Sunteți pe pagina 1din 97

Electrosecuritate – suport de curs

CAP.1. INTRODUCERE

1. Importanţa cunoştinţelor de electrosecuritate


Statisticile arată că, din păcate majoritatea accidentelor prin electrocutare nu se
întâmplă în industrie , unde se lucrează cu tensiuni şi curenţi mari, într-adevăr
periculoase , ci în gospodăriile particulare, la micii consumatori.
În ciuda faptului că proiectanţii şi producătorii se ocupă în mod deosebit de
securitatea electrică a produselor lor, totuşi în rândul consumatorilor sunt multe
accidente , datorită mai ales lipsei de minime cunoştinţe în domeniul electric şi mai
ales a necunoaşterii pericolelor şi a normelor de conduită corespunzătoare în utilizarea
şi repararea aparatelor electrocasnice .
Tot din surse statistice provine informaţia conform căreia referitor la accidentele din
locuinţe :
- 22% din accidente se întâmplă din cauza lipsei de întreţinere a instalaţiei
interioare, din cauza unor consumatori defectaţi, improvizaţii electrice
- 73% din accidente se întâmplă din cauza lipsei de cunoştinţe minime de
electrosecuritate, şi a ignorării pericolelor
- 5% din alte cauze vezi bibliografie (6)
Următorul tabel arată împărţirea pe grupe de vârste a accidentelor prin electrocutare.

DOMENIUL DE VÂRSTĂ PROCENTUL


ACCIDENTELOR
sub 10 ani 7,5%
11-14 ani 21,5%
16-18 ani 13%
21-30 ani 27%
31-40 ani 12%
Electrosecuritate – suport de curs

peste 40 de ani 19

Se poate observa ,cât de periclitată este vârsta de gimnaziu, vârsta primei pubertăţi,
când copiii doresc să-şi încerce puterile, să dovedească lumii curajul , priceperea lor.
Putem scădea acest procentaj dacă în cadrul educaţiei tehnologice atragem atenţia
elevilor asupra pericolelor.
S-a constat de asemenea că în cazurile de electrocutare la care persoana nici nu s-a
gândit că ar fi pericol şi accidentul a fost o surpriză totală , urmările au fost mult mai
grave ,decât în cazurile în care cineva lucra cu prudenţă fiind conştient de pericol şi a
fost electrocutat.
Această lucrare îşi propune studiere problemei electrosecurităţii în instalaţiile casnice
şi industriale de joasă tensiune, tocmai ca să ofere cunoştinţe ample în acest domeniu.
Lucrarea poate fi folositoare pentru oricine care îl citeşte, dar mai ales pentru
profesorii de educaţie tehnologică , care prin vocaţia lor de dascăl au plăcerea de a-i
introduce pe elevi în lumea fascinantă a ştiinţei şi tehnologiei , dar au şi obligaţia de
a-i feri de pericolele care le-ar putea afecta sănătatea în cazul folosirii în necunoştinţă
de cauză a realizărilor practice ale ştiinţei şi tehnologiei.

2. Rolul pământului în electrosecuritate


Pământul poate fi conceput ca un conductor spaţial imens, în general neomogen
şi neizotrop. Ca orice corp şi pământul are o anumită rezistivitate electrică. În mod
empiric, intuitiv putem spune : cu cât rezistivitatea unui corp este mai mare , cu atât
mai greu trece curentul electric prin el. Pământul are o rezistivitate relativ mare faţă
de conductoarele obişnuite cum sunt cuprul, aluminiul. Valoarea rezistenţei
pământului depinde de tipul de sol : arabil , argilos , mlăştinos, nisipos şi este
influenţată de umiditate şi de temperatură. Cu cât umiditatea şi temperatura creşte cu
atât scade rezistivitatea solului Cu cât presiunea exercitată asupra solului creşte cu
Electrosecuritate – suport de curs

atât rezistivitatea sa scade. Aceste caracteristici se referă mai ales la straturile


superiore , până la adâncimea de 3 m.
În medie se poate considera rezistivitatea  100 m , valoare superioră faţă de
conductoarele obişnuite ca aluminiul , cuprul, cu 9 ordine de mărime. Totuşi valoare
rezistenţei solului este destul de mică , apropiată de valoarea conducoarelor
metalice, datorită secţiunii sale foarte mari , prin care poate trece curentul electric.
În unele situaţii pământul se poate folosi chiar pentru transportul curentului
electric. De exemplu în cazul tramvaielor , calea curentului este următoarea :staţia
de alimentare - firele aeriene de deasupra şinelor-colectorul tramvaiului- circuitul
electric al tramvaiului- şinele – pământul-staţia de alimentare.
În general rezistenţa a circuitului electric stabilit prin pământ este influenţată
simţitor de prezenţa electrozilor de intrarea –ieşire în şi din pământ. Aceşti electrozi
au construcţie specială şi se numesc prize de pământ.
După intrarea în pământ curentul se distribuie uniform , simetric în direcţie radială.
Pe măsura îndepărtării de electrod, secţiunea parcursă de curent creşte, densitatea de
curent scade , potenţialul pe suprafaţa pământului scade de la valoarea maximă pe
electrod până la zero la o distanţă foarte mare de electrod. Practic zona de influenţă
a prizei de pământ (în care potenţialul diferă încă de zero) corespunde unei emisfere
cu rază de aproximativ 20m. Pe suprafaţa solului , liniile echipotenţiale sunt cercuri
concentrice cu având centrul chiar electrodul prizei de pământ. Distanţa mai mare
de 20m se poate considera o zonă de potenţial nul.
Electrosecuritate – suport de curs

potenţialul pământului în apropi- U


erea scurgerii de curent

distanţa de la priza
20m 0m 20 m

Zonă de zona de influenţă a prizei de pământ Zonă de


potenţial nul potenţial nul
Electrosecuritate – suport de curs

Cap.2. EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC


ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

2.1. Efectele benefice ale curentului electric


Deoarece corpul uman însuşi foloseşte curenţi electrici de mică intensitate în
fucţionarea sa , medicina a descoperit multe efecte benefice ale curentului electric. De
exemplu:
- Stopul cardiac provenit din diferite cauze (înec, infarct,...) poate fi înlăturat ,
folosindu-se şocuri electrice de intensitate şi durată controlată de către medici.
- Electromagneţi de formă circulară sunt folosiţi în fizioterapie pentru tratarea
afecţiunilor coloanei vertebrale.
- Bolnavii cu afecţiuni ale sistemului nervos , suferind de paralizie
respiratorie , sau a membrelor inferioare pot din nou respira, merge , cu ajutorul
unor aparate care produc stimuli electrici artificiali, care înlocuiesc stimulii
nervoşi naturali
- Electrocauterizările înseamnă arderea rănilor, tumorilor, cu ajutorul unor
curenţi controlaţi, având avantajul că se poate bine delimita ţeşutul sănătos de
cel bolnav,.
intervenţia durează fracţiuni de secundă, nivelul de durere provocat fiind minim.
La intervenţii mai mici nici nu este nevoie de anestezie.
Cauterizarea din punct de vedere electric înseamnă aplicarea unei tensiuni de
frecvenţă mare pe ţesutul bolnav. Unul dintre electrozi este chiar „cuţitul”
chirurgului. Curentul care trece prin ţesut va avea ca efect o densitate mare de
curent şi o temperatură ridicată, ceea ce favorizează arderea în locul dorit şi
coagularea sângelui în regiunile învecinate, astfel munca chirurgului este
„curată”, fără sângerări.
Electrosecuritate – suport de curs

2.2. Efectele nocive ale curentului electric


 Electrocutarea – apare la atingerea obiectelor aflate sub tensiune în mod
normal, sau
în mod accidental –acestei teme îi vom acorda atenţie deosebită în sub capitolul
următor.
 Arsuri cauzate de curentul electric – arcul electric este acela ce produce
cele mai
grave arsuri. El poate deteriora ţesuturile pielii, dar la intensităţi şi durată mai mare
poate produce arderea muşchilor , ale organelor interne sau chiar a nervilor sau
oaselor. În astfel de cazuri , când arsura ajunge până la organele interne , accidentul
este de obicei mortal.
 Orbire- tot arcul electric de scurtcircuit de putere mare (sau la sudură
executată fără
echipament de protecţie) prin radiaţiile luminoase puternice poate arde retina ducând
la orbire temporară în cazuri mai uşoare şi orbire definitivă în cazuri mai grave
 Incendii – de multe ori auzim, vedem la ştiri despre incendii cauzate de
defectarea
instalaţiei electrice. Într-adevăr , deterioararea instalţiei electrice, a apatatelor electrice
este urmată de producerea de scântei, arcuri electrice, iar în medii favorabile acestea
pot produce incendii. Cuvântul cheie este “medii favorabile”. Producerea unei scântei
nu trebuie neapărat să ducă la o catastrofă. Ne putem feri de incendiile produse de
instalaţia şi aparatura electrică , dacă respectăm normele de securitate şi pază contra
incendiilor şi anume:
- Folosirea de tuburi de protecţie din material plastic neconductor şi
neinflamabil pentru instalaţiile din pereţii clădirii
- Folosirea de carcase neinflamabile pentru tablourile de distribuiţie
- Folosirea de siguranţe fuzibile şi automate autorizate şi neutilizarea de
improvizaţii
Electrosecuritate – suport de curs

- Evitarea supraîncărcării instalaţiei


- Folosirea de cabluri izolate şi verificarea periodică a izolaţiilor
- Unul din cele mai importante măsuri este depozitarea , aşezarea materialelor
uşor inflamabile, departe de instalaţiile, aparatele electrice
Alte detalii se mai găsesc în capitolul VI fiind vorba de norme de conduită în folosirea
instalţiilor electrice.
 Explozii - se pot produce în încăperi unde în caz accidental a ajuns gaz ,
sunt
depozitate materiale uşor inflamabile. Instalaţii şi aparatură electrică poate lucra şi în
medii periculoase , dar pentru acestea există construcţii speciale , încapsulări etanşe ,
de diferite grade de etanşietate , care sunt concepute şi executate pentru asfel de
împrejurări. În utilizările cotidiene însă instalţiile electrice trebuie ferite de asfel de
medii , reprezentând pericol eminent de explozie.

2.3. Electrocutarea
2.3.1. Aspectele fizice ale fenomenului
Trecerea curentului electric prin organismului uman poartă numele de electrocutare.
În continuare explicăm acest fenomen din punct de vedere al fizicii.
Pentru ca în locuinţă să funcţioneze orice aparat electric , trebuie să-l racordăm la cele
două poluri ale reţelei electrice de curent alternativ; la fază şi la nul.

F 220 V potenţialul fazei este VF= 220 V

O 0V potenţialul nulului este VO= 0 V

între cele două poluri există diferenţa de potenţial , deci tensiunea

U  VF  VO  220V - 0V  220V
Electrosecuritate – suport de curs

În acest caz este vorba de un circuit întrerupt, şi este caracterizat numai prin tensiunea
U.
Crent nu circulă deoarece cele două conductoare sunt izolate de aerul dintre ele care
are rezistenţa aproape infinit de mare. Deci intensitatea curentului I=0 A
În cazul în care la cele două poluri (conductoare ) se conectează un consumator de
rezistenţă echivalentă R , curentul va circulă dinspre fază ,către nul , prin intermediul
consumatorului .
Electrosecuritate – suport de curs

2.3.2.Câteva împrejurări periculoase frecvent întâlnite


 Atingerea cu obiecte metalice, sau cu mâna a celor 2 poli ai prizei (picioarele
sunt izolate de pământ prin covor , muşama izolatoare). Acest copil se joacă la priză.
Atinge ambii poli cu câte o bucată de sârmă . Calea curentului va fi :Faza reţelei de
alimentare - polul prizei- mâna dreaptă a copilului- braţul drept –inima – braţul stâng
– mâna stângă -celălalt pol al prizei- nulul reţelei

 Atingerea accidentală a fazei când suntem cu picioarele pe pământ . În


acest caz o femeie întinde rufele pe o sârmă instalată între casă şi un copac .
Accidental linia aeriană s-a rupt şi a căzut peste sârmă. Calea curentului va fi :
conductorul de fază a liniei aeriene – sârma pentru atârnat rufe- rufele , care din
cauza umezelii au devenit foarte bune conducătoare de electricitate-
mâna femeii- inima femeii- picioarele femeii- pământul care se comportă ca şi un
uriaş conductor putând absorbi o cantiate enormă de electricitate.

 Atingerea carcasei metalice a unui aparat electric avariat , unde conductorul


de fază atinge în mod accidental carcasa. În cazul de faţă este vorba de o maşină de
spălat , (după cum am văzut şi în statistici , sursă frecventă de accidente) , al cărui
motor electric s-a defectat . Calea curentului este : polul de fază al reţelei electrice de
alimentare – conductorul de fază al cablului de legătură dintre maşină şi priză -
motorul electric-conductorul defect care atinge carcasa- carcasa metalică-mâna
persoanei care atinge carcasa- inima sa- picioarele pe o pardoseală de beton – pământ
Electrosecuritate – suport de curs

 Căderea la pământ a unui conductor aerian de înaltă sau medie tensiune.

Aparatură Procentul de accidente


electrică produse în preajma lor
Linii electrice aeriene : Total 40,1 %
- căţărare pe stâlpi - 23%
- atingerea firelor căzute la - 15,65
pământ - 1,5%
- atingere de stâlpi, ancorări
ajunse
accidental sub tensiune
Aparatură electrocasnică defectă Total 10 %
Instalaţii electrice improvizate în Total 15,8%
locuinţă
Coductoare folosite la întinderea rufelor Total 7,5
ajunse accidental sub tensiune
Aparate radio , tv Total 7,5%
Alte cauze Total 20%
Din acest tabel putem vedea cât de importantă este educarea elevilor în domeniul
tehnic , atrăgându-le atenţia asupra pericolelor. Procentul de 40 % de accidentări în
preajma firelor aeriene căzute la pământ ne arată totală ignoranţă, necunoaşterea
realităţilor fizice.
În cazul de faţă o linie de medie tensiune este deteriorată şi are un fir căzut la
pământ. Precum am tratat problema în introducere curentul se răspândeşte în pământ ,
formând linii echipotenţiale de formă circulară la suprafaţa pământului. După cum se
vede şi în figură valoare potenţialului scade de la locul punerii la pământ , pe parcurs
cum ne îndepărtăm de el. În această zonă „de influenţă” se întâmplă un fenomen
interesant. Între două puncte ale zonei (dacă nu se află chiar pe acelaşi cerc) există o
difernţă de potenţial. De exemplu , un om care păşeşte în direcţie radială poate fi grav
Electrosecuritate – suport de curs

electrocutat deoarece cele două picioare se află la potenţiale diferite. Cu cât pasul e
mai mare, diferenţa de potenţial numită tensiune de pas e şi ea mai mare. Pericolul
scade dacă persoana păşeşte cu paşi mici, iar dacă sare cu ambele picioare deodată ,
aflându-se cu ambele picioare pe aceeaşi linie echipotenţială este în afară de pericol.
S-a constat că din totalitatea electrocutărilor 40% se produce în preajma liniilor
aeriene.

2.3.3.Efectele curentului asupra organismului uman

U-tensiunea electrică (diferenţa de potenţial ) dintre două puncte , măsurată în [V]


I-intensitatea curentului electric, măsurată în [A]
R-rezistenţa din circuit, măsurată în []

Legea lui Ohm U= I• R

Efectul cel mai însemnat asupra organismului uman îl are I-instensitatea


curentului
U
I
R

unde U =tensiunea la care este supus corpul uman


R= rezistenţa corpului uman
I = intensitatea curentului care trece prin corpul uman în mod accidental

Factorii care determină periculozitatea electrocutării sunt:


-intensitatea curentului electric
Electrosecuritate – suport de curs

v-tensiunea cu care vine în contact persoana


-rezistenţa electrică a corpului omenesc ,rezistenţa medie a corpului este de 1000  şi
poate avea valori mai mari pentru piele uscată şi valori mai mici pentru o piele umedă
-gradul de periculozitate a mediului
-durata de acţiune a curentului - pentru un timp mai mic de 0,001 s curentul nu este
periculos
z-calea curentului în corpul omenesc . - starea de sănătate a persoanei accidentate
{-starea de sănătate a individului
|- frecvenţa curentului electric- curent continuu, curent alternativ de joasă, medie , sau
înaltă frecvenţă, la o frecvenţă cuprinsă între 10 şii 100 Hz , curentul poate fi mortal
-atenţia cu care a efectuat operaţia persoana accidentată- dacă ştia că există pericol
mare se fereşte , dar dacă şocul electric este total neaşteptat sistemul nervos se poate
bloca,paraliza persoana neputându-se îndepărta ulterior când şi-a dat seama ce se
întâmplă , de sursa de tensiune

În continuare vom trata fiecare factor în parte

Factorul intensitate

0,1mA
Omul practic nu simte că prin corpul său trece curent. Numai dacă mai
multe
minute este supus acestui curent poate simţie o senzaţie de jenă,
deranj , dar nu există pericol real de accidentare.

