Sunteți pe pagina 1din 62

Cap.

7
Examinarea
nedistructivă cu
ultrasunete
Principiul examinării cu ultrasunete

Pulsul iniţial

Ecoul de la
fundul piesei

Ecoul de
discontinuitate

0 2 4 6 8 10
Definiţie
Examinarea cu ultrasunete reprezintă o metodă de examinare
nedistructivă de:
• detectare, localizare şi măsurare a discontinuităţilor interne sau de
suprafaţă ale produselor;
• măsurare a dimensiunilor unor produse;
• determinare a caracteristicilor materialului din care sunt
confecţionate produsele,
şi care constă în:
• introducerea unei vibraţii sonore de mare frecvenţă (2x104 ÷ 1010 Hz)
în interiorul produsului de examinat prin intermediul unui traductor şi
• măsurarea rezultatului interacţiunii fasciculului ultrasonor cu
materialul produsului sau vizualizarea reacţiei materialului asupra
semnalului ultrasonor (prin intermediul unui osciloscop, de exemplu)
şi eventual, prelucrarea datelor obţinute.
Domeniu de aplicaţie
Metoda END – US permite detectarea, localizarea şi măsurarea
discontinuităţilor interne şi de suprafaţă ale produselor din materiale
metalice feroase sau neferoase ca şi din materiale nemetalice. Metoda
se poate aplica la detectarea discontinuităţilor de elaborare, de
prelucrare şi de exploatare. Cu această metodă se examinează:
• produsele primare (table, bare şi tuburi, plăci compozite) înainte de
introducerea lor în fabricaţia aeronavelor, în scopul detectării fisurilor,
suprapunerilor de material, a stratificărilor, a delaminărilor etc.;
• produsele prelucrate prin aşchiere, tratate termic şi superficial (în scopul
detectării fisurilor), produsele sudate (depistarea fisurilor, nepătrunderilor,
şanţurilor marginale, suflurilor şi incluziunilor), produsele compozite
(pentru detectarea delaminărilor, porozităţilor, a golurilor, a deficienţelor
de coeziune a lipirilor structurale, a zonelor nelipite, a orientării straturilor
din fibre de carbon) etc.;
• produsele aflate în exploatare pentru detectarea fisurilor de oboseală, a
delaminărilor materialelor compozite, a dezlipirilor structurilor lipite cu
adeziv sau a structurilor sandwich, a efectelor impacturilor etc.
Domeniu de aplicaţie - continuare
• Metoda permite măsurarea dimensiunii produselor acolo
unde metodele clasice nu pot fi aplicate (accesul este
posibil numai pe o faţă a produsului) sau determinarea
variaţiei acestor dimensiuni în decursul exploatării
produsului (diminuarea dimensiunilor prin coroziune sau
eroziune).
• O altă direcţie de dezvoltare a utilizării ultrasunetelor o
reprezintă determinarea unor caracteristici de material
(modulul de elasticitate, coeficientul de elasticitate
transversal, coeficientul Poisson, structura, duritatea,
tensiunea remanentă).
Obiectivele END - US
Obiectivele examinării nedistructive cu ultrasunete sunt:
• obţinerea unor semnale clare şi interpretabile, furnizate de
discontinuităţile materialului examinat;
• interpretarea semnalelor obţinute în scopul stabilirii naturii,
localizării şi dimensiunii discontinuităţilor sau a stării
materialului;
• separarea produselor în produse acceptabile şi
neacceptabile în conformitate cu cerinţele standardelor
specifice produselor examinate.
Componentele END - US
3
PRODUSUL
EXAMINAT

1 2
GENERATOR RECEPTOR

5
INSTRUMENT

4
CUPLANT
Generarea piezoelectrică a
ultrasunetelor
Generarea magnetostictivă a
ultrasunetelor
Generarea laser a ultrasunetelor

a. generarea undelor
transversale
b. generarea undelor
longitudinale
c. detectarea undelor
ultrasonore
Clasificarea undelor elastice
Ţinând cont de frecvenţa vibraţiilor elastice şi de
posibilităţile de percepere umană, undele elastice se pot
sistematiza în felul următor:
• infrasunete cu frecvenţe cuprinse în domeniul 1 - 16 Hz,
care nu pot fi percepute de urechea umană;
• sunetele cu frecvenţe cuprinse în domeniul 16 – 20000 Hz,
care sunt percepute de către om;
• ultrasunetele cu frecvenţe cuprinse în domeniul 2x104 Hz –
1010 Hz, care sunt percepute de către om;
• hipersunetele cu frecvenţe cuprinse în domeniul 1010 Hz -
1013 Hz.
Reprezentarea unui mediu elastic
Undele longitudinale şi transversale

