Sunteți pe pagina 1din 3

GERAR "LUNA LUI GERAR"

Calendarul popular despre luna lui Gerar

??ranul de odinioar? credea c? timpul, mai precis anul calendaristic, este o fiin??
vie care se na?te, cre?te, �mb?tr�ne?te, moare ?i rena?te dup? 365 de zile �n
noaptea care desparte Anul Vechi de Anul Nou.

1 ianuarie � Sf. Vasile (S�nv?s�i)

Prima zi a anului, 1 ianuarie, �i este dedicat? Sf�ntului Vasile, S�nv?s�i cum i se


spunea �n popor. Sfin?ii din calendarul popular erau mai tineri sau mai b?tr�ni,
dup? data calendaristic? la care erau s?rb?tori?i. Fiind primul sf�nt din an,
Sf�ntul S�nv?s�i, era imaginat ca fiind un t�n?r plin de via??, care �?i petrecea
zilele st�nd urcat pe un butoi.
�n diminea?a de Anul Nou, copiii umbl? prin sate cu Sorcova ?i cu Sem?natul. Acest
obicei este specialitatea copiilor
mici, care ��narma?i� cu semin?e de gr�u, orz, orez, secar?, le ureaz? gospodarilor
s?n?tate ?i mult spor.
Noaptea Sf�ntului Vasile era un timp prielnic magiei, c�nd oamenii erau preocupa?i
s? �?i citeasc? viitorul. Fetele �ncercau s? �?i afle viitorul �n oglinzi, d�ndu-?i
de ursit? sau arunc�nd plumb topit �n apa ne�nceput?. La sat exista credin?a c? �n
seara de Sf�ntul Vasile, de unde va auzi fata un c�ine l?tr�nd �ntr-acolo se va m?
rita. Dac? l?tra un c�ine b?tr�n se credea c? fata se va c?s?tori cu un b?rbat
tomnatic, iar dac? se auzea l?trat de c�ine t�n?r, mirele avea s? fie tinerel ?i
viguros.
Tot atunci, cerurile se deschideau ?i oamenii �i puteau vedea st�nd la aceea?i mas?
pe Dumnezeu cu Sf�ntul Nicolae, iar animalele vorbeau. Nu le auzeau �ns? dec�t
oamenii foarte cura?i la suflet.
O practic? menit? s? le asigure s?n?tatea animalelor din gospod?rie era afumatul
vitelor cu gunoiul care s-a str�ns �n cas?, �ntre Cr?ciun ?i Anul Nou.
Trebuia ca v�n?torii s? �mpu?te o co?ofan? ?i s? �?i ung?, cu s�ngele ei, pu?ca,
pentru a avea noroc (la v�nat).
Se credea, de asemenea, c?, dac? �n ziua de Anul Nou vor fi ger ?i z?pad? din
abunden??, anul va fi bogat �n recolte ?i �n nun?i. Iar, dac? ziua de Sf�ntul
Vasile nu va fi prea friguroas?, vara va fi temperat?, iar f�nul bogat.

6 ianuarie � Botezul Domnului (Boboteaza)

