Scolärei

si
/

scolari
 Sä ne cunoa§tem!
A c tiv it y : 1. Prezenta{i-vä. Reline(i numele doamnei/domnului învâjàtor $¡ ale colegilor. 2. Identificati obiectele din clasâ. Joe: C e este?
C e p o ¡i spune despre... ?

4
 Ghici ce am in ghiozdan!
A O v c fte 1. ap lucfurile din ghiozdan. Exersaji punerea lor in ghiozdan §i a§ezarca pc bancS. Joe: Grupaji cSte doi. IntrebaJi-vS:
Z* tag i c ^ s ax3Sta? Cum se fo!ose§te? 2. Insemnaji (0 ) imaginea car© arata a§ezarea corecta a cSrtii In ghiozdan.

5
 .m m n m m rrrr
t f t t m
TLILLLLLLL
i t m m

Cartea - prietena mea

Cu vin te: Abecedar. copertà. foaie. paginà, sem n de carte, imagine §.a.
A ctività ti: 1. Observa^ sensul dtitului §i al scrisului. pozilia in bancà, fe'ul cum se {ine stiloul. Exersati orientarea pe pagina manualului.
Urmàriji cu b ein o m i trasarea liniilor; trasali, cu creioane colorate, liniile punctate. 2. Probà de evaluare. Desenati §i scrieti ceea ce §titi.

6
 Lucràm în grup. Propozijia. Punctul
A c t iv a i: 1. Lucrati colajul Çcoala noasträ. Aplica^ decupaje. desenaJi. 2. Alcátu¡l¡ propozijii dupä imagini.

7
 în clasä. Propozijia alcàtuità din douà cuvinte
Activité^ : Redaji conjinutul imaginilor. Alcätuiji propozijii formate din câte douà cuvinte; da|i nume copiilor.

8
 i m i h n m h h m u
v a _________________________________________________________

Cuvinte vràjite. Propozitia alcàtuità din trei cuvinte

Cuvinte: Sârut mâna! Mullumesc! Bunâ diminea\a!
Actività{i: 1.2. Observai! programul lui Bogdan. Voi cum procedati? Alcátuiji propozijii fórmate din càte trei cuvinte. Precizaji locul fiecárui
cuvánt ín propozijie.

9
 - / t 'i 'i ‘ / i í »
/, I Ii ii t1 i ,t (i iI I ‘ 'I ¡t
Ii ti iI ,
* / / / / / / / / / / / / / / / / /
J l l i i 1 L L L L L L L L L L L I .

Prietenii anim alelor. Cu ván tu l a lcá tu it din dou á silabe. D íalogul

Activitájí: 1. Descoperiji cuvintele alcátuite din cáte douá silabe. Joc de rol: Realiza^ un scurt dialog (intrebare §i ráspuns) purtat intre
una dintre fetife §¡ iepura§i. 2. Despár^i cuvintele In silabe. Alcátuiji propoz¡t¡i.

10
 //¡¡

O ra m u rá . C u v á n t u l a lc à t u it d in tre i s ila b e
Activitáji: 1. Redali conlinutul imaginii. J o c de rol: Realiza# dialogul dintre cei doi copii. Spuneti ce pàrcre aveji voi despre cei care rup
crengüe. 2. Denumiji imaginile. incercuiji numärul silabelor.

11
 A v e n it un lu p d in cràn g. L e ctu rà d u p à im a g in i. C u v à n tu l a lcà tu it d in tr-o sila b é
Cuvinto: lup. sac. pom. pui, bài. cràng §,a.
Attività#: 1. Observa# §i reda# con#nutul imaginilor din poezia Càntoc de George Co?buc. Descoperi# cuvinte alcàtuite dintr-o siiabà.
Jo c de rol: Interpreta# dialogul dintre mamà §i lup. Memora# o strofà din poezie. 2. ìnsemnali (E) imaginile ale càror nume sunt alcàtuite
dintr-o siiabà. 3. ìncercui# numàrul silabclor.

12
 2

Ràsplata. Am § i eu pàreri
Cuvinte: primàvara. hamici. roade, veseli. au dormii, supàrati. au hotàràt §.a.
Actìvitàfi: Reda|i conjinutul imaginilor §i spuneli ce !n|elegeti din gesturile copiilor. Polriviji la imagini titlurilc: Som norel f i Lonevel.
H àm tccl$ìB ucu rel Spuneli-và pàrerea despro faptele copiilor. Cu cine sunteli de acord? De ce?

13
 A n id r a cea harnicà. SunetuI a Càntari: A, a. a!
Activitàji: 1. Alcàtuiti propozitii dupà imagini. cu ajutorul cuvintelor care cuprind sunetui a. Cànt^ vcseià^ a-
2. Denunci imaginile. Precizaji pozijia sunetului a ?n cuvànt. *3. Formulati propozitia dupà A a a!
imaginea alàturatà.

14
 0 0 - 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 0

/////////
LTu Tl LÌJU JJJTJJJJ

Pe stradä. Sunetul e Càntari: E, e. e!

Cuvintc: elev. traversàm. verde, alenjie. zebrà. Semaforu-n coll se vede.
Activité^ : 1. Descoperiii cuvintele care cuprind sunetul e. Alcátuiji propoz¡t¡i. 2. Predzaji Traversàm numai pe verde.
E. e. e!
numärul silabelor çi pozi(ia sunetului e in cuvânt. 3. Aleàtici propozijii.

15
777?
LLLL
\¡
O fe lic ita re . S u n e tu l / Cantati: I. i. i!
Activitáti: 1. Spuneji cánd §¡ cum ofcriji o felicitare. Descoperiji cuvinte care cuprind sunetul i. Desene™oTnimioarä03^ ’
Alcátuiji propozijii. 2. Precizaji numárul silabelor §i pozijia sunetului i în cuvánt. 3. Alcátuiji ( ¡ ¡¡
propozijii.

16
3

MMv
-S > -

D 0000 00 000000000000000

In recreajie. Sunetul o Càntari: O .o.o!

Cuvinto: orà. orar, horà. oglindà. Ora-i nouà. moalc-i iarba,
Nejucàm d9-ababaoarb3.
Actività(i: 1. Descoperiji cuvinte care cuprind sunetul o. A leàtici propozitii. 2. Denumi{i. 3. Alcàtuiji
O .o.o!
propozijii. • Observa{i (in imaginea prìncipalà) numàrul copiilcr care se joacà. Spuneji numàràtori pe
care le folosi(i la joacà.

17
 D e-a tren ul. Sunetul u Cintati: U. u. u!
Activitäti: 1. 2. Descoperiti cuvintc care cuprind sunetul u. Precizali numàrul silabelor §i locul iatèT^ng^^àcu'!
sunetului In cuvânt. Alcàtuiti propozitii. 3. Insemnati (0) imagines In caro se aflà cète un singur y u y¡
animal. Jucat»-và cfe-a trenul. Stabiliti numàrul fiecàrui vagon.