1mA-10mA Omul simte furnicături, înţepături , uşoare contracţii ale


muşchilor,durere.
Electrosecuritate – suport de curs

Simptomele sunt neplăcute dar nu reprezintă pericol pentu inimă sau


centrul de respiraţie a sistemul nervos . Totuşi o astfel de electrocutare poate provoca
accidente grave prin elementul său de surpriză. Omul care nici nu se gândeşte că i se
poate întâmpla ceva rău şi este ectrocutat se sperie, are reacţii involuntare de apărare.
Dacă persoana se găseşte pe o scară sau în general la înălţime, se poate dezechilibra şi
se accidentează grav din cauza căzăturii.
De exemplu un muncitor în construcţii a vrut să execute o gaură într-un perete cu
ajutorul unei dălţi. Nu s-a interesat din timp despre căile de curent şi a deteriorat cu
dalta izolaţia unui conductor electric . A fost uşor electrocutat , dar din cauza şocului
neaşteptat a căzut de pe scară şi lovindu-se la cap a murit.

10mA- 50mA
Chiar pentru valori ale intensităţii curentului electric de peste 5mA
apar stări de contracţii ale muşchilor , mai ales ale mâinii, care duc la strângerea
involuntară a obiectelor din mâna omului. Dacă în mână a avut chiar obiectul
(conductor, instrument, carcasă, ...) ajuns accidental sub tensiune , îi este imposibil să se
îndepărteze de sursa de tesiune .Cu cât curentul e mai mare , el va strânge cu atât mai
mare putere obiectul , deci are nevoie de ajutorul celorlalţi pentru a se elibera. La
această intensitate a curentului , dacă durata nu este prea mare apare o stare de şoc ,
bătăi mai rapide ale inimii, stare de alertă a nervilor,creşterea tensiunii arteriale, dar
dacă în timp util persoana este scoasă din circuitul electric ,ea îşi va reveni. Dacă durata
e mai mare , apar aceleaşi fenomene , ca şi la curenţii mai mari fibrilaţia inimii,
blocarea centrului nervos al respiraţiei

50mA-80mA
Curentul care trece prin corp are efecte asupra întregului
organism , dar efectul cel mai puternic major îl exercită asupra inimii şi al
sistemului nervos. Bătăile inimii devin neregulate , creşte numărul bătăilor până la
câteva sute bătăi pe minut,amplitudinea lor este foarte mică,ne mai contribuind la
Electrosecuritate – suport de curs

circulaţia sângelui. Acest fenomen se numeşte fibrilaţia inimii. În aceste condiţii


inima nu-şi mai poate îndeplini sarcinile normale , de pomparea sângelui în organism
şi se poate instala moartea Curentul poate să producă şi pareza inimii ,însă în
majoritatea cazurilor se instalează fibrilaţia inimii. Asupra sistemului nervos ,
curentul electric acţionează practic prin punctele cunoscute de la acupunctură , cel
mai grav fiind tulburarea centrului nervos al respiraţiei, astfel suspendându-se şi
această funcţie vitală pentru om.Persoana accidentată ajunge în starea de moarte
clinică. Moartea definitivă, ireversibilă se instalează doar peste 5-7 minute.
Trebuie să înţelegem că în timpul fibrilaţiei inima su suferă leziuni, deteriori, este
doar forţată la o activitate improprie. Din această cauză electrocutatul trebuie cât mai
repede eliberat de sub influenţa tensiunii , apoi trebuie încercată o reanimare în sesul
pornirii funcţionării normale a inimii. Când inima nu funcţionează cauza morţii este
faptul că celulele organelor vitale şi mai ales a creierului nu primesc alimentele şi
oxigenul necesar transportat de sânge. Dacă reuşim să pornim circulaţia sângelui în
timp util (5-7 minute) şi să o menţinem chiar artificial , de asemenea aplicăm
respiraţia artificială în caz de stop respiratoriu, electrocutatul se poate salva .

peste 5A
La astfel de intensităţi problema nu mai este fibrilaţia. La trecerea
curentului de la elementul conductor în corpul uman, se produce un arc electric , acesta
producând arsuri ale pielii şi ţesuturilor mai adânci. S-au produs mai multe electrocutări
la astfel de intensităţi unde electrocutatul eliberându-se chiar singur de sursa de
tensiune ,nu a murit,însă a suferit arsuri grave de piele şi ţesuturi. Dacă durata acţiunii
curentului este mare , ard căile curentului prin organism şi electrocutarea poate fi
mortală din cauza arsurilor suferite de organele interne.
Acelaşi efect îl întâlnim şi la trăsnet însă la intensitate mult mai mare, calea curentului
prin corp carbonizându-se.
Electrosecuritate – suport de curs

Curentul maxim admis să treacă prin organismul uman fără a-l pune în pericol este de :
- 10 mA în curent alternativ
- 50 mA în curent continuu

Toate datele enumerate până acum şi în continuare despre valorile permise ale curenţilor se
referă la bărbaţi sănătoşi. Pentru femei, copii, bolnavi , valorile se reduc cu circa 30%

Concluzii :
Din cele relatate de până acum ne putem da seama că omul este foarte sensibil la
curentul electric. Am arătat efectele nocive ale curenţilor de 10-100mA . Aceste valori
în apicaţiile electroctehnice sunt extrem de mici.De exemplu printr-un bec simplu din
apartament , care are valoarea de 100W , la tensiunea reţelei de alimentare de 220 V ,
trece un curent de intensitatea de :

P  UI
P 100W
I   0,45A  450mA
I 220V

Deci la schimbarea unui singur bec banal ne putem electrocuta mortal


INTENSITA- DURATA EFECTUL CURENTULUI PRIM
TEA CUREN-DE AJUTOR
TULUI ACŢIUNE
Electrosecuritate – suport de curs

0-1mA nedefinită Nu se prea simte, persoane mai-


sensi-
bile simt furnicături
1-5 mA nedefinită Furnicături şi scuturarea nervoasăCalmare verbală
a Un pahar cu
mâinilor sau picioarelor apă
5-10 mA nedefinită Contracţii ale muşchilor mâinii, Calmante, aer,
dar apă
accidentatul se mai poate elibera
sin-
gur dacă depune un efort deosebit
10-25 mA nedefinită Accidentatul nu se mai poateEliberare de tens
elibera Trebuie dus la
singur, intensificarea ritmuluimedic
cardiac
10-25 mA nedefinită Creşte tensiune arterială, contracţiiEliberare de tens
to- Trebuie dus la
racice medic
25-80 mA Maxim Creşte tensiunea arterială, Eliberare de tens
25-30 s Respiraţia este neregulată Respiraţie
Fibrilaţia inimii artificial-
lă , masaj cardiac
chemată salvarea
80 mA –5 A Chiar şi Fibrilaţia ireversibilă a inimii. Eliberare de tens
0,1-0,3 s Reuşita salvării este puţinRespiraţie
probabilă artificial-
lă , masaj cardiac
chemată salvarea
Peste 5A nedefinită Stop cardiac şi respiratoriu Eliberare de tens
Electrosecuritate – suport de curs

Arsuri grave ale corpului Respiraţie


Reuşita salvării este puţinartificial-
probabilă lă , masaj cardiac
chemată salvarea

vFactorul tensiune
După cum am explicat în paragraful anterior efectele curentului depind de
intensitatea curentului, iar intensitatea depinde de tensiune şi de rezistenţa electrică a
individului .Deci nu putem da valori exacte ale tensiunii periculoase sau
nepericuloase.S-a întâmplat ca înalta tensiune să producă efecte mai puţin periculoase
Electrosecuritate – suport de curs

decât tensiuni foarte mici, care au devenit fatale. În mod convenţional se acceptă că
tensiunea devine periculoasă peste 24 V. Acest lucru nu este adevărat.
Caz real a fost accidentul unei persoane care fiind în cadă şi făcând baie , s-a
electrocutat mortal la tensiunea de 6 V.
În Europa este standard general folosirea tensiunii de 220 V în locuinţe. La o
rezistenţă a corpului de 1000  , rezultă o intensitate de 220 mA , care deja provoacă
fibrilaţia inimii.În mod normal rezistenţa corpului este mai mare, deci chiar la o
electrocutare la această tensiune persoana accidentată ar trebui să supravieţuiască. De
ce s-a alea totuşi această tensiune ?. Din motive economice. Folosirea unor tensiuni
mai mici ar ridica foarte mult costurile transportului energiei electrice, şi a apartatelor
electrocasnice. Folosirea tensiunilor mai mari ,chiar dacă ar fi rentabile economic , ar
fi prea periculoase pentru consumatori.
!!!! Atenţie !!!! Jucăriile electronice de obicei funcţionează la 3.....6V,trenuleţele,
maşinuţele cu telecomandă, orga electrică la 12V . Pentru a economisi bateriile se
utilizează alimentarea acestora de la reţea prin intermediul unor autotransformatorare
mici. Aceste aparate sunt periculoase deoarece deteriorarea izolaţiei, arderea bobinei
poate avea ca efect punerea părţilor metalice ale jucăriei , direct la tensiunea de
220V. Deci pentru jocul copiilor este mult mai sigur folosirea bateriilor.
Uneletele mobile care se racordează prin cablu la reţea , chiar dacă funcţionează la
tensiuni de 24V , sunt pericuoase deoarece izolaţia cablului mobil se poate deteriora .
Totuşi ca şi concluzie putem observa : creşterea tensiunii creşte probabilitatea unei
intensităţi mai mari, deci şi gravitatea unei electrocutări.

 factorul : Rezistenţa electrică a corpului uman


Rezistenţa electrică a corpului uman diferă de la individ la individ deoarece depinde de mulţi
factori, cum ar fi: pielea , ţesuturile muşchilor, organele interne, starea sistemului nervos şi chiar de
Electrosecuritate – suport de curs

procesele biofizice şi biochimice din organism . S-a constatat că un corp uman neînsufleţit are
rezistenţa electrică de 1,6 ori mai mare decât a unei persoane vii.
Partea de corp Rezistivitatea electrică în
xm
Sânge 1,5
Ţesuturile muşchilor 2,2
Piele umedă 1000
Piele uscată 20000

Din acest tabel putem vedea clar că pielea nu numai că ne separă de mediul
înconjurător, ne oferă protecţie termică, mecanică dar ne protejează şi din punct de
vedere electric .
Organele interne se comportă ca nişte conductoare electrice, iar pielea ca un
dielectric natural.

Dacă stratul de piele este sănătos , uscat, fără tăieturi, corpul uman poate avea
rezistenţa echivalentă între 20.000  şi 100.000 ..
La un om bolnav , cu pielea umedă , având şi zgârieturi, tăieturi , rezistenţa
echivalentă a corpului poate scădea până la 200 .
Factorii care influenţează rezistenţa corpului sunt:
- valoarea tensiunii: când tensiunea creşte , rezistenţa corpului scade . Creşterea
tensiunii are deci un dublu impact : creşte tensiunea , proporţional creşte şi
intensitatea curentului , creşte tensiunea , scade rezistenţa corpului .Deci creşterea
tensiunii este un factor foarte dăunător în cazul accidentelor de tip electrocutare
- punctul de contact pe corp- avem porţiuni mai rezistente şi porţiuni mai
sensibile ale pielii, pe de altă parte punctul de contact va determina calea
curentului prin organism
Electrosecuritate – suport de curs

- suprafaţa de contact: cu cât suprafaţa de contact e mai mare , cu atât rezistenţa


scade. Din această cauză uneltele electrice portabile prezintă pericol mai mare
decât cele fixe , deoarece lucrătorul este nevoit să aibe contact direct pe suprafaţă
mai mare cu acestea .(să le ţină în mână, să le sprijine cu picioarele , cu corpul)
- presiunea de contact: cu cât creşte presiunea , cu atât rezistenţa scade . Şi în
acest caz unelete portabile sunt mai periculoase
- umiditatea mediului înconjurător: umiditatea în general scade rezistenţa
electrică a oricăror obiecte, astfel cu cât umiditatea creşte , scade rezistenţa
corpului
- temperatura mediului înconjurător: când este cald pielea devine transpirată,
umedă şi plin de săruri care cresc şi ele conductivitatea pielii
- durata contactului sursa de tensiune : trecerea curentului distruge ţesuturile
pielii , deci cu cât durata e mai mare , cu atât va scădea rezistenţa.Străpungerea
pielii începe după 0,5 s şi se termină în 5 sau 6 s. Dacă înainte de străpungere
persoana a avut o rezistenţă echivalentă de 10000  , după străpungere acesta
poate scade la 1000  . Astfel durata de contact este un factor extrem de important.

Factorul : periculozitatea mediului înconjurător


a) mediu foarte periculos
- umiditatea aerului este peste 97%
- temperatura aerului este mai mare decât 35 ℃
- sunt prezente materiale corosive
- sunt prezente obiecte metalice care sunt în contact direct cu
pământul, mai ales dacă aceştia ocupă 60% din suprafaţa spaţiului
închis. De ex . camere pentru spălat, baia . În baie cada , prin ţevile
canalizării e legată direct de pământ , în momentul folosirii este plină
cu apă, ocupă suprafaţă mare în încăpere, deci practic domină
Electrosecuritate – suport de curs

situaţia. Din această cauză , după cum se ştie în baie nici nu se


montează prize, încăperea fiind considerată un mediu foarte periculos
din punct de vedere electric.
b) mediu periculos
- umiditatea aerului este între 75-97 %
- temperatura aerului este înte 30-35℃
- prezenţa obiectelor metalice în contact cu pământul, suprafaţa lor
fiind mai mică decât 60% din suprafaţa încăperii
- pardoseală conductoare din punct de vedere electric , de ex. beton,
podea umedă, pământ bătătorit, gresie , mozaic
- prafuri conductoare , de ex . praf de grafit, pilitură de metal,
- lichide care pot scădea rezistenţa electrică al obiectelor dinîncăpere
- domeniu periculors din jurul caloriferelor , sau altor obiecte metalice
în contact cu pământul, se consederă cel până la distanţa de 0,8 m de
la obiect
EXEMPLE DE MEDII PERICULOASE
· bucătăria- deoarece conductele de apă, gaz, încălzire, canalizare fac
legătură directă cu pământul, există multe obiecte metalice ca
aragazul, chiuveta , caloriferul
· pivniţele- deoarece pardoseala este bună conducătoare de electricitate
de obicei, ca şi betonul, lemn umed, pământ bătătorit umed neavând
posibilitate de a se usca.
· magazii cu pardoseală de beton , sau pământ
· bucătării de vară
· laborator foto pentru amatori, din cauza prezenţei substanţelor
chimice
c) mediu mai puţin periculos
Electrosecuritate – suport de curs

- umiditatea aerului este sub 75%


- paroseala este uscată şi din material izolator
- temperatura între 15-30 ℃
EXEMPLE DE MEDII MAI PUŢIN PERICULOASE
· camerele de locuit – deoarece au de obicei o pardoseală uscată ,
acoperită de covor, mochetă, umiditatea aerului e destul de mică,
temperatura este sub 30℃ . Singurele obiecte periculoase sunt
caloriferele , deoarece au contact direct cu pământul.
Factorul : durata de acţiune a curentului
În cazul în care durata de acţiune este foarte mic, de ordinul 0,01-,001 s oricât de
mare ar fi intensitatea curentului , el nu produce fibrilaţia inimii. Totuşi curenţii de
intensitate mare chiar şi la o durată astfel de mică pot cauza, moartea prin distrugerea,
carbonizarea ţesuturilor prin care a trecut curentul .Astfel de cazuri reprezintă
trăsnetele , durata lor fiind mică , intensitatea curentului foarte mare, urmările extrem
de grave.
Prezentăm un tabel în care se exprimă cu relativă exactitate legătura dintre durata de
acţionare şi curentul încă „nepericulos” din punct de vedere al fibrillaţiei
inimii.Spunem totuşi că aceste date sunt relative ,deoarece sunt puternic influenţate
de factorul surpriză. S-a constatat că în cazurile de electrocutare la care persoana nici
nu s-a gândit că ar fi pericol şi accidentul a fost o surpriză toatală , urmările au fost
mult mai grave ,decât în cazurile în care cineva lucra cu prudenţă fiind conştient de
pericol şi a fost electrocutat.
Totuşi nu putem extrapola această costatare. Chiar cunoscând pericolul ne putem
accidenta grav.
De asemenea nu este justificată acţiunea acelora care „verifică cu mâna prezenţa
tensiunii, ei fiind obişnuiţi cu tensiunea , curentul”
Electrosecuritate – suport de curs

După cum am remarcat la rezistenţa electrică a corpului uman, pielea umană este un
dielectric destul de bun , dar dacă este sub acţiunea tensiunii o durată mai mare,
proprietăţile sale dielectrice scad şi va fi străpuns de curent. Dacă acţiunea tensiunii
persistă în timp, locul de contact se încălzeşte, începe să transpire, astfel rezistenţa
electrică a pielii scade şi mai mult, deci durata mare a acţiunii curentului agravează
accidentul.

