forma acuta
profesionala (Astmul
(RADS)
bronsic profesional) Astmul bronsic
iritativ
Forma
cronica
acarieni
sericina coafeze
28
lactoser – branzeturi lucratori in industria lactatelor/branze-
turilor
fungi/microorganisme
personal sanitar, lucratori din industria
hormoni
detergentilor, industria branzeturilor si
enzime (proteaze, amilaze) lactatelor, din cercetare; bucatari, agri-
cultori, brutari
extras din Bacilus Subtilis
29
formaldehida personal paramedical; personal din
industrii (cauciuc, textile, coloranti)
Diagnostic diferential
Diagnosticul astmului bronsic nu este totdeauna facil. Sunt
pacienti la care se tergiverseaza diagnosticul pana cand ajung la
remodelare bronsica, dupa cum sunt si pacienti care poarta un
diagnostic de astm fara sa existe evidente diagnostice. Trebuie de avut in
vedere ca diagnosticul de astm este nu de putine ori un diagnostic de
excludere (Tabel 3).
Tabel 3. Diagnostic diferential astm bronsic
32
tuse seaca asociata cu fenomene obstructie la nivelul cailor aeriene supe-
rioare (CAS)
de rinita
4
.
M
a
n
a
g
e
m
e
n
t
u
l
A
B
P
34
Medicatia patogenica de electie in astmul bronsic este corticoste-
roidul, administrat in functie de gradul de severitate al
bolii.
Astfel, ghidul GINA (2019) recomanda ca toti adultii si adolescentii
cu astm sa beneficieze de un tratament de control care contine cortico-
steroizi inhalatori (CSI), fie la nevoie (in astmul usor), fie zilnic, pentru a
reduce riscul de exacerbari grave si pentru a controla simptomele
(Figura 3).
Tratamentul se administreaza conform treptelor de severitate
(Tabel 4) in acord cu Ghidurile internationale de management al
ast-
mului bronsic, scopul fiind atingerea controlului total al bolii (Tabel
5).
In cazul pacientilor cu simptome persistente si/sau exacerbari, in
ciuda tratamentului administrat conform treptei de severitate, trebuie
luata in considerare trecerea pe o treapta superioara de tratament, nu
inainte de a verifica: corectitudinea administrarii terapiei inhalatorii,
aderenta la tratament, continuarea expunerii la factorii declansatori ai
bolii si comorbiditatile prezente.
Odata cu obtinerea si mentinerea unui control bun al astmului
(Tabel 5) timp de aproximativ 3 luni, trebuie luata in considerare
reducerea terapiei pacientului pentru a gasi cea mai mica doza care con-
troleaza atat simptomele, cat si exacerbarile.
La pacientii necontrolati sau partial controlati, in ciuda tratamen-
tului din treptele terapeutice 4-5, trebuie evaluati factorii contribuitori
si gandita optimizarea tratamentului. Daca problemele continua, este
necesara stabilirea fenotipului de astm si de luat in considerare terapiile
suplimentare, inclusiv terapia biologica.
Limitarea
activitatii Absenta Prezenta
Simptome
Trei sau mai multe
nocturne Absente Prezente
caracteristici de
Consum de ≤2 ocazii/ 2 ocazii/ astm partial con-
β2-agonist saptamana saptamana trolat prezente in
la nevoie orice saptamana
Functia
pulmonara <80% din valoarea
Normala cea mai buna (sau
(PEF sau
prezisa)
VEMS)
Bibliografie selectiva:
1. Ameille J, Larbanois A, Descatha A- Epidemiology and etiologic agents of occu-
pational asthma. Rev Mal Respir 2006 23(6):726-40
2. Burge S, Hoyle J- Current topics in occupational asthma. Expert Rev Respir Med,
2012; 6(6): 615-622
3. Dykewicz MS- Occupational asthma: current concepts in pathogenesis,
diagnosis, and management in J Allergy Clin Immunol 2009; 123(3): 519-28
4. Friedman- Himenez G, Petsonk E- Occupational asthma in Encyclopaedia Of
Occupational Health and Safety, Part I. The Body, 10. Respiratory System, 2012,
http://iloencyclopaedia.org/
5. Global Intitiative for Asthma: Global Strategy for Asthma Management and
prevention–updated 2019; www. ginasthma.org
6. Krull G, Gianella P, Soccal P, Pralong JA- Asthme professionnel in Rev Med Suisse
2016; vol 12: 1972-1975
7. Malo JL, Ghezzo H, L'Archevêque J, Lagier F, Perrin B, Cartier A- Is the clinical
history a satisfactory means of diagnosis occupational asthma? in Am Rev Respir
Dis,
1991; 143(3): 528-532
8. Mapp CE, Miotto D, Boschetto P- Occupational asthma in Med Lav, 2006; 97(2),
404-9
9. Rascu A- Astmul bronsic profesional, monografie, 2007, Ed. Universitara, Bucuresti
10. Talini D, Ciberti A, et all, Paggiaro P- Work-related asthma in a sample of
subjects with established asthma in Respir Med 2017; 130: 85-91
11. Vandenplas O, Wiszniewsska M, Raulf M, de Blay F, Gerth van Wijk R, Moscato G,
Nemery B, Pala G, Quirce S, Sastre J, Schlunssen V, Sigsgaard T, Siracusa A, Tarlo SM,
Walusiak– Skorupa -EAACI position paper: Irritant-induced asthma in Allergy,
2014; (69): 1141-53
12. Toma I- Astmul bronsic profesional in Medicina Muncii, sub redacṭia Toma I, Cap.
3. Boli profesionale produse prin agenṭi multipli, 2019, Editura Sitech, Craiova, p. 95-
113, ISBN 978-606-11-6731-9
13. Cocarla A- Astmul bronsic profesional in Medicina Ocupaṭionala, sub coord.
Cocarla A, Cap. IV. Patologia ocupaṭionala a aparatului respirator, 2009, Editura
Medicala Universitara “Iuliu Haṭieganu”, Cluj- Napoca, p. 706-761, ISBN 978-973-693-
297-7
2.2. Bronhopneumopatia obstructiva cronica profesionala
Laura-Georgiana Moise
2. Etiologie si mecanisme
patogenice
Etiologia BPOC este multifactoriala, cu implicarea atat a factorilor
genetici, cat si a celor de mediu (Tabel 6).
Fumatul este recunoscut ca fiind principalul factor de risc
implicat in aparitia BPOC, insa doar 20% din fumatori dezvolta boala,
prin urmare si alti factori pot fi agenti etiologici.
Rolul pe care noxele profesionale il joaca in aparitia BPOC a fost
desconsiderat de-a lungul timpului in favoarea fumatului. In prezent,
exista peste 200 de noxe profesionale asociate cu aparitia bolilor ob-
structive respiratorii. Dintre acestea, cele responsabile de aparitia BPOC
sunt compusi naturali si sintetici. Cele mai frecvent responsabile sunt:
pulberile minerale (siliciu, azbest), pulberile organice (textile, cereale,
lemn) si substantele chimice, precum gazele, vaporii si fumurile (izo-
cianati, gaze de sudura, amoniac, clor) (Tabel 7).