18
 •#-o# mm-om-mm • 90

□ □ □

Z 7 / / Z I LLl tu.WWlÌjWnJninÌ L I / L I t llL L L L

\ L

P a p u c ii g à s c a n u lu i. S u n e tu l 5 R ostiji, prelungfnd sunetul s:

Activitàti: 1. Reamintiji-và poezia. Precizati momentele din imagini. Formulali intrebarea fetitei. SUS'
dar ràspunsul gàscanului (Sss!). 2. Stabiliti locul sunetului in cuvànt. 3. Ìnsemnaji (E ) atàjia 3I’ papuc" nu s 5‘ nu s‘
papuci cà{i a pierdut gàscanul. *4. Alcàtuiti propozijia. folosindu-và de imaginea aìàturatà.

19
 O # ® • • O - # # • • O - # # « « # 0 • • - o #

£35*3 { S 5 *j .

ín graiul lor. Sunetul r Rost¡(¡, prelungind sunetul r:

Mrrr! E supárat Azor.
Activitáti: 1. J o c de rol: Cum fa ce? Imitati cálelul. pisica. ursulejul. C e credeji cà întreabâ Ursul mormàie: Mor! Mor!
ursulelul? Oat¡-¡ un räspuns. 2. Denunci. încercuili numârul silabelor. *3. Formulati o Sfrrr! Bunica toarce lânâ;
propozitie despre Radu. Rrrr! Pisica o ïngânâ.

20
 ?ccc 00°0 o°Q

/
O
O
n
r>
°
O
o °°°§
p
° O
O
O
O
oo° & °o o o

STÍT)
O X . r m u jju o c o x l F Ï
lllLLLLLLL U L L U JJJJJJjJJ 11111LILL LLLi
Xc r
Princesa ç l m azárea. P o v e stire dupá Imagini. S unetul z
Activltàfi: 1. Aminliti-vá povestea. Ordonaji imaginile. Povesliji dupá ¡magini 2. Descoperi{i ce semne au scris boabele de maz¿re.
Joc: Cále boabe de mazáre s-au folositpentru... (cifra 1. bastona?) ?

21
 Noteazà corect: S . - douâ imagini: B. - palru imagini; F.B. - d n t i imagini.

Serie coced: S. - trei semne; B. - $ase semne; F B. - nouà semne.

Gàseçte cauza $i exprima râspunsul: S. - laconic: B. - intr-o propozijie S'mplä: F 3. - pornind do la intrebare

1. a, b, c. A.'egeji ( S ) imaginile ale cäror denumiri cuprind doud, trei çi o singurà silabä. 2. Scrie{i dupä
dictare. 3. Ráspunde^i la întrebarea: .D e ce este trista c e s tabecedar?".

22
Cu alai
de frunze

VA%V>
 !j | yA
t e i>

a a

#ípTTT¿y j ^

, Ob XL XL XL XL XL XL XI IL XI
'fflm ttt

Ana §i pàpu§a. Sunetul §i litera a

1. Alcàtuili propozijii cu ajutorul cuvintclor: Ana. alà. ac. In poreche: Formulali o tntrebarc pe care o adreseazà Ana pàpujii. Dali un ràspuns
potrivit. 2. Cititi! 3. ínsemnali (E ) knaginiie ale càror nume cuprind sunetul a.

24
 în parc. Litera A. Scrierea cu literá inijialä mare
1. Cititi numele: Ana. Alin. Aura. Alina. Aurei. Silabisiji numâràtoarea: A . B. C . D(e). Ba. be. bu.
*2. Citiji propozilia. dupä ce at¡ observât imaginea aláturatá. Numäratul aça e. leçi afarâ tu!

25
 _m a_

ma-ma
marna

La m asà. S un e tu l §i litera m
1. Citiji, completánd cu silabele care lipsesc. 2. AJcátuiJi propozilii cu ajutorul cuvántului mama. 3. Scrieji la tastaturà cuvàntul marna,
apàsànd pe ficcare literà a celor douà silabe.

26
 Ma

.marna
Ma_ Ma_ Ma_

Ma-*a a-*'

Marna a-

A ___ u Ma

fn gràdinà. Litera M
1. Spuneji ce fac persoanele din imagine (marna. Mara. Matei. Marin). 2. Cititi. observànd imaginile alàturate. *3. Insemnaji (@) numele
potrivite (care se scriu cu literà inijialà mare: Alina. Marin). Memorati poezioara M arin are un b6{ì$or.
Ce sà fac c-un beti§or? Pàsàrelele s-alung? De a§ face ce và spun. Fiindcà am un boti§or,
S à ilsu p S rp eA zor? Sau o floare sà impung? Nu a§ fi un copil bun. Mà voi face dirijor.

27
 La §coala ursulejilor. Sunetul §\ litera u
1. ínsemnaji ( 0 ) imaginile ale cáror nume cuprind silaba mu. *2. Uniji cu o linie cuvántul cu imaginea corespunzátoare. 3. Cit¡l¡.

28
 U rm ele. L ite ra U
i. certificati urmete. Scrieji in flecare càsujâ numârul corespunzàtof al animalului. Da|i un nume fiecàrui animal. Jinând seama de litera
iç a j Murgu. Aca. Ursu). 2. Citili completând. *3. Activitate ïn grup. Care cheie se potriveçle? Codul: 1-a. 2-m, 3-u. Insemnaji (0 ) cheia
p c M i.

29
 n— ---------*----------;

n
--- -------

unu

Ana este harnicá. Sunetul §¡ litera n

1. Alcátuiji propozitii dupá ¡maginea principáis. 2. Cit¡ti. 3. Trasaji drumu! Anei cálre silaba care Tí completeazá numele.

30
 N a-na'
Nana Na-nu Ana
Ana Nanu Nana
___ ._______ *_J

Na nu na

JCcL tuo, nu.

Nana a-«* un

Nu. Nanu a-**

La multi ani, Nana! Litera N

1. Jucati-và de-a ziua onom astici. Folosili uràri potrivile. 2. Uniti cu càie o linie silabele de aceea§i cutoare. Alcàtuili propozitii cu ajutorul
cuvinlelor obtinute. 3. Stabiliti corespondenta litere de tipar - litere de mànà. 4. Cititi càte doi.

31
 Ni-ni Ni-na
«A m i_ f i-ni-ma
Nini Mimi Nina
un nai

m
'M A
_ m i_

Nina, ai un nai?
Nu. Am un * ^■
----- * -------------
nnnnmnrrn
l l L tu:uni JÜjtuol Jdm l
itttt
Pàpu§a face nani. Sunetul §i litera /
1. Alcàtuiji propoz¡t¡¡. Spuneji ce ín{elegel¡ din gestul Ninei. Ce intrebare credeli cá i-a adresat Nini? 2. Cititi. Rostri gesticulánd:
Am o cásuld atát de micá. CSnd intru-n casó, bat: Ra. pa, pa!
Fumul In cercuri din co§ se ridicá. $i pe picioare má $terg a§a.