Pe 6 ianuarie, cre?tinii s?rb?toresc cufundarea Domnului Iisus Hrisos �n apele


Iordanului, moment �n care s-a ar?tat Sf�nta Treime. S?rb?toarea Bobotezei cerea �n
cre�din�?a popular? o preg?tire serioas?. �n ajunul ei se ?inea post negru p�n?
seara, dup? care se m�ncau gr�u fiert �ndulcit cu miere ?i cu miez de nuc?, prune
fierte, pl?cinte cu varz?, g?lu?te de post, bor? sau colaci.
Prin Moldova ?i Bucovina exista obiceiul ca pe masa de s?rb?toare s? se presare
f�n, sare ?i t?r�?e, iar peste ele se a?ternea fa?a de mas?, astfel �nc�t recolta
din noul an urma s? fie bogat?. Pe mas? se puneau dou? p�ini, un pahar de ap?
pentru cei mor?i ?i sare. Despre cei adormi?i se credea c? vor veni �n noaptea de
Boboteaz? ?i se vor desf?ta cu bucatele preg?tite �n ajun pentru ei.
De Boboteaz?, preo?ii merg din cas? �n cas? cu botezul. �n trecut, gospodarii �i
rugau s? le stropeasc? cu agheasm? nu doar pere?ii caselor, ci ?i bolovanul de sare
pe care vitele �l lingeau. �n diminea?a de Boboteaz? s?tenii luau agheasma �ntr-un
vas legat la gur? cu un buchet de busuioc, c?line, m?ciulii de scaie?i ?i o
lum�nare care arsese �n timpul slujbei ?i turnau pu?in? agheasm? �n f�nt�n?, �n
butoaiele cu vin sau ?uic?, �n putinele cu varz? sau pe carnea de la Ignat.
Se puteau stropi toate lucrurile din gospod?rie cu agheasm?, pentru c? �n aceast?
zi au fost botezate p?m�ntul ?i apele. Agheasma era p?s�trat? �ntr-un vas astupat,
la icoan?. Se aprindeau focuri, se speriau duhurile rele prin strig?turi
(Chiraleisa), zgomote, �mpu?c?turi. La aceast? lupt? �mpotriva duhurilor rele
participau ?i lupii, despre care se credea c? sunt singurele vie?uitoare care pot
vedea diavolii. �i alergau ?i �i sf�?iau cu col?ii. Alimentele rituale consumate �n
aceast? zi sunt piftia ?i gr�ul fiert.
Prin unele zone, de Boboteaz? se sfin?esc apele. Se credea c? este bine s? se adape
vitele �n vadul unde s-a s?v�r?it slujba de Boboteaz?.
Dac? b?tea criv??ul de Boboteaz?, se credea c? va fi un an bun, iar, dac? b?tea
austrul, ??ranii considerau c? va fi un timp neprielnic.

7 ianuarie � Sf Ioan Botez?torul (S�nt Ion)

A doua zi dup? Boboteaz?, cre?tinii �l serbeaz? pe cel care l-a botezat pe


M�ntuitor, Sf�ntul Ioan Botezatorul, �n?na?ul Domnului�. ??ranii considerau c? S�nt
Ion este protectorul pruncilor, pe care �i ap?r? de primejdii ?i nu �i las? s?
moar? neboteza?i. Sf�ntul proteja de foc gospod?riile celor care �i respectau
ziua ?i le ferea animalele de col?ii fiarelor. �n timpul acestei s?rb?tori cei vii
fac po�meni pentru cei adormi?i.
�n popor se credea c? de S�nt Ion �se boteaz? gerul�, adic? frigul �ncepe s?
piar�d? din putere.
Prin Muntenia fl?c?iandrii umblau prin sat cu Iordanul. Iord?nitorii mergeau �n
ceat? ?i c�nd �i prindeau copii prin cur?i �i aruncau �n sus de trei ori ca s?
creasc?. �n schimb primeau bani, b?utur? ?i carne. Iord?nitorii �i v�nau prin sat
pe cei care purtau numele de Ion sau Ioana ?i �i duceau la r�u ca s? �i �boteze�.
Cine voia sa scape trebuia s? le d?ruiasc? ceva.
�n unele locuri avea loc o petrecere a femeilor denumit? �Iord?nitul femeilor�.
Acestea se adunau �n num?r de ?apte p�n? la treizeci, la cineva acas?. Aduceau cu
ele ou?, f?in?, carne ?i b?utur?. M�ncau ?i beau bine, c�ntau, dansau ?i diminea?a
le ie?eau �n cale b?rba?ilor care se nimereau pe drum. Dac? nu primeau ceva �n
schimb ace?tia erau du?i cu for?a la r�u ?i amenin?a?i c? vor fi arunca?i �n ap?.

16-17 ianuarie � Antanasiile

Pe 17 ?i 18 ianuarie �i serb?m pe sfin?ii Anton ?i T?nas?. La sat oamenii le-au


unit zilele ?i le-au denumit �Antanasii�. Cine le respecta ziua prin nelucrare era
ferit de ame?eli, de �boala copiilor� ?i de pojar.

16 ianuarie � �nchinarea lan?ului Sf�ntului Apostol Petru (S�n Petru de iarn?)

