Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAP.1. INTRODUCERE
peste 40 de ani 19
Se poate observa ,cât de periclitată este vârsta de gimnaziu, vârsta primei pubertăţi,
când copiii doresc să-şi încerce puterile, să dovedească lumii curajul , priceperea lor.
Putem scădea acest procentaj dacă în cadrul educaţiei tehnologice atragem atenţia
elevilor asupra pericolelor.
S-a constat de asemenea că în cazurile de electrocutare la care persoana nici nu s-a
gândit că ar fi pericol şi accidentul a fost o surpriză totală , urmările au fost mult mai
grave ,decât în cazurile în care cineva lucra cu prudenţă fiind conştient de pericol şi a
fost electrocutat.
Această lucrare îşi propune studiere problemei electrosecurităţii în instalaţiile casnice
şi industriale de joasă tensiune, tocmai ca să ofere cunoştinţe ample în acest domeniu.
Lucrarea poate fi folositoare pentru oricine care îl citeşte, dar mai ales pentru
profesorii de educaţie tehnologică , care prin vocaţia lor de dascăl au plăcerea de a-i
introduce pe elevi în lumea fascinantă a ştiinţei şi tehnologiei , dar au şi obligaţia de
a-i feri de pericolele care le-ar putea afecta sănătatea în cazul folosirii în necunoştinţă
de cauză a realizărilor practice ale ştiinţei şi tehnologiei.
distanţa de la priza
20m 0m 20 m
2.3. Electrocutarea
2.3.1. Aspectele fizice ale fenomenului
Trecerea curentului electric prin organismului uman poartă numele de electrocutare.
În continuare explicăm acest fenomen din punct de vedere al fizicii.
Pentru ca în locuinţă să funcţioneze orice aparat electric , trebuie să-l racordăm la cele
două poluri ale reţelei electrice de curent alternativ; la fază şi la nul.
U VF VO 220V - 0V 220V
Electrosecuritate – suport de curs
În acest caz este vorba de un circuit întrerupt, şi este caracterizat numai prin tensiunea
U.
Crent nu circulă deoarece cele două conductoare sunt izolate de aerul dintre ele care
are rezistenţa aproape infinit de mare. Deci intensitatea curentului I=0 A
În cazul în care la cele două poluri (conductoare ) se conectează un consumator de
rezistenţă echivalentă R , curentul va circulă dinspre fază ,către nul , prin intermediul
consumatorului .
Electrosecuritate – suport de curs
electrocutat deoarece cele două picioare se află la potenţiale diferite. Cu cât pasul e
mai mare, diferenţa de potenţial numită tensiune de pas e şi ea mai mare. Pericolul
scade dacă persoana păşeşte cu paşi mici, iar dacă sare cu ambele picioare deodată ,
aflându-se cu ambele picioare pe aceeaşi linie echipotenţială este în afară de pericol.
S-a constat că din totalitatea electrocutărilor 40% se produce în preajma liniilor
aeriene.
Factorul intensitate
0,1mA
Omul practic nu simte că prin corpul său trece curent. Numai dacă mai
multe
minute este supus acestui curent poate simţie o senzaţie de jenă,
deranj , dar nu există pericol real de accidentare.
10mA- 50mA
Chiar pentru valori ale intensităţii curentului electric de peste 5mA
apar stări de contracţii ale muşchilor , mai ales ale mâinii, care duc la strângerea
involuntară a obiectelor din mâna omului. Dacă în mână a avut chiar obiectul
(conductor, instrument, carcasă, ...) ajuns accidental sub tensiune , îi este imposibil să se
îndepărteze de sursa de tesiune .Cu cât curentul e mai mare , el va strânge cu atât mai
mare putere obiectul , deci are nevoie de ajutorul celorlalţi pentru a se elibera. La
această intensitate a curentului , dacă durata nu este prea mare apare o stare de şoc ,
bătăi mai rapide ale inimii, stare de alertă a nervilor,creşterea tensiunii arteriale, dar
dacă în timp util persoana este scoasă din circuitul electric ,ea îşi va reveni. Dacă durata
e mai mare , apar aceleaşi fenomene , ca şi la curenţii mai mari fibrilaţia inimii,
blocarea centrului nervos al respiraţiei
50mA-80mA
Curentul care trece prin corp are efecte asupra întregului
organism , dar efectul cel mai puternic major îl exercită asupra inimii şi al
sistemului nervos. Bătăile inimii devin neregulate , creşte numărul bătăilor până la
câteva sute bătăi pe minut,amplitudinea lor este foarte mică,ne mai contribuind la
Electrosecuritate – suport de curs
peste 5A
La astfel de intensităţi problema nu mai este fibrilaţia. La trecerea
curentului de la elementul conductor în corpul uman, se produce un arc electric , acesta
producând arsuri ale pielii şi ţesuturilor mai adânci. S-au produs mai multe electrocutări
la astfel de intensităţi unde electrocutatul eliberându-se chiar singur de sursa de
tensiune ,nu a murit,însă a suferit arsuri grave de piele şi ţesuturi. Dacă durata acţiunii
curentului este mare , ard căile curentului prin organism şi electrocutarea poate fi
mortală din cauza arsurilor suferite de organele interne.
Acelaşi efect îl întâlnim şi la trăsnet însă la intensitate mult mai mare, calea curentului
prin corp carbonizându-se.