32
 ©

Ina Nina
Ina Ana Nanu
Nina N ana Nini

3
Mimi © A) ©
inim a (D © ©

Ina, ai un # ?J
' Am # # #

Alo, Ina! Litera I

1. Jucali-vä de-a convorbìrea telefonìcà. Salutaci corespunzàtor; transmrteti sau cereji informât»; rnuijumi^. 3. Scrieti la taslalurà cuvintele
Iòle. 4. Cilici în oiai v y .

33
 P ä s ä r e ie le - p rietennlA n r a s tre
• Comunicali despre viaja päsärelelor. Spuneji ce pärere aveli despre purtarca lui Tugui? • Memorali. Recitati pe roluri:
Stau de vorbä sub gutui Eu tl voi aduce jos. Bufi E sub gutui Tugui
Nicu§or §i cu Tugui: Sä nu crezi cä sunt fricos. Si-are-n frunte un cucui...
- A i vàzut. spune Tugui. - Vai. sä nu faci cum ai spus! Nu mai piànge, ràu bàiat.
ln gutui. un cuib cu pui? - Ba mä urc! latà-mà sus! Ai gàsit ce-ai càutat.

34
 mama imma

3 ma-
na-
jl tul mju Na-

TUL TULL

UQ] m aD niD

Recapitulare
1. Scrietì la tastaturà cuvintete date, apàsànd u$or literele fiecárei silabe. 2. Uniti literele/siiabele scrise de mànà cu cele corespunzàtoare.
de tipar. 3. Uniti silabele care formeazà cuvinte. 4. Completati (□) cu numàrul literekx sau al silabelor. 5. Scrietì dupà dictare. 6.
Comunicati orai. Realiza# un joc de roi dupà imaginea Lucràm ímpreuná.

3!)
 nume

ruj/rm.

Nelu §i po§ta§ul. Sunetul §i litera e

1. Redafi dialogul dintre Nelu $i po§ta§. 2. Cititi. 3. Cititi in dialog. • Memorati §i recitati ?n dialog:
Po§ta?u! are-o geantà - In geantà ce ne-aduce?
§i geanta lui e mare. - Ne-aduce o scrisoare.

36
 Ene Erna

E_na J¡¿&i nume mame

E-mi-*i-a nene mine

Erna §i Ene. Litera E

1. Uniti numai silabele care pot forma cuvinte. 2. A leàtici propozijii.

37
 Ma-ra Ma-rin A-u-ra
7
mu-re
mere
m ure^ #
® m a_ re, ni I r a _ m i, re

Mara are mere. □

Marin are mure. □
Aura are mure. □

ín livadá. Sunetul §¡ litera r

1. Incercuitf silabele care pot alcátui cuvinte. cu silaba datá. 2. Insemnati (E) propoz¡t¡íle care corcspund imaginii. 3. Incercuiji imaginile ale
cáror nume cuprind silaba re.

38
 Ri-na Ma-ri-na Riri
I-ri-na A-ri-na Mi-ru-na

Marina are mere?

Marina nu are mere
Marina are un

2 Riri e un *2$ D

Rina, M arina §i R lri. L itera R

1. Cititi in dialog. 2. lnsemnaii (@) imaginea potrività. 3. Delimitali cuvintele §i scrieli numàrul lor.

39
 Ni-cu M i-cu M a-ri -ca
R i-ca A n -ca A -n i-ca

N icu are m ere. □

M a rica e cu M ica. □
Riri are jjj| . □
A u ra e cu Mimi. □
A n ic a e cu R ica. □

le a e cu A n ca . □

M a rica Nicu
1 1 [21 3 12 3

Prietenie. Sunetul §i litera c

1. Insemnati propoz¡t¡ile adevárate. orientándu-vá dupá ¡magini. 2. Incercuiji numárul silabelor.

40
Car-men

Carm en R ic

ca-re cuc m ac
Carm en nuc rae

Carm en are un<f mare.

Vmac
cu
Carm en e< Ric.
^ ni i

Carmen Ric. Litera C

• incercu¡ti cuvántul potrivit. Jinánd seama de conjinutul imaginii. • Memoraji rostind repede. dar ciar: Sus ín nuc Cu-cu! Cántá cucul.
E un cuc. Derásunánucul.

41
 -

o I

o-ra Mi -ron
o-rar o-re Co-ri-na

Corina e cu Miron.

Nu. E ora unu?)

Corina are un orar.

E, o, o, a, a, aT^
Eu am o^_.
Ai un

Am un

C o rin a §i M iron. S unetul §i litera o. Sem n ul intrebàrii

CSntaJi singuri §i in grup

42
 ou oi Onica rar
nou noi Ion mo-rar

0-ni-ca<

1-on
c-----1 * '

-,ou □ nor * * ^ c o r □

Joi □ orar tS ^cocorD

Onica are un ou. □

Ion are oi. □
are ^^maro. Zi Ion e marinar.
Nanu e morar?
Onu e morar.

00 I Orimi X Ú U
ILllLLl WJjJJJJJJJJJJIJlÌIIUILLLLLLLLLLL
JJJT L XHJb.

Zdrcanjà. Lecturà dupà imagini. Litera O

1 Seamintiji-và poezia. Povostiji momentele din poezie, pe care le redau imaginile. 2. ínsemnaji (S) cuvàntul potrivit. 3. Insemna# numai
^-Coziltile care au legàturà cu imaginea. Memorati poezia.

43
 J ia / w r u a. Æ /rv -

w c »
Jh ocu Æ A Â ly

cal
cu-lori « #
!
la-le-le
lac mac nue
me-re-le la-cul ma-cul nu-cul

Ora culorilor
Ora culorilor e o minune.
Marin are acum un cal. Calul e
mie. Rica are un lac. Coca are lalele.
Macul e ca merele?

• Calul e __ . mare, mic, maro

_• Cornel a r e __ mac. eu, la, un~

• Oin cuvintele date peniru fiecare propozijie. subliniati-l pe cel potrivit.

 Li-li-ca
mele Lu-ca Li-na
E-le-na
mel-cul Li -ca Lilica

1jfldmllùyfjy££lljujTbtmiemcuimic.Q
Ifum, z JC
LL Ìl
Jjuxl. □

& , r r u a lu l In m lu L z Hj j x l . □

L o lo are

1. insemnati ( E ) propozi|iiie care corespund imaginii. Copiati prima p ro p o n e . 2. Irvcercui|i cuvàntul potrìvit. 3. Ordona|i cuvintele intr-o
propozitio. numerotàndu-le.