Minerit
Pulberi Fabrici pentru prefabricate din beton
anorganice siliciu Constructii (inclusiv autostrazi, tunele)
silicati Industria feroviara
carbune Industria navala
Pulberi azbest Electricieni
minerale Pompieri
Mecanici auto (garnituri de frana si ambreiaje)
Industria cosmetica (materie prima pentru pudra)
Productia de faianta, gresie, pardoseala, instalatii
caolin sanitare
Fabricarea fibrelor sintetice de polietilen
Industria vopselurilor (pigment alb)
Industria celulozei si hartiei (rol de albire)
Industria anvelopelor de cauciuc
Laborator medical (coagulare sange)
Industria electronica si de telecomunicatii
(televizoare, contacte electrice, conectori
telefoanele mobile si calculatoare, cabluri
subacvatice din fibra optica, prize, termostatate)
Fabricarea componentelor industriale si
aerospatiale comerciale (sisteme de franare si
servodirectie, intrerupatoarele de aprindere,
Pulberi beriliu componentele electrice, senzori airbag)
metalice Industria de aparare (armament nuclear, avioane
de vanatoare, elicoptere, sateliti, giroscoape,
senzori in sateliti si sisteme optice)
Medicina (stimulatoare cardiace, scanere CAT,
aparate RMN, arcuri si membrane pentru
instrumente chirurgicale)
Industrii in care se efectueaza operatiuni de
sudura
Topitorii de zinc
Fabrici de baterii si reciclare
cadmiu Industria de rafinare a cadmiului
Fabrici de pigmenti reincarcabili
Vopsitorie
Fabrici de vopseluri si pigmenti
Industria siderurgica
crom Industria chimica
Industria constructoare de masini
Fabricarea uneltelor (aschietoare, rezistente la
viteze mari de taiere)
Productia de cobalt (pulbere)
cobalt Producerea, prelucrarea si utilizarea metalului
dur Macinarea si ascutirea carburilor cimentate si
a uneltelor din otel
Fabricarea uneltelor (rezistente la viteze mari de
taiere)
carbura de Productia de munitie
tungsten Minerit (componenta a uneltelor utilizate)
Industria nucleara (reflector neutroni)
41
Productia de anvelope, biciclete, motociclete
(imbunatateste tractiunea)
Fabricarea instrumentelor chirurgicale (foarfece,
forceps, lame)
Industria bijuteriilor (rezistenta)
Industria metalurgica
Agricultura (fertilizator)
Industria electronica si de telecomunicatii
molibden (telefoane, calculatoare, camera foto, placi de
baza, incarcatoare)
Productia de lubrifianti si aditivi
Productia de anozi si suporturi pentru tuburi
electronice
Industria petroliera (indepartare sulf, azot)
Industria chimica
Industria automobilelor (vaselina)
pulberi textile
(bumbac, in, iuta, Industria textila si a confectiilor
matase, canepa)
pulberi de cereale Agricultura
Industria alimentara
Industria de exploatare si prelucrare a lemnului
pulberi de lemn Industria constructiilor
Industria navala
Pulberi Silvicultura
organice Industria textila si de pielarie
pulberi de piele Industria confectiilor
Industria automobilelor (tapiterie)
Laboratoare (cercetare)
Zootehnie
pulberi microbi- Agricultura
ene (endo-toxine, Crescatori de animale
fungi, bacterii) Industria textila si de pielarie
Industria de exploatare si prelucrare a lemnului
Industria alimentara
Compostarea deseurilor
Industria aerospatiala (sisteme de franare a
aeronavelor, motoare, sateliti, telescop spatial)
Substante beriliu Industria producatoare de autovehicule (sisteme
chimice antiblocare, aprindere)
Industria de fabricare a ceramicii (rachete, cipuri
cu semiconductor)
Industria de aparare (componente pentru arme
Fumuri,gaze, nucleare, piese de rachete, sisteme de ghidare,
vapori sisteme optice)
42
Laboratoare dentare (aliaje pentru coroane,
poduri si placi dentare)
Industria electronica (raze X, piese de calculator,
piese de telecomunicatii, piese auto)
Industria energetica (dispozitive cu microunde,
relee)
Medicina (dispozitive laser, dispozitive
electromedicale, ferestre cu raze X)
Industria nucleara (scuturi termice, reactoare)
Productia de articole sportive (crose de golf,
biciclete)
Industria de telecomunicatii (sisteme optice, statii
de baza fara fir)
Industria metalurgica (turnatorie si forjare)
Industrii in care se efectueaza operatiuni de
sudura
diesel (fumuri de Industria transporturilor
esapament) Industria constructiilor
Minerit
Agricultura (ingrasamant sol)
Industria ingrasamintelor
Industria chimica (acid azotic, uree, solventi)
amoniac Productia anvelopelor
Industria metalurgica
Industria de rafinare a petrolului Industria de
refrigerare (agent frigorific) Industria
petrochimica (neutralizarea deseurilor acide)
Industria textila (curatare si vopsire bumbac, lana,
matase)
aluminiu si
sarurile Industria aluminiului
de aluminiu
oxizi metalici Industrii in care se efectueaza operatiuni de
(cadmiu, vanadiu, sudura
osmiu, fier, zinc)
gaze si fumuri de
turnatorie Industria metalurgica (turnatorie de fonta si de
(amestec complex aluminiu)
de oxizi metalici,
silicati si fluoruri)
acizi (acetic, Industria chimica
hidro-cloric, Laborator de analize minerale
hidro-floric, Fabricarea acumulatorilor
nitric, percloric) Industria de detergenti si inalbitori
43
Industria electronica
Industria metalurgica
Productia de acid acrilic si esteri
Industria de mase plastice
Industria parfumurilor
acroleina Industria de produse de protectie a plantelor
Centrale electrice pe carbune
Industria alimentara
Industria de aparare (arma chimica)
Industria ambalajelor
Pompieri
triclorura de Prelucrare piele (vopsire si fixare)
antimoniu Industria chimica (reactiv, catalizator chimic)
Vopsirea zincului in culoare neagra
Zootehnie (indeparteaza tesutul necrotic)
Industria chimica
Industria aerospatiala (propulsare rachete)
boran Industria anvelopelor (vulcanizator)
Industria petrochimica (polimerizarea olefinelor)
Fabricarea dispozitivelor semiconductoare
(accelerator de ardere, agent de dopare)
Industria chimica
Productia de izocianati
Industria detergentilor
clor Industria maselor plastic
Fabricarea pesticidelor
Fabricarea cauciucului sintetic
Industria de producere a aluminiului
Personal curatenie
Ingrijitori piscine
Industria chimica
dioxid de azot Industria aerospatiala (propulsare rachete)
Industria de aparare (exploziv)
Productia de energie electrica si combustibili
Fabricarea dispozitivelor semiconductoare
Igiena industriala (in amestec de gaze pentru
calibrare sisteme de monitorizare a mediului)
Industria alimentara (conservant legume si fructe)
Vinificatie (dezinfectarea butoaielor)
Industria farmaceutica
dioxid de sulf Industria colorantilor
Industria celulozei (inalbirea hartiei)
Industria textila (inalbirea materialelor textile)
Productia acidului sulfuric
Siderurgie
44
Industria petroliera
Industria chimica
Fabricarea produselor poliuretanice
Industria chimica
Productie mobilier, covoare
diizocianati Productia materialelor izolante
Productia de materiale laminate
Fabricarea mobilierului din lemn
Industria vopselurilor
Ateliere de reparatii automobile
Industria automobilelor
Pompieri
Industria chimica
Industria de producere a aluminiului
Productia de izolatori electrici
fluor Industria de mase plastice
Productia de lubrifianti
Industria atomica
Sinteza insecticidelor
Productia emailurilor (fondant)
Sterilizare (agent)
Industria optica (fabricarea lentilelor)
Industria sticlei (gravura)
Industria textila
Industria chimica
Laboratoare (cercetare, morfopatologie,
anatomopatologie, medicina legala)
formaldehida Industria pentru obtinerea rasinilor
Productia de mobilier din lemn
Fabricarea echipamentelor sportive
Industria medicamentelor
Industria alimentara
Productia de incaltaminte
Fabricarea componentelor pentru autovehicule
Industria celulozei
Industria chimica (oxidare)
tetraoxid de Colorarea preparatelor microscopice
osmiu Fabricarea acidului sulfuric, amoniac
Industria de aparare (arma chimica)
Inginerie mecanica si electrica (lubrifiant)
Biomedicina (productia de laxative, cultura de
uleiuri minerale celule, uz veterinar)
Industria cosmetica
Industria chimica
45
Industria alimentara (produse ornamentale de
cofetarie)
Amestec de Industria de confectionare a jetoanelor de poker
substante Productia de detergenti
chimice detergenti Personal curatenie
Spalatorii si curatatorii industriale si comerciale
Industria chimica
Industria petrochimica
Productia vopselurilor, lacurilor
Inginerie mecanica si electrica (agent degresare)
solventi organici Industria automobilelor (degresare, curatare)
Fabricarea produselor electronice (degresare,
curatare)
Industria textila (dizolvarea nitrocelulozei)
Industria de producere si prelucrare a
cauciucului (in procesele de purificare si
vulcanizare) Fabricarea adezivilor
Fabricarea lumanarilor
Fabricarea maselor plastice
Industria farmaceutica
Industria organica de sinteza
Laboratoare (industriale, sanitare, cercetare)
Agricultura
Silvicultura
pesticide Industria alimentara
Crescatorii de pesti
Productia de pesticide
Industria chimica
PULBERI ANORGANICE
Pulberile minerale
Fibrele de azbest
Pulberile metalice
Pulberile metalice sunt definite ca fiind o multitudine de particule
metalice sau metaloide cu dimensiuni variabile intre 1-400 μm care
rezulta in urma proceselor de productie din ramuri industriale ce
utilizeaza ca metodologie de lucru diverse metode mecanice (macinare,
pilire, aschiere), fizico-mecanice (granulare, pulverizare), chimice (redu-
cere, decarburare, hidrurare) si fizico-chimice (electroliza, disociere
termica).