s mA
0,01 1200
s- durata de acţiune a curentului electric
0,02 600
0,03 550 exprimat în secunde
0,04 500 mA- intensitatea curentului care încă nu
0,05 450
0,1 320 provoacă fibrilaţia inimii la durata dată
0,2 185
0,3 160
0,4 140
0,5 120
0,6 110
0,8 95
2 65
3 60

 Factorul : calea curentului prin corpul uman


Este unul din factorii cei mai importanţi care determină gravitatea electrocutării.
De exemplu
Electrosecuritate – suport de curs

- dacă trece de la un deget prin mână în celălat deget şi părăseşte corpul , la


intensităţi
sub 200 mA muşchii se contractă, electrocutatul simte durere,senzaţie de „scuturat”,
iar la intenităţi mai mari ale curentului poate provoca arsuri locale ale mâinii,
- dacă trece de la mână la picior efectul este similar
- dar dacă calea curentului trece prin inimă, de exemplu mână-mână , inima
poate intra în fibrilaţie şi persoana accidentată poate chiar muri.
Părţile corpului sensibile la curent sunt :capul, toracele,plămânii, inima, abdomenul.
 Factorul sănătate

Pericolul de electrocutare este mai mare este pentru persoane obosite, bolnave sau care
au consumat băuturi alcoolice (rezistenţa lor electrică este mai mică)De asemenea
copii, femeile sunt mult mai sensibili la acţiunea curentului electric.
Factorul frecvenţă

S-a constatat , curentul continuu este mai puţin periculos decât cel alternativ. În
literatura de specialitate se menţionează cazul unui oraş unde s-a trecut treptat de la
curentul continuu la curentul alternativ de 220V la 50Hz , în alimentarea locuinţelor cu
energie electrică. S-a comparat primul cartier care a trecut la curent alternativ , cu
ultimul , timp de 6 ani. Primul cartier a fost alimentat cu curent alternativ. timp de 6 ani
şi s-au produs anul 6 accidente mortale pe an ,prin electrocutare. Ultimul cartier care a
trecut la c.a. a avut în cei 6 ani încă curent continuu şi în acest răstimp nu s-a produs
nici un singur accident mortal.
Curentul continuu provoacă mai ales arsuri. Gradul arsurilor depinde de tensiunea
curentului.
Din punct de vedere al efectelor s-a elaborat o ecvivalenţă între curentul continuu şi
curentul alternativ .120 V curent continuu = 42 V curent alternativ
108 V curent continuu = 36 V curent alternativ
42 V curent continuu = 12 V curent alternativ
Electrosecuritate – suport de curs

Multă vreme s-a crezut că pericolul creşte cu creşterea tensiunii. A fost o ipoteză eronată .
Curenţii de frecvenţă mare produc doar arsuri mai grave , dar nu pericliează viaţa
electrocutatului.
Curenţii de frecvenţă foarte mare sunt folosite chiar în medicină după cum s-a arătat în
capitolul ,
care se ocupă de efectele benefice ale curentului.

Frecvenţele cele mai periculoase sunt cuprinse între 10-1000 Hz

Cap.3. ELECTROSECURITATEA ÎN INSTALAŢIILE


ELECTRICE INDUSTRIALE

3.1. Asigurarea protecţiei la suprasarcină


Prin suprasarcină înţelegem încărcarea unui circuit electric la intensităţi de curent
mai mari decât cel pentru care a fost proiectat circuitul să funcţioneze durată
nelimitată.
Isuprasarcină = 1,05 - 3 I nominal
Electrosecuritate – suport de curs

Deci în caz de suprasarcină nu avem intensităţi foarte mari ca la scurtcircuite , dar


dacă suprasarcină persistă timp îndelungat poate fi la fel de periculosă prin
încălzirea , topire conductoarelor , poate cauza incendii din cauza supraîncălzirii
aparatelor, circuitelor.
În instalţiile industriale protecţia la suprasarcină se prevede numai la circuitele în care pot
apărea suprasarcini, în marea lor majoritate acestea sunt circuitele motoarelor electrice.
Nu se protejează la suprasarcină :
- coloane electrice pe care exită deja protecţie prin întrerupător automat sau
declanşator
termic
- motoare cu puteri sub1,1 kW cu regim de funcţionare intermitent, sau de
scurtă durată
- circuitele de iluminat
- circuitele cuptoarelor electrice de iluminat

Toate celelate circuite industriale trebuie protejate la suprasarcină


Aparatele de protecţie la suprasarcină
Protecţia la suprasarcină se realizează frecvent cu elemente bimetalice.
 relee termice- se prezintă sub forma unor blocuri de relee, cu elemente
bimetalice pentru cele 3 faze ale reţelei, care se asociază cu contacoarele
comandând deconectarea acestora, în caz de suprasarcină, prin întreruperea
circuitului bobinei de acţionare.Blocul de relee se montează separt, sau în aceeaşi
carcasă cu contactorul .
 declanşatoare termice- sunt asociate de regulă cu declanşatoarele
electromagnetice şi fac parte integrantă din construcţia întrerupătoarelor,
acţionând direct , mecanic, asupra dispozitivelor de declanşare ale
întrerupătoarelor.
Electrosecuritate – suport de curs

Caracteristica de protecţie arată dependenţa timpului de declanşare în funcţie de


curentul de circuit. După cum se vede , cu cât curentul din circuit este mai mare faţă
de cel nominal cu atât apartatele declanşează mai repede întreruperea alimentării
circuitului.

3.2. Asigurarea protecţiei împotriva scurtcircuitelor


Scurtcircuitele se datorează unor defecte ale receptoarelor sau ale reţelei manifestate
prin deteriorarea izolaţiei şi stabilirea unui contact direct între conductoarele fazelor ,
sau între acestea şi pământ , şi deoarece sunt limitaţi numai de impedanţa reţelei se
caracterizează prin curenţi foare mari , ( de obicei de 20 ori mai mari decât curentul
nominal).
Se protejează împotriva scurtcircuitelor toate liniile electrice ( coloane şi circuite )
prevăzând aparate de protecţie pe toate cele 3 fazele.
Aparatele de protecţie se montează în reţea astfel :
- la plecările din tablourile de distribuţie
- în toate punctele unde secţiune conductorului descreşte
- la ramificaţii spre receptoare individuale de putere mare
- pe circuitele secundare de comandă , protecţie , semnalizare
Electrosecuritate – suport de curs

Aparate de protecţie împotriva scurtciruitelor


Se realizează sau cu siguranţe fuzibile , sau cu întrerupătoarea automate cu
declanşatoare electromagnetice. Ambele prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje ,
care din ele se utilizează depinde de circumstanţele situaţiei concrete.
 Siguranţe fuzibile
Au următoarele avantaje: .
- construcţie simplă şi cost scăzut
- au efect limitator, se topesc şi întrerup curentul din circuit înainte ca acesta să atingă
valoarea sa maximă
- îndeplinesc şi rolul de separator – prin topirea firului fuzibil circuitul din amonte şi
cel din aval se separă fizic
Dezavantajele siguranţelor fuzibile
- la fiecare defect patronul trebuie înlocuit – patroanele fiind de unică folosinţă-
ceea ce prezintă o cheltuială în plus şi timpi de repunere în funcţiune a instalaţiei
relativ mari.
- Elementul fuzibil „îmbătrâneşte termic”
- Întrerupe o singură fază , ceea ce la motoarele trifazate poate avea ca efect
funcţionarea acestora în două faze la suprasarcină
- Nu se poate regla curentul de acţionare , deci curentul la care se topeşte fuzibilul
este univoc determinată din fabricaţie
- Curenţii nominali maximi nu pot depăşi limita de 630 A
Această soluţie se recomandă la reţele cu sarcini până 630 A , curenţi de
scurtcircuit mari, dar suprasarcini, supratensiuni rare.
 Întrerupătoare automate
Avantaje:
- Îndeplinesc simultan funcţia de aparat de protecţie şi aparat de comutaţie
- permit repunerea rapidă în fucţiune a instalaţiilor după defect
Electrosecuritate – suport de curs

- curentul de acţionare se poate regla, rezultă o protecţie mai exactă şi mai adaptată
- asigură întreruperea simultană a celor 3 faze
Dezavantaje :
- construcţie mai scumpă şi mai complicată
- nu poate limita curentul de scurtcircuit, din această cauză reţeaua va fi solicitată
termic şi electrodinamic la fiecare scurtcircuit
Folosirea întrerupătoarelor automate se recomandă:
 pentru curenţi de sarcină peste 630 A
 când e necesar ca instalaţia să fie rapid repusă în funcţiune
 când comanda trebuie executată de la distanţă
 când instalaţiile funcţionează frecvent la suprasarcină
 când e importantă deconectarea simultană a tuturor fazelor
 în circuitele motoarelor de mare putere

3.3. Asigurarea protecţiei împotriva supratensiunilor


Se face cu ajutorul releelor de tensiune. În reţelele industriale alimentarea cu tesiune se
face
mai ales în sistemul trifazat. Astfel şi releul de tensiune se proiectează să fie
trifazat. Dacă pe una din faze apare o supratensiune releul decuplează consumatorii,
sau restul reţelei pe toate cele trei fazele, altfel ar apărea dezechilibre în sistem.

3.4.Posibilităţi de contact electric accidental în instalaţiile de joasă tensiune


3.4.1. Atingerea accidentală
Contactul electric accidental cu două puncte având potenţiale diferite este denumit
atingere accidentală . Atingerea accidentală poate fi :
- atingere directă - când persoana atinge un obiect conductiv care este în mod
normal sub tensiune. Obiectul poate fi o parte dintr-un utilaj sau o instalaţie ,
Electrosecuritate – suport de curs

de exemplu : căi de curent, borne, bare de distribuţie... Obiectul poate fi un


condensator rămas încărcat capacitiv.
Acest tip de atingere se poate şi trebuie evitat. Personalul muncitor trebuie
instruit să cunoască locurile unde există pericol de atingrere indirectă, iar cei
neavizaţi nu trebuie lăsaţi nesupravegheaţi în hala de lucru. Pe de altă parte
aceste obiecte , care în mod normal sunt sub tensiune trebuie închise în
carcase , trebuie acoperite , îngrădite cu elemente protectoare, iar în preajma
lor trebuie să existe planşe, inscripţii de avertizare.

- atingere indirectă – când persoana atinge un obiect conductiv care în mod


normal nu este sub tensiune, nu face parte din circuitele curenţilor de lucru.
Obiectul ajunge sub tensiune în mod accidental , de obiecei datorită
deteriorării izolaţiei părţilor conducătoare de curent. Astfel de obiecte sunt
carcasele utilajelor, toate elementele metalice dintr-o instalţie electrică , sau
apropierea unei instalaţii electrice.
Atingerea indirectă nu poate fi evitată nici chiar de personalul autorizat să
lucreze cu instalaţiile electrice. De aceea trebuie luate măsuri de protecţie
împotriva atingerii indirecte. În electrotehnică se cunosc astfel de metode ,
cum ar fi legarea la pământ, la nul a carcaselor .....şi toate metodele tratate în
continuare.
- atingere simultană – cu ambele picioare a două puncte de pe sol aflate la
potenţiale diferite datorită unei scurgeri de curent la pământ. Poate fi
considerat tot o atingere indirectă , solul nefiind în mod normal sub tensiune

3.4.2. Reprezentarea schematică a situaţiilor de atingere accidentală


Convenţii de reprezentare :
- se reprezintă numai secundarul transformatorului de reţea
Electrosecuritate – suport de curs

- Ro- rezistenţa prizei de pământ

- Rh- rezistenţa echivalentă a


corpului omenesc

- R- rezistenţa instalaţiei de legare la pâmănt


- Punctele de contact cu obiecte, elemente sau tensiuni se reprezintă prin
săgeţi

În funcţie de modul în care se închide circuitul electric se deosebesc :

atingere bipolară – înseamnă contactul concomitent cu două elemente izolate


faţă de pământ , aflate la potenţiale diferite. Dacă omul este izolat faţă de pământ ,
curentul va trece prin corpul său , de la o mână la alta, deci transversal –prin inimă

Omul este Omul este


supus supus
tensiunii de tensiunii de
linie fază,
Electrosecuritate – suport de curs

Dintre dintre nulul


fazele reţelei şi faza
Tşi S S

atingere bipolară directă la Atingere


bipolară directă
tensiunea de linie la tensiunea
de fază

 atingere unipolară,când neutrul transformatorului este legat la pământ


înseamnă contactul concomintent cu un element aflat sub tensiune şi pământ (sau un
element în contact electric cu pământul) curentul se închide prin corp :
longitudinal – mâini,inimă, picioare,
tranversal - mâini,inimă, mâini
Electrosecuritate – suport de curs

Vedem un
transformator
trifazat de
alimentare având
nulul legat la
pământ
Uf –tens. de fază
Rh-rezistenţa
Omului, care stă cu
picioarele pe
pământ
Calea curentul este
deci: corp
pământ
punctul neutru al
transformatorului
Atingere directă Atingere indirectă
Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3

Cazul 1 – omul atinge accidental chiar borna de fază


Cazul 2 – omul atinge carcasa utilajului la care faza face contact accidental cu
carcasa
Cazul 3 – omul atinge carcasa utilajului cu carcasa sub tensiune , deşi stă pe
pardoseală izolatoare
corpul său va fi totuşi străbătut de curent deoarece s-a ţinut de o conductă
de apă, despre
care ştim că se comportă ca o priză de pământ, deci are legătură directă cu
pământul şi
Electrosecuritate – suport de curs

rezistenţa sa e neglijabilă
 atingere unipolară,când neutrul transformatorului este izolat faţă de pământ
Curentul se închide prin fază , corp ,pământ , rezistenţele de izolaţie faţă de pământ,
cealaltă fază , (neutrul trasformatorului este izolat faţă de pământ )

Riz - rezistenţele de izolaţie


faţă de pământ
Rh – rezistenţa omului
Neutrul transformatorului
nu mai e legat la pământ
Atingere unipolară directă Atingere unipolară
inirectă
III.5 Protecţia prin legare la pământ
Se poate întâmpla ca o instalaţie sau o parte din ea (în gospodăriile particulare
mai ales carcasele aparatelor electrice) să ajungă accidental sub tensiune. Atingerea
unei astfel de aparat care a ajuns la 220V , sau într-o hală industrială la tensiuni şi
mai mari , de ordinul kV-lor poate cauza accidente foarte grave ,chiar mortale.
Pentru a evita astfel de accidente se foloseşte metoda legării la pământ , mai ales a
carcaselor , dar şi a altor părţi ale instalaţiilor , aparatelor electrice.

3 . 5. 1 . .Instalaţia de legare la pământ


Instalaţia este alcătuită din :
- Electrozi
- Conductoare
- Alte piese necesare legării la pământ
Electrosecuritate – suport de curs

Electrozi este vorba de fapt de un ansamblu de electrozi îngropaţi , deci în


contact direct cu pământul şi legaţi între ei cu conductoare de legătură , numite prize
de pământ.
Clasificarea prizelor de pământ
· Dpdv al elementelor conductive folosite
- prize naturale – constituite din elemente metalice ale construcţiilor care
sunt în contact cu pământul (de ex. fundaţii şi stâlpi de beton armat ,
conducte pentru fluide necombustibile, învelişurile şi armăturile cablurilor
subterane-cu excepţia celor de aluminiu)
- prize artificiale- construite în mod special pentru a realiza legarea de
pământ.
Pot fi de forma - electrozi din oţel zincat sub formă de ţevi cu grosimea
de cel
puţin 3,5 mm
- benzi cu grosimea minimă de 4 mm
- bare cu diametrul minim de 10 mm
- alte profile din oţel masiv galvanizat cu grosimea minimă
de
4 mm şi secţiunea minimă de 100 mm2
· Dpdv al modului de îngropare a electrozilor, prizele de pământ pot fi:

-prize verticale - recomandate în cazul solurilor


la care straturile de suprafaţă sunt mai rezistente
decât cele de adâncime .
Astfel de teren găsim în grădini, la pământuri
Electrosecuritate – suport de curs

argiloase , terenuri mlăştinoase.