v l = λ lf vt = λ tf
Viteza undelor în diverse medii
Materialul vl (m/s) vt (m/s)
oţel 5850 3320
aer 330 -
plexiglas 2700 1400
apă 1480 -
aluminiu 6300 3130
nichel 4660 2960
Câmpul sonic al unui traductor circular

• a) forma câmpului sonic


• b) câmpul apropiat şi D2
N=
câmpul depărtat 4λ

• c) divergenţa câmpului
sonic
D 2
N =
4 λ

λ
sinθ = 0,7 pentru o reducerea presiunii cu 6 dB (reducerede două ori) şi
D
λ
sinθ = 1,09 pentru o reducerea presiunii cu 20 dB (reducerede zece ori)
D
Comportarea ultrasunetelor la
incidenţa normală pe o suprafaţă de
separaţie a două medii sonic diferite
Z = ρv
Z 2 − Z1
R=
Z 2 + Z1
2Z 2
T=
Z 2 + Z1
Comportarea ultrasunetelor la
incidenţa oblică pe o suprafaţă de
separaţie a două medii sonic diferite

sin α1 v1
=v
sin α 2 2
Tipuri de palpatori
(a) palpator
normal
(b) palpator
unghiular,
(c) palpator
emisie –
recepţie,
(d) palpator
unghiular cu
emisie –
recepţie
(e) palpator cu
linie de
întârziere
Schema de principiu a unui aparat
de examinare cu ultrasunete
Tipuri de prezentare a imaginilor US
Tipuri de prezentare a imaginilor
US: B, C, D, S
Tehnica de examinare cu impuls
transmis
Tehnica de examinare cu impuls
reflectat
Imagini osciloscopice obţinute în
prezenţa şi în absenţa discontinuităţilor
Tehnica de examinare prin imersie
în cuvă
Tehnica de examinare prin imersie
cu circuit de apă
Tehnica de examinare prin imersie
squirter
Tehnica de examinare prin
rezonanţă măsurarea grosimilor
Tehnica rezonanţei foloseşte ca mărime măsurată
frecvenţa de rezonanţă, adică acea frecvenţă la care în
produsul examinat se formează unde staţionare. Condiţia
de formare a undelor staţionare este ca grosimea
produsului (d) să satisfacă relaţia (λ - lungimea de undă, v
– viteza ultrasunetelor în material, f – frecvenţa
fundamentală a ultrasunetelor):

v λ
d= =
2 2f
Examinarea îmbinărilor lipite
• lipire metal pe metal (1)
• lipire metal pe stratificat (2)
• lipire metal pe structura
fagure (3)
• lipire stratificat pe
stratificat (4);
• lipire stratificat pe structura
fagure (5).
Structuri de tip sandwich
Tipuri de miez fagure
Principiul tehnicii pitch - catch şi utilizarea ei
la examinarea unei structuri sandwich cu
învelişş de carbon şi miez Nomex
Principiul tehnicii MIA
Examinarea îmbinărilor lipite metal
pe metal
Caracteristicile îmbinării metal Diagrama dependenţei dintre
pe metal rezistenţa la forfecare şi
grosimea stratului adeziv
Examinarea îmbinărilor lipite -
continuare
Model mecanic simplificat al
îmbinării metal pe metal
Dispozitiv de realizare a
epruvetelor
Realizarea epruvetelor
Dependenţa rezistenţei la rupere
de frecvenţa de rezonanţă
Modelul dinamic al unei îmbinări
metal pe metal
Principiul determinării frecvenţei de
rezonanţă a unei îmbinări metal pe
metal
Principiul determinării frecvenţei de
rezonanţă a unui laminat compozit
Principiul metodei rezonanţei impedanţei
acustice şi variaţia frecvenţei de rezonanţă
cu grosimea laminatului compozit
Expresia frecvenţei fundamentale
cR ca
fR = fa =
2 ⋅ lR 2 ⋅ la

la = l R + l L lR l L
t= +
cR c L
1 1
fa = ⋅
2 lR + lL
cR cL
Domeniul de aplicare a metodei
rezonanţei