Electrosecuritate – suport de curs
Curentul maxim admis să treacă prin organismul uman fără a-l pune în pericol este de :
- 10 mA în curent alternativ
- 50 mA în curent continuu
Toate datele enumerate până acum şi în continuare despre valorile permise ale curenţilor se
referă la bărbaţi sănătoşi. Pentru femei, copii, bolnavi , valorile se reduc cu circa 30%
Concluzii :
Din cele relatate de până acum ne putem da seama că omul este foarte sensibil la
curentul electric. Am arătat efectele nocive ale curenţilor de 10-100mA . Aceste valori
în apicaţiile electroctehnice sunt extrem de mici.De exemplu printr-un bec simplu din
apartament , care are valoarea de 100W , la tensiunea reţelei de alimentare de 220 V ,
trece un curent de intensitatea de :
P UI
P 100W
I 0,45A 450mA
I 220V
vFactorul tensiune
După cum am explicat în paragraful anterior efectele curentului depind de
intensitatea curentului, iar intensitatea depinde de tensiune şi de rezistenţa electrică a
individului .Deci nu putem da valori exacte ale tensiunii periculoase sau
nepericuloase.S-a întâmplat ca înalta tensiune să producă efecte mai puţin periculoase
Electrosecuritate – suport de curs
decât tensiuni foarte mici, care au devenit fatale. În mod convenţional se acceptă că
tensiunea devine periculoasă peste 24 V. Acest lucru nu este adevărat.
Caz real a fost accidentul unei persoane care fiind în cadă şi făcând baie , s-a
electrocutat mortal la tensiunea de 6 V.
În Europa este standard general folosirea tensiunii de 220 V în locuinţe. La o
rezistenţă a corpului de 1000 , rezultă o intensitate de 220 mA , care deja provoacă
fibrilaţia inimii.În mod normal rezistenţa corpului este mai mare, deci chiar la o
electrocutare la această tensiune persoana accidentată ar trebui să supravieţuiască. De
ce s-a alea totuşi această tensiune ?. Din motive economice. Folosirea unor tensiuni
mai mici ar ridica foarte mult costurile transportului energiei electrice, şi a apartatelor
electrocasnice. Folosirea tensiunilor mai mari ,chiar dacă ar fi rentabile economic , ar
fi prea periculoase pentru consumatori.
!!!! Atenţie !!!! Jucăriile electronice de obicei funcţionează la 3.....6V,trenuleţele,
maşinuţele cu telecomandă, orga electrică la 12V . Pentru a economisi bateriile se
utilizează alimentarea acestora de la reţea prin intermediul unor autotransformatorare
mici. Aceste aparate sunt periculoase deoarece deteriorarea izolaţiei, arderea bobinei
poate avea ca efect punerea părţilor metalice ale jucăriei , direct la tensiunea de
220V. Deci pentru jocul copiilor este mult mai sigur folosirea bateriilor.
Uneletele mobile care se racordează prin cablu la reţea , chiar dacă funcţionează la
tensiuni de 24V , sunt pericuoase deoarece izolaţia cablului mobil se poate deteriora .
Totuşi ca şi concluzie putem observa : creşterea tensiunii creşte probabilitatea unei
intensităţi mai mari, deci şi gravitatea unei electrocutări.
procesele biofizice şi biochimice din organism . S-a constatat că un corp uman neînsufleţit are
rezistenţa electrică de 1,6 ori mai mare decât a unei persoane vii.
Partea de corp Rezistivitatea electrică în
xm
Sânge 1,5
Ţesuturile muşchilor 2,2
Piele umedă 1000
Piele uscată 20000
Din acest tabel putem vedea clar că pielea nu numai că ne separă de mediul
înconjurător, ne oferă protecţie termică, mecanică dar ne protejează şi din punct de
vedere electric .
Organele interne se comportă ca nişte conductoare electrice, iar pielea ca un
dielectric natural.
Dacă stratul de piele este sănătos , uscat, fără tăieturi, corpul uman poate avea
rezistenţa echivalentă între 20.000 şi 100.000 ..
La un om bolnav , cu pielea umedă , având şi zgârieturi, tăieturi , rezistenţa
echivalentă a corpului poate scădea până la 200 .
Factorii care influenţează rezistenţa corpului sunt:
- valoarea tensiunii: când tensiunea creşte , rezistenţa corpului scade . Creşterea
tensiunii are deci un dublu impact : creşte tensiunea , proporţional creşte şi
intensitatea curentului , creşte tensiunea , scade rezistenţa corpului .Deci creşterea
tensiunii este un factor foarte dăunător în cazul accidentelor de tip electrocutare
- punctul de contact pe corp- avem porţiuni mai rezistente şi porţiuni mai
sensibile ale pielii, pe de altă parte punctul de contact va determina calea
curentului prin organism
Electrosecuritate – suport de curs
După cum am remarcat la rezistenţa electrică a corpului uman, pielea umană este un
dielectric destul de bun , dar dacă este sub acţiunea tensiunii o durată mai mare,
proprietăţile sale dielectrice scad şi va fi străpuns de curent. Dacă acţiunea tensiunii
persistă în timp, locul de contact se încălzeşte, începe să transpire, astfel rezistenţa
electrică a pielii scade şi mai mult, deci durata mare a acţiunii curentului agravează
accidentul.
s mA
0,01 1200
s- durata de acţiune a curentului electric
0,02 600
0,03 550 exprimat în secunde
0,04 500 mA- intensitatea curentului care încă nu
0,05 450
0,1 320 provoacă fibrilaţia inimii la durata dată
0,2 185
0,3 160
0,4 140
0,5 120
0,6 110
0,8 95
2 65
3 60
Pericolul de electrocutare este mai mare este pentru persoane obosite, bolnave sau care
au consumat băuturi alcoolice (rezistenţa lor electrică este mai mică)De asemenea
copii, femeile sunt mult mai sensibili la acţiunea curentului electric.