Expunerea cronica la aceste substante eterogene cu proprietati
iritante si sensibilizante este asociata cu declinul functiei respiratorii si
cu o prevalenta crescuta a simptomatologiei respiratorii de tip dispnee si
tuse cu expectoratie.
Studiile au aratat scaderea VEMS cu 5,7 ml la lucratorii din turna-
torii expusi anual la o concentratie de pulberi de silicat de mangan, fero-
magneziu sau ferocrom de 2,3 mg/m3.
PULBERI ORGANICE
Pulberile textile
FENOTIPURI BPOC
Diagnosticul de BPOC
profesional
Forma moderata (GOLD 2) 50% < VEMS < 80% prezis. VEMS/CVF < 70
Forma severa (GOLD 3) 30% < VEMS < 50% prezis. VEMS/CVF < 70
Forma foarte severa (GOLD 4) VEMS < 30% prezis. VEMS/CVF < 70
Grup C Grup D
mMRC 0-1; CAT < 10 mMRC ≥ 2; CAT ≥ 10
≥ 2 sau ≥ 1 cu spitalizare ≥ 2 sau ≥ 1 cu spitalizare
Grup A Grup B
mMRC 0-1; CAT < 10 mMRC ≥ 2; CAT ≥ 10
0 sau 1 spitalizare 0 sau 1 spitalizare
Grup C Grup D
AMDLA AMDLA sau
AMDLA + BADLA (CAT>20)
CSI + BADLA (daca valoarea eozinofilelor > 300)
Grup A Grup B
un bronhodilatator un bronhodilatator cu actiune lunga
BADLA sau AMDLA
Abrevieri: AMDLA - antagonistii antimuscarinici cu durata lunga de actiune; BADLA - beta2-
agonisti cu durata lunga de actiune; CSI - corticosteroizi inhalatori
1. Definitie
Istoric. Epidemiologie
Descrisa pentru prima oara in 1831 de Kay sub numele „ftizia
filatorilor de bumbac” a fost recunoscuta ca boala profesionala abia in
1941. Primele studii epidemiologice au fost efectuate de Schilling si
colaboratorii in 1950 in Marea Britanie, la filaturile de bumbac din
Lancashire.
Cu toate ca procesele tehnologice din industria textila au fost
modernizate, bisinoza are inca o prevalenta crescuta in tari ca India
(peste
50%), Sudan (37%), Indonezia (30%) si China (8%).
S-a observat ca fumatorii au o prevalenta mai mare a bolii si un
tablou simptomatic mai sever comparativ cu nefumatori.
2. Etiologie
Alte pulberi:
- pulberi de kapoka (fruct)
- pulberi de sisal (tulpina, frunze) recoltare, decorticare, sortare, prelucrare
- pulberi de nuca de cocos
Tabloul clinic
Simptomatologia respiratorie caracterizata prin durere toracica,
dispnee, wheezing, tuse seaca, se instaleaza dupa un timp variabil de
expunere (luni, ani) in prima zi a saptamanii, sau in prima zi de reluare a
activitatii dupa o intrerupere de cel putin 48 ore, ceea ce o incadreaza ca
”sindromul de luni”. Initial manifestarile dispar la sfarsitul zilei, dar
evolueaza in timp spre permanentizare si cronicizare, caracterizand
tabloul simptomatic pentru bronsita cronica obstructiva, considerata de
multi autori un stadiu evolutiv al bisinozei.
In functie de aparitia si disparitia simptomatologiei, in 1956,
Schiling a propus o stadializare a bisinozei, stadializare care a fost adap-
tata in timp. Clasificarea utilizata astazi a fost propusa de OMS (Organi-
zatia Mondiala a Sanatatii) in 1983 (Tabel 12).
Tabel 12. Stadializarea clinica a bisinozei (OMS 1983)
Clasificare Simptome
Bisinoza
Modificari acute
Efect sever Scadere cu 20% sau mai mult a VEMS – in timpul schim-
bului de lucru
Modificari cronice
Alte investigatii
Modificari radiologice nu se constata in mod obisnuit, cu
exceptia stadiilor avansate de boala cand se observa eventuale semne de
hiper- inflatie sau hipertrofie ventriculara dreapta.
In lichidul de lavaj bronhoalveolar cresterea numarului de
neutrofile este cea mai importanta modificare observata, insa fara sa fie
caracteristica bisinozei.
Determinarea histaminei sanguine. Nivelurile histaminei se core-
leaza cu expunerea si cu simptomatologia specifica, fiind crescute in pri-
ma zi de expunere (in ziua de luni). Determinarea histaminei nu este o
analiza de rutina pentru lucratorii expusi la pulberi textile naturale.
Diagnosticul
diferential
Bisinoza trebuie diferentiata de: astmul bronsic, alveolita alergica
extrinseca, bronsita cronica.
6. Diagnostic de profesionalitate
7. Masuri de prevenire
Bibliografie selectiva:
Clasificarea pneumoconiozelor
69
Modificarile parenchimatoase sunt:
Categoria 0 1 2 3
Subcategoria 0/- 0/0 0/1 1/0 1/1 1/2 2/1 2/2 2/3 3/2 3/3 3/+
bu = bule de emfizem;
cp = cord pulmonar;
cv = imagine cavitara;
ef = revarsat pleural;
em = emfizem;
fr = fractura de coasta;
px = pneumotorax;
rp = pneumoconioza reumatoida;
tb = tuberculoza.
1. Definitie
2. Etiologie
Istoric. Epidemiologie
In prezent, in Romania silicoza se afla pe primul loc in categoria
bolilor profesionale respiratorii, ponderea silicozei din industria miniera
fiind egala cu ponderea din celelalte tipuri de industrie, durata medie de
expunere pana la aparitia imaginii 1 pqr este de 19,1-19,7 ani (conform
datelor statistice publicate in Registrul Operativ National al Bolilor
Profe- sionale, 2018).
Evolutia numerica a cazurilor noi de silicoza inregistrate in
perioada 1998-2017 este prezentata in tabelul 17.
735 649 530 501 411 428 269 209 268 268
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
308 282 305 237 203 288 293 246 146 167
5. Anatomie patologica
Macroscopic
Necropsiile efectuate la pacientii cu silicoza au evidentiat plamani
de culoare inchisa, cu suprafata neregulat nodulara si consistenta ferma.
Ganglionii limfatici hilari si peribronsici sunt mariti de volum. Pe
sectiune s-au vizualizat noduli silicotici cu distributie in special in lobii
pulmonari superiori si mijlocii.
Microscopic
Din punct de vedere morfopatologic, silicoza se caracterizeaza
prin dezvoltarea inflamatiei cu acumulare de limfocite si macrofage,
nodulilor silicotici si fibrozei interstitiale. Fibroza genereaza distorsiuni
ale arhitecturii normale pulmonare cu dereglarea proceselor fiziologice
pulmonare.