• determinarea grosimii laminatului compozit;


• detectarea delaminărilor;
• depistarea şi aprecierea ponderii porozităţilor
în matricea compozitului.
Principiul detectării delaminărilor
Expresia vitezei undelor

1/2
E
cL =  
 ρL 
Variaţia frecvenţei de rezonanţă cu
viteza undelor
Viteza undei cL (km/s) Frecvenţa de rezonanţă (kHz)
2,25 191
2,50 198
2,25 202
3,00 209
3,25 214
3,50 218
Diagrama de corelare pentru CFRP
Diagrama de corelare pentru GRP
Determinarea numărului de straturi
ale unui compozit laminat
Tap testing
Tehnica de examinare nedistructivă cunoscută sub
numele de tap testing se aplică la examinarea
laminatelor compozite, a structurilor sandwich sau a
îmbinărilor lipite şi permite detectarea şi caracterizarea
unor discontinuităţi, ca de exemplu:
• dezlipirile dintre înveliş şi structura fagure;
• zdrobirea miezului în urma impactului sau a
suprasolicitării;
• golurile, incluziunile şi delaminările din materialul
compozit;
• modificările dimensionale;
• localizarea nervurilor, întăriturilor şi longeroanelor;
• etc.
Tap testing - principiu
Procedura tap testing constă în lovirea uşoară a
structurii de examinat (structura intră în
rezonanţă) cu un obiect uşor (o monedă,
baghetă sau un ciocănel). Greutatea acestuia nu
trebuie să depăşească 55 de grame. Frecvenţa
de rezonanţă depinde de cantitatea de energie
transferată structurii. Sunetul obţinut la lovirea
zonelor fără discontinuităţi (un sunet clar şi
puternic) diferă de cel produs în urma lovirii
zonelor cu dezlipiri sau delaminări (un sunet
înfundat).
Tap testing - domeniu

Metoda se limitează la detectarea


discontinuităţilor puţin adînci aflate la mai
puţin de 2 mm. În cazul structurilor
sandwich deoarece calitatea lipirii
învelişului inferior nu poate fi evaluată prin
inspectarea de pe faţa superioară este
necesar accesul la suprafaţa inferioară a
componentului de examinat.
Tap testing – avantaje şi
dezavantaje
• Avantajele tehnicii tap testing constau în costul redus şi
relativa simplitate a aplicării
• Dezavantajele se referă la: adîncimea de detecţie este
limitată în profunzime la 3 – 4 straturi, pot fi detectate
numai discontinuităţile cu diametre mai mari de 25 mm,
rezultatele sînt afectate de acuitatea auditivă a
operatorului şi de ambianţa sonoră a mediului în care se
desfăşoară examinarea, nu este posibilă aprecierea
cantitativă a calităţii structurilor examinate.
• Dezavantajele constau în faptul că în mod normal
tehnica nu permite înregistrarea rezultatelor şi că
acurateţea informaţiei depinde de interpretarea
subiectivă a inspectorului; din această cauză este foarte
important nivelul de calificare al personalului
Tap testing – principiul de măsurare
k
ω=
m
1 π m
t= = =π
2f ω k
• Măsurînd durata
impactului local (timpul de
contact) se poate
determina caracteristica
de elasticitate a structurii:
2
π
k = m 
 
t 
Tap testing – principiul de măsurare
Tap testing – dispozitive
Tap testing – instalaţie
Tap testing – vizualizare
Imagine obţinută la examinarea unei
zone dintr-o structură sandwich cu
învelişul format din 7 straturi din CFRP
(fibră de carbon ranforsată cu plastic).
Zona examinată are diametrul de
aproximativ 20 cm şi a fost reparată
după o deteriorare apărută în cursul
exploatării. Imaginea ilustrează zonele
cu rezistenţe mecanice diferite. Astfel
zonele albastre reprezintă acele zone
în care durata contactului a fost relativ
mică atribuite creşterii rezistenţei
mecanice în jurul porţiunii reparate şi
în centru, iar zonele portocalii către
negru reprezintă zonele în care durata
contactului a fost mai mare atribuite
unei rezistenţe mecanice mai mici în
zonele cu discontinuităţi.
Examinarea unei structuri sandwich
cu NIDA din aluminiu
Examinarea unei capote de avion

S-ar putea să vă placă și