45
 DEH-

cana nuca rama mura

o canà o nuca o rama o mura

Nica Nica

mar Nicà e un Camera lui e

nu-m àr cámara. Acum are o nuca.
ca-rà Nica nu are nuca.
rcà-ma-rà

numar Numàr. Ne numàràm.

m
■r - m m y y

---- ^ -----

A JdcjOb JdhL J3 IVJÜOOb.

L' ^ Vi
1. Observaji imaginüe. Spuneji cui credcji cà ii apanine propoz¡t¡a: Eunuamnucà. Realiza# dialoguri dupà imagini. 2. Rostiji numàràtori.

46
® & are o

Acum e la !jf

Lica Mirela
Licâ Màlina

Alin Mâ-ri-u-ca
Câlin Ra-lu-ca

Recapitulare: Soseçte Mo? Cràciun! 1. Citiji. 2. Completaii çi veji descoperi o propozijie. • învàtali colinde pentru Cràdun çi Anul Nou.
Activitato în grup. Realizaji un tablou de iarnà çi jucàrii pentru pomul de Cràdun.

47
 N A C I L

*1. Recunoa§te# literelo. Realiza# corespondenje. 2. Serie# dupá dictare cuvintele. 3. Incercui# silaba
potrivitá. 4. Uní# cu o linie imaginea cu propozijia corespunzAtoar^

46
Ca un roi *
de fluturi
albi...

49
 *
i —■— -----:

c e
------- r

Mar-ce-la

ce cer cer-cei cer-curi

Un cerc
Marcela e cu Luca la Elena.
Marcela cere ace. Luca cere un cerc.
Cum e cercul?

Eu cer. Ei cer. un cer cu non

La cumpdrdturi
Activitate In grup. Repartizati-v3 rolurile de vSnzStor §i cumpSrStori. Cere# politicos obiecte a cSror denumire cuprinde grupul de litere
co. Interesati-vS de calitatea lor §i de modul de folosire. PlSliJi. calculSrtd dup3 pretul afijat.

50
 cer ori-ce Cela

Ce cer-cel rece Marcela

Ce-la *X Ce are Cela?)

re-ce

K&Sl *
£ Ce are Marcel?)
S "
- ur-cel
(^Marcel are un
_j___ K.

Cercel e un . El e mlc.

Luc e un El e mare.

@ Care e mare? (â)__ Care e mie?

□ %

-1

W S ÿ Ë û h jcd .

1. Citili în dialog. 2. Obseivaji §i însemnatf (E).

ül
 sa-ni-e

Cu sania
Cerul e numai nori. El cerne lin Caisul
somnoros are ramuri care lucesc.
Cosmin e cu sania. El urcâ.
Relu are o sanie mare. Marin e cu Relu. Lina
e cu Corina.
E mare larmâ.
-- ---- -------i/------------- ------------ ^------
C o rin a ___o sanie cerne, cere ~
C e r u l___ ° . cere, cerne
E u ___o sanie. cern, cer _
E u n ___cu nori. cer, cern
___________ A------

'A cb o r r t u j îl x lh £ /u u n ju t .
. L Li
^ _________________________
• Oin cele douâ cuvinte date pentru fiecare propozijie, sublinia{i-l pe cel potrivit.

52
 50-ri-na

ia
51-na-ia sus Sorina la-sà
urs Si-mi-on crà-ia-sà

iar-nà La Sinaia
fi)
^ E ¡ama.
Sorina e cu mine. Ursei e cu noi. Urcàm.
Urmàrim Q care lucesc.
Cràiasa lam a ne ia cu sania sa.
Alunecàm lin.

Zhum i& m iuL

1I I L l I L l L L IIIJ IIJ J J J J J W I111111LTlI 1iW J lL i
^ ______________________________________________
1. Citili. 2. Activitate Tn grup. Ordona{i silabele in cuvinte. Aleàtici propozitii cu ajutorul cuvintelor.

53
 Cu avionul
E vineri. Elvira va veni la noi cu avionul.
Savu e vàrul meu cel mai nic. Livia e sora lui
mai mare.
Marna e cu noi.
Avionul vine. E mare veselie.
V .
E lv ira ___ vine. vin
—

E ___. vineri, luni

Avionul e mie, mare

1. Sublimati cuvàntul potrivit, Jinànd seama de conjinutul textului. 2. Inceraci semnul de punctuatie polrivit propoziliei date.

54
 Voi-cu
Voi-ca
Vi-ca ■
Ce meserie au
Va-si-le
Voicu e vesel. El are un avion.
Vasile are un mie. El e un marinar
^____I----------
voinic.
Vica are o Voica are o " Ç J -
Ce e Vica? Ce e Voicu? Ce e Voica?
V il Viorell I I Veronica I I I Sorina Q I Valerica I I

r/7 7 7 7 7 7 7 11111 H J T ï P F r i l

1. incerchiti litera V. Predzati numârul silabelor. 2. Ordonali cuvintele Intr-o propozitie. numerotàndu4e. 3. Activitato în grup: Realiza# u
panou sau o càrttàcà a mesenikx. ApSicali imagini. Serie# ceea ce çtiîi.

55
 §oricel § o r ic e i

§colar §colari

§o-ri-cel $ase §oricei sar.

§o-ri-cei
§cc-!ar . Serie §.
§co-lari
ì
Are numärul 7.

1______ L-l
Are un co§.

r«v
AVEM : !i
CORNURI
CA§
ALU N E
M ALAI #
SALAM V

U . J
TÌ<m uti

1. Unifi propozijiile cu imaginile corespunzàtoare. 2. Jo c de rol: Reclama din vitrinà. Realiza|i dialogul dintre cei doi §oricei. Daji preturi §i
calculati.
56
 *— ------»------q

V T ì

To-ma

Tatäl meu
Tatäl meu are o carte. El are §i
car-te
§i eu am o carte. Cum sä semän cu tata? Tai
§! cos un carton. Acum am §i eu
Tata se uitä la mine.
- Ce carte ai, Toma?
- A m o carte interesantä.
Tata se veseleçte. Ce motiv are?

în lu ?

• Observa^ imaginea principals çi doscoperiji faptul care ne convinge câ Toma nu §tie incâ sà citeascá.

57
 Ce arü Marcela?

Marcela are un calculator.

Cum este Victor?

Care eleva este mai mica?

lin d e este morcovul?

1. Jnlrebâri çi ràspunsuri. Citiji câte doi. Descoperiti propozijille nescrise. 2. Redaji conjinutul imaginii. Jo c de roi: Cine este vinovatul?
Continuati convorbirea dintre copii.

58
 RECAPITULARE
©
ce
w
V ' i A
í é 3. -

Corina are o

1. Recunoa§tet¡ literele / grupul de litere. Trasali legáturi. 2. a. Uniji litera in¡t¡alá cu imaginea corespunzátoare; b. Scrieti cuvántul;
c. Completati cuvántul. 3. Observa^ imaginea din dreapta. Scrieji ràspunsul. Cititi ín pereche.