Factorul frecvenţă
S-a constatat , curentul continuu este mai puţin periculos decât cel alternativ. În
literatura de specialitate se menţionează cazul unui oraş unde s-a trecut treptat de la
curentul continuu la curentul alternativ de 220V la 50Hz , în alimentarea locuinţelor cu
energie electrică. S-a comparat primul cartier care a trecut la curent alternativ , cu
ultimul , timp de 6 ani. Primul cartier a fost alimentat cu curent alternativ. timp de 6 ani
şi s-au produs anul 6 accidente mortale pe an ,prin electrocutare. Ultimul cartier care a
trecut la c.a. a avut în cei 6 ani încă curent continuu şi în acest răstimp nu s-a produs
nici un singur accident mortal.
Curentul continuu provoacă mai ales arsuri. Gradul arsurilor depinde de tensiunea
curentului.
Din punct de vedere al efectelor s-a elaborat o ecvivalenţă între curentul continuu şi
curentul alternativ .120 V curent continuu = 42 V curent alternativ
108 V curent continuu = 36 V curent alternativ
42 V curent continuu = 12 V curent alternativ
Electrosecuritate – suport de curs
Multă vreme s-a crezut că pericolul creşte cu creşterea tensiunii. A fost o ipoteză eronată .
Curenţii de frecvenţă mare produc doar arsuri mai grave , dar nu pericliează viaţa
electrocutatului.
Curenţii de frecvenţă foarte mare sunt folosite chiar în medicină după cum s-a arătat în
capitolul ,
care se ocupă de efectele benefice ale curentului.
- curentul de acţionare se poate regla, rezultă o protecţie mai exactă şi mai adaptată
- asigură întreruperea simultană a celor 3 faze
Dezavantaje :
- construcţie mai scumpă şi mai complicată
- nu poate limita curentul de scurtcircuit, din această cauză reţeaua va fi solicitată
termic şi electrodinamic la fiecare scurtcircuit
Folosirea întrerupătoarelor automate se recomandă:
pentru curenţi de sarcină peste 630 A
când e necesar ca instalaţia să fie rapid repusă în funcţiune
când comanda trebuie executată de la distanţă
când instalaţiile funcţionează frecvent la suprasarcină
când e importantă deconectarea simultană a tuturor fazelor
în circuitele motoarelor de mare putere
Vedem un
transformator
trifazat de
alimentare având
nulul legat la
pământ
Uf –tens. de fază
Rh-rezistenţa
Omului, care stă cu
picioarele pe
pământ
Calea curentul este
deci: corp
pământ
punctul neutru al
transformatorului
Atingere directă Atingere indirectă
Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3
rezistenţa sa e neglijabilă
atingere unipolară,când neutrul transformatorului este izolat faţă de pământ
Curentul se închide prin fază , corp ,pământ , rezistenţele de izolaţie faţă de pământ,
cealaltă fază , (neutrul trasformatorului este izolat faţă de pământ )
Conductoarele de nul de protecţie trebuie să fie din cupru sau oţel , aluminiul se
foloseşte numai în mod excepţional luându-se măsuri suplimentare de protecţie.
Aluminiul este un foarte cu conductor, având greutate mică, însă problema majoră în
aplicarea sa este faptul că rezistenţa sa mecanică este mică şi prin procesul de
îmbărânire se deteriorează mult mai repede decât celelalte două tipuri de
conductoare.
priză de pământare
Siguranţă
T- transformatorul staţiei de alimentare fuzibilă
TG- tablou general trifazată
TP- tablou primar
TP- tablou secundar reţeau de legare la
Np –nul de protecţie pământ
Nl –nul de lucru linia trifazată
PP-priză de pământ
consumatori
Rconductor
Zreceptor
Rconductor Ztotal = 2 Rconductoare + Zreceptor
Dacă într-o instalaţie în mod accidental o fază atinge carcasa utilajului se întâmplă
următoarele fenomene: curentul nu mai trece prin receptor , ci prin Rconductoare de la
trafo la receptor, prin carcasa utilajului , care fiind din metal are rezistenţă aproape
nulă, şi Rconductoare de la carcasă până la punctul neutru al transformatorului şi pământ.
Practic Zreceptor care până acum asigura stabilitatea circuitului , este şuntat de către
Rcarcasă şi se produce un scurtcircuit.
Rcarcasă
Rconductoare
Electrosecuritate – suport de curs
III.8.Separarea de protecţie
Prin separarea de protecţie se urmăreşte crearea locală a unui circuit izolat faţă de
pământ.
Este o metodă mai avantajoasă din punct de vedere al protecţiei împotriva electrocutării
decât
reţeaua legată la pământ.
În acest scop se foloseşte un transformator de separaţie la care se racordează un singur
receptor .
Electrosecuritate – suport de curs
Electrosecuritate – suport de curs
III.9.Egalizarea potenţialelor
Este un mijloc suplimentar de protecţie . Toate elementele conductive susceptibile a fi
atinse se leagă galvanic . De exemplu poate fi vorba de carcasele metalice ale
utilajelor, elementele metalice din jurul lor. Prin acest procedeu se obţine aducerea la
acelaşi potenţial al tuturor elementelor . Dacă legătura de protecţie prin punere la
pământ , sau la nul s-a deteriorat, curenţii de defect nu mai trec prin organismul uman ,
deoarece găsesc căi inirecte , tot de rezistenţă foarte mică, prin celelalte elemente cu
care utilajul în cauză a fost interconectat.