Electrozii verticali sunt bătuţi în pământ la
O adâncime mai mare de 0,5 m

-prize orizontale –sunt recomandate pentru soluri


la care straturile de suprafaţă sunt mai puţin
rezistive decât cele de adâncime .
Astfel de terenuri sunt cele loess , pământuri cu pietriş
balast. Electrozii se îngroapă la o adâncime de 0,6 –1 m

-prize complexe – obţinute prin combinarea prizelor


orizontale şi verticale
Conductoare
e

-conductoare principale care leagă instalaţia casei, a hălilor de producţie, la priza de


pământ.
Trebuie să treacă prin toate încăperile casei sau halei industriale ,unde se află
aparate , utilaje
care necesită protecţia prin legare la pământ. Se fabrică din oţel zincat şi trebuie să
aibe rezistenţă
cât mai mică, maximum 0,5 , îmbinările trebuie executate numai prin sudură
,pentru că această
îmbinare dă rezistenţa electrică cea mai mică.
-conductoare de ramificaţie care leagă aparatul ,utilajul de conductoarele principale
Electrosecuritate – suport de curs

se fabrică din cupru

3.5.2.Execuţia instalaţiei de legare la pământ poate avea două soluţii


priza de pământ concentrată în exteriorul clădirii – oferă posibilitatea dispunerii
electrozilor în zone cu cea mai mică rezistivitate a solului, dar are dezavantajul că
tensiunea de atingere e maximă în toate punctele suprafeţelor încăperilor
Conductorul
În clădire se execută principal este adus
o instalaţie “de în afara clădirii, şi
legare la pământ”, printr.o piesă de
care de fapt este o separaţie e legat de
instalaţie ca oricare priza de pământ , de
alta , dar e separată formă
atât de circuitul de dreptunghiulară, cu
lumină , cât şi de 10 electrozi înfipţi
circuitul de prize. în pământ.
Ceea ce vedem în În partea de jos a
stânga figurii figurii mai vedem o
reprezintă clădirea instalaţie de
principală cu ramificare , care se
utilaje , şi legarea leagă la aceeaşi
acestora la un priză de pământ
conductor principal

priza de pământ distribuită pe conturul clădirii – are avantajul de a duce la


egalizarea potenţialelor pe suprafaţa încăperilor şi a duce la reducerea tensiunilor de
atingere şi de pas.
Electrosecuritate – suport de curs

De această dată priza de pământ este


realizată
distribuit pe tot conturul clădirii . În
această figură vedem 14 electrozi ai
prizei de pământ
III.6 . Protecţia prin legare la nul
Această soluţie înlocuieşte legarea la pământ. Ea se poate aplica în instalaţiile de joasă
tensiune. Această metodă se aplică când ar fi prea scump , sau din punct de vedere
tehnic ar fi foarte greu realizarea unei instalaţii de legare la pământ.
Elementele constructive care pot intra accidental sub tensiune, se leagă la conductorul
de nul , care la rândul său este legat la punctul neutru al trasformatorului ultimei staţii
coborâtoare de tensiune. Iar acest punct neutru este legat la pământ prin prin
procedeele explicate anterior.
3.6.1.Instalaţia de legare la nulul de protecţie
Reţeaua conductoarelor de nul de protecţie cuprinde:
- Nl – conductorul de nul de lucru – este al patrulea conductor al unei reţele
trifazate , face legătua între neutrul transformatorului până la ultimul tablou de
distribuţie .
- Np- conductorul de nul de protecţie – face legătura dintre tabloul de distribuţie
şi receptor (în instalaţiile industriale receproarele fiind de obicei maşinile unelte)
Reţeaua conductoarelor de nul se leagă la pământ la neutrul transformatorului staţiei
de alimentare şi în plus la toate tablourile de distribuţie
Rezistenţa instalaţiei între oricare punct al său şi pământ, trebuie să fie mai mică de
4
Electrosecuritate – suport de curs

Conductoarele de nul de protecţie trebuie să fie din cupru sau oţel , aluminiul se
foloseşte numai în mod excepţional luându-se măsuri suplimentare de protecţie.
Aluminiul este un foarte cu conductor, având greutate mică, însă problema majoră în
aplicarea sa este faptul că rezistenţa sa mecanică este mică şi prin procesul de
îmbărânire se deteriorează mult mai repede decât celelalte două tipuri de
conductoare.

priză de pământare

Siguranţă
T- transformatorul staţiei de alimentare fuzibilă
TG- tablou general trifazată
TP- tablou primar
TP- tablou secundar reţeau de legare la
Np –nul de protecţie pământ
Nl –nul de lucru linia trifazată
PP-priză de pământ
consumatori

3.6.2.Asigurarea protecţiei prin legare la nul


Electrosecuritate – suport de curs

Circuitul receptorului este în mod normal format din conductoarele de la faza


transformatorului până la receptor Rconductoare , impedanţa receptorului Zreceptor,
conductoarele de la receptor până la nulul transformatorului R conductoare şi arată
schematic astfel :

Rconductor
Zreceptor
Rconductor Ztotal = 2 Rconductoare + Zreceptor

Dacă într-o instalaţie în mod accidental o fază atinge carcasa utilajului se întâmplă
următoarele fenomene: curentul nu mai trece prin receptor , ci prin Rconductoare de la
trafo la receptor, prin carcasa utilajului , care fiind din metal are rezistenţă aproape
nulă, şi Rconductoare de la carcasă până la punctul neutru al transformatorului şi pământ.
Practic Zreceptor care până acum asigura stabilitatea circuitului , este şuntat de către
Rcarcasă şi se produce un scurtcircuit.

Rconductoare Ztotal = 2 Rconductoare + Rcarcasă < 5

Rcarcasă

Rconductoare
Electrosecuritate – suport de curs

Din cauza scurtcircuitului se declanşează aparatele de protecţie (protecţia maximală


de curent care poate fi siguranţă fuzibilă sau întrerupător automat de scurtcircuit) şi în
cel mult 3 secunde circuitul este întrerupt.
În cele 3 secunde dacă carcasa nu ar fi legată la nul , ea ar fi practic la acelaşi
potenţial cu potenţialul sursei . Atingerea carcasei chiar şi în acest interval scurt
ar putea provoca accidente cu urmări foarte grave. Deoarece carcasa se leagă la
nul , iar nulul , prin tablou de distribuţie la pământ, chiar şi în acest interval
scurt de timp permite reducerea valorii tensiunii de contact.
RPN- rezistenţa prizei de
pământ de care se leagă
linia de nul de protecţie.
Se vede din figură , că în
cazul punerii sub tensiune
accidentală a carcasei
vom avea un curent direct
declanşează protecţia maximală de curent,care va întrerupe alimentaea
de la fază la pământ, deci
un curent de scurtcircuit .
acesta pe de-o parte
reduce tensiunea de
contact ,pe de altă parte
Condiţia esenţială pentru realizarea protecţiei este menţinerea continuităţii
conductorului de nul, pe tot traseul reţelei sale. Acest lucru se asigură prin :
- Asigurarea rezistenţei mecanice a reţelei de nul (materialul fiind din oţel sau
cupru, iar secţiunea suficient de mare pentru a conferi rezistenţă mecanică
satisfăcătoare)
- Se interzice montarea pe conductorul de nul a aparatelor de comutaţie ,
siguranţelor fuzibile,
Electrosecuritate – suport de curs

- Se interzice realizarea de legături uşor demontabile


- Pentru eventuala întrerupere a conductorului de nul este necesară o protecţie de
rezervă. Aceasta se realizează prin legarea repetată a conductorului de nul la
pământ
- Elementele protejate pot fi legate concomitent la nul şi la pământ.

3.6.3.Aplicarea protecţiei prin legare la nul


Legarea la nul se foloseşte ca mijloc principal de potecţie la utilajele fixe şi mobile
din reţelele de joasă tensiune legate la pământ cu tensiuni până la 250V faţă de
pământ, precum şi la utilajele portabile cu tensiunea nominală de lucru de 380V
alimentate cu cabluri flexibile de cupru(conductorul de protecţie face parte din
cablu), dacă utilajele portabile se folosesc cu mijloace individuale de protecţie.
Pe lângă protecţia prin legare la nul trebuie luate şi alte măsuri când
- Locul de muncă este periculos sau foarte periculos
- Cablul de legătură este confecţionat din aluminiu
- Dacă echipamentul defect nu va fi deconectat în mod sigur în 3 secunde
Măsurile suplimentare pot fi:
- Legarea suplimentară la pământ a echipamentelor, prin intermediul instalaţiei
de legare la pământ la care se racordează tabloul de distribuţie
- Egalizarea potenţialelor prin legare carcaselor metalice între ele şi cu alte
elemente conductoare vecine
- Izolarea omului prin pardoseli şi platforme electroizolante
- Deconectarea automată de protecţie
3.7 . Protecţia prin deconectare automată rapidă
Constă în urmărirea permanentă a tensiunii de contact sau a curentului de scurgere la
pământ(care apar în urma unui defect în instalaţie) şi declanşarea instantanee a
Electrosecuritate – suport de curs

întreruptorului automat sau a contactorului din sectorul defect la depărşirea unor


limite impuse.
Asigararea protecţiei prin deconectare automată
- elimină prezenţa tensiunii periculoase pe elementele care pot conduce
curentul în mod accidental
- reduce durata acţiunii curentului electric prin corp în caz de atingere
accidentală chiar în momentul producerii curentului electric. După cum ştim
sub 0,2 s , chiar la tensiunea reţelei de joasă tensiune 220 V sau 380 V , din
cauza timpului scurt acţiunea curentului este nesemnificativă
Cea mai răspândită metodă de asigurarea protecţiei prin deconectare automată este:
Protecţia automată contra curenţilor de defect – PACD
Ea se bazează pe detectarea curentului de scurgere la pământ .
Principiul de funcţionare este următorul:

Cablul care alimentează receptorul sau


instalaţia este trecut prin trasformatorul
de curent T.
În regim normal de funcţionare, suma
vectorială a curenţilor prin toate
conductoarele circuitului este egală cu
zero, independent de repartiţia sarcinilor
pe faze. Astfel fluxul magnetic rezultant
în miez devine nulă . Din această cauză în
secundar nu se induce tensiune, nu avem
curent.
Electrosecuritate – suport de curs

În cazul în care accidental carcasa


metalică ajunge sub tensiune, se stabileşte
un curent de scurgere la pământ prin
priza de pământ şi echilibrul curenţilor
din trasformatorul trifazat este perturbat .
În miezul magnetic vom avea un flux
magnetic rezultant , care induce tensiune
în secundarul transrformatorului T. Ia
naştere un curent care trece prin
declanşatorul D . Acesta provoacă
deschiderea instantanee a întrerupătorului
trifazat I , care deconectează receptorul
de la reţea
Aplicarea protecţiei prin deconectare automată
În instalaţiile electrice industriale de curent alternativ , deconectarea automată este un
mijloc suplimentar de protecţie.
Datorită curentului mic, care este sub limita periculoasă pentru organism, ea poate
servi şi ca mijloc de protecţie împotriva atingerilor directe

III.8.Separarea de protecţie
Prin separarea de protecţie se urmăreşte crearea locală a unui circuit izolat faţă de
pământ.
Este o metodă mai avantajoasă din punct de vedere al protecţiei împotriva electrocutării
decât
reţeaua legată la pământ.
În acest scop se foloseşte un transformator de separaţie la care se racordează un singur
receptor .
Electrosecuritate – suport de curs
Electrosecuritate – suport de curs

În figură se vede un fir de fază şi unul de


nul. Nulul e legat la o priză de pământ.
La reţea ,prin intermediul unui întrerupător
dublu,
este legat un transformator de curent.
Detaliul A nu arată că transformatorul de
curent poate fi legat la o fază şi nul , deci la
tensiunea de fază, sau între două faze, deci
la tensiunea de linie.
Raportul de transformare al
transformatorului este 1:1 .
Chiar şi figura sugerează că circuitul primar
şi cel secundar al transformatorului este
separat în mod fizic , ele fiind legate numai
prin câmpul magnetic format în miezul
magnetic , ilustrat în figură cu un segment
de dreaptă între cele două bobine.
Circuitul secundar este deci izolat faţă de
pământ şi e prevăzut cu izolare
suplimentară de protecţie. Priza la care se
conectează receptorul nu mai are nevoie de
contact de protecţie,de pământare.
Chiar dacă carcasa receptorului va ajunge
accidental sub tensiune, câmpul magnetic
nu poate transfera energii mari în timp
scurt, deci cel care va atinge carcasa nu
poate suferi un accident grav.
Electrosecuritate – suport de curs

III.9.Egalizarea potenţialelor
Este un mijloc suplimentar de protecţie . Toate elementele conductive susceptibile a fi
atinse se leagă galvanic . De exemplu poate fi vorba de carcasele metalice ale
utilajelor, elementele metalice din jurul lor. Prin acest procedeu se obţine aducerea la
acelaşi potenţial al tuturor elementelor . Dacă legătura de protecţie prin punere la
pământ , sau la nul s-a deteriorat, curenţii de defect nu mai trec prin organismul uman ,
deoarece găsesc căi inirecte , tot de rezistenţă foarte mică, prin celelalte elemente cu
care utilajul în cauză a fost interconectat.
Electrosecuritate – suport de curs

IV. PROTECŢIA INSTALAŢIEI ELECTRICE


A UNEI LOCUINŢE

IV.1.Instalaţia electrică şi consumatorii într-o locuinţă


Pentru ca energia electrică să ajungă în locuinţă avem nevoie de serviciile Intreprindrii
de Reţele Electrice care aduce energia electrică de la locul „fabricării”, deci a producerii
sale în centralele elecrice , prin intermediul staţiilor ridicătoare de tensiune , liniile
aeriene de înaltă tensiune, staţiile coborâtoare de tensiune de la marginea oraşului, prin
cabluri subterane de medie tensiune, trasformator coborâtor de joasă tensiune , linii
electrice aeriene până la locuinţa noastră.
Electrosecuritate – suport de curs

Centrală Staţie de transformare linii electrice aeriene Staţie de transformare


Consumator
Electrică ridicătoare de tensiune de înaltă tensiune coborâtoare de tensiune

Legătura dintre liniile electrice ale companiilor de distribuţie a energiei electrice şi


instalaţia care din punct de vedere juridic deja aparţine de proprietarul locuinţei se face
prin aşanumitul
Branşament electric care se află într-o cutie numită cofret(nişă). În cofret nu poate
lucra altcineva decât angajatul companiei de distribuţie a energiei electrice.
Cofretul este urmat de contorul electric , apoi de tabloul de distribuţie.(tabloul de
siguranţe)

Instalţia electrică interioară a locuinţei este un termen de specialitate ce desemnează


ansamblul de circuite electrice, apartate de siguranţă şi protecţie, aparate de conectare de
mică intensitate, care asigură alimentarea cu energie electrică a locuinţei , a punctelor
de consum de iluminat şi pentru acţionarea aparatelor electrocasnice.
Instalaţia se consideră interioară îcepând de la ieşirea conductelor din contorul electric şi
până la punctele de racordare ale corpurilor de iluminat, respectiv ale aparatelor
electrocasnice.
Pe aceste trasee instalaţia cuprinde
- tabloul de distribuţie şi siguranţă
- circuitele electrice de lumină
- aparate de conectare
- corpuri de iluminat
- circuite electrice de prize
Electrosecuritate – suport de curs

- doze
semnele convenţionale pentru componentele instalaţiei

-prize complexe – obţinute prin combinarea prizelor

Într-o instalţie electrică chiar dacă este interioară nu este permis să se facă modificări,
lucrări de intreţinere, reparaţii doar cu avizul prealabil al intreprinderii de distribuiţie
electrică şi de către specialiştii .
Electrosecuritate – suport de curs

Din statistici cunoaştem că cel mai frecvent se întâmplă accidente în următoarele locuri
şi circumstanţe:
 în preajma corpurilor de iluminat
 maşini de spălat
 radiatorare electrice
 apatate de radio , televizoare şi antenele acestora
 conductoare electrice folosite pentru întinderea rufelor umede, când acesta ajunge
accidental sub tensiune
 lucrări de reparaţii şi întreţinere efectuate fără cunoştinţe de specialitate
 jocuri electrice şi electronice
 copii care se joacă în preajma prizelor
 linii electrice aeriene căzute la pământ
 maşini, aparate electrice defecte ale căror carcasă a fost pusă accidental la
tensiune
 copii (şi nu numai) care se urcă pe stâlpii de sustinere ale liniilor electrice aeriene
 încercări de salvare al unui electrocutat, când „salvatorul” nu are cunoştinţe
suficiente şi se electrocutează şi el.