59
 ci re
cir-cul La circ
Lucica §i Marcel sunt la circ.
mal
a-ni-mal A id sunt multe animale. Mica urea scara.
Acum sare. Eli este cam somnoros. Leo va sari la
mie
mici cerc. Càmila carà animale mici.

Lu-ci-ca jtój^LeuT are circ aici?) (A id au circ cei cinci

Leo

_ este cam somnoros. Mica EH E lid i'

_ carà animale mici. Leo □ càmila I l

cinci Ce carà càmila |— j

1. Completati Jinànd seama de text ?i de imagine. 2. inceratili semnul de punctualie potrivit.

60
 Ce-ci-li-a
La cinema
ci-ne-m a
C ecilia, Lucian §i Victor sunt la cinema.
UrmäresG säriturile Roçcatei.
Vai, särm anul Aricicä!
Vecinul lui Lucian nu se uitä la écran. El
aruncá alune cätre Victor.
C e a lasat în urma lui?

• Cum se numeçte vecinul lui

Lucian?

M u r-«ä -re l G

C u -m in -»e l EU

x u n m ru L &

• Spuneji ce pàrere ave# despre purlarea unor copii la spectacole. Cum este bine sà ne purtâm? De ce?

61
 P;
Vi-------------<r :
63 ;

W
cea§-cà

a -p â
pun
sâ-p un .
Cu apa §i sàpun
Ciprian a pictat un pàun. Tina a pictat un
pic-tâm
r pepene. A u term inât lucrul. C ulorile sunt la locul
C i-pri-a n lor. Ei se sp alâ eu apâ §i sâpun.
r i_____ L- Ciprian §i Tina sunt sânâtoçi.

Noi, eu apâ §i sàpun,

V eseli ne spâlâm .
C in e este sânâtos
Este §i voios.

p || prosop P l c o p ilD copacO capac I I

Tina a pictat un p o rc Q pepene Q pàunl P

1. Subl¡ríia|i litera p. Scrieli numàrul silabelor. 2. Alegeli çi însemnati cuvântul potrivit. tinànd seama de con\inutul textului.

62
 Pe vapor
A m venit eu nenea P anait sa privim portul.
N e r ^ i Pa n a it este câpitanul acestui vapor.
Vaporu! se a m ân â eu un palat.
Suntem pe punte. Privim m area. Valurile
m i§ca vaporul.
- Nu te terne, Paula! Valurile se cu n o sc e
nenea câpitanul. §i eu voi lucra pe un vapor.

Suntem în p o r t. EU

Eu p o r t un costum nou. EU
N o i____ portul. prívese, privim -=
El càpitan._____________ este, sunt

1. insemnaji propozitfa care are legàturà eu textul. 2. Alegoji §i subliniaji cuvintele polrivite. Aleàtui|i propozijii eu ajutorul celortalte douà
cuvinte.

63
 Tatá, iatá pomisorul
^sádit de mine!

Tu-do-rel

La pádu re
pá-du-re
Totul este acoperit cu omát.
pá-du-rar
Tata aduce sania cu un cal.
- Plecám la pádure, spune el.
du-ce
Pádurea este departe de sat. t a este adápost
a-du-ce
pentru lupi, ur§i §¡ alte anímale.
Tata este pádurar vestit. Cu el nu má tem de
aceste animale.
dp - . .a
-T a t a , iatá pomi§orul sádit de mine!
des-par-te
- Vei deveni un pádurar adevárat, Tudorel.

aláturi
< de sat.
vi-ne
departe páduros.
de-vi-ne
O m ul care apara pádurea este pádurar.

L í A
[ L L L L LLLLL [fS M J M lM J M lM M i.
^ ........
•Subliniaji cuvántul potrivit.

->4
 D
Di-nu

Dan
Da-na Ca domnul Dinu
Da-ni-el
Domnul Dinu este un doctor vestit. Vine des pe
Do-ru la noi. Vrea sa vada dacà suntem sànàto§i.
ves-tit Noi ascultàm tot ce ne spune. A§a ne vom
ves-ti-tà
pàstra sànàtatea.
- Marna, §i eu a§ vrea sa devin doctor c
domnul Dinu.

1.2. Alegeli cuvàntul potrivit. pentru a obline càte o p r o p o n e coresponzàtoare textului.

65
 A

in__ Luna încet a räsärit

în-spre Peste dealurile sure,
în-câ în omät a adormit
în-cet Noaptea prin pädure
în-cep
Sus, în cerul lorînalt,
Norii încep sä cearnä
Lini§tea unei poveçti
Ca un dar de iarnä.
 SY ■

sA

cai-ne

vi-oa-ra Un concert
coar-da
Toader canta la vioarà. Arcu§ul din màna sa
alunecà u§or pe coardà. Canta §i pàsàrelele cu el.
Toa-der
Se aude o melodie minunatà.
Oare càinele doarme?
càn-tà Toader se opre§te din càntat.
càn-tec Rie latra u§or. Ti place la concert.

mà-nà. " .... ►

a-mà-nà
1 à , T || canteo | Ìncà | Tntài mànà | pàine"

màini
mài-ne [ 2 Toader canta la <
^viori. □ ^ I
^vioarà. □
l-

1. SuWiniaji silabele care cuprind literele ¿,1.2. Insemna# cuvàntul potrivit.

67
bol-na-vá

boa-lá
Páná máine
bol-nav
bol-nav¡ Sora mea ma¡ mica este bolnavá.
- Cristina, ai rácit, Ti spune domnul doctor. Vei
sta Tn casa. Nu uita sá bei la timp siropul §i ceaiul.
Máine vei scápa de boalá.
Eu nu mai bat toba. Cristina va sta iini§titá ín
pat.
Mama ne cite§te un basm.
- Cát mai este pana máine? íntreabá Cristina.

b
□
balón
□
beretá
□
toba
□
burete
EH
barca

Petricá, Cristina, T ib L
9 Cine citegte un basm? _______Pida, mama^ bunica

Á JJT b

1. Scrieji numárul silabelor. Subliniat¡ silabóle care cuprind litera b . 2. Subliniati cuvántul caro reprezintd ráspunsul.

68
 Barbu §i barca
Eu §i cu sora mea am venit la bunici. Cu noi
este §i vàrul Barbu. Suntem tare bucuro§i.
Livia ia biberonul. Pàpu§a vrea sa mànànce.
Barbu este pictor. El are o beretà ro§ie.
- Ce ai pictat, Barbu?
- lata, am pictat un tablou cu o barca.
- Dar unde este barca?
- La pescuit.
E tare bine la bunici!
— ......— * j
•Cine este pictor?