Nodulul silicotic este alcatuit din doua zone concentrice:
- zona centrala areactiva, alcatuita din fibre de colagen asezate
concentric, pulberi de SiO2 l.c. si alte pulberi minerale.
- zona periferica reactiva, celulara, constituita din: macrofage,
limfocite, fibroblasti, cu continut redus de colagen.
Noduli silicotici la expusii profesional la pulberi de SiO 2 l.c. au
fost vizualizati atat la nivel pulmonar cat si extrapulmonar (in ganglionii
lim-
fatici, ficat, splina si maduva osoasa).
In afara leziunilor descrise, proprii formei clasice de silicoza,
histo-
patologic se descriu si alte doua forme:
silicoza acuta – care realizeaza tabloul de proteinoza alveolara.
Exudatul alveolar este constituit din: fosfolipide, proteine,
surfactant alveolar, pneumocite descuamate, particule de SiO2 l.c.
fibroza masiva progresiva care apare ca rezultat al coalescentei
nodulilor silicotici. Leziunile confluente mai mari de 2 cm in
diametru (histologic) sau mai mari de 1 cm (radiografic), carac-
terizeaza fibroza masiva progresiva. Este structurata ca o masa
de tesut dens, cu vascularizatie practic inexistenta, care realizeaza
zone de excavare centrala, secundare infectiilor repetate cu mico-
bacterii sau mai frecvent, proceselor de necroza ischemica.
TABLOU CLINIC
o Simptome
1. Dispneea de efort cu evolutie progresiva este manifestarea dominanta
a bolii si este consecinta procesului de fibroza care altereaza schimburile
gazoase la nivel alveolo-capilar.
2. Tusea seaca sau productiva este cauzata de fibroza pulmonara
insasi
sau de complicatiile ei de tip bronsitic si poate sa apara mai devreme sau
mai tarziu in cursul evolutiei bolii.
3. Durerea toracica cu localizare interscapulovertebral aduce
argumente
legate de extensia fibrozei (care poate sa ajunga pana la nivelul pleurei
parietale).
4. Hemoptizia, atunci cand se asociaza, poate sugera complicatii
cardiace
sau infectioase.
o Examenul clinic nu pune in evidenta anomalii cu
semni- ficatie diagnostica. In formele incipiente ale bolii semnele clinice
lipsesc sau sunt reduse („crepitatii” la auscultatia toracelui, murmur
vezicular diminuat), iar atunci cand apar complicatiile, manifestarile
clinice sunt tipice acestora.
TABLOU IMAGISTIC
Radiografia toraco-pulmonarastandard(RPS)esteelementulde
diagnosticprimordial,dacainterpretarease faceincontextuldatelor
anamnestice.
In 1950 la Sidney, membrii Biroului International al Muncii –
International Labour Office (ILO) au elaborat o prima codificare
interna- tionala a modificarilor radiologice din silicoza, iar ulterior au
fost ela- borate instructiuni privind utilizarea clasificarii. Ultima
clasificare ILO privind modificarile parenchimatoase pe RPS in
pneumoconioze a fost publicata in 2011.
Dat fiind faptul ca debutul histopatologic al bolii nu are cores-
pondenta radiologica-existand un decalaj de ordinul anilor, necesar ca
leziunile sa atinga o anumita dimensiune si distributie pentru a fi vizu-
alizate, s-a propus o tehnica standardizata pentru realizarea radiogra-
fiilor de pneumoconioze care sa puna in evidenta cat mai precoce modi-
ficarile pulmonare.
Pentru o calitate ireprosabila a radiografiilor este necesar sa fie
asigurate filme de buna calitate, o pozitionare corecta a pacientului, o
developare corecta a filmului.
Exista patru grade de apreciere a calitatii radiografiilor in
silicoza:
1: calitate buna.
2: calitate acceptabila – fara defecte tehnice care sa impiedice
interpretarea si clasificarea.
3: calitate acceptabila – exista defecte tehnice, dar interpretarea
si clasificarea pot fi realizate.
4: inacceptabila pentru clasificare.
NB: daca radiografia nu intruneste nivelul “1” de calitate, atunci cand
se realizeaza interpretarea trebuie totdeauna mentionat care sunt defectele
tehnice.
Clasificarea anomaliilor radiologice in concordanta cu codificarea
stabilita de Biroul International al Muncii este utila in scop descriptiv, in
scop epidemiologic, si pentru prognosticul bolii.
Opacitatile parenchimatoase prezente in silicoza sunt codificate in
functie de:
(1) marime: opacitati mici si, respectiv, opacitati mari;
(2) forma: opacitati nodulare pentru opacitatile mici, si respectiv
opacitati neregulate (pentru opacitatile mari);
(3) distributie: localizarea la nivelul parenchimului pulmonar;
(4) profuzie: abundenta opacitatilor la nivelul parenchimului,
crite- riu valabil doar pentru opacitatile mici.
Citirea radiografiilor in pneumoconioze se face de catre Comisia de
Pneumoconioze prin comparatie cu radiografia pulmonara standard
din
setul de radiografii elaborat de Biroul International al
Muncii.
Opacitatile mici cu aspect nodular si diametrul sub 1 cm, carac-
terizeaza silicoza simpla. Sunt: opacitati rotunde (nodulare), cu contur
regulat, de intensitate subcostala sau costala, distribuite simetric in
ambele campuri pulmonare, localizate initial in campurile pulmonare
mijlocii cu migrare spre campurile superioare (respecta totdeauna
varfurile), care au tendinta sa conflueze si sa formeze opacitati mari.
Opacitatile cu:
- caracterele descrise si cu diametrul(d) <1,5 mm- se codifica - "p"
- caracterele descrise si cu d=1,5-3 mm- se codifica - "q"
- caracterele descrise si cu d=3-10 mm - se codifica - "r"
NB: se pot utiliza si codificari de tipul p/q sau q/r atunci cand
dimensiunile
opacitatilor sunt
diferite.
Profuzia (densitatea) opacitatilor se refera la multitudinea opaci-
tatilor si se codifica:
absenta opacitatilor = 0
putine opacitati = 1
numeroase opacitati = 2
foarte numeroase opacitati = 3
Aceste patru categorii se divid in 12 subcategorii respectiv: 0/–
0/0
0/1 1/0 1/1 1/2 2/1 2/2 2/3 3/2 3/3 3/+, aprecierea facandu-se prin
comparatie cu setul de radiografii standard elaborate periodic de Biroul
International al Muncii (ILO). Aprecierea profuziei este importanta pen-
tru ca ea reprezinta in fapt aprecierea posibilitatii de coalescenta
a
microopacitatilor (cu cat numarul microopacitatilor este mai mare, cu
atat mai mare riscul de aparitie al opacitatilor mari); este prin urmare
un im- portant element care caracterizeaza prognosticul evolutiv al bolii.
Opacitatile mari cu diametrul >1 cm caracterizeaza fibroza
masiva progresiva (FMP)- forma evolutiva severa a silicozei.
Se codifica:
„A”- opacitati cu diametrul mai mare decat un centimetru care insu-
mate realizeaza o opacitate mai mica decat 5 cm;
„B”- opacitate cu diametrul mai mare decat 5 centimetri dar mai mica
decat echivalentul zonei pulmonare superioare drepte (zona de plaman
care se intinde intre marginea superioara a hilului si varful pulmonar);
„C”- opacitate care depaseste ca intindere echivalentul zonei pulmo-
nare superioare drepte.
In afara leziunilor caracteristice silicozei au fost codificate si alte
leziuni ce pot coexista cu leziunile silicotice astfel:
ax= coalescenta opacitatilor mici
aa= aorta aterosclerotica
at= ingrosare pleurala apicala
bu= bula
ca= cancer–exclusiv mezoteliom
cg= calcificari nodulare
co= anomalie de forma sau dimensiune a cordului
cp= se refera la imaginea radiologica sugestiva pentru cordul
pulmonar cronic
cv= cavitate
di= distorsiune a unei structuri intratoracice
ef= efuziune pleurala
em= leziuni de emfizem
fr= fracturi costale
hi= hiluri marite
ho= fibroza in „fagure de miere”
px= imagine de pneumotorax
kl= linii Kerley
tb= semnifica prezenta leziunilor tuberculoase sau sechelelor
es= calcificare circumferentiala in "coaja de ou" a ganglionilor
hilari, imagine care apare la 5-10% dintre pacientii cu
silicoza. Imaginea de tip "es" a fost descrisa insa si in:
sarcoidoza, boala Hodgkin dupa iradiere, blastomicoza,
histoplasmoza, amiloidoza, sclerodermie.