Electrosecuritate – suport de curs
- doze
semnele convenţionale pentru componentele instalaţiei
Într-o instalţie electrică chiar dacă este interioară nu este permis să se facă modificări,
lucrări de intreţinere, reparaţii doar cu avizul prealabil al intreprinderii de distribuiţie
electrică şi de către specialiştii .
Electrosecuritate – suport de curs
Din statistici cunoaştem că cel mai frecvent se întâmplă accidente în următoarele locuri
şi circumstanţe:
în preajma corpurilor de iluminat
maşini de spălat
radiatorare electrice
apatate de radio , televizoare şi antenele acestora
conductoare electrice folosite pentru întinderea rufelor umede, când acesta ajunge
accidental sub tensiune
lucrări de reparaţii şi întreţinere efectuate fără cunoştinţe de specialitate
jocuri electrice şi electronice
copii care se joacă în preajma prizelor
linii electrice aeriene căzute la pământ
maşini, aparate electrice defecte ale căror carcasă a fost pusă accidental la
tensiune
copii (şi nu numai) care se urcă pe stâlpii de sustinere ale liniilor electrice aeriene
încercări de salvare al unui electrocutat, când „salvatorul” nu are cunoştinţe
suficiente şi se electrocutează şi el.
Ocolirea obstacolelor , cum sunt, goluri de uşi şi ferestre , doze, etc., se va realiza astfel ,
ca tubul de protecţie să aibă curbura în sus,sub formă convexă ,pentru a nu se crea un
„ sac de apă” în care să se acumuleze apa rezultată din condensaţie, aşa cum se poate
întâmpla atunci când curbura tubului este în jos , sub formă concavă.
Electrosecuritate – suport de curs
CORECT
IV.3.Protecţia cablurilor
Conductoarele electrice sunt izloate cu cauciuc sau material plastic ,astfel devin cabluri.
Electrosecuritate – suport de curs
După cum am văzut în paragraful anterior cablurile sunt protejate prin introducerea lor în
tuburi izolatoare.
Montarea cablurilor în tubul izolator
- Se face numai când tencuiala s-a uscat foarte bine
- În acelaşi tub de protecţie este interzis să se monteze cabluri pentru circuite de
tensiune diferită , de ex. 220 V şi 380 V.
- Montarea cablurilor cu conductor de cupru nu prezintă probleme
- La montarea celor de aluminiu trebuie avut în vedere că aluminiul este un material
cu rezistenţă mică la tracţiune, de aceea trebuie evitate manipulările de tip tracţiune
sau îndoire repetată, deoarece conductorul se poate fisura sau chiar rupe.
Legarea conducoarelor
Se execută la rimificaţiile circuitului şi trebuie executat astfel încât să nu creeze
rezistenţă mare în circuit , care ar avea efectul de încălzire sau ardere a conductorului.
De aceea cele 2 capete se dezizolează pe o porţiune de 4-5 cm şi trebuie bine curăţate de
oxizi, murdărie sau grăsime, şi să se execute un contact cât mai bun între cele 2
conductoare . Contactul se realizează prin înnădirea conductoarelor
IV.4.Siguranţe fuzibile
Tabloul de siguranţe are următoarele funcţiuni:
- serveşte ca punct de distribuţie a energiei electrice
Electrosecuritate – suport de curs
este protejat de o umplutură fină de nisip în interiorul corpului. Nisipul are rolul
de a localiza
orice început de flamă.
- Capac- pentru strângerea patronului în soclu
Modul de funcţionare. Atâta timp cât prin instalaţie trece un curent în limitele normale ,
siguranţa nu are nici un rol deosbit, el fiind o parte a conductoarelor. Când în instalaţie
apar curenţi de scurtcircuit , deci mult mai mari (circa de 20 de ori mai mari ) firul
fuzibil fiind format dintr-un aliaj special se topeşte foarte rapid şi întrerupe curentul din
circuit. Arderea fuzibilului este marcattă de desprinderea plotului roşu de la capătul
fuzibilului
IV.5.Siguranţe automate
Electrosecuritate – suport de curs
Are în componenţă :
-soculul siguranţei , acelaşi cu
cel al siguranţei fuzibile
-patronul , care se înşurubează în
soclu. El funcţionează pe principiul
electromagnetului. Prin bobina
electromagnetului trece curetul din
circuit . Cât timp prin circuit trece
un curent normal ,bobina
tranformatorui e parcursă şi ea un
curent şi exercită o forţă mică,
EM buton nesemnificativă asupra tijei
butonului de deconectare. La
scurtcircuit valoarea curentului din
circuit este de 20 de ori mai mare
ca în mod normal şi forţa exercitată
întrerupător asupra tijei butonului de conectare
de către bobina electromagnetului
creşte semnificativ astfel încât
butonul iese în exterior ,totodată
deschizânduse un întrerupător,
circuitul curentului fiind întrerupt.
După ce s-a înlăturat defecţiunea
circuitul se poate simpu pune sub
tensiune , prin apăsarea butonulu de
deconectare , care va închide
întrerupătorul din interiorul
Electrosecuritate – suport de curs
patronului.