S�n Petru este patronul lupilor. ??ranii credeau c? lupii sunt �c�inii lui S�n
�Petru�. Acesta �i aduna la un loc ?i le �mp?r?ea diferite pr?zi. Str�n?i �n haite
la url?�tori � �n locurile de trecere ale lupilor � fiarele urlau, invoc�ndu-l s?
vin? s? le �mpart? prada care li se cuvenea pentru un an. Protectorul lor venea la
miezul nop?ii c?lare pe un cal alb.
�nt�lnirea lui S�n Petru cu lupii era una secret?. Oamenii obi?nui?i nu puteau
participa la ea. O poveste care spune c? un om a vrut s? vad? cum le �mparte
Sf�ntul Petru hran? lupilor ?i s-a urcat �ntr-un copac. A v?zut cum lupii s-au
str�ns �n a?teptarea patronului lor. Acesta a venit ?i le-a �mp?r?it prada. La
sf�r?it, a ap?rut un lup ?chiop care i s-a pl�ns c? fiind infirm el nu a mai apucat
nimic. Sf�ntul i-a zis s? �l m?n�nce pe omul care st?tea ascuns �n copac. �ncerc?
rile lupului de a se sui �n copac s-au dovedit zadarnice. Din copac omul ?i-a
cheamat feciorii care au venit cu o c?ru?? ?i un butoi �nc?p?tor. L-au ascuns pe om
�n butoi ?i au pornit spre cas?. �n drum, le-a ie?it o bab? ?chioa�p? care i-a
rugat s? o ia ?i pe ea. C�nd au ajuns acas? ?i au deschis butoiul au v?zut cum din
el sare lupul s?tul ?i bucuros c? �?i luase partea cuvenit?.

29-31 ianuarie (Filipii de iarn?)

Filipii sunt ?i ei patroni ai lupilor. Oamenii ?i ciobanii care aveau vite le ?


ineau riguros �n gospod?rie, ziua. Filipii sunt de toamna ?i de iarn?. �n
intervalul dintre �Filipi se �mperecheaz? lupii.
30 ianuarie � Sfin?ii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie ?i Ioan

Sfin?ii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul ?i Ioan Gur? de Aur sunt foarte
importan?i pentru biserica cre?tin?, pentru c? ei au stabilit dogmele bisericii ?i
le-au ap?rat de ereziile vremii. ??ranii �i numeau Sfin?ii Treiera?i sau
Tresfetitele. Erau considera?i doctori miraculo?i care protejau de arsuri, de
friguri ?i de bube.
Potrivit unei legende, Constantinopol era ora?ul �n care credincio?ii din biseric?
s-au dezbinat �mp?r?indu-se �n trei cete. Unii �l considerau pe Sf�ntul Vasile cel
Mare cel mai important ierarh pentru c? �n via?a lui �mbina foarte bine cuv�ntul ?i
fapta. Ceea ce �i �nv??a pe al?ii s? fac? f?cea mai �nt�i el. Al?ii sus?ineau c?
Sf�ntul Ioan Gur? de Aur este mai mare dec�t to?i, pentru c? niciun om nu vorbea
at�t de frumos ?i de puternic. Ultimii afirmau c? Sf�ntul Grigorie de Dumnezeu
Cuv�nt?torul este mai important dec�t ceilal?i doi ierarhi, pentru c? �i �nv??a pe
oameni cum s? p?trund? cu mintea tainele dumnezeie?ti. �nt�mplarea a avut loc �n
timpul �mp?ratului Alexie al Comnenilor. Vrajba a �ncetat c�nd cei trei ierarhi i
s-au ar?tat �n vis episcopului Ioan din cetatea Euhaitelor ?i i-au m?rturisit:
�Dup? cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem. De chemi pe unul, vin ?i ceilal?i doi.
Porunce?te, deci, s? nu se mai certe pentru noi ?i �mpreuneaz?-ne printr-un praznic
la to?i trei �ntr-o singur? zi.� De atunci �i serb?m pe Sfin?ii Trei Ierarhi �n
aceea?i zi.
Ciprian Voicil?, etnolog la Muzeul ??ranului Rom�n