Bucur Bànicà Barbu Bica

barcà [ ! ] □ □ □ '

• Ràspundeti la intrebare. subliniiod cuvàntul potnvrt. Incercuiji Mera B §i preciza|i numàrul silabekx.

69
 Càsujele pàsàrelelor
Atrecut iarna.
- C à s u je le lucrate de noi au prins bine
pàsàrelelor, Ti spune Jicu Ancutei. Au avut adàpost §i
mancare destulà.
Lenuta vine alàturi de Ancuja.
- Ce aduci Tn co§ulet, Lenuta?
- Aduc sem ine pentru pàsàrele.
Vine o vràbiujà. la càteva seminfe. Ea §tie cà
are prieteni buni.

Cànd càsu ja se dà u{a, - Vràbiulà, iatà mei

S p u ne v eselà Lenuja: § i semin{e càte vrei/

Ancuja
ia càsuta.

U xiL jb n m io h .

• Realizaji càsule pentru pàsàrele. Hrànfyi pàsàrelele In timpul iemii §i ocrotiji-le mereu!

70
 Ö j^ A I o ! Särut mäna, bunicol)

Sa cre§ti mare, Jicu!

J !U ( La multi ani, bunicutoi)

([ti multumesc, nepoate, pentru urare!
» /Bunico, cäsujele noastre au adäpostit
^ ^ - ymulte vräbiute. Te a§teptäm duminica.
(JVIultumesc! La revedere, Jicu!

Alo! Salut, Codruta!

1. Privai imaginea de sus §i spuneji cine credeli cà poartà convorbirea telefonica ce urmeazà sub imagine. 2. Citili dialogul In pereche.
Adàugali salutul lui Jicu . 3. J o c de rol: Continuali convorbirile telefonice (cu Codruja. cu doamna invàlàtoare).

71
 RECAPITULARE
( C e mai açtepJiA vân-ti-cel
j b ä b u jä ? ) a-m in-te§-te
în-trea-ba
vra-bi-e
p lea-câ

ea, oa, ia
Baba Iarnà pleacà
Baba Iarnà este suparatâ. Un vânticel mai càlduî îi
aminte§te câ a sosit vremea de plecare.
- C e mai a§tep{i, bäbujä? întreaba o vrabie.
- Vremea rece a trecut, spune cireçul.
Baba pieacä supäratä.
Oare ce anotimp va urma?

72
 cum-pa-ra
cum-pâ-râ-tor / C e câr{i doriti sà
Vcumpàraji, copii?
li-brë-ri-e

O casa a càr$ilor
Bucurel §i Valeria au
venit la librarle.
Librària este o casa a
car{Nor.
- Ce cârîi dorici sa cumpârati, copii? a întrebat Cornelia.
- Eu a§ vrea cartea Ursulpâcâlit de vulpe, a spus Bucurel.
- §i tu?
- Eu vreau o carte de colorât.
Dupa ce a primit cartea, Bucurel a multumit încântat.
- Imi vei citi §i mie povestea? îl întreabâ sora sa mai mica.

ÿ C e crederi câ a râspuns Bucurel la întrebarea Valeriei?

2 Cui ne adresâm a§a?

muljumesc! doamnei învâ{âtoare Sârut mâna! prietenului
_ Va mulîumesc! * sorei La revedere! bunicii "

73
 t w A / i j i A i á t

V T § P B Á T í D
Stabile§te corect: S. - trei corespondente; B. - $ase corespondente; F.B. - nouà corespondente.

balon

Identifica §i potrive$te corect la cuvinte: S. - o imagine; B. - douà imagini; F.B. - trei imagini.

POVE§TI
Suntem la libràrie.
C e carte vrea Cecilia?
Càrdie de pove§ti sunt colorate.

Serie corect: S. - patru cuvinte: B. - opt cuvinte: F.B. - douàsprezece cuvinte.

Serie corect: S. - un semn de punctua{ie: B. - douà semne: F.B. - trei semne.

1. Recunoa§tet¡ literele. Realizaji corespondente. 2. Uniji cuvàntul cu imaginea corespunzàtoare.

3. Scrieti dupà dictare propozijiile date.

74
 *V

<1— 1
IO
 u-ra-re
u -rà rf

sàr-bà-toa-re
sàr-bà-tori

ie
Sà trà-ie§ti!
Sà ma ¡erti!

M am ei
Eu nu sunt destul de mare
C a sa pot citi m acar
De prin carte o urare.
§i nu sunt destul de mare
S a TJi dau un dar.

Sa traie§ti cu voie buna!

Tti doresc eu mult.
Iar laleaua sa T{i spuna
S § ma ierti, m a icu $ buna,
C a nu §tiu mai mult...

1 Rostiji §i scrieji corect:

iubita mama!
Corina

ied ie-pu-re cu-ie

• Realizaji felicitàri pe care sà le oferiji cu ocazia zilelor onomastice.

76
 pri-mä-va-rä

ràn-du-ne-le

cui-bu-ri-le

Primävara
A sosit primavara.
Cerul este senin. Vremea rece a
trecut.
Ràndunelele se întorc la cuiburile
lor. E larmä mare sub streaçinâ.
Noi càntàm de bucurie:
Primävarä, primävarä,
Bine ai venit,
Cu alai de viorele
§i vesel ciripit!

Pasärelele cälätoare se întorc.

Este multa veselie.
Cine cântâ în copac?

ràndunelele cuiburi

□ □

• Cânta# R àndunica a so sit! 1. Serie# dupà dictare. 2. Numérota# aràtând ordinea cuvintelor în propozi#e. Activitate In grup. Realiza# un
tabkxi de primävarä.

77
N ' ’

g
V-----------Y--------
uâ .

s ?
pun-gu-{à
gà-i-nâ
gâ-ini Punguea cu doi bani
dupá Ion Creangá
mo§
mo§-neag' Se spune cá un mo§neag avea un coco§. Baba
bo-gat avea o gáiná care se oua des.
too-ga{i Bátrána manca mereu ouá. Mo§ul nu avea nici
o-uâ dupá ce bea apa. El a alungat coco§ul de acasá.
no-uâ Coco§ul a gásit pe drum o pungujá cu doi bani.
___ i_____
Dar cum a devenit mo§neagul bogat?

1 însemnaji (S ) cuvántui potrivit

lacomá I I
Cocoçul a plecat<* tr'St ~
vesel rea
Baba era
,, bogat miloasâ F ]
Mo§ul a devenit< br
sárac [_ ' darnicâ I U

Continuali: doua, noua, vouá...

• Reamintiji-vá povestea. Joc de rol: Realizaji dialogul dintre mo§ §¡ babà, din prima parte a povo§t¡¡.