IV.6.Nul de protecţie
Locuinţele sunt alimentate în general de la o singură fază , astfel în mod inevitabil
toţi consumatorii sunt legaţi la fază şi nul. Mai rar , dar în unele locuinţe găsim toate
trei fazele instalate, însă acestea nu lucrează în sistem trifazat , ci fiecare în separat în
regim monofazat. Astfel în locuinţe nu întâlnim tensiuni de linie , deci nici nul de
protecţie nu trebuie instalat separat.
IV.7.Protecţia prin legare la pământ
Instalaţia electrică interioară , prin construcţie trebuie prevăzută cu cu o instalaţie de
protecţie prin legare la pământ, având rolul de a evita accidentările prin electrocutare ce
se pot produce la atingerea de către om a unei părţi metalice a receptoarelor electrice
aflate sub tensiune.
În acest scop pe lângă prizele obişnuite , în circuitul de prize se cuprind şi cele cu
contacte de protecţie prin legare la pământ , denumite prize Schuko , montate în special ,
în încăperile cu umiditate şi pardoseli cu ciment, mozaic, gresie.
Conductorul de protecţie al prizei Schuko este din cupru deoarece acest material este mai
rezistent , deci şi mai sigur, cu o secţiune de cel puţin 2,5 mm 2. Curentul admisibil prin
el este de 15 A .
Acest cunductor este legat printr-o piesă de îmbinare la instalaţia exterioară de legare la
pământ, formată dintr-o platbandă de oţel zincată şi din electrozi, (ţăruşi- prize de
pământ) înfipţi în pământ.
ATENŢIE !!!- Se recomandă evitarea instalaţiilor de legare la pământ improvizate,
deoarece ele constituie surse de accidentare prin electrocutare.
IV.8.Paratrăsnetul
Electrosecuritate – suport de curs
Are rol de protecţie în timpul furtunilor . Ştim că pe timp de furtună norii sunt puternic
încărcaţi cu electricitate. Descărcarea dintre norii încărcaţi pozitivi şi negativi duce la
apariţia fulgerelor, care sunt de fapt nişte canale în care materia se află în stare de
plasmă şi trec curenţi de ordinul zecilor de mii de amperi. Acelaşi fenomen se poate
produce între un nor încărcat pozitiv şi pământ.( După cum am arătat în introducere
pământul putând fi asimilat cu un condutor imens.)
Deoarece aerul este un dielectric, are o rezistenţă mare, greu de pătruns chiar şi de
fulger, acesta caută o cale cu rezistenţă mai mică. Oriunde va găsi o cale cu rezistenţă
mai mică decât a aerului , va urma această cale. De aceea pe timp de furtună , când
plouă nu este voie să te adăposteşti sub copac, deoarece acesta fiind umed are rezistenţă
mică şi „atrage „ fulgerul. De asemenea corpul omenesc, după câte am văzut , are
rezistenţă electrică destul de mică, şi mai ales stând în picioare, reprezintă o cale de
curent pentru fulger.părţile metalice ale casei atrag de asemenea fulgerul acesta putând
provoca daune importante, chiar şi incendierea locuinţei.
Pentru a preveni aceste întâmplări nefericite, se foloseşte paratrăsnetul. Acesta fiind o
bară metalică înălţată în apropierea casei , la o înălţime similară cu a casei, cu partea
inferioară îngropată în pământ ca o priză de pământ. Ea reprezintă o cale de curent cu
rezistenţă minimă , astfel descărcările electrice din preajma casei vor coborâ prin ea
spre pământ şi nu prin casă.
V. PROTECŢIA APARATELOR
ELECTROCASNICE
Electrosecuritate – suport de curs
Consideraţii generale:
În primul rând trebuie să verificăm periodic prizele, fişele, cordoanele de legătură ale
aparatelor electrocasnice din locuinţă . La cele mai mici nereguli ele trebuie
remediate, nu se aşteaptă până se strică de tot, deorece în acest caz consecinţele pot fi
mult mai severe decât la început. Unde s-a deteriorat izolaţia putem avea două
cazuri : 1 izloaţia este foarte puţin avariată , atunci cordonul se izolează cu bandă
izolantă numai local, 2 izolaţia este grav avariată sau cordonul în lungul său are mai
multe defecte , atunci cel mai indicat este să se schimbe cablul în toatalitate cu unul
nou.
Fişele trebuie să aibe ştifturile metalice bine fixate în locaşul lor. Când ele sunt
slăbite, se mişcă,
situaţia devine periculoasă deoarece se pot produce scântei , arderea fişei, iar
alimentarea aparatului
devine intermitentă , cu şocuri de tensiune, curent şi se poate arde.
Prizele trebuie să fie bine fixate în locaşurile lor , să nu se mişte şi mai ales să nu iese
în afară, deoarece pe lângă faptul că are aceleaşi efecte ca şi o fişă instabilă , ea fiind
conectată la tensiune, ieşind din locaş părţile sale care sunt sub tensiune pot fi atinse
în mod accidental.
V.1.Protecţia aparatelor audiovizuale
Aparatele de radio , ca şi în cazul locuinţelor instalaţia fiind protejată de un sistem de
siguranţe ,
şi acest aparat are siguranţă fuzibilă , dar la o scară mai mică , valori mai mici. Ea
protejează aparatul de supratensiunile din reţea , şi invers instalaţia de scurtcircuitele din
interiorul aparatului.
Mai demult carcasele au fost executate din lemn, azi se foloseşte mai ales materilalul
plastic, chiar dacă are aspect metalizat , tot din plastic se execută pentru că acest
material este izolator electric.
Electrosecuritate – suport de curs
Televizorul
Ca şi radioul are o siguranţă fuzibilă de valori mici.