Este obligatoriu ca la interpretarea radiografiei sa se
mentioneze si simbolurile leziunilor asociate.
Pe baza modificarilor radiologice se poate realiza o stadializare a
silicozei:
stadiul I = 1p, q, r
stadiul I/II = 2p, q, r
stadiul II = 3p, q, r
stadiul II/III = prezenta ax
stadiul III = fibroza masiva progresiva- prezenta leziunilor mari A,
B, C
BIOPSIA PULMONARA
7. Forme clinice
Tratamentul
medicamentos
Dogma ca “e mai usor sa previi decat sa tratezi” aplicabila si in
cazul silicozei, face ca stabilirea diagnosticului sa constituie un motiv de
frus- trare atat pentru medic cat si pentru pacient deoarece nu exista un
trata- ment eficient pentru aceasta boala. Tratamentul medicamentos
vizeaza ameliorarea simptomelor din silicoza precum si prevenirea si
tratarea
complicatiilor bolii.
Bibliografie selectiva:
1. Definitie
2. Etiologie
An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
4. Anatomie patologica
5. Diagnostic pozitiv
Tabloul clinic
Examenele de laborator si
paraclinice
Diagnosticul
diferential
Imaginea radiologica a azbestozei cu opacitati mici necesita
diagnostic diferential cu orice pneumopatie interstitiala difuza, alte
pneumoconioze sau
carcinomatoza pulmonara, diagnosticul diferential fiind adesea un diag-
nostic de excludere.
6. Diagnostic de profesionalitate
7. Masuri de prevenire
Bibliografie selectiva:
1. Definitie
2. Etiologie
Istoric. Epidemiologie
Pneumoconioza minerului la carbune sau “plamanul negru” a fost
mentionata pentru prima data in anul 1831. In multe tari europene au
fost diagnosticate mii de cazuri de pneumoconioza la minerii de
carbune, insa incidenta bolii a scazut foarte mult in ultimele decade.
Astfel, in Statele
Unite ale Americii prevalenta bolii la minerii din subteran a fost de 11,2%
in perioada 1970-1974 si de 3,3% in 2005-2006. In Marea Britanie in
perioada 2007-2016 au fost diagnosticate anual 200-300 de cazuri de
pneumoconioza. La nivel global in anul 2013 s-au raportat 25 000 de
decese cauzate de pneumoconioza minerului la carbune.
5. Diagnostic pozitiv
Diagnosticul
diferential
Pot fi luate in discutie ca diagnostic diferential: cancerul
pulmonar, bolile de colagen, alveolita alergica extrinseca sau tuberculoza
pulmonara.
6. Masuri de prevenire
1. Definitie
2. Etiologie
Aluminiul este cel mai raspandit metal din scoarta terestra, are
culoare alb- argintie, este ductil, maleabil, rezistent la presiune
mecanica, se prelucreaza cu usurinta, are conductibilitate termica buna.
In aer se acopera cu o pelicula foarte subtire, de oxid de aluminiu, care
este ade- renta si il protejeaza de actiunea oxigenului, ii creste rezistenta
si deter- mina mentinerea culorii.
Expunerea profesionala la aluminiu se produce pe parcursul
activitatilor industriale de productie si utilizare a metalului si a compu-
silor sai:
- industria de productie primara si secundara de aluminiu;
- industria metalurgica (aluminiul intra in compozitia diferitelor
aliaje);
- industria constructoare de masini, nave si avioane;
- fabricarea liniilor electrice aeriene;
- fabricarea vaselor, rezervoarelor sau serpentinelor utilizate in
industria chimica;
- industria explozibililor si artificiilor;
- fabricarea in stare pura a unor metale si in procesul de sudare
datorita proprietatii numite aluminotermie (cantitatea impor-
tanta de caldura care se degaja din reactia cu oxigenul, alu-
miniul avand o afinitate crescuta pentru oxigen);
- confectionarea profilurilor pentru acoperisuri, usi, ferestre,
decoratiuni interioare;
- fabricarea cutiilor de aluminiu pentru imbutelierea produselor
carbogazoase si a berii, fabricarea ambalajelor alimentare;
- industria vopselurilor–sub forma de pulbere intra in com-
pozitia vopselurilor carora le confera calitate superioara dato-
rita puterii de reflectie a caldurii si luminii si rezistenta
crescuta;
- fabricarea bronzului;
- utilizarea ca material abraziv (corindonul);
- purificarea apei, rafinarea zaharului, industria hartiei (mine-
rale cu continut de aluminiu- bentonita si zeolitul);
- obtinerea de produse industriale, casnice, de consum si
medici- nale (compusii de aluminiu);
- industria nanotehnologiilor.
Istoric. Epidemiologie
La inceputul anilor ’40, Shaver si Riddel au observat la 10% dintre
lucratorii expusi la oxid de aluminiu ca au modificari compatibile cu
fibroza interstitiala pulmonara. Primul caz de aluminoza a fost raportat
de catre Goralewski, in anul 1947, la un lucrator dintr-o fabrica de
munitie din Germania. Un studiu efectuat de Kraus si colab. (2006) pe
un lot de
62 de lucratori din doua fabrici de pudra de aluminiu din Germania a
evidentiat prezenta aluminozei la un numar de 15 lucratori, iar in
perioada
1956- 2014 in Japonia au fost raportate alte 17 cazuri.
4. Anatomie patologica
5. Diagnostic pozitiv
Diagnosticul
diferential
Se preteaza la diagnostic diferential: tuberculoza miliara, carcino-
matoza pulmonara, sarcoidoza, sindromul Hamman-Rich,
hemosideroza din stenoza mitrala, alte pneumoconioze (silicoza,
caolinoza, berilioza).
6. Diagnostic de profesionalitate
7. Masuri de prevenire
Bibliografie selectiva:
1. Definitie
2. Etiologie
4. Anatomie patologica
5. Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv al beriliozei este de cele mai multe ori dificil
si este un diagnostic de excludere. Se bazeaza pe urmatoarele
elemente:
(1) istoric de expunere profesionala semnificativa la beriliu; (2) tablou
clinic; (3) investigatii paraclinice si de laborator (examene radiologice,
evaluarea functiei pulmonare, prezenta beriliului in tesuturi si ganglioni
limfatici, testul de transformare limfocitara-TTL in sange si in lichidul
de lavaj bronhoalveolar, examen de urina, teste cutanate).
Anamneza profesionala stabileste perioada de expunere la beriliu
care poate fi de la cateva luni pana la cativa ani.
Tabloul clinic
Berilioza acuta se manifesta prin simptomatologie de
rinofaringita si/sau traheobronsita acuta, severitatea simptomelor fiind
dependenta de cantitatea de beriliu inhalata. Pacientii cu rinofaringita
acuza dificultati la deglutitie, iar la examenul clinic se evidentiaza
hiperemia mucoasei nazale si faringiene, sangerari, fisuri si ulceratii la
nivelul mucoase nazale, chiar perforatii de sept nazal. Traheobronsita se
manifesta prin tuse irita-tiva, dureri retrosternale si dispnee la eforturi
moderate, iar la examenul pulmonar sunt prezente raluri bronsice.
Intreruperea expunerii deter- mina reversibilitatea procesului
inflamator in 3-6 saptamani.