78
 Doamna Gaga §i Mi$u

M i-{u
G a -b ri-e l

G ri-v e i
G ri-g o -ra § • Mi{u multume§te doamnei G aga.
• Mi{u este în pericol.
• Doam na G a ga este lângâ Mi{u.
• Doam na G a ga îl aduce pe Mi{u la mal.l I

Cine spune m ul{um esc? Cine este salvatomi?

Doam na G a g a | P Mi{u Q Grivei O Doam na G a g a Q

Grigora?

y iiix ü iz à jjt l n i

Povostiroa unei Intàmplàri. 1. Numérota^ propozitiile in ordinea în care s-a petrecut întâmplarea. 2. însemnaji ráspunsul. 3. Numerolati
arâlând ordinea cuvintelor în propozijie.

79
 ge

An-ge-la
Mo§ Ene
a-ting Este ora de culcare. Angela simte o u§oará atlngere.
a-tin-ge
Apare un bátránel.
ge-ne
- E§t¡ mo§ Ene care vine pe la gene? Tu aduci
geam
somnul?
Mo§ul §opte§te ceva. Apoi dispare.
O stea prive§te prin geam.
min-ge
min-gea Vino, Ene, pe la gene,
Sá aduci vise dulci!

* C rá c iu n □
1 L a A n g e la v in e M o§ ____ E n e
N N ic o la e [

»c e □ *ci □
a - t in __ ci l sp a r —
Ngep ^ce^
_____________ A—

1. Insemnaji cuvintele potrivite conjinutului textului. 2. íncercui# grupul de litere potrivit.

80
 Georgeta §i mârgelele
Georgeta vrea sä se gäteascä. la mârgelele
mamei sale. Apoi, ea îl roagä pe Gelu sä îi prindâ
§iragul.
- Numai mámele poartä märgele. Acestea nu sunt
mârgelele tale, spune Gelu.
Georgeta trage §iragul supäratä. Mârgelele se
rostogolesc.
Acum , Georgeta piànge §i adunâ mârgelele.

<ia ea
m ä ry cie le . E a v rea s ä s e g ä te a sc ä

/ria
C e la can a. E a vrea sä b ea apä.
ea

ìn c in ___, tra ___, r a ___ , §ter J

1. Sub!!nla(I cuvàn'ul polrivil. 2. Com pletati cu grupui d e liiere potnvit.

81
 Mi-hai Mi-hu
Am §i eu \
douà maini! J Mi-huJ Mih-nea
Mi-ha-e-la

Mihai §i hàinuga
Cànd vin e de la
§coalà, Mihai T§i perie
hàinuja. Apoi o pune pe
hai-nà
umera§.
hài-nu-{à
- D e ce nu o la§i pe
pa-har , marna sa perie haina? TI
har-ni-ca Tntreabà sora lui.
-har-nic - Marna are destule
har-ni-ce treburi. A m §i eu douà
har-nici
maini!

, Mihai O
Este ordonat \
Gabi □

De ce au cele douà haine

numai cinci nasturi?

•Voi cum proceda^ cu hàinulete voastre? Dar cu celelalte lucruri din preajmà? 1. Alegeli ràspunsul. 2. Comunicali orai.

82
EH
_____ «________
r— y— —
yHaiduc!

i» Hai-duc

ie-pu-re Haiduc
ie-se Este duminicá.
ie-§i-re
- Hai la horá! Ti spune Horia luí Pintea.
ca-iet - Ham! Ham! S e aude Haiduc. A ie§it din cu§cá.
’ ca-ie-te
Vrea sá meargá §i el la horá.
Ho-ri-a
- Tu rámái acasá, Haiduc! Iepurilá se va speria
dacá va rámáne singur.
Haiduc este un cáine ascultátor.

Activitate ín grup

o silaba douá silabe trei silabe patru silabe

i u n

• Potriviji cuvinte álese de voi, la numánil corespunzátor de silabe. Alcátuiti. oral, cáte o propozilie cu flecare cu\ fint.

83
 floa-re
foc Eugenia §i fiorile
fo-cul Eugenia este o fetija foarte harnica. Cànd citeçte
fru-mos din Abecedar, toate fiorile din gradina o asculta cu
fru-mo§i ‘ atenjie.
fru-moa-se - C e frumos citeçte fetida! spune o margareta alb
'fe-ti-Çâ ca neaua, unui mac ro§u ca focul.
fe-ti-Je Eugenia a terminât temele. Acum udà fiorile §i
fe-ti-Je-le cântâ:
:___i_____ *_
Albastrele frumu§ele,
C e mult va iubesc!

, roçu. □
2 Macul este <
^ a lb a s tru .L J

» galbenà.Q
Margareta este < ,— ,
r ^ albà. □

1. Sublim ali litera f. Serie# numàrul silabelor. 2. insemna# ràspunsul corect.

84
 Fumica Fènica
Fum ica hàrnicuta,
C u sacii amàndoi,
S e duce pe càrare
La ea in mu§uroi.
Acoio este casa
fur-ni-ca C u càmàrute mici,
Fà-ni-ca C u rafturi §i sertare,
Flo-ri-ca Dulapuri, dormitoare
Flo-rin
§i §coala unde invada
foi Copiii de fumici.
tri-foi,
mu-§u-roi Invaia sa citeasca
doi în limba fumiceasc.
a-màn-doi
co-pii
co-pi-ii
è____ lL _____ '_J

0»! ..... I
, leneçâ. □
Fumica este
^harnicà. []

mici. CU
<1
i
mari

JJJ111LLLLLLLLLLLLLLI.
1. Insemnati ràspunsul adevàrat. 2. Transcrieti corect.

85
 O pagina
Mama a adus o
carte de pove§ti. Gina a
luat cartea bucuroasa.
- C e fru m o a sa
este! Tmi plac imaginile.
Gi-na A venit in grab5
pa-gi-na Virgil.
- Vreau sS v3d §i
eu!
i-ma-gi-ne
i-ma-gini - T u nu ai voie!
Virgil a tras de
carte. Acum, un colt de
Vir-gil paging este rupt. Cei
doi sunt tare supara#.

r- .... — ^ — p----- -------— -------------- " ......................

1 •Ce parere aveji despre purtarea copiilor?

•Cum credeji cà pot repara ei gre§eala?

» tristà.
& La primirea càrtii, Gina era „ i— i
^bucuroasa.I__
frum oase.Q

_______________ urate.
< □
i— i

V^S______________________________________________________
1. Ràspunde# la intrebàri. 2. Insemna# (E) ràspunsul corect. Citi# textul po rolun.

86
 Despre familia mea
Aceasta estè\
familia mea, y

Tata, marna, eu, fratele §i sora mea formâm o familie. Fiecare

dintre noi are un nume.
Eu mâ numesc Popescu Elena, am çapte ani §i locuiesc în
oraçul Bucureçti.
Familia ta din cine este formata?

Familia noastrâ are o casa lar noua, în casa, nici nu ne pasâ,

Çi casa are prieten un tei. La u§à, afarà, stâpân e Grivei.