Deşi televizorul este un aparat electronic şi despre acestea ştim că sunt aparate de curenţi
slabi , totuşi prezintă pericole deosebite. Ecranul său deoarece este vidat, la spargere
accidentală reacţionează cu un fel de explozie , chiar şi atunci când aparatul nu este în
priză. Cioburile de sticlă care zboară pot provoca accidente serioase prin tăiere. Tendinţa
modernă de a folosi ecrane cu cristale lichide va înlătura acest pericol.
Spatele , deci partea cu componente electronice este apărată de un capac din material
izolator , care însă trebuie să fie perforat pentru a asigura o răcire naturală a
componentelor. Copii trebuie învăţaţi ,că înlăturând acest capac pericolul de
electrocutare este foarte mare. Unele componente se încarcă cu o tensiune de 25000 V.
Chiar dacă deconectăm televizorul , condensatoarele rămân încărcate.
V.2.Protecţia calculatorului
Calculatorul este un aparat electronic tot mai des utilizat atât de adulţi la locurile de
muncă ,
cât şi de către copii pentru învăţare şi jocuri. Calculatorul este compus din mai multe
elemente:
calculatorul propriuzis, monitorul, imprimanta, mausul, joystickuri,scanner…
Din punct de vedere al electrocutării ele prezintă mai puţin pericol decât multe alte
aparate deoarece:;
- lucrează numai în condiţii de curţăţenie, aer uscat, fără substanţe chimice în jur
- au elemente modulate, capsulate, care lucrează la tensiuni mici
- nu sunt supuse solicitărilor mecanice
Totuşi tebuie să avem legată carcasa lor , acesta fiind metalică, la contactele de
pământare.
Trebuie să verificăm periodic cordoanele de alimentare , prizele şi fişele ,să nu fie
deteriorate.
Electrosecuritate – suport de curs
Toate elementele necesită câte o priză. Instalaţiile de prize din locuinţele noastre nu sunt
pregătite pentru a alimenta prea mulţi consumatori mobili. De aceea în camera unui
adolescent care are calculator, televizor, video, combină muzicală, amplificatoare…..
găsim o mulţime de prelungitoare, prize mobile pe podea, sub pat, sub masă . Dacă
acestea nu sunt aşezate cu grijă copilul uitând de
ele le poate aduce în stare semiconectată , acesta ducând la formarea de scântei,
supraîncălzirea
prizei, şi în ultimă instanţă la incendiu dacă în preajma sa , se aflau obiecte inflamabile.
Băieţii din gimnaziu sunt deja interesaţi şi de partea hard a calculatorului. Deoarece
sctructura sa
este modulată , ei încearcă schimbarea modulelor defectate fără ajutorul unor specialişti.
Schimbă
modulele , pornesc calculatorul, modifică aşezarea, conectarea , iar pornesc calculatorul.
Cel mai importat este: să Nu Uite să deconecteze calculatorul de la priză , de fiecare
dată , când lucrează la partea hard.
are şi ea o siguranţă fuzibilă, şi carcasa trebuie să fie să fie legată la pământare. În mod
reglementar
cablul de racordare la reţea trebuie să aibe 3 fire : 1 pentru fază
1 pentru nul
1 pentru pământare
Rezultă că la frigider trebuie să folosim fişă şi priză Shuko.
Dacă locuinţa nu are instalaţie de pământare firul de pământare se leagă la nul , deci
trebuie folosit măcar sistemul de nul de protecţie.
Înainte de spăla frigiderul ,ea trebuie deconectată de la priză. Spălarea , curăţarea cu
apă , cu detergenţi duce la formarea unui mediu foarte periculos.
După eventuale reparaţii (care se efectuează bineînţeles scoţîndu-l de la priză ) se
conectează aparatul la tensiune, dar înainte de a-l da în folosinţă trebuie verificată
carcasa sa cu creion de tensiune, cu lampă de control , sau ampermetru electronic . Unul
din poli se pune pe carcasă , celălalt la pământare, lampa de control va indica dacă există
o scurgere de curent mai important prin carcasă către pământ, ampermetrul electronic va
semnala şi defecţiuni mai mici .
Electrosecuritate – suport de curs
Frigiderul va putea fi dat în folosinţă numai dacă nu există nici cea mai mică scurgere de
curent.
rezervor creşte şi boilerul poate chiar exploda , împrăştiind apă şi vapori fierbinţi ca
un geisir.Dacă în momentul respectiv se află cineva în baie , el poate suferi arsuri
foarte grave. Deci verificarea periodică a instalaţiei electrice a boilerului este foarte
importantă.
Fierul de călcat
Elementele sale componente sunt
- talpa din oţel care înmagazinează căldura de la elementul încălzitor şi o
trasmite obiectului de călcat
- elementul încălzitor format dintr-o rezistenţă electrică înglobată într-o placă
ceramică
- carcasa din tablă de oţel nichelată sau cromată pe care sunt montate mânerul
termoizolant, fişa de aparat cu guler de protecţie şi suportul de aşezarea
fierului de călcat în timp de repaus
- termoregulatorul- un releu termic care întrerupe circuitul electric de alimentare
a elementului încălzitor
punerea sub tensiune a carcasei metalice se poate întâmpla din două motive :
1. deteriorarea izolaţiilor rezistenţei electrice din interior ceea
ce se întâmplă foarte rar (şi mai ales la aparate foarte vechi , unde materialul
ceramic s-a învechit şi se fărâmiţează)
2. deteriorarea firelor de alimentare,fişei de aparat
Cordonul trebuie mereu verificat să fie în bună stare de funcţionare, iar maţina de
călcat trebuie să fie manipulat numai de la mânerul izolator
- carcasă
- motor electric
- ventilator
- filtru de praf
- capete demontabile ale carcasei
Deoarece puterea absorbită nu e mare , în jur de 500W şi regimul de funcţionare nu
este continuu, după durate scurte de funcţionare urmează perioade lungi de repaus,
lucrează în condiţii de mediu nepericuloase din punct de vedere electric (camerele de
obicei sunt fără aburi, umezeală, materiale chimice) este unul din aparatele cel mai
puţin periculoase.