IV.2.Măsuri de protecţie în executarea instalaţiei electrice interioare

SCHEMA CIRCUITULUI SIMPLU DE LUMINĂ


Electrosecuritate – suport de curs

SCHEMA CIRCUITULUI DE PRIZE


Electrosecuritate – suport de curs

Există o tehnologie de execuţie foarte precisă a instalţiei electrice interioare.executarea


instalaţiei de către persoane neavizate este strict interzisă deoarece pe lângă o
funcţionare defectuoasă pot provoca şi scurtcircuite,electrocutări cu urmări grave.
Pentru a proteja mecanic şi a izola electric conductoarele electrice ale instalaţiei, acestea
sunt aşezate în tuburi izolatoare, tuburile la rândul lor vor fi aşezate în şanţuri săpate în
perete , apoi acoperite cu mortar sau ipsos. Astfel construcţia devine atât sigură din
punct de vedere al exploatării , dar şi estetică. Neexecutarea corectă a acestei faze ne va
conduce la pereţi puşi sub tensiune, deci atingerea lor ar fi periculoasă.
La trasarea căilor de curent se va avea în vedere evitarea porţiunilor de grinzi şi stâlpi
de beton , nefiind permisă dăltuirea şanţurilor sau a străpungerilor în aceste elemente de
construcţie , pentru a nu slăbi rezistenţa lor.
Trasarea circuitelor electrice se execută numai prin linii orizontale şi linii verticale şi
în nici-un caz prin linii oblice.
Traseul pe orizontală se execută pe perete la o distanţî de 30-40 cm de la tavan.
Traseul pe verticală se execută la o distanţă de 15-20 cm de tocul uşii
Dozele pentru întrerupătoare se amplasează la 1,5 m de podea în mediu uscat.
Dozele pentru prize se execută la – 1,2 m în bucătării
- 0,15-0,40 m în camere de locuit
Electrosecuritate – suport de curs

Ocolirea obstacolelor , cum sunt, goluri de uşi şi ferestre , doze, etc., se va realiza astfel ,
ca tubul de protecţie să aibă curbura în sus,sub formă convexă ,pentru a nu se crea un
„ sac de apă” în care să se acumuleze apa rezultată din condensaţie, aşa cum se poate
întâmpla atunci când curbura tubului este în jos , sub formă concavă.
Electrosecuritate – suport de curs

CORECT

În figură vedem o doză la care se leagă trei


tuburi de protecţie. Un al patrulea tub
ocoleşte
doza .Se vede că în această poziţie apa
formată
prin condensare pe pereţii reci, se scurge,
deci nu crează nici un fel de probleme din
punct
de vedere electric.
GREŞIT

Aceeaşi situaţie ca în figura precedentă ,


Aici însă ocolirea dozei se face dinspre
partea sa
Inferioară, ocolirea având curbura concavă.
Apa formată prin condensare se poate
aduna ,
Staţionând mai mult timp în acelaşi loc
poate provoca penetrarea izolaţiei.

IV.3.Protecţia cablurilor
Conductoarele electrice sunt izloate cu cauciuc sau material plastic ,astfel devin cabluri.
Electrosecuritate – suport de curs

După cum am văzut în paragraful anterior cablurile sunt protejate prin introducerea lor în
tuburi izolatoare.
Montarea cablurilor în tubul izolator
- Se face numai când tencuiala s-a uscat foarte bine
- În acelaşi tub de protecţie este interzis să se monteze cabluri pentru circuite de
tensiune diferită , de ex. 220 V şi 380 V.
- Montarea cablurilor cu conductor de cupru nu prezintă probleme
- La montarea celor de aluminiu trebuie avut în vedere că aluminiul este un material
cu rezistenţă mică la tracţiune, de aceea trebuie evitate manipulările de tip tracţiune
sau îndoire repetată, deoarece conductorul se poate fisura sau chiar rupe.
Legarea conducoarelor
Se execută la rimificaţiile circuitului şi trebuie executat astfel încât să nu creeze
rezistenţă mare în circuit , care ar avea efectul de încălzire sau ardere a conductorului.
De aceea cele 2 capete se dezizolează pe o porţiune de 4-5 cm şi trebuie bine curăţate de
oxizi, murdărie sau grăsime, şi să se execute un contact cât mai bun între cele 2
conductoare . Contactul se realizează prin înnădirea conductoarelor

a. Dezizolarea celor 2 conductaore pe o lungime de 4-5 cm


b. Capetele se răsucesc în sens invers
c. Se rulează capătul conductorului din stânga
d. Se rulează capătul conductorului din dreapta
Cele 2 înfăşurări se strâng bine cu un patent
e. În centrul de înnădire se execută o lipire
f. Se izolează înnădirea cu bandă izolatoare
Electrosecuritate – suport de curs

IV.4.Siguranţe fuzibile
Tabloul de siguranţe are următoarele funcţiuni:
- serveşte ca punct de distribuţie a energiei electrice
Electrosecuritate – suport de curs

- protejează instalţia electrică şi aparatele electrocasnice racordate la instalaţie, de


curenţii electrici cu o intensitate peste limita admisă, ar putea să apară ca urmare a
scurtcircuitelor produse în instalaţie sau în aparatele electrocasnice
- serveşte la scoaterea instalaţiei de sub tensiune în cazul unor lucrări de reparaţii,
intreţinere, depanări
Tabloul cu siguranţe folosit în instalţiile electrice interioare poate fi de tipul :
- Deschis – componentele sale fiind montate pe o placă de marmură
- Închis – componentele sunt închise într-o carcasă , are avantajul că nici o piesă
sub tensiune nu poate fi atinsă accidental
Tablourile au de regulă 4 siguranţe, din care -2 sunt pentru circuitul de lumină
-2 sunt pentru circuitul de prize
Dacă există mai multe circuite de lumină sau prize pentru fiecare circuit în plus se mai
pun câte 2 siguranţe
Există 2 tipuri de siguranţe: siguranţe fuzibile şi siguranţe automate
Siguranţa fuzibilă
Elemente componente sunt:
- Soclu – este fixat pe placa de marmură , sau pe carcasă în cazul tabloului închis
- Patron – cu fir fuzibil
Corpul patronului este executat din porţelan, are o armătură superioară şi una
inferioară,
ambele executate din alamă , legătura dintre cele două armături o realizează firul
fuzibil. El
Electrosecuritate – suport de curs

este protejat de o umplutură fină de nisip în interiorul corpului. Nisipul are rolul
de a localiza
orice început de flamă.
- Capac- pentru strângerea patronului în soclu
Modul de funcţionare. Atâta timp cât prin instalaţie trece un curent în limitele normale ,
siguranţa nu are nici un rol deosbit, el fiind o parte a conductoarelor. Când în instalaţie
apar curenţi de scurtcircuit , deci mult mai mari (circa de 20 de ori mai mari ) firul
fuzibil fiind format dintr-un aliaj special se topeşte foarte rapid şi întrerupe curentul din
circuit. Arderea fuzibilului este marcattă de desprinderea plotului roşu de la capătul
fuzibilului

IV.5.Siguranţe automate
Electrosecuritate – suport de curs

Are în componenţă :
-soculul siguranţei , acelaşi cu
cel al siguranţei fuzibile
-patronul , care se înşurubează în
soclu. El funcţionează pe principiul
electromagnetului. Prin bobina
electromagnetului trece curetul din
circuit . Cât timp prin circuit trece
un curent normal ,bobina
tranformatorui e parcursă şi ea un
curent şi exercită o forţă mică,
EM buton nesemnificativă asupra tijei
butonului de deconectare. La
scurtcircuit valoarea curentului din
circuit este de 20 de ori mai mare
ca în mod normal şi forţa exercitată
întrerupător asupra tijei butonului de conectare
de către bobina electromagnetului
creşte semnificativ astfel încât
butonul iese în exterior ,totodată
deschizânduse un întrerupător,
circuitul curentului fiind întrerupt.
După ce s-a înlăturat defecţiunea
circuitul se poate simpu pune sub
tensiune , prin apăsarea butonulu de
deconectare , care va închide
întrerupătorul din interiorul
Electrosecuritate – suport de curs

patronului.

IV.6.Nul de protecţie
Locuinţele sunt alimentate în general de la o singură fază , astfel în mod inevitabil
toţi consumatorii sunt legaţi la fază şi nul. Mai rar , dar în unele locuinţe găsim toate
trei fazele instalate, însă acestea nu lucrează în sistem trifazat , ci fiecare în separat în
regim monofazat. Astfel în locuinţe nu întâlnim tensiuni de linie , deci nici nul de
protecţie nu trebuie instalat separat.
IV.7.Protecţia prin legare la pământ
Instalaţia electrică interioară , prin construcţie trebuie prevăzută cu cu o instalaţie de
protecţie prin legare la pământ, având rolul de a evita accidentările prin electrocutare ce
se pot produce la atingerea de către om a unei părţi metalice a receptoarelor electrice
aflate sub tensiune.
În acest scop pe lângă prizele obişnuite , în circuitul de prize se cuprind şi cele cu
contacte de protecţie prin legare la pământ , denumite prize Schuko , montate în special ,
în încăperile cu umiditate şi pardoseli cu ciment, mozaic, gresie.
Conductorul de protecţie al prizei Schuko este din cupru deoarece acest material este mai
rezistent , deci şi mai sigur, cu o secţiune de cel puţin 2,5 mm 2. Curentul admisibil prin
el este de 15 A .
Acest cunductor este legat printr-o piesă de îmbinare la instalaţia exterioară de legare la
pământ, formată dintr-o platbandă de oţel zincată şi din electrozi, (ţăruşi- prize de
pământ) înfipţi în pământ.
ATENŢIE !!!- Se recomandă evitarea instalaţiilor de legare la pământ improvizate,
deoarece ele constituie surse de accidentare prin electrocutare.
IV.8.Paratrăsnetul
Electrosecuritate – suport de curs

Are rol de protecţie în timpul furtunilor . Ştim că pe timp de furtună norii sunt puternic
încărcaţi cu electricitate. Descărcarea dintre norii încărcaţi pozitivi şi negativi duce la
apariţia fulgerelor, care sunt de fapt nişte canale în care materia se află în stare de
plasmă şi trec curenţi de ordinul zecilor de mii de amperi. Acelaşi fenomen se poate
produce între un nor încărcat pozitiv şi pământ.( După cum am arătat în introducere
pământul putând fi asimilat cu un condutor imens.)
Deoarece aerul este un dielectric, are o rezistenţă mare, greu de pătruns chiar şi de
fulger, acesta caută o cale cu rezistenţă mai mică. Oriunde va găsi o cale cu rezistenţă
mai mică decât a aerului , va urma această cale. De aceea pe timp de furtună , când
plouă nu este voie să te adăposteşti sub copac, deoarece acesta fiind umed are rezistenţă
mică şi „atrage „ fulgerul. De asemenea corpul omenesc, după câte am văzut , are
rezistenţă electrică destul de mică, şi mai ales stând în picioare, reprezintă o cale de
curent pentru fulger.părţile metalice ale casei atrag de asemenea fulgerul acesta putând
provoca daune importante, chiar şi incendierea locuinţei.
Pentru a preveni aceste întâmplări nefericite, se foloseşte paratrăsnetul. Acesta fiind o
bară metalică înălţată în apropierea casei , la o înălţime similară cu a casei, cu partea
inferioară îngropată în pământ ca o priză de pământ. Ea reprezintă o cale de curent cu
rezistenţă minimă , astfel descărcările electrice din preajma casei vor coborâ prin ea
spre pământ şi nu prin casă.

V. PROTECŢIA APARATELOR
ELECTROCASNICE
Electrosecuritate – suport de curs

Consideraţii generale:
În primul rând trebuie să verificăm periodic prizele, fişele, cordoanele de legătură ale
aparatelor electrocasnice din locuinţă . La cele mai mici nereguli ele trebuie
remediate, nu se aşteaptă până se strică de tot, deorece în acest caz consecinţele pot fi
mult mai severe decât la început. Unde s-a deteriorat izolaţia putem avea două
cazuri : 1 izloaţia este foarte puţin avariată , atunci cordonul se izolează cu bandă
izolantă numai local, 2 izolaţia este grav avariată sau cordonul în lungul său are mai
multe defecte , atunci cel mai indicat este să se schimbe cablul în toatalitate cu unul
nou.
Fişele trebuie să aibe ştifturile metalice bine fixate în locaşul lor. Când ele sunt
slăbite, se mişcă,
situaţia devine periculoasă deoarece se pot produce scântei , arderea fişei, iar
alimentarea aparatului
devine intermitentă , cu şocuri de tensiune, curent şi se poate arde.
Prizele trebuie să fie bine fixate în locaşurile lor , să nu se mişte şi mai ales să nu iese
în afară, deoarece pe lângă faptul că are aceleaşi efecte ca şi o fişă instabilă , ea fiind
conectată la tensiune, ieşind din locaş părţile sale care sunt sub tensiune pot fi atinse
în mod accidental.
V.1.Protecţia aparatelor audiovizuale
Aparatele de radio , ca şi în cazul locuinţelor instalaţia fiind protejată de un sistem de
siguranţe ,
şi acest aparat are siguranţă fuzibilă , dar la o scară mai mică , valori mai mici. Ea
protejează aparatul de supratensiunile din reţea , şi invers instalaţia de scurtcircuitele din
interiorul aparatului.
Mai demult carcasele au fost executate din lemn, azi se foloseşte mai ales materilalul
plastic, chiar dacă are aspect metalizat , tot din plastic se execută pentru că acest
material este izolator electric.
Electrosecuritate – suport de curs

Televizorul
Ca şi radioul are o siguranţă fuzibilă de valori mici.
Deşi televizorul este un aparat electronic şi despre acestea ştim că sunt aparate de curenţi
slabi , totuşi prezintă pericole deosebite. Ecranul său deoarece este vidat, la spargere
accidentală reacţionează cu un fel de explozie , chiar şi atunci când aparatul nu este în
priză. Cioburile de sticlă care zboară pot provoca accidente serioase prin tăiere. Tendinţa
modernă de a folosi ecrane cu cristale lichide va înlătura acest pericol.
Spatele , deci partea cu componente electronice este apărată de un capac din material
izolator , care însă trebuie să fie perforat pentru a asigura o răcire naturală a
componentelor. Copii trebuie învăţaţi ,că înlăturând acest capac pericolul de
electrocutare este foarte mare. Unele componente se încarcă cu o tensiune de 25000 V.
Chiar dacă deconectăm televizorul , condensatoarele rămân încărcate.
V.2.Protecţia calculatorului
Calculatorul este un aparat electronic tot mai des utilizat atât de adulţi la locurile de
muncă ,
cât şi de către copii pentru învăţare şi jocuri. Calculatorul este compus din mai multe
elemente:
calculatorul propriuzis, monitorul, imprimanta, mausul, joystickuri,scanner…
Din punct de vedere al electrocutării ele prezintă mai puţin pericol decât multe alte
aparate deoarece:;
- lucrează numai în condiţii de curţăţenie, aer uscat, fără substanţe chimice în jur
- au elemente modulate, capsulate, care lucrează la tensiuni mici
- nu sunt supuse solicitărilor mecanice
Totuşi tebuie să avem legată carcasa lor , acesta fiind metalică, la contactele de
pământare.
Trebuie să verificăm periodic cordoanele de alimentare , prizele şi fişele ,să nu fie
deteriorate.
Electrosecuritate – suport de curs

Toate elementele necesită câte o priză. Instalaţiile de prize din locuinţele noastre nu sunt
pregătite pentru a alimenta prea mulţi consumatori mobili. De aceea în camera unui
adolescent care are calculator, televizor, video, combină muzicală, amplificatoare…..
găsim o mulţime de prelungitoare, prize mobile pe podea, sub pat, sub masă . Dacă
acestea nu sunt aşezate cu grijă copilul uitând de
ele le poate aduce în stare semiconectată , acesta ducând la formarea de scântei,
supraîncălzirea
prizei, şi în ultimă instanţă la incendiu dacă în preajma sa , se aflau obiecte inflamabile.

Băieţii din gimnaziu sunt deja interesaţi şi de partea hard a calculatorului. Deoarece
sctructura sa
este modulată , ei încearcă schimbarea modulelor defectate fără ajutorul unor specialişti.
Schimbă
modulele , pornesc calculatorul, modifică aşezarea, conectarea , iar pornesc calculatorul.
Cel mai importat este: să Nu Uite să deconecteze calculatorul de la priză , de fiecare
dată , când lucrează la partea hard.

V.3.Protecţia aparatelor de bucătărie


Frigiderul
Electrosecuritate – suport de curs

are şi ea o siguranţă fuzibilă, şi carcasa trebuie să fie să fie legată la pământare. În mod
reglementar
cablul de racordare la reţea trebuie să aibe 3 fire : 1 pentru fază
1 pentru nul
1 pentru pământare
Rezultă că la frigider trebuie să folosim fişă şi priză Shuko.
Dacă locuinţa nu are instalaţie de pământare firul de pământare se leagă la nul , deci
trebuie folosit măcar sistemul de nul de protecţie.
Înainte de spăla frigiderul ,ea trebuie deconectată de la priză. Spălarea , curăţarea cu
apă , cu detergenţi duce la formarea unui mediu foarte periculos.
După eventuale reparaţii (care se efectuează bineînţeles scoţîndu-l de la priză ) se
conectează aparatul la tensiune, dar înainte de a-l da în folosinţă trebuie verificată
carcasa sa cu creion de tensiune, cu lampă de control , sau ampermetru electronic . Unul
din poli se pune pe carcasă , celălalt la pământare, lampa de control va indica dacă există
o scurgere de curent mai important prin carcasă către pământ, ampermetrul electronic va
semnala şi defecţiuni mai mici .
Electrosecuritate – suport de curs

Frigiderul va putea fi dat în folosinţă numai dacă nu există nici cea mai mică scurgere de
curent.