Berilioza cronica apare cel mai frecvent la 10-15 ani de la prima
expunere. Boala poate fi asimptomatica sau pacientii pot acuza dispnee
de efort, care progreseaza lent spre dispnee de repaus, tuse seaca initial,
apoi productiva, dureri toracice localizate retrosternal si la nivelul
bazelor pulmonare. Simptomatologia respiratorie este insotita de
fatigabilitate, inapetenta, scadere ponderala si artralgii. Examenul
obiectiv poate fi in limite normale sau poate evidentia semne de
insuficienta respiratorie (cianoza de diverse grade, hipocratism digital,
hipertensiune pulmonara), leziuni cutanate, adenopatii,
hepatosplenomegalie. Pulmonar se pot aus- culta raluri bronsice bazal
bilateral.
Examenele de laborator si
paraclinice
Radiografia pulmonara standard are aspect normal la aproxima-
tiv jumatate dintre pacientii cu berilioza pulmonara cronica, in stadii
incipiente. Odata cu progresia bolii, modificarile radiologice pot fi
grupate in 3 stadii:
I- micronodulatie fina, bilateral, simetric in ambele campuri
pulmonare sau aspect de “geam mat”, fara implicarea hilurilor sau
a pleurei;
II- fibroza reticulara cu aspect de “fagure de miere”, micro-
nodulatie mai accentuata fata de primul stadiu, prezenta mai ales
in campurile mijlocii si superioare. Pot fi prezente adenopatii
hila- re care maresc proiectia hilurilor. Apare tendinta de
confluare a opacitatilor nodulare;
III- fibroza progresiva, in benzi groase, micronoduli cu diametrul
de pana la 5 mm, cu tendinta la confluare si formare de mase
dense. Uneori micronodulii au margini imprecis conturate, cu
aspect de “fulgi de zapada”. Nu exista interesare pleurala.
Tomografia computerizata de inalta rezolutie (HRCT) este o
metoda de diagnostic mai sensibila comparativ cu radiografia pulmonara
standard. Evidentiaza micronoduli pulmonari distribuiti peribronho-
vascular si in scizuri. In 50% din cazuri se observa ingrosari ale
scizurilor interlobare. Alte modificari includ: opacitati cu aspect de
“geam mat”, fibroza “in fagure de miere”, conglomerate si ingrosari ale
peretilor bronsici. Adenopatiile hilare si mediastinale sunt identificate in
39% din cazuri. Pot fi observate si calcificari “in coaja de ou”.
Testele functionale respiratorii pun in evidenta, in functie de sta-
diul bolii, disfunctie ventilatorie restrictiva, obstructiva sau mixta,
creste- rea volumului rezidual, scaderea transferului de CO.
Lavajul bronhoalveolar in berilioza cronica se caracterizeaza prin
cresterea numarului de limfocite (> 20% limfocite din totalul populatiei
celulare din lichidul de lavaj).
Biopsia pulmonara poate pune in evidenta granuloame non-
cazeoase, care microscopic sunt greu de diferentiat de granuloamele din
sarcoidoza. Testele histochimice negative pentru micobacterii sau fungi
exclud bolile infectioase granulomatoase.
Testul de transformare fibroblastica (TTL) in sange sau
din
lichidul de lavaj bronhoalveolar poate fi pozitiv la expusii la beriliu,
inainte de aparitia leziunilor pulmonare vizibile radiologic sau inainte
de prezenta tulburarilor functionale. Studiile sugereaza ca TTL efectuat
din sange reprezenta un indicator al sensibilizarii la beriliu, dar nu se
core- leaza neaparat cu boala pulmonara. TTL efectutat din lichidul de
lavaj poate evidentia valori peste 20% ale limfocitelor, fiind mai specific
comparativ cu cel din sange.
Alte analize de laborator pot fi modificate, fara sa fie specifice
beriliozei: VSH crescut, numar de eritrocite crescut,
gammaglobuline
crescute, acid uric si calciu seric crescute. Angiotensin- convertaza are
valori normale.
Determinarea Be in urina. Prezenta beriliului in urina reprezinta
un marker al expunerii. Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra
valoarea limita biologica pentru lucratorii expusi profesional este 2 µg/L
la sfarsitul schimbului de lucru.
Testele cutanate la beriliu pot fi pozitive si confirma sensibilizarea,
dar nu reprezinta un test de boala. De asemenea, un test negativ nu
exclu-
de diagnosticul de berilioza.
Diagnosticul
diferential
6. Diagnostic de profesionalitate
7. Masuri de prevenire
Bibliografie selectiva:
1. Agency for Toxic Substances and Disease Registry- Adendum to the toxico-logical
profile for berrillium, 2015
2. Balmes J et al.- An Official American Thoracic Society Statement: Diagnosis and
Management of Beryllium Sensitivity and Chronic Beryllium Disease- Sm J Crit Care
Med, 2014, 15, 10:e34- e59
3. Cheva A, Kilmpasani M, Stathakis E, Dimitriadis I, Mpikos V, Papaemmanouil S-
Sarcoidosis or Berylliosis? Two diseases with similar histologic findings- Ann Transl
Med 2016;4(22):AB042
4. Cullinan P et al.- Occupational lung diseases: from old and novel exposures to
effective preventive strategies- Lancet Respir Med, 2017
5. Culver D- Beryllium disease and sarcoidosis still besties after all these years?- Eur
Respir J 2016; 47:1625- 1628
6. Dweik R.- Berylliosis, 2015-https://emedicine.medscape.comarticle/296759
7. Fontenot et al.- Beryllium- induced hypersensitivity: genetic susceptibility
and neoantigen generation- J Immunol, 2016; 196(1):22-27
8. Gossman W, Bhimji S- Berylliosis (Chronic Beryllium Disease), 2018-
https://www.ncbi.nlm.nih,gov/books/NBK470364/
9. Homayoun K- Beryllium Disease in Respiratory System, ILO Encyclopaedia, 2012,
www.iloencyclopaedia.org
10. Hotarare de Guvern nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinṭelor minime de
securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protecṭiei lucratorilor impotriva
riscurilor legate de prezenṭa agenṭilor chimici, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 845 din 13/10/2006, cu completarile si modificarile ulterioare
11. Hotarare de Guvern nr.355/2007 privind supravegherea sanataṭii lucra-torilor
publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr.332/17/05/2007, cu comple-tarile si
modificarile ulterioare
12. Hulo S et al- Beryllium in exhaled breath condensate as a biomarker of
occupational
exposure in a primary aluminum production plant- International Journal of Hygiene
and Environmental Health, 2016, 219, 1:40-47
13. ILO- Guidelines for the use of the ILO International Classification of
Radiographs of Pneumoconioses Revised edition 2011, Geneva
14. Müller- Quernheim J- Chronic beryllium disease- Orphanet Encyclopedia,
2005-
http://www.orpha.net/data/patho/GB/uk-CBD.pdf
15. Naghi E, Rascu A- Berilioza in Pneumologie, sub coord. Bogdan MA, Cap. 28.
Pneumoconiozele, 2008, Editura Universitara „Carol Davila”, Bucuresti, p. 300-303,
ISBN: 978- 973- 708- 283- 1
16. Nin C S et al.- Thoracic lymphadenopathy in benign diseasea: A state of art
review- Respiratory Medicine, 2016; 112:10-17
17. Ohshimo S, Guzman J, Costabel U et al.- Differential diagnosis of granulomatous
lung disease: clues and pitfalls- Eur Respir Rev 2017; 26:170012
18. Ordinul nr. 551/2016 privind infiinṭarea Comisiilor medicale de pneumo-conioze,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei
19. Petukh M et al.- Chronic Beryllium Disease: Revealing the role of beryllium ion
and small peptides binding to HLA- DP2, PloS One, 2014; 9(11):e111604
20. Sawer R, Maier L- Chronic beryllium disease: un update model interaction
between innate and acquired immunity- Biometals, 2011, 24(1):1-17
21. Weinberger S, Mandel J- Diffuse Parenchymal Lung Diseases Associated With
Known Etiologic Agents- Principles of Pulmonary Medicine (Seventh Edition),
2019
22. www.erswhitebook.org/
3.3. Alveolitele alergice extrinseci
Agripina Rascu
1. Definitie
Alveolitele alergice extrinseci (AAE) cunoscute si ca pneumopatii
prin hipersensibilizare (HP) reprezinta un grup de boli inflamatorii pul-
monare, cu implicarea peretilor alveolari si a cailor aeriene terminale,
declansata de inhalarea repetata a unor particule organice si anorganice
fin dispersate (care sa constituie fractiune respirabila) de catre o gazda
susceptibila.