Activitate în grup Recapitulare

a. familie, fragi, hainá

6 11*0
§a__ mar__ !e
Geta §i Gina au flori.
Horia merge la bunici.
Cine face gimnástica?

1. Recita {i sau cánta^í despre familie. 2. Realiza ji un colaj. Aplica# tot atátea cásute cáji elevi sunt In grupá. Fiecare va apfaea pe s
fotografíe a famHiei §i va serie numárul membrilor. Apoi i§i va prezenta familia. R ecap itu lare : a. Transcrieti. b. Completa^- c . S e r« ; x c á
dictare.

87
 Alunelul
A sosit primävara cu alai de päsärele, fluturi §¡ fiori.
Däm jos cojoacele.
Soarele stráluce§te pe cerul albastru. Pámántul
jilav se îmbracâ ín haina cea verde.
Copiii joacä Alunelul Tn poienijä. To{i cánta cu
voioçie:
Alunelul, alunelul, hai la joc,
Sä ne fie, sä ne fie cu noroc!
Cine hora o sä joace
Mare, mare se va face!

1j A legeji cuvàntul potrivit:

C eru l este verde
Iarba este albastru

? încercui{i cuvàntul nepotrivit:

S o are le straluce§te pe verde cerul albastru.

88
 Pa§ti
Elena Farago

To{i copiii se imbraca

C u ce au ei mai frumos
Çi pârinîilor le cântâ
învierea lui Hristos.

§i la masà ciocnesc veseli

To{i copiii cei cumin{i
O uâ roçii §i pestri{e
Cu iubijii lor paring.

Toji copiii sunt mai damici,

C â ei §tiu câ lui Hristos
îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.

• C e sarb àtorim d e P a ç ti?

• C e sp u n em càn d ciocn im ou â roçii?

(Z) T ranscrìe|i o strofa.

T»---------------

89
 che
r --v “

o-che-lari

Ta-che
Cos-ta-che
Ochelarii bunicii
Bunica este supâratâ. Ea nu §tie unde a pus
chem ochelarii. Cauta, cauta, dar nu îi gàseçte.
chea-ma Unde sa fie oare?
Costache nu este acasâ. Pe cine sâ cheme în

ra-che-ta ajutor?
Of! Se apucâ iar de câutat.
Deodatâ dâ de oglindâ. Se uitâ.
Vai, ce ispravâ! Ochelarii sunt pe nas.

« ' 1 "7 .................... ■■■■-rr

•Citiji cuvintele:

r-

m e
Vi
• AJcâtuiJi propozijii folosind cuvintele formate mai sus. • Transcrieji primole douà enunjuri din text.

90
 Cheláreasa
Fa ta cea m ica a
împâratului a fost alungatä
de la palat. Ea a ajuns
c h e lä re a s ä la o alta
î m p â r â i i e . F a t a e ra
harnicä, bunä la suflet,
în ie le a p tâ §i cin stitä .
Ímpáráteasa avea mare
încredere în ea.
Feciorul împâratului
a venit ränit de la luptä.
Cheláreasa a avut grijä de
el.
- Eu a? vrea sä mä
ínsor, ma m ä ! spuse
feciorul.
- Prea bine. î{i vom cauta o fata potrivitä.
- Fata este gäsitä.
A§a a ajuns cheláreasa ímpáráteasá.

•Alcátu¡l¡ propoz¡t¡¡ cu ajutorul cuvintelor: in cu to . In ch o io .

91
 Barza §i broscu}a
Barza zboarà càt e ziua de mare. B r o s c ia ar vrea
§i ea sa zboare. Dar cum sa zboare oare?
jzbor - Trebuie sà am curaj, zice ea hotàràtà. I§i ia avànt
|zboa-rà
L §i sare. Dar se treze§te tot in apà. Se uita Tn jur. Barza o
zgo-mot prive§te. B r o s c ia Tncremene§te.
jzgo-mo-te - Bunà ziua, doamnà barza! Sunt doar la prima
> ■ lecjie de zbor.
- C e prostuja! zice barza §i zboarà càtre cuibul sàu.

y Ràspundeji la Tntrebari:
•Ce face barza càt e ziua de mare?
•Cum o considerà barza pe broscu{à? De ce?

2 . Sublimaci cuvàntul potrivit:

•Broscuja se treze§te tot___ apà. cu, in
•Broscuja___ vrea sa zboare. la, ar

Continuati: roua A
<ss,

y j j l j n r r im m m m U M U Ififf-
ì . X 7L
2 . L t n w j j j j j j i i n n m iim ll/ l

92
 Zebru}
Cum a ajuns puiul de zebra pe strada, nimeni nu
§tie. Este tare speriat.
Pe unde sa traverseze?
Capiva §colari se pregàtesc sa treacà strada.
Zebrut Ti urmeazà.
- Noi traversàm mereu pe zebra §i cu aterine,
spurie Zaharia.
- Pe zebra? se Tntreabà puiul ràtàcit.
Abia cànd prive§te dungile de jos, pricepe gluma.
ZebruJ zàmbe§te cu injeles.
^ ^
1 Potriviti cuvintele, trasànd linii:
Zburd noi. I Umblàm
Zburdàm^~~"'''eu. I Umblu

Subliniati cuvàntul potrivit:

Zebruj este un bunic, pui

93
 Cá$elu§ul §chiop
Chira, Chiriac, Paraschiva §i Chivu se joacá Tn
curtea §colii.
Chivu este legat la ochi.
- Unde e§ti, Chimitá? strigá el.
-A ic i! A id! ráspund copiii.
Deodatá, apare un cá{elu§ §chiop. Cájelul este
trist. Chira íi aduce de mancare. Cájelul dá din codita,
íi place sá aibá prieteni.

© Räspundeji la íntrebári:
■Cine credeji cä a ränit cä|elu§ul?
■Ce pärere aveji despre copiii care lovesc animalele?

Gásiji cuvinte dupa model:

vesel scurt mic mul|i
trist lung 1 ... 1

J li
U l
94
 An-ghel
An-ghe-luj
a-ra-gaz

pápu§i

rochija pápu§ii

Jocul cu focul
AngheluJ §i Chira se joacá. Chira ia un chibrit.
Scapárá un bá{.
- C e faci, Chira?
- í i fac máncare pápu§ii.
- Nu ai voie sá te joci cu focul!
Bá{ul de chibrit a cázut peste un ghem de láná.
C h ia rín acel moment, mama a intratín casa.

------------ — f----------------------------— ---------------------

1 Ce credeji cá se putea Tntámpla, dacá nu venea mama
repede acasá?

2 Subliniaji litera schimbatá:

foc ghe-me bar-zá re-ce
loe i che-me var-zá re-ge

Am un ghem printre nori,

Lumineazá