Maşina de gătit electrică


Componenţa sa este formată din :
-Corpul,şasiul maşinii care susţine celelalte elemente componente
-discuri încălzitoare „ ochiurile de gătit”
-cuptorul cu două elemente încălzitoare
-tabloul de comandă pentru discuri şi butonul termostatului cuptorului
puterea absorbită de discuri 2200 W (eventual 4200 W) şi puterea absorbită de
rezistenţele cuptorului 2000 W . Intesitatea maximă a curentului este de 16 A.
Precum vom arăta în paragraful referitor la radiatorul electric , instalaţia locuinţei nu
este proiectată la asemenea puteri pe un singur circuit de prize.
Cum ne putem explica totuşi funcţionarea la această putere foarte mare de maxim
6200W ?
Răspunsul este simplu , maşina de gătit electrică , clasică poate funcţiona numai dacă în
locuinţă avem instalate toate trei fazele R,S,T. Înainte de a cumpăra un astfel de aparat
electrocasnic , trebuie să fim imformaţi despre instalaţia electrică din locuinţa noastră .
Două discuri încălzitoare se conectează la faza R, două la fază S, cuptorul la faza T.
Acest aparat necesită atât priză cât şi fişă specială trifazată , care are trei borne de
contact pentru cele trei faze , o bornă pentru nul şi 2 contacte de pământare. Pământarea
este obligatorie din cauza carcasei metalice , a puterilor şi temperaturilor înalte, şi a
lucrului cu lichide care eventual se pot vărsa. Chiar dacă carcasa e legată la pământ
totuşi trebuie să avem grijă ca în interiorul maşinii să nu ajungă lichide sau aburi.
Prăjitorul de pâine
În componenţa sa intră
- două elemente încălzitoare
Electrosecuritate – suport de curs

- două grătare interioare metalice


- alte componente mecanice care îi asigură funcţionarea
Temperatura de încălzire mai mică sau mai mare decât cea normală nu trebuie neglijată .
Aceste „mici” nereguli sunt cauzate de defecte ale aparatului , iar orice defect al unui
aparat electric
poate duce la consecinţe grave, dacă nu este rezolvat din timp.
Termoplonjonul
Este folosit pentru încălzirea şi fierberea lichidelor. Elementul principal este o rezistenţă
electrică, introdusă într-un tub metalic , nichelat sau cromat, în formă de spirală,
rezistenţa fiind înglobată
într-un material termoizolant. Capetele rezistenţei electrice sunt îmbinate prin lipire cu
capetele conductoarelor cordonului de racordare, îmbinarea e protejată de un corp
izolant.
Când se manipulează acest aparat el trebuie ţinut cu mâna numai de acest corp izolant,
astfel utilizatorul este protejat chiar dacă izolaţia rezistenţei se deteriorează (de exemplu
se arde) ,şi partea
metalică ar fi pusă sub tensiune.
Râşniţa de cafea ,Mixerul electric,Maşină electrică de tocat carne
Din punct de vedere electric sunt valabile consideraţiile generale întâlnite până acum.
Pericolul
flosirii acestor aparate provine din faptul că ele lucrează nenîncetat , chiar şi dacă se
produce un
accident. Trebuie să avem grijă la degete, şi la părul lung,care se agaţă de elementele în
mişcare
ale acestor aparate. Tot timpul trebuie să fim în astfel de poziţie, încât să putem
deconecta foarte
rapid aparatele.
Electrosecuritate – suport de curs

V.4.Protecţia aparatelor de curăţat şi întreţinut vestimentaţia


Maşina de spălat
Din punct de vedere al electrocutării este cel mai periculos aparat din locuinţă , prin
natura sa fiind un mediu periculos , deoarece lucrează cu apă şi detergenţi , care maresc
conductivitea naturală a apei.
De ce trece curentul electric prin corpul uman spre pământ şi nu direct de la carcasă spre
pământ?
Din simplul motiv că nu are contact direct cu pardoseala . Maşina de spălat are patru
picioare de obicei din material izolant , cauciuc sau material plastic pentru a putea fi
aşezat, mutat comod în locuinţă de la un loc la altul.
Înainte de a umbla la rufele umede din maşina de spălat ea trebuie nu numai oprită de la
butonul de oprire, ci şi deconectat total de la sursa de tensiune, deci scoasă din priză.
De ce nu ajunge să oprim maşina cu butonul de oprire ?
Întrerupătorul la orice instalaţie sau aparat se pune pe firul de fază . La maşinile mai
vechi priza a fost o priză simplă , astfel schimbând poziţia fişei , întrerupătorul este pe
fază ,dar schimbând din nou
poziţia fişei acelaşi fir acum e legat la nul. Dacă întrerupătorul întrerupe nulul , degeaba
am întrerup această porţiune de circuit când tot restul a rămas sub tensiune. Maşinile
moderne toate în mod obligatoriu au fişă şi priză Shuko , unde este sigură poziţia
fazei , nulului şi pământării. Dar şi aici putem avea probleme , dacă un “meşter al casei “
schimbă fişa din cauza unei defecţiuni şi din neatenţie sau necunoştinţă de cauză leagă
nulul şi faza invers, iar am ajuns la situaţia de pericol foarte mare în cazul unei
defecţiuni interioare , cu punere sub tensiune a carcasei.
Din această cauză înainte de scoate rufele umede din maşina de spălat ea trebuie oprită
de la întrerupător dar şi scoasă din priză.
În concluzie orice maşină de spălat electrică trebuie să aibe pământare. Instalaţia de
pământare trebuie executată împreună cu restul instalaţiei electrice încă de la
Electrosecuritate – suport de curs

construcţia , sau renovarea locuinţei. Dacă ea nu există trebuie chemat un specialist


,care la case va efectua o priză de pământ, la locuinţe de bloc va lega firele de
pământare la conductele de apă sau la calorifere, deoarece acestea sunt obiecte
metalice care conduc foarte bine electricitatea şi printr-o cale destul de lungă , dar
ajung în contact cu pământul.
Dacă persoana care foloseşte simte un curent oricât de slab la atingerea rufelor umede
,sau la carcasă când maşina e oprită, trebuie să cheme un instalator autorizat, astfel de
semnale de alarmă nu trebuie neglijate, ignorate , deoarece consecinţele pot fi fatale.
Trebuie să avem grijă ca la motor şi înstalaţia electrică a maşinii să nu ajungă apă, de
exempu spălând concomitent cu maşina de spălat şi lângă ea, în alte vase ,cu mâna
,stropind în jur.
Maşina de spălat se poate localiza în baie, dar priza sa nu se pune niciodată în baie ci
în exteriorul său.
De asemenea când maşina de spălat este în baie trebuie să avem grijă ca geamul să fie
deschis asfel încât condensarea vaporilor de apă care pot pătrunde şi în ineriorul
maşinii să nu fie şi ele surse de pericol.
Electrosecuritate – suport de curs

MAŞINA DE SPĂLAT ARE INSTALAŢIE


DE PĂMÂNTARE

MAŞINA DE SPĂLAT NU ARE


INSTALAŢIE DE PĂMÂNTARE

Boilerul electric-în general trebuie să ţinem cont de aceleaşi considerente ca şi la


maşina de spălat:pământare, priză Shuko în afară camerei de baie. În mod particular
trebuie să îi verificăm periodic sistemul de termoreglare. Pe când maşina de spălat se
află în priză numai pe perioade scurte , o oră , maxim două , perioada unei spălări,
boilerul este tot timpul în priză. Termoregulatorul său comandă închiderea circuitului
de încălzire, când apa e sub temperatura prescrisă, şi deschiderea circuitului când apa
a ajuns la temperatura maximă prescrisă.
Dacă termoregulatorul se defectează , se poate întâmpla să nu mai deschidă circuitul
de încălzire la momentul potrivit, apa se supraîncălzeşte, presiunea vaporilor din
Electrosecuritate – suport de curs

rezervor creşte şi boilerul poate chiar exploda , împrăştiind apă şi vapori fierbinţi ca
un geisir.Dacă în momentul respectiv se află cineva în baie , el poate suferi arsuri
foarte grave. Deci verificarea periodică a instalaţiei electrice a boilerului este foarte
importantă.

Fierul de călcat
Elementele sale componente sunt
- talpa din oţel care înmagazinează căldura de la elementul încălzitor şi o
trasmite obiectului de călcat
- elementul încălzitor format dintr-o rezistenţă electrică înglobată într-o placă
ceramică
- carcasa din tablă de oţel nichelată sau cromată pe care sunt montate mânerul
termoizolant, fişa de aparat cu guler de protecţie şi suportul de aşezarea
fierului de călcat în timp de repaus
- termoregulatorul- un releu termic care întrerupe circuitul electric de alimentare
a elementului încălzitor
punerea sub tensiune a carcasei metalice se poate întâmpla din două motive :
1. deteriorarea izolaţiilor rezistenţei electrice din interior ceea
ce se întâmplă foarte rar (şi mai ales la aparate foarte vechi , unde materialul
ceramic s-a învechit şi se fărâmiţează)
2. deteriorarea firelor de alimentare,fişei de aparat
Cordonul trebuie mereu verificat să fie în bună stare de funcţionare, iar maţina de
călcat trebuie să fie manipulat numai de la mânerul izolator

V.5.Protecţia aparatelor întreţinere a locuinţei şi a corpului uman


Aspiratorul de praf
Are în componenţă:
Electrosecuritate – suport de curs

- carcasă
- motor electric
- ventilator
- filtru de praf
- capete demontabile ale carcasei
Deoarece puterea absorbită nu e mare , în jur de 500W şi regimul de funcţionare nu
este continuu, după durate scurte de funcţionare urmează perioade lungi de repaus,
lucrează în condiţii de mediu nepericuloase din punct de vedere electric (camerele de
obicei sunt fără aburi, umezeală, materiale chimice) este unul din aparatele cel mai
puţin periculoase.
Totuşi dacă are carcasă metalică trebuie să aibe fişă cu contacte de pământare,
trebuie să-i verificăm cordonul de alimentare, întrerupătorul, şi starea generală de
funcţionare.
Perna electrică
Are în componenţă:
- elementul încălzitor, care este o rezistenţă electrică izolată cu o sfoară de
azbest şi dintr-un suport textil din pânză de bumbac , pe care se fixează rezistenţa
electrică prin cusături speciale
- faţa de protecţie
- comutator special
- termostat
Deoarece „carcasa” nu este din metal nici nu se poate folosi metoda de protecţie a
pământării.
Rezistenţa electrică este izolată cu sfoară de azbest, nu se pot folosi elementele de
ceramică , deoarece acestea ar fi incomode , perina nu s-ar putea folosi. Astfel însă
protecţia este mai vulnerabilă.
Electrosecuritate – suport de curs

Trebuie să fim atenţi ca perina să nu fie străpunsă de materiale metalice ascuţite, de


exemplu: ac, ace de tricotat, cuţit,sârmă...deoarece acestea pot provoca scurtcircuite,
sau pot deterioara izolaţia de azbest.
Protecţia perinei o reprezintă faţa de perină din material textil. Ştim că materialele
textile sunt izolatoare , dar numai în stare uscată. Dacă cel care foloseşte perina
transpiră puternic , sau din greşeală se toarnă apă peste perină, materialul textil va
deveni umed şi va conduce electricitatea.
Se inerzice folosirea perinei electrice în stare umedă , deoarece ea poate duce la
electrocutare gravă.

Uscător de păr electric


Are în componenţă :
- carcasă din material plastic
- element încălzitor : o rezistenţă electrică fixată pe un suport izolator
- motor electric
- ventilator
- comutator
După cum am amintit carcasa e din mateial plastic , deci izolator din punct de vedere
electric, oferă protecţie din construcţie. Totuşi prin natura sa , este un aparat expus
pericolelor. Rezistenţa sa electrică degajă căldură, care este transportată către exterior
de către ventilator. Dacă ventilatorul se defectează, răcirea sistemului nu mai
fucţionează , întregul aparat se supraîncălzeşte , carcasa de plastic se poate topi ,
poate aprinde materialele inflamabile din jur (de exemplu: ne uscăm părul, cineva
sună la uşă, punem uscătorul în funcţiune pe pat, la uşă suntem reţinuţi , sau chemaţi
de urgenţă undeva şi uităm de uscător)
Electrosecuritate – suport de curs

Este cu desăvârşire interzisă folosirea uscătorului de păr când stăm în vana plină cu
apă.
Radiatorul – rolul său este transformarea energiei electrice în energie termică de
aceea funcţionează la puteri mai mari decât restul aparatelor electrocasnice. De obicei
lucrează la 1000-2000W . Poate ar fi
nevoie de puteri şi mai mari , mai ales pe timpul iernii, dar prizele , instalaţia
locuinţei sunt astfel proiectate , încât la puteri mai mari pe o fază , firelele de legătură
se supraîncălzesc, în cazuri extreme s-ar topi, sau ar provoca incendii, dacă n-ar
exista siguranţa fuzibilă. Siguranţa fuzibilă protejează atât la scurtcircuit topindu-se
într-un timp extrem de scurt, fracţiuni de secundă, cât şi în caz de supraîncălzire,
topindu-se mult mai lent, dar înaite ca instalaţia să sufere din cauza supraîncălzirii.
Când un radiator funcţionează la puterea sa maximă , pe acelaşi circuit cu el trebuie
limitat numărul şi mai ales puterea consumatorilor pentru a evita situaţia neplăcută de
supraîncălzire, arderea siguranţei fuzibile, explicate anterior.
Securitatea în funcţionarea radiatoarelor se referă în mare măsură şi la protecţia
împotriva incendiilor. Chiar dacă din punct de vedere electric radiatorul funcţionează
perfect, el poate fi periculos dacă în preajma sa sunt lăsate , sau depozitate materiale
uşor inflamabile. Radiatorul nu trebuie lăsat nesupravegheat niciodată. Nu se lasă în
priză când plecăm de acasă, sau când suntem pe puctul de a adormi.
Prin natura sa radiatorul încălzeşte aerul din mediul înconjurător , dar se încălzeşte şi
ea însăşi. Din această cauză carcasa sa nu poate fi confecţionată din material plastic.
Ştim că materialele plastice obişnuite, ieftine nu sunt rezistente la încălziri repetate,
de aceea carcasa radiatoarelor se execută din material metalic. Carasele metalice ale
aparatelor electrice trebuie legate la firul de pământare, cum s-a explicat anterior la
frigider şi maşina de spălat.
Electrosecuritate – suport de curs

Norme de ELECTROSECURITATE
A. INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
1.      Din punct de vedere al masurilor de securitate se d 111d322b isting
instalatii de înalta si de joasa tensiune. Instalatiile electrice de joasa tensiune sunt
acele instalatii de curenti tari la care tensiunea între orice faza si pamânt este de ce
mult 250 volti.
2.      Exceptie de la prezentele norme fac instalatiile de joasa tensiune, care sa
se gaseasca în aceasi încapere cu instalatiile de înalta tensiune si pentru care se vor
aplica normele specifice pentru înalta tensiune.
3.      Contolul si supravegherea instalatiilor interioare si exterioare de joasa
tensiune se fac de catre electricianul de serviciu, care trebuie sa cunoasca temeinic
normele specifice de securitatea muncii pentru instalatiile electrice si masurile de
prim ajutor în caz de electrocutare.
4.      Electricianul care face controlul va fi dotat cu un indicator de joasa
tensiune, pe care-l va folosi înainte de a atinge cu mâna libera partile metalice ale
instalatiei sau echipamentului electric.
5.      Manevrele si înlocuirea sigurantelor în instalatiile electrice de joasa
tensiune (circuitele, motoarelor electrice, iluminat, etc.) se pot executa numai de
personae calificate în meseria de electrician.
6.      În retelele aeriene si subterane se pot executa înlocuiri de sigurante si
becuri si noaptea, cu conditia ca locul de munca sa fie luminat, iar la operatie sa
participle cel putin doua personae, din care una sa execute si alta sa supravegheze.
7.      Persoanele care executa scoaterea de sub tensiune, trebuie sa puna placi
avertizoare.
8.      În cazul lucrarilor ce se executa cu scoaterea partiala de sub tensiune,
partile din instalatie ramase sub tensiune si care ar putea fi înâmplator atinse trebuie
îngradite.
Electrosecuritate – suport de curs