Istoric. Epidemiologie
Actinomicete termofile:
Micropolispora faeni (Faenia
rectivirgula);
1.Plamanul fermierului fan; furaje; paie; cereale; Thermoactinomyces vulgaris;
balegar; substante vegetale Thermoactinomyces sacchari
Prima forma de AAE
mucegaite Fungi:Aspergillus sp.;
descrisa; reprezinta
tipul cel mai frecvent sisteme de climatizare Aspergillus umbrones;
intalnit Candida albicans;
nutreturi animale cu Streptomyces sp.; Penicillium
continut de soia brevicompactum; Penicillium
olivicolor; Rhizopus sp.
4. Plamanul
branzarilor
branzeturi mucegaite Penicillium (casei;
(plamanul
roqueforti)
muncitorilor din
industria
branzeturilor)
ingrasaminte si resturi
5. Plamanul vegetale contaminate; Streptomyces albus;
horticultorilor compost “de padure” Aspergillus sp.;
(gradinarilor) utilizat de cultivatorii de Cryptostroma corticale
orhidee
Actinomicete termofile:
Micropolispora faeni;
Thermoactinomyces vulgaris;
6. Boala cultivatorilor compost pentru ciuperci Actinobifida dichotomica;
de ciuperci Exellospera flexurosa;
Thermomonospera alba
Micromycetes: Aspergillus
glaucus; Lycoperdon;
Pholiottes; Pleurottes
osteatus
Hypsizigus marmoreus
7. Boala muncitorilor
care lucreaza lemnul:
mucegaiuri din scoarta de Coniosporium corticale;
-boala decorticatorilor artar Cryptostroma corticale;
de artar Aureobasidium sp.;
pulberi de sequoia
- sequioza Penicillium sp.; Rhizopus sp.;
(rumegus rosu)
- boala taietorilor de Alternaria sp.; Pellularia sp.
lemne
- boala “drujbistilor”
Actinomicete termofile:
11. Bagasioza reziduuri mucegaite de
-Thermoactinomyces vulgaris
bagasa rezultata din
AAE la „bagasa”
prelucrarea trestiei de zahar -Thermoactinomyces
sacchari
134
12. Plamanul pulberi de ceai Candida albicans
cultivatorilor de ceai
-prelucratorii de pluta
pluta mucegaita Penicillium frequentas
-utilizatorii dopurilor
de pluta (imbutelierea
vinului)
16. Plamanul de
detergent detergenti care au continut Enzime de Bacil Subtilis
de enzime
- producatorii si
utilizatorii de
detergent
17. Plamanul
lucratorului din aerosoli din lichide de Mycobacterium
industria de prelucrare prelucrare a metalelor immunogenum
a metalului.
18. Plamanul
lucratorului din perdele de dus, pereti cu Phoma Violacea,
industria de mucegai Rhodotorula rubra
hidroterapie
19. Plamanul
lucratorului din adezivi, spume izocianati
industria mase plastice poliuretanice,
si constructii
135
21. Plamanul Alternaria, Curvularia,
saxofonistului Mycobacterium chelonae,
instrumente de suflat Phoma, Rhodoturola,
- lucratorii care
contaminate Paecilomyces ilacinus,
utilizeaza sau repara
Fusarium, Candida species,
instrumente de suflat
Ulocladium botrytis,
Cladosporium sp
25. Boala
cultivatorilor si pulberi de tutun A. fumigatus
prelucratorilor de
tutun
26. Plamanul
lucratorului din pulberi carbune Monocillium sp (?)
industria carbunelui Penicillium
(de suprafata- ex. citreonigrum
turba)
Bacterii
28. Plamanul pulberi textile, pene, puf,
Fungi: Aspergillus Candida
lucratorului din fulgi contaminate cu
albicans; Streptomyces sp.;
industria de confectii mucegaiuri, bacterii
Penicillium
136
29. Plamanul incaperile muzeelor mucegaiuri
personalului din
muzee
4. Diagnostic pozitiv
Tabloul imagistic:
Radiografia pulmonara standard nu este element de certitudine
diagnostica. In forma acuta sunt prezente microopacitati nodulare, ima-
gini de „sticla mata” distribuite difuz in ambele campuri pulmonare cu
exceptia varfurilor. Modificarile radiologice dispar in 3-4 saptamani
dupa stoparea expunerii, in concordanta cu ameliorarea tabloului clinic.
Radio- grafia pulmonara poate fi normala, chiar in prezenta unor
manifestari clinice evidente. In forma subacuta modificarile radiologice
sunt de tip reticulo-nodular, “sticla mata”, uneori “fagure de miere”. In
forma cronica apar modificari fibrotice progresive cu reducerea
volumului pulmonar.
Tomografia cu inalta rezolutie (HRCT) este mult mai utila, consi-
derata chiar procedura imagistica de electie pentru diagnostic. Pot fi
prezente:
in forma acuta: opacitati in „sticla mata” si/sau microopacitati
nodulare asezate centrolobular cu preponderenta in lobii
inferiori;
in forma subacuta: noduli centrolobulari, sechestre de aer sau
perfuzii in mozaic;
in forma cronica: imagini de fibroza cu aspect de „fagure de
miere”, zone de „sticla mata”, noduli centrolobulari, bronsiectazii
de tractiune, leziuni de emfizem, zone de „air trapping”, perfuzie
mozaicata.
Modificari imunologice:
prezenta anicorpilor precipitanti de tip IgG in ser este un
marker de expunere, dar nu constituie un element diagnostic.
lavajul bronhoalveolar: este cea mai sensibila metoda de
diagnostic.
Citologia lichidului de lavaj are configuratie diferita in functie de
stadiul bolii:
in prima saptamana dupa expunere predomina neutrofilele,
care evolueaza spre normalizare dupa 1-2 saptamani de la
stoparea expunerii.
in formele subacute si cronice de boala (dupa expuneri
repetate) predomina limfocitele (peste 50% din populatia
celu- lara a lichidului de lavaj), majoritatea fiind de tip supre-
sor/citotoxic (CD8), se asociaza prezenta de mastocite si
plasmocite. In formele fibrozante raportul CD4/CD8 poate fi
supraunitar.