Totuşi dacă are carcasă metalică trebuie să aibe fişă cu contacte de pământare,
trebuie să-i verificăm cordonul de alimentare, întrerupătorul, şi starea generală de
funcţionare.
Perna electrică
Are în componenţă:
- elementul încălzitor, care este o rezistenţă electrică izolată cu o sfoară de
azbest şi dintr-un suport textil din pânză de bumbac , pe care se fixează rezistenţa
electrică prin cusături speciale
- faţa de protecţie
- comutator special
- termostat
Deoarece „carcasa” nu este din metal nici nu se poate folosi metoda de protecţie a
pământării.
Rezistenţa electrică este izolată cu sfoară de azbest, nu se pot folosi elementele de
ceramică , deoarece acestea ar fi incomode , perina nu s-ar putea folosi. Astfel însă
protecţia este mai vulnerabilă.
Electrosecuritate – suport de curs
Este cu desăvârşire interzisă folosirea uscătorului de păr când stăm în vana plină cu
apă.
Radiatorul – rolul său este transformarea energiei electrice în energie termică de
aceea funcţionează la puteri mai mari decât restul aparatelor electrocasnice. De obicei
lucrează la 1000-2000W . Poate ar fi
nevoie de puteri şi mai mari , mai ales pe timpul iernii, dar prizele , instalaţia
locuinţei sunt astfel proiectate , încât la puteri mai mari pe o fază , firelele de legătură
se supraîncălzesc, în cazuri extreme s-ar topi, sau ar provoca incendii, dacă n-ar
exista siguranţa fuzibilă. Siguranţa fuzibilă protejează atât la scurtcircuit topindu-se
într-un timp extrem de scurt, fracţiuni de secundă, cât şi în caz de supraîncălzire,
topindu-se mult mai lent, dar înaite ca instalaţia să sufere din cauza supraîncălzirii.
Când un radiator funcţionează la puterea sa maximă , pe acelaşi circuit cu el trebuie
limitat numărul şi mai ales puterea consumatorilor pentru a evita situaţia neplăcută de
supraîncălzire, arderea siguranţei fuzibile, explicate anterior.
Securitatea în funcţionarea radiatoarelor se referă în mare măsură şi la protecţia
împotriva incendiilor. Chiar dacă din punct de vedere electric radiatorul funcţionează
perfect, el poate fi periculos dacă în preajma sa sunt lăsate , sau depozitate materiale
uşor inflamabile. Radiatorul nu trebuie lăsat nesupravegheat niciodată. Nu se lasă în
priză când plecăm de acasă, sau când suntem pe puctul de a adormi.
Prin natura sa radiatorul încălzeşte aerul din mediul înconjurător , dar se încălzeşte şi
ea însăşi. Din această cauză carcasa sa nu poate fi confecţionată din material plastic.
Ştim că materialele plastice obişnuite, ieftine nu sunt rezistente la încălziri repetate,
de aceea carcasa radiatoarelor se execută din material metalic. Carasele metalice ale
aparatelor electrice trebuie legate la firul de pământare, cum s-a explicat anterior la
frigider şi maşina de spălat.
Electrosecuritate – suport de curs
Norme de ELECTROSECURITATE
A. INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
1. Din punct de vedere al masurilor de securitate se d 111d322b isting
instalatii de înalta si de joasa tensiune. Instalatiile electrice de joasa tensiune sunt
acele instalatii de curenti tari la care tensiunea între orice faza si pamânt este de ce
mult 250 volti.
2. Exceptie de la prezentele norme fac instalatiile de joasa tensiune, care sa
se gaseasca în aceasi încapere cu instalatiile de înalta tensiune si pentru care se vor
aplica normele specifice pentru înalta tensiune.
3. Contolul si supravegherea instalatiilor interioare si exterioare de joasa
tensiune se fac de catre electricianul de serviciu, care trebuie sa cunoasca temeinic
normele specifice de securitatea muncii pentru instalatiile electrice si masurile de
prim ajutor în caz de electrocutare.
4. Electricianul care face controlul va fi dotat cu un indicator de joasa
tensiune, pe care-l va folosi înainte de a atinge cu mâna libera partile metalice ale
instalatiei sau echipamentului electric.
5. Manevrele si înlocuirea sigurantelor în instalatiile electrice de joasa
tensiune (circuitele, motoarelor electrice, iluminat, etc.) se pot executa numai de
personae calificate în meseria de electrician.
6. În retelele aeriene si subterane se pot executa înlocuiri de sigurante si
becuri si noaptea, cu conditia ca locul de munca sa fie luminat, iar la operatie sa
participle cel putin doua personae, din care una sa execute si alta sa supravegheze.
7. Persoanele care executa scoaterea de sub tensiune, trebuie sa puna placi
avertizoare.
8. În cazul lucrarilor ce se executa cu scoaterea partiala de sub tensiune,
partile din instalatie ramase sub tensiune si care ar putea fi înâmplator atinse trebuie
îngradite.