9.      Îngradirile provizorii trebuie sa fie montate în asa fel încât sa nu


împiedice iesirea personalului din încapere în caz de pericol.
10.  În cazul urcarii pe stâlp, muncitorul trebuie sa se convinga ca stâlpul este
în buna stare si trebuie sa-si verifice mijloacele de protectie (centura de siguranta,
cârligele, frânghia de ajutor).
11.  Urcarea sau lucrul pe stâlpi este admisa numai pe partile laterale, în raport
cu directia de întindere a conductorului, iar în cazul stâlpilor de colt, pe partea
unghiului exterior al liniei.
12.  Este interzisa aruncarea sculelor si materialelor de pe stâlp jos sau invers.
Transmiterea lor trebuie facuta cu ajutorul unei frânghii simple sau fara sfârsit,
ghidata de jos de un alt muncitor, care trebuie sa stea la cel putin 2m distanta de baza
stâlpului.
13.  În cazul folosirii scarii mecanice, deservirea acesteia trebuie asigurata de 4
persoane, daca este transportata manual si de 2 persoane când se afla montata pe
autocamion.
14.  Folosirea scarilor simple se va face de cel putin doua personae, una care
executa lucrari si una care supravegheaza si tine scara.
15.  Scarile rezemate trebuie asezate sub un unghi de maximum 60º fata de
orizontala. Se poate admite si un unghi mai mare, dar în acest caz partea superioara a
scarii trebuie legata de reazem.
16.  Scarile duble trebuie sa fie prevazute cu cârlige de siguranta , care se
monteaza când scara este pregatita pentru lucru, în vederea evitarii apropierii celor
doua parti ale scarii.
17.  Desfiintarea instalatiilor, înlocuirea stâlpilor, conductorilor si armaturilor
se fac dupa întreruperea tuturor circuitelor de energie aferente si dupa legarea la
pamânt la locul de munca a a acestor circuite.
Electrosecuritate – suport de curs

18.  Demontarea si montarea unor conductori sub o linie de transport de înalta


tensiune trebuie sa se execute cu linia de înalta tensiune deconectata.
19.  Executarea bransamentelor sub tensiune este permisa în cazuri cu totul
speciale, când nu se poate face întreruperea tensiunii în reteaua respectiva, fie din
motive de exploatare, fie din motive de continuitate a alimentarii cu energie electrica
a anumitor consumatori si numai pentru instalatiile de joasa tensiune (cu maximum
250 V între faza si pamânt).
20.  La liniile electrice aeriene de joasa tensiune pe ale caror stâlpi sunt
montate si alte circuite (telecomunicatii, radioficare, etc.), nu se permite executarea
de bransamente sub tensiune înainte ca si aceste circuite sa fie isolate prin teci si
palarii protectoare.
21.  Vopsirea stâlpilor metalici din retelele aeriene de joasa tensiune trebuie sa
se execute de catre vopsitori experimentati , obisnuiti cu lucrarile la înaltime.
22.  Cablurile subterane de joasa tensiune si mansoanele ramase descoperite în
timpul sapaturilor trebuie sa fie suspendate astfel încât sa nu faca sageata (curbura).
23.  Cablurile care trec printr-un sant deschis trebuie asigurate împotriva
ruperii, prin consolidarea lor pe scânduri si grinzi, sau prin introducerea lor în jgheab
provizoriu.
24.  La cablurile dezgropate prin scapare trebuie sa se aseze placi avertizoare,
care sa atraga atentia asupra pericolului, în cazul atingerii acestora.
25.  Mutarea, îndepartarea si deplasarea cablurilor si a mansoanelor trebuie sa
se execute numai dupa întreruperea tensiunii si deschiderea cablului si sarcinii lui
capacitive.
B. CONDIŢIILE CE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ UNELTELE
ELECTRICE DE MÂNĂ ȘI ILUMINAT PORTATIV
Electrosecuritate – suport de curs

26.  Se considera utilaj electric portative acel utilaj construit special pentru a fi
purtat usor de una sau doua persoane si cu care muncitorul în timpul lucrului are un
contact bun si îndelungat.
27.  Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V
si24 V, astfel: tensiunea de 24 V se va folosi la locuri periculoase, iar cea de 12 V în
locuri foarte periculoase.
28.  Utilajele portative trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
a.       partile conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri întâmplatoare;
b.      izolarea bobinajului sa reziste atât socului metalic, cât si mediului în care
functioneaza (umiditatea, caldura, agentii corozivi, etc.);
c.       mânerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolat sau din material
acoperit cu un material izolat. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori
care sa împiedice atingerea partilor metalice ale sculei;
d.      conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel încât
sa nu se roada la intrarea lor în carcasa sculei si sa se împiedice pe cât posibil
smulgerea lor de la bornele de legatura.
29.  Daca în timpul lucrului, muncitorul simte o actiune cât de slaba, a
curentului, este obligat sa întrerupa imediat lucrul si sa predea unealta defecta pentru
verificare si reparare.
30.  În încaperile cu praf bun conducator de current electric sau cu multa
umezeala, corpurile de iluminat vor fi etanse.
31.  În încaperile cu pericol de explozie, se vor folosi numai corpuri de
iluminat protejate împotriva exploziilor.
32.  Se vor folosii numai lampi portative speciale, a caror constructie sa nu
permita atingerea partilor conducatoare de curent.
Electrosecuritate – suport de curs

33.  Lampa trebuie sa aiba un glob de sticla (în special pentru locurile umede)
si sa fie protejata cu plasa metalica de protectie. Aceasta plasa trebuie sa fie astfel
fixata încât sa nu poata ajunge sub tensiune în cazul defectarii duliei.
34.  Transformatoarele pentru alimentarea lampilor si uneltelor electrice la
tensiune nepericuloasa vor avea înfasurarile primare si secundare pe coloane diferite,
iar miezul si carcasa se vor lega la pamânt; la fel si bobinajul de tensiune
nepericuloasa.

C. MIJLOACE DE PROTECŢIE FOLOSITE LA INSTALAŢIILE ELECTRICE


DE JOASĂ TENSIUNE

35.  Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele,


aparatele si dispozitivele portative, al caror scop este protejarea personalului care
munceste în instalatiile electrice lânga sau în apropierea partilor aflate sub tensiune
împotriva electrocutarii, a actiunii arcului electric, precum si împotriva altor
accidente ce s-ar putea putea produce în timpul lucrului în aceste instalatii.
36.  Mijloacele de protectie se impart în:
a.       mijloace de protectie, care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii,
prin izolarea lui fata de partile aflate sub tensiune sau fata de pamânt (prajini
electroizolante, clesti, scule cu mânere izolante, manusi de cauciuc, electroizolante,
cizme de cauciuc electroizolante, galosi electroizolanti, platforme izolante, covorase
de cauciuc electroizolante);
b.      indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba si clesti de masurat;
c.       garnituri mobile pentru scurtcircuitare si legarea la pamânt, îngradiri mobile si
placi avertizoare;
d.      mijloace de protectie împotriva arcului si împotriva actiunilor chimice ale
produselor arderii: ochelari de protectie, manusi din foaie de cort, masti de gaze.
Electrosecuritate – suport de curs

37.  Mijloace de protectie izolate se împart în:


a.       mijloace principale de protectie;
b.      mijloace auxiliare de protectie.
38. Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie
suporta , în conditii sigure, tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este
permis sa se atinga partile conducatoare de curent aflate sub tensiune.
În instalatiile electrice de joasa tensiune exista urmatoarele mijloace principale
de protectie izolante:
a.       prajinni electroizolante;
b.      clesti izolanti pentru sigurante;
c.       manusi electroizolante.
38.  Se numesc mijloace auxiliare acele mijloace care singure nu pot garanta
securitatea împotriva electrocutarii la tensiunea respectiva. Ele constituie masuri
auxiliare de protectie ale mijloacelor principale si servesc, de asemenea, pentru
protectia împotriva tensiunii la atingere, precum si împotriva arsurilor prococate de
arcul electric.
În instalatiile electrice de joasa tensiune se utilizeaza urmatoarele mijloace
auxiliare electroizolante de protectie:
a.       cizme electroizolante sau galosi;
b.      covorase de cauciuc electroizolante;
c.       platforme izolante (podete).
39.  În cadrul tuturor instalatiilor de curenti tari, precum si asupra echipelor si
personalului care deservesc instalatiile, trebuie sa se afle în permanenta mijloacele de
protectie necesare.
40.  Mijloacele de protectie trebuie încercate:
a.       la receptionarea lor, înainte de a fi date în exploatare;
b.      periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc în parte;
Electrosecuritate – suport de curs

c.       când apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare;
d.      dupa o reparatie si dupa înlocuirea uneia din parti;
e.       daca exista îndoieli asupra bunei lor stari.
41.  Manusile electroizolante de cauciuc trebuie astfel alese încât sa permita
îmbracarea manusilor de bumbac, de lâna, etc. sub ele, pentru ca personalul sa poata
sa-si protejeze mâinile împotriva frigului, la deservirea instalatiilor în aer liber.
Manusile trebuie sa fie destul de largi, pentru ca sa permita tragerea lor peste
mânecile îmbracamintei.
42.  Echipamentul sa fie dezinfectat periodic (cel putin o data la trei luni sau la
trecerea de la persoana la alta) si sa fie presarata cu talc.
43.  Este interzisa folosirea echipamentului electroizolant în alte scopuri.
44.  Dimensiunea minima a covoraselor electroizolante de cauciuc va fi de 75
x 75 cm, cu tensiunea de strapungere minima de 5 kv.
45.  Covorasele care nu au fost încercate sau au fost încercate si nu au
corespuns pot fi folosite ca material izolant de protectie.
46.  Mânerele sculelor vor fi confectionate din material izolant, rezistent la
umiditate, nefragil si neatacabil de transpiratie, de benzina, de petrol, de acid sulfuric
si de acid clorhidric.
47.  Lungimea mânerelor izolate va fi de cel putin 10 cm. Sculele vor fi
rezistente, iar mânerele izolante bine fixate pe locurile lor.
48.  În instalatiile electrice de joasa tensiune se folosesc ca indicatoare de
tensiune:
a.       lampa de control;
b.      indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul curentului capacitiv (tip
creion);
c.       indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul scurgerii curentului activ.
49.  Este interzisa folosirea lampilor de control improvizate.
Electrosecuritate – suport de curs

D. CONSTRUCŢIA sI MONTAJUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE


PENTRU sANTIERE
50.  Instalatiile electrice izolate aparent din santier, cu conductori izolati si
montati pe izolatori, se vor executa la o înaltime de cel putin 2,5 m deasupra solului
si în locuri ferite de deteriorari mecanice.
Înaltimea minima de la sol pentru conductorii izolati sau neizolati trebuie sa fie
de 4 m. La trecerea peste caile carosabile, distanta minima trebuie sa fie de 6 m.
51.  La încaperile unde necesitatile de lucru pot produce atingerea sau agatarea
conductorilor în timpul transportului si al montajului obiectelor voluminoase,
folosirea conductorilor neizolati este interzisa.
52.  În toate cazurile, întrerupatoarele vor avea carcase protectoare,
confectionate din materiale rezistente la foc si izolante. Întrerupatoarele cu carcase
metalice se vor lega la pamânt sau la reteaua de protectie (de nul).
53.  Nu se admite montarea întrerupatoarelor pe conductori mobili (pe snururi
cordoane, etc.)
54.  Locurile de conectare si derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi
mecanice (lovituri).
55.  La tablourile de distributie, la cutiile de distributie si la instalatiile
principale, lucrarile se vor executa numai pe baza unei dispozitii date de seful
exploatarii electrice a santierului sau a locatiei.
56.  Tablourile electrice de distributie care se monteaza, în interiorul baracilor,
pe pereti de scândura, cu pericol de incendii la desfacerea unui conductor din peretele
tabloului, se vor monta pe o placa de azbest de marimea tabloului, fixate pe peretele
de scândura. Aceste tablouri vo fi închise în cutii de lemn, prevazute cu usi si cheie.
Electrosecuritate – suport de curs

57.  Tablourile electrice de distributie amplasate în exterior (pe stâlpi, baraci,


imobile, etc.) se vor monta tinând seama de regulile de mai sus, iar protectia lor se va
face prin cutii metalice, prevazute cu usa si cheie.
Constructia cutiilor de protectie va fi astfel executata încât sa permita
introducerea conductorilor de jos în sus pentru ca ploaia sa nu patrunda în interior.
Toate cutiile metalice de protectie a tablourilor electrice vor fi legate la
pamânt.
58.  Se interzice legarea directa la tabloul de distributie a diferitelor masini sau
lampi portative, electromotoare si alte aparate si dispozitive de consum de energie
electrica.
59.  În interiorul tabloului de distributie se va executa un întrerupator cu
pârghie, care va avea mâner electroizolant.
60.  Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorata sau înnadirea lor
fara a se completa izolatia cu banda izolanta este interzisa. De asemenea, se interzice
folosirea capetelor de conductori în loc de fise la introducerea în prize.
61.  Este interzis a se pune în exploatare instalatii provizorii, indiferent de
motivul care ar determina acest provizorat - deoarece ar putea constitui un pericol
pentru muncitori.
62.  La executarea instalatiilor electrice interioare strapungerile din plansee din
beton monolit (la tavane) se vor executa numai de jos în sus, iar lucratorii vor purta
ochelari de protectie contra prafului si sfarâmaturilor din beton.
63.  Se interzice montarea întrerupatoarelor si prizelor în camerele de spalare.
Întrerupatoarele se vor monta în anticamera.
64.  Instalatiile elactrice de forta vor avea în locurile cu umiditate mare, de
peste 75%, pe pardoseala, în fata motoarelor electrice si a dispozitivelor lor de
pornire, platforme de lemn, asezate pe izolatori.
Electrosecuritate – suport de curs

E. MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII PRIN


ATINGERE
DIRECTĂ sI INDIRECTĂ
1. Definitii si generalitati
65.  Termenii mai des utilizati sunt definitii si explicatii în cele ce urmeaza:
Punct neutru se numeste punct al înfasurarii generatorului, transformatorului
etc., a caror tensiune fata de bornele exterioare este aceasi, ca valoare absoluta, la
functionarea normala.
Punct neutru legat direct la pamânt (punct de nul) se numeste punctul neutru al
transformatorului sau generatorului legat la instalatia de legare la pamânt, în mod
direct sau printr-o rezistenta de valoare redusa, transformator de curentetc.
Punct neutru izolat se numeste punctul neutru care nu este legat la instalatia de
legare la pamânt sau este legat prin aparate cu mare rezistenta electrica.
Conductor de nul se numeste conductorul legat la punctul de nul.
Conductor de pamânt este conductorul care face legatura dintre partea metalica
legata la pamânt si priza de pamânt.
Priza de pamânt este un ansamblu de electrozi metalici în contact direct cu
pamântul, legati electric între ei.
Instalatia de protectie prin legare la pamânt este instalatia care stabileste
legatura cu pamântul a partilor metalice ale unei instalatii electrice care în mod
normal nu se gaseste sub tensiune, dar care în mod accidental s-ar putea afla sub
tensiune.
Tensiunea de atingere este tensiunea sub care se poate afla omul atunci când
atinge elementele conductoare de curent, care în mod normal nu sunt sub tensiune,
dar care în mod occidental pot intra sub tensiune, datorita unui defect de izolatie.
Punerea la pamânt se numeste legatura accidentala a unor parti ale instalatiei
electrice, care se gasesc sub tensiune cu pamântul sau cu parti legate cu pamântul.
Electrosecuritate – suport de curs

Exemplu: atingerea unui conductor al unei linii aeriene cu stâlpul metalic este
o punere la pamânt.
Legarea la pamânt se numeste operatia prin care, în mod voit, se leaga la
pamânt anumite parti ale unei instalatii electrice.
Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamânt este aceea compusa din
urmatoarele elemente:
-         rezistenta conductorului principal, de legare la pamânt;
-         rezistentele conductoarelor de ramificatie;
-         rezistentele contactelor dintre partile componente ale întregii retele de legare la
pamânt;
-         rezistenta contactului dintre electrozi si sol;
-         rezistenta pe care o prezinta solul în apropierea electrozilor la trecerea curentului
electric.
Rezistenta electrica a solului este determinata de compozitia si rezistenta
solului si de forma si dimensiunile electrozilor prin care se scurge curentul la pamânt.
Rezistivitatea solului (rezistenta electrica specifica) este rezistenta electrica a
unui cub cu latura de 1 cm din solul respectiv si se exprima în cm.
Loc cu grad de pericol este acela care are urmatoarele caracteristici:
-         pardoseala uscata si rau conducatoare de electricitate;
-         nu are suprafetele metalice în legatura cu pamântul în apropiere;
-         nu are în atmosfera praf bun conducator de electricitare;
-         locul de munca este uscat, ventilat si încalzit la temperatura normala;
-         pardoseala buna conducatoare de electricitate;
-         suprafete metalice în legatura cu pamântul, care ocupa mai mult de
60% din suprafata zonei de manipulare;
-         umiditate între 75 - 97%;
-         temperatura peste 25ºC, rar mai mica de 35ºC;
Electrosecuritate – suport de curs

-         praf bun conducator de electricitate;