5. Diagnostic de profesionalitate
Bibliografie selectiva:
1. Date generale
3. Anatomie patologica
4. Diagnostic pozitiv
Examenele de laborator si
paraclinice
Diagnosticul
diferential
5. Masuri de prevenire
Bibliografie selectiva:
1. Date generale
3. Anatomie patologica
4. Diagnostic pozitiv
5. Diagnostic de profesionalitate
6. Masuri de prevenire
Bibliografie selectiva:
1. Etiologie
2. Istoric
4. Diagnostic pozitiv
Bibliografie selectiva:
1. Date generale
Clasificare
164
-industria metalurgica pneumonie chimica,
(obtinerea aliajelor); sindromul de
12. Hidrura de litiu -industria ceramica; insolubila in apa, detresa respiratorie
-industria chimica foarte reactiva acuta, bronsiolita
(utilizata ca si catalizator obliteranta
chimic)
-industria producatoare
de poliuretani, vopseluri, compusi cu greutate sindrom iritativ al
insecticide si ierbicide; moleculara mica, cailor aeriene
13. Izocianati -utilizati in procedeele de fara miros, oxidanti superioare si
laminare si emailare; puternici inferioare
-industria mobilei si de
prelucrare a rasinilor
-se formeaza in silozuri
dupa depozitarea sindrom iritativ de
cerealelor proaspete; cai aeriene
-industria de productie a insolubili in apa, superioare,
14. Oxizi de azot fertilizatorilor, culoare bruna la pneumonie chimica,
-procedeul de sudura in concentratii mari bronsiolita
arc electric; obliteranta,
-procese tehnologice din sindromul de
care rezulta produsi de detresa respiratorie
ardere acuta
sindrom iritativ de
rezulta din: cai aeriene
15. Ozon -procedeul de sudura in miros dulceag, superioare,
arc electric, solubilitate scazuta pneumonie chimica,
-utilizarea copiatoarelor, in apa sindromul de
-procedeul de albire a detresa respiratorie
hartiei acuta
165
-productia bateriilor, chimica, edem
-agricultura (utilizat la pulmonar acut,
obtinerea emfizem
insecticidelor) (expunere cronica la
concentratii mici)
sindrom iritativ al
-industria metalurgica cailor aeriene
4. Cobalt (obtinerea aliajelor oxidant superioare,
magnetilor, uneltelor din bronhospasm, fibroza
metale dure) pulmonara (expunere
cronica)
-industria metalurgica
5. Mangan (obtinerea aliajelor) oxidant febra de fum
-industria vopselurilor
(productia de pigmenti si
oxidanti)
-industria chimica si pneumonie chimica,
6. Mercur metalurgica (procedeul de inodor sindromul de detresa
electroliza, la extractia respiratorie acuta
minereurilor)
-industria electronica
-industria metalurgica astm bronsic,
7. Nichel (electroplacare); miros intens pneumonie chimica
-industria chimica
-industria metalurgica aerosoli de culoare sindrom iritativ al
8. Zinc (obtinerea aliajelor, agent alba cailor aeriene
anticoroziv, galvanizare) superioare, febra de
fum
Mecanisme patogenice
Proprietatile fizice si chimice ale agentilor chimici care patrund pe
cale respiratorie sunt principalii factori care influenteaza locul de
actiune si efectele. Solubilitatea in apa reprezinta un factor determinant
pentru depozitarea substantei chimice la niveluri diferite ale aparatului
respi- rator. Compusii cu solubilitate crescuta raman la nivelul cailor
aeriene superioare, se dizolva si se concentreaza in faza apoasa a
mucusului sau pot fi absorbite in sange. Substantele cu solubilitate
scazuta ajung in caile aeriene inferioare, producand leziuni la nivelul
alveolelor si epiteliului bronsiolelor terminale. Toxicitatea particulelor
este influentata si de marimea, densitatea si forma acestora. Particulele
cu diametru peste 10 µ sunt retinute la nivelul nazofaringelui sau
depozitate in laringe. Cele cu
diametru intre 3 si 10 µ raman la nivelul traheei, bronhiilor mari, iar
particulele intre 0,5 si 3 µ se depoziteaza in caile aeriene distale si in
alveole. Particulele mai mici de 0,5 µ se comporta ca un gaz si pot fi
exhalate (cu clearance-ul alveolar).
Efectele pot fi tranzitorii, iritative usoare, cu evolutie pana la
sindrom de detresa respiratorie, in functie de concentratia substantei si
de durata de expunere. De exemplu, amoniacul si clorul (solubile in apa)
in concentratii mici produc fenomene iritative ale tractului respirator
superior precum si la nivelul mucoasei conjunctivale. Expunerea la
concentratii moderate determina disfonie, tuse si bronhospasm, iar
expunerea la concentratii mari, sindrom de detresa respiratorie si deces.
Agentii chimici cu solubilitate scazuta sau insolubili in apa, asa cum
sunt: fosgenul sau oxizii de azot, dupa inhalare produc o usoara iritare a
cailor respiratorii superioare si se depoziteaza apoi la nivelul tractului
respirator inferior, determinand inflamatia care poate evolua pana la
necroza a parenchimului pulmonar.
Manifestari clinice
Substantele chimice cu solubilitate crescuta sau cele sub forma de
particule cu dimensiuni mai mari (> 10 µ) pot produce arsuri severe la
nivelul mucoasei nazale, esofagiene, traheale sau bronsice la cateva
minute de la expunere, insotite de efecte sistemice: lacrimare, fenomene
de rinita, epistaxis, tulburari de deglutitie, tuse iritativa sau dispnee.
Examenul clinic poate evidentia arsuri la nivelul orofaringelui, mucoase
eritematoase, disfonie, sputa cu coloratie neagra, tahipnee, wheezing,
raluri sau cianoza extremitatilor.
Examenele de laborator si paraclinice utile pentru evalua-
rea starii pacientului sunt: gazometrie arteriala, EKG, radiografie
pulmo- nara standard, teste functionale respiratorii.
Manifestarile clinice, examenele de laborator, investigatiile para-
clinice si expunerea profesionala constituie elementele de diagnostic
pozitiv.
Evolutie si complicatii
Recuperarea dupa expunerea la gaze toxice este completa in mod
obisnuit. Cele mai frecvente complicatii intalnite sunt: insuficienta res-
piratorie acuta, aparuta mai ales dupa afectarea severa a laringelui, si
edemul pulmonar acut non-cardiogen. La mai putin de 10% dintre
pacienti pot aparea: sindrom reactiv de cai aeriene (RADS), bronsita
cronica, bronsiolita obliteranta, bronsiectazii.
Mecanismul carcinogenezei
177
menajer, tutunului si altor substante
organice.
15. Gaze de sudura Plaman Rezulta pe parcursul activitatilor care
necesita procedee de sudare.
16. Gaze mustar Plaman Au fost produse si utilizate ca gaze de
lupta in primul Razboi Mondial.
17. Nichel si compusi Cavitate Expunerea are loc in conditiile exploatarii
nazala/ si prelucrarii minereului. Este utilizat la
sinusuri prelucrarea si alierea otelului, productia
Laringe bateriilor, pentru procedee de placare cu
Plaman nichel, in industria vopselurilor.
18. Particule Plaman Sunt expusi lucratorii care desfasoara
respirabile din activitati in aer liber.
aerul poluat
Cavitate Sunt intalnite in industria forestiera, de
19. Pulberi de lemn nazala/ prelucrare a lemnului, constructii,
sinusuri tamplarie.
Laringe
20. Pulberi de piele Cavitate Expunerea se produce in conditiile
naturala nazala/ prelucrarii, procesarii si reparatiilor
sinusuri incaltamintei si altor produse din piele.
21. Plutoniu Plaman Este utilizat in industria nucleara.
Sunt utilizate in diagnostic si tratament
22. Radiatii X si Plaman medical, in industria nucleara, in defecto-
gamma scopie.
23. Radiu- 226 si Sinusuri si Sunt utilizati la obtinerea vopselelor
compusii de mastoida luminis-cente si in chimie.
dezintegrare
24. Radiu- 228 si Sinusuri si Aceleasi utilizari ca Radiu- 226.
compusii de mastoida
dezintegrare
25. Radon 222 si Este intalnit in minerit si alte activitati
produsii de Plaman desfasurate in subteran, in procesarea
dezintegrare ai minereurilor.
radonului
Este produs prin fisiune nucleara si are
26. Strontiu 90- Plaman utilizari in medicina ca trasor radioactiv si
izotop radioactiv in radioterapie, in industrie pentru
masurarea grosimii.
27. Talc cu continut Plaman Este utilizat in industria cosmetica, in
de azbest manufacturarea ceramicii si hartiei.
178
Tabel 23. Ocupatii, industrii si procese tehnologice cu expunere
la agenti cancerigeni grupul 1 IARC
Nr. Ocupatii, industrii si procese tehnologice Localizare
Crt.
1. Extractia miniera subterana a hematitei (cu expunere la radon) Plaman
2. Gazificarea carbunelui Plaman
3. Procesul Acheson (procesul de sinteza a grafitului si carburii de Plaman
siliciu)
4. Productia alcoolului isopropilic prin utilizarea acizilor tari Cavitate
nazala
5. Productia aluminiului Plaman
6. Productia cauciucului Plaman
7. Productia cocsului Plaman
8. Productia de fonta si otel Plaman
9. Vopsitori Plaman
179
6.3. Forme de cancer al aparatului respirator
Etiologie
Forme histopatologice
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv
Forme
histopatologice
Diagnosticul pozitiv
Etiologie
Forme histopatologice
Bibliografie selectiva:
©Copyright 2019