Electrosecuritate – suport de curs
26. Se considera utilaj electric portative acel utilaj construit special pentru a fi
purtat usor de una sau doua persoane si cu care muncitorul în timpul lucrului are un
contact bun si îndelungat.
27. Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V
si24 V, astfel: tensiunea de 24 V se va folosi la locuri periculoase, iar cea de 12 V în
locuri foarte periculoase.
28. Utilajele portative trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
a. partile conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri întâmplatoare;
b. izolarea bobinajului sa reziste atât socului metalic, cât si mediului în care
functioneaza (umiditatea, caldura, agentii corozivi, etc.);
c. mânerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolat sau din material
acoperit cu un material izolat. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori
care sa împiedice atingerea partilor metalice ale sculei;
d. conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel încât
sa nu se roada la intrarea lor în carcasa sculei si sa se împiedice pe cât posibil
smulgerea lor de la bornele de legatura.
29. Daca în timpul lucrului, muncitorul simte o actiune cât de slaba, a
curentului, este obligat sa întrerupa imediat lucrul si sa predea unealta defecta pentru
verificare si reparare.
30. În încaperile cu praf bun conducator de current electric sau cu multa
umezeala, corpurile de iluminat vor fi etanse.
31. În încaperile cu pericol de explozie, se vor folosi numai corpuri de
iluminat protejate împotriva exploziilor.
32. Se vor folosii numai lampi portative speciale, a caror constructie sa nu
permita atingerea partilor conducatoare de curent.
Electrosecuritate – suport de curs
33. Lampa trebuie sa aiba un glob de sticla (în special pentru locurile umede)
si sa fie protejata cu plasa metalica de protectie. Aceasta plasa trebuie sa fie astfel
fixata încât sa nu poata ajunge sub tensiune în cazul defectarii duliei.
34. Transformatoarele pentru alimentarea lampilor si uneltelor electrice la
tensiune nepericuloasa vor avea înfasurarile primare si secundare pe coloane diferite,
iar miezul si carcasa se vor lega la pamânt; la fel si bobinajul de tensiune
nepericuloasa.
c. când apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare;
d. dupa o reparatie si dupa înlocuirea uneia din parti;
e. daca exista îndoieli asupra bunei lor stari.
41. Manusile electroizolante de cauciuc trebuie astfel alese încât sa permita
îmbracarea manusilor de bumbac, de lâna, etc. sub ele, pentru ca personalul sa poata
sa-si protejeze mâinile împotriva frigului, la deservirea instalatiilor în aer liber.
Manusile trebuie sa fie destul de largi, pentru ca sa permita tragerea lor peste
mânecile îmbracamintei.
42. Echipamentul sa fie dezinfectat periodic (cel putin o data la trei luni sau la
trecerea de la persoana la alta) si sa fie presarata cu talc.
43. Este interzisa folosirea echipamentului electroizolant în alte scopuri.
44. Dimensiunea minima a covoraselor electroizolante de cauciuc va fi de 75
x 75 cm, cu tensiunea de strapungere minima de 5 kv.
45. Covorasele care nu au fost încercate sau au fost încercate si nu au
corespuns pot fi folosite ca material izolant de protectie.
46. Mânerele sculelor vor fi confectionate din material izolant, rezistent la
umiditate, nefragil si neatacabil de transpiratie, de benzina, de petrol, de acid sulfuric
si de acid clorhidric.
47. Lungimea mânerelor izolate va fi de cel putin 10 cm. Sculele vor fi
rezistente, iar mânerele izolante bine fixate pe locurile lor.
48. În instalatiile electrice de joasa tensiune se folosesc ca indicatoare de
tensiune:
a. lampa de control;
b. indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul curentului capacitiv (tip
creion);
c. indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul scurgerii curentului activ.
49. Este interzisa folosirea lampilor de control improvizate.
Electrosecuritate – suport de curs
Exemplu: atingerea unui conductor al unei linii aeriene cu stâlpul metalic este
o punere la pamânt.
Legarea la pamânt se numeste operatia prin care, în mod voit, se leaga la
pamânt anumite parti ale unei instalatii electrice.
Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamânt este aceea compusa din
urmatoarele elemente:
- rezistenta conductorului principal, de legare la pamânt;
- rezistentele conductoarelor de ramificatie;
- rezistentele contactelor dintre partile componente ale întregii retele de legare la
pamânt;
- rezistenta contactului dintre electrozi si sol;
- rezistenta pe care o prezinta solul în apropierea electrozilor la trecerea curentului
electric.
Rezistenta electrica a solului este determinata de compozitia si rezistenta
solului si de forma si dimensiunile electrozilor prin care se scurge curentul la pamânt.
Rezistivitatea solului (rezistenta electrica specifica) este rezistenta electrica a
unui cub cu latura de 1 cm din solul respectiv si se exprima în cm.
Loc cu grad de pericol este acela care are urmatoarele caracteristici:
- pardoseala uscata si rau conducatoare de electricitate;
- nu are suprafetele metalice în legatura cu pamântul în apropiere;
- nu are în atmosfera praf bun conducator de electricitare;
- locul de munca este uscat, ventilat si încalzit la temperatura normala;
- pardoseala buna conducatoare de electricitate;
- suprafete metalice în legatura cu pamântul, care ocupa mai mult de
60% din suprafata zonei de manipulare;
- umiditate între 75 - 97%;
- temperatura peste 25ºC, rar mai mica de 35ºC;
Electrosecuritate – suport de curs