-         gaze sau lichide care scad rezistenta corpului omenesc.
De asemenea, locul devine periculos daca este strâmt, putându-se produce
atingerea cu suprafetele metalice.
Loc periculos este acela care are una din urmatoarele caracteristici:
-         umiditate excesiva peste 97%;
-         temperatura peste 35ºC;
-         suprafete metalice în legatura cu pamîntul, care ocupa peste 60% din
suprafata zonei de manipulare;
-         mediu corosiv.
66.  Prizele de pamânt din punctul de vedere al folosirii lor se împart în:
-         prizele de protectie, care sunt folosite pentru scopuri de protectie
contra tensiunilor accidentale;
-         prize de exploatare care sunt folosite pentru scopuri de exploatare
într-o retea electrica.
Din punct de vedere al constructiei, se disting:
-         prize de pamânt naturale construite din partile metalice, ce au fost
introduse în pamânt pentru alte scopuri decât pentru legatura electrica cu pamântul
(stâlpi metalici sau de beton armat îngropati în pamânt, tevi metalice pentru
alimentarea cu apa), în cazul când nu au fost acoperite cu un strat izolant cu bitum
etc.;
-         prize de pamânt artificiale instalate special pentru scopul de protectie
(tevi metalice, benzi metalice, placi metalice etc.) introduse în pamânt.
67.  Masurile principale pentru evitarea accidentelor de electrocutare sunt urmatoarele:
-         partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune în
timpul lucrului sa fie inaccesibile la o atingere întâmplatoare, ceea ce se realizeaza
prin izolatori si carcasa, îngradiri, amplasari la înaltimi inaccesibile, blocari;
Electrosecuritate – suport de curs

-         folosirea tensiunilor reduse maxim admise conform normelor;


-         izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului sau
amplasamentului;
-         separarea de protectie;
-         protectie prin legarea la pamânt;
-         deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni de atingere
periculoasa;
-         protectie prin legarea la nul;
-         deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni de atingere
periculoasa sau în cazul unor scurgeri de curent periculoase;
-         egalizarea si dirijarea distributiei potentialelor;
-         dotarea cu mijloace individuale de protectie si anume:
·        mijloace de protectie izolante;
·        indicatoare mobile de tensiune;
·        garnituri de scurtcircuitare si legarea la pamânt;
·        îngradiri provizorii;
·        placi avertizoare.
2. Protectia împotriva tensiunilor de atingere periculoase
68.  Utilajele electrice portative si lampile electrice portative trebuie sa fie
alimentate la tensiuni reduse de 24 V pentru locurile periculoase si 12 V pentru
locurile foarte periculoase;
În categoria utilajelor care trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa intra
si corpurile de iluminat fixe care sunt amplasate la o înaltime mai mica de 2,5 m dela
pardoseala.
69.  În încaperile constructiilor civile si administrativ-sociale uscate se admite
montarea corpurilor de iluminat la înaltimi sub 2,50 m, daca tensiunea de alimentare
nu depaseste 250 V fata de pamânt.
Electrosecuritate – suport de curs

70.  Nu este permis a se folosi pentru alimentari la tensiuni reduse


autotransformatoare sau rezistente electrice.
71.  Nu este permis ca pe partea tensiunii reduse sa se lege la pamânt circuite
electrice sau sa se lege electric instalatii cu tensiune mai mare.
72.  Pentru obtinerea tensiunii reduse se pot folosi acumulatoare, elemente
galvanice, convertzoare cu înfasurari separate si bine izplate electric între ele,
transformatoare coborâtoare de constructie speciala.
73.  Prizele si fisele de pe partea tensiunii reduse trebuie sa fie de o constructie
diferita de cele pentru tensiunea normala a retelei, astfel încât fisele de tensiune
resusa sa nu poata fi introduse în prizele cu tensiune mai mare.
74.  Utilajele electrice alimentate la tensiuni reduse nu se vor lega la instalatia
de protectie prin legare la nul sau la pamânt.

3. Izolarea suplimentara de protectie


75.  Aceasta protectie se aplica în afara de izolarea de lucru si se realizeaza în
mai multe moduri:
a.       aplicând o izolare suplimentara izolarii de lucru pentru ca partile
metalice din instalatie, care nu fac parte din circuitul curentului de lucru, însa care pot
fi atinse, sa nu primeasca tensiune în cazul nefunctionarii izolatiei de lucru;
b.      aplicând o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric;
c.       izolând amplasamentul: se realizeaza astfel izolarea omului atât fata
de pamânt cât si fata de elementele care se gasesc în legatura cu pamântul, în raza de
manipulare.
76.  Izolatia suplimentara de protectie a echipamentului electric trebuie
preferata izolarii amplasamentului.
Electrosecuritate – suport de curs

77.  Când se aplica izolatia suplimentara de protectie a echipamentului electric


trebuie sa se acopere în mod solid si durabil cu material izolant toate partile metalice
accesibile unei atingeri si care în caz de defect pot capata direct sau indirect tensiune.
78.  Straturile de lac sau email, straturile de oxid, învelisul de material fibros
chiar îmbibat nu se considera izolatie de protectie.
79.  Izolarea de protectie se considera realizata daca se folosesc carcase si
acoperari izolante, materiale de instalatii complet izolatoare, aplicari prin presare a
unui material izolant pe carcasele unor utilaje electrice mici, montari de piese
intermediare izolante (în mecanisme, arbori, frâghii, carcase etc.).
80.  Izolarea amplasamentului ca masura de protectie este admisa numai în
cazul echipamentelor electrice stabilite.
4. Separarea de protectie
81.  Separarea de protectie consta în separarea circuitului electric al unui singur
consumator cu o tensiune de cel mult 380 V de reteaua de alimentare, prin
intermediul unui transformator de separatie sau unui grup moto-generator.
82.  Separarea de protectie are ca scop înlaturarea pericolului aparitiei unor
tensiuni periculoase la utilajul conectat pe circuitul de lucru al utilajului si pamânt, în
cazul unei puneri la carcasa.
Protectia obtinuta prin separarea de protectie este eficace atât timp cât nu se
produce în partea secundara o punere la pamânt (de exemplu datorita deteriorarii unui
conductor).
83.  Într-o instalatie în care se va folosi separarea de protectie trebuie
îndeplinite urmatoarele conditii:
a.       Reteaua va avea tensiuni pâna la 500 V. Tensiunea nominala în partea
secundara a transformatorului de separatie sau a grupului motogenerator, poate fi cel
mult 380 V.
Electrosecuritate – suport de curs

b.      La un transformator de separatie sau la un grup moto-generator sa nu se


racordeze decât un singur consumator, cu o intensitate nominala a curentului de cel
mult 15 A.
c.       Transformatorul de separatie sau grupul motor-generator sa aiba, pentru
racordarea consumatorului, o priza montata fix. Daca consumatorul este un utilaj
mobil, conductoarele de alimentare trebuie sa fie flexibile, în manta de cauciuc.
d.      Pe partea secundara, circuitul sa nu fie legat la pamânt sau la alte
elemente din instalatie.
e.       Transformatorul de separasie sa aiba înfasurarile pe brate separate sau
ele sa fie montate cap la cap cu o buna izolatie între bobine; se admite si montarea
concentrica a înfasurarilor, cu conditia ca ele sa fie distantate prin suporturi izolante,
care sa asigure mentinerea distantei.
f.        Transformatorul de separatie trebuie prevazut, cel putin pe partea
secundara, cu o izolare suplimentara de protectie.
5. Protectia prin legare la pamânt
84.  Protectia prin legare la pamânt se realizeaza prin legarea partilor instalatiei
electrice, care trebuie protejata contra tensiunilor de atingere, cu anumite parti
metalice introduse în pamînt pentru acest scop.
85.  Conductibilitatea instalatiilor de legare la pamânt, fixe, trebuie sa fie
asigurata în orice anotimp, tinând seama de starea solului (uscare, înghet).
86.  Legarea la pamânt se va face conform STAS-ului în vigoare.
87.  Pentru priza de pamânt se va folosii:
a.       tevi metalice sau conducte rotunde masive (de exemplu otel rotund);
b.      benzi metalice cu sectiune dreptunghiulara sau patrata;
c.       bare profilate metalice (corniere, I-uri, T-uri, sine de cale ferata etc.);
d.      placi metalice etc.
Electrosecuritate – suport de curs

88.  Reteaua de conducte pentru apa poate fi întrebuintata drept priza de


pamânt numai ân cazul când tevile metalice sunt înadite prin legaturi bune
conducatoare de electricitate si când nu sunt acoperite cu straturi izolante (bitum,
etc.). Legatura la pamânt trebuie facuta înainte de contorul de apa. Daca ea se face
dupa contor, trebuie prevazuta suntarea contorului.
89.  Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamânt se masoara imediat
dupa executarea si apoi de doua ori pe an, vara si iarna, când se controleaza si
calitatea legaturilor de la suprafata.
6. Protectia prin legare la nul
90.  Protectia prin legarea la nul are ca scop evitarea mentinerii unor tensiuni
de atingere periculoase la elementele din instalatiile electrice, care nu fac parte din
circuitele curentilor de lucru, dar care în mod accidental s-ar putea gasii sub tensiune.
91.  Protectia prin legarea la nul se poate folosi numai când punctul neutru al
sursei de alimentare este legat direct la o instalatie de legare la pamânt de exploatare.
92.  Protectia prin legare la nul se va executa, în mod obligatoriu, atunci când
neutru sursei de alimentare este legat direct la pamânt si când printr-o instalatie de
legare la pamânt de protectie nu se poate asigura în caz de defect realizarea unor
tensiuni de atingere mai mici de 40 V, cu mijloace justificate tehnico-economice.
93.  Nu este permis ca în retelele sau instalatiile alimentate de aceasi sursa de
energie electrica sa se foloseasca pentru o parte din instalatii protectia prin legarea la
nul, iar pentru alte instalatii sau echipamente electrice, protectie prin legarea la
pamânt.
94.  Se vor lua masuri care sa evite inversarea rolurilor conductoarelor izolate,
legându-se un conductor de lucru (faza) în locul conductorului de protectie.
95.  Conductorul de nul de protectie nu poate fi folosit drept conductor de nul
de lucru, pe portiunea de la tablou de distributie la care bara sau borna de nul este
Electrosecuritate – suport de curs

legata la instalatia de legare de pamânt, (priza repetata de pamânt) si pâna la carcasa


echipamentelor electrice alimentate de la acest tablou.
96.  Se admite ca în retelele de iluminat conductorul de nul de protectie sa fie
folosit si drept conductor de nul de lucru, însa numai pâna la ultimul tablou de
distributie (în sensul transportului de energie), ale carui borne sau bare de nul sunt
legate la instalatii de legare de pamânt.
97.  În instalatiile în care se aplica protectia prin legarea la nul sunt interzise
legaturile de protectie la alte instalatii de legat la pamânt decât cele care servesc si
reteaua de nul de protectie.
98.  Conductoarele de nul vor fi instalate tot atât de îngrijit ca si conductoarele
de faza, în ceea ce priveste protejarea lor împotriva solicitarilor mecanice si a izolarii.
99.  La executarea legaturilor de nul la utilaje (echipamente) portative nu se
permite a se folosi: prize, fise, cutii de jonctiune si de ramificatie care nu au contact
de protectie.
7. Prize de pamânt
100.    Ca prize de pamânt se vor folosi în primul rând prizele naturale si anume:
a.       constructia metalica a cladirii respective, fie ca este constituita din
stâlpi metalici încastrati în beton armat, fie ca este construita din stâlpi de beton
armat în contact cu solul;
b.      conductele metalice de apa sau canalizare îngropate în pamânt;
c.       tevile metalice pentru tubaje.
101.    În cazul în care rezistenta prizelor naturale indicate în prezentul subcapitol nu
prezinta o valoare suficient de mica, se va executa suplimentar o priza de pamânt
artificiala.
102.    Nu se poate utiliza în comun prize de pamânt de protectie pentru
instalatia de energie electrica de joasa tensiune si pentru instalatia de paratrasnete.
Electrosecuritate – suport de curs

103.    Priza de pamânt de protectie a instalatiilor electrice de firme sau


reclame luminoase poate fi comuna cu priza de pamânt a imobilului respectiv.
104.    Priza de pamânt de protectie a instalatiilor de receptie cu antene
colective, comune pentru radio si televiziune, poate fi aceeasi cu priza de pamânt a
imobilului respectiv.
8. Protectia automata împotriva tensiunilor de atingere
105.    Protectia prin releu de tensiune accidentala se poate întrebuinta în orice
fel de retele, atât cu neutrul izolat cât si în cele cu neutrul legat la pamânt, având
drept scop, înlaturarea aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase pe o parte
metalica care nu apartine circuitului de lucru.
106.    Protectia P.A.T.A. consta în deconectarea în timp de 0,1 s de la toti polii
utilajului defect, la care s-a ivit o tensiune de atingere considerata periculoasa.
107.    Protectia P.A.T.A. nu poate înlocui protectia prin legarea la nul sau
protectie prin legarea la pamânt.
9. Protectia împotriva tensiunilor de atingere
108.    Se vor lega la instalatiile de protectie toate partile metalice ale utilajelor
electrice de actionare, comanda protectie, reglaj, etc., precum:
a.       carcasele metalice ale motoarelor electrice ale macaralelor,
betonierelor, malaxoarelor, pompelor vibratoarelor, ciururilor, masinilor de gaurit si
de profilat, circularelor, benzilor transportoare, masinilor de frecat mosaic, masinilor
unelte, masinilor de curatat parchet, transformatoarelor sau agregatelor de sudura
etc.;
b.      carcasele metalice ale întrerupatoarelor manuale si automate de
protectie si manevra, reostatelor etc.;
c.       partile metalice ale tablourilor de distributie, comanda, masura
control, etc.;
Electrosecuritate – suport de curs

d.      carcasele si mezurile transformatoarelor coborâtoare de tensiune


pentru alimentarea utilajelor portative;
e.       constructiile metalice ale instalatiilor de distributie electrica, de tip
interior si exterior, precum si împrejmuirile metalice ale elementelor conducatoare de
curent;
f.        partile metalice ale corpurilor de iluminat;
g.       corpurile mansoanelor de cabluri, prin învelisurile metalice ale
cablurilor electrice izolate cu hârtie, la ambele capete terminale ale acestora,
asigurând astfel continuitatea învelisurilor metalice pe toata lungimea acestor cabluri.
La cabluri cu astfel de izolatie, însa înfasurate cu benzi metalice se va asigura
continuitatea învelisurilor metalice;
h.       stâlpii metalici ai liniilor de transport si de distributie a energiei
electrice.
109.    Legarea la pamânt a macarelor cu cale de rulare (sine) se face legând la
reteaua generala de protectie a santierului toate instalatiile electrice de pe macarale,
inclusiv scheletul metalic. Conductorul de legatura va fi un cablu din cupru izolat cu
învelis de cauciuc, flexibil, cu sectiunea minima de 25 mmp.
F. MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA ELECTRICITĂŢII STATICE
110.    Procesele tehnologice la care se produce electricitatea statica sunt urmatoarele:
a. concasarea, sfarâmarea si macinarea diferitelor produse;
b.trecerea aerului prin canale de ventilatie si deplasarea corpurilor în
jgheaburi, conducte si furtunuri (la transportul pneumatic etc.)
c. filtrarea aerului saturat de praf ;
d.trecerea unui lichid sau a unui material fluid cu viteza mare prin jigler,
duza sau sita (vopsitul pneumatic, prelucrarea unor obiecte prin suflarea cu nisip
etc.);
e. pulverizarea lichidelor în special a celor dielectrice;
Electrosecuritate – suport de curs

f.  atingerea si stropirea lichidelor în interiorul conductelor,


rezervoarelor, cisternelor, vaselor de încarcare etc. (în special în timpul
transportului);
g. trecerea unor obiecte sau semifabricate prin masini prelucratoare
(hârtia si fibrele trecute prin masini, musamaua si cauciucul în procesul de fabricatie
etc.);
h. organele de masini de la instalatiile de transmisie, care au viteze
foarte mari.
111.    Pentru a înlatura pericolul de incendiu, datorita descarcarii sarcinilor de
electricitate statica, acumulate pe materiale solide, lichide sau gazoase, manevrate în
diferite feluri în procese tehnologice industriale, se vor lua urmatoarele masuri
speciale:
a. se vor lega la pamânt carcasele masinilor, aparatelor si utilajelor în
care se maruntesc substantele producatoare de praf, cu pericol de incendiu sau
explozie;
b. se vor lega la pamânt conductele prin care se deplaseaza amestecuri
de aer praf;
c. filtrele de pânza din conductele de aer vor fi captusite cu o plasa
metalica bine legata la pamânt, cu scopul neutralizarii sarcinilor electrostatice;
d.se va descarca la pamânt electricitatea statica produsa de curelele de
transmisie, prin montarea de piepteni metalici de descarcare sau prin vopsirea
curelelor cu vopsele si lacuri speciale pentru marirea conductibilitatii lor electrice. De
asemenea, se pot utiliza curele executate din materiale conductoare speciale;
e. se vor lega la pamânt toate partile metalice folosite în instalatiile
pentru manipularea combustibililor, si anume: conductele, rezervoarele, pompele ,
autocisternele, cisternele de cale ferata, sinele de cale ferata la rampele de descarcare
etc.
Electrosecuritate – suport de curs

112.    Prizele de pamânt pentru electricitatea statica se vor executa conform


normativelor si standardelor în vigoare. Ele pot fi comune cu prizele de pamânt ale
sistemului de protectie contra atingerilor.

S-ar putea să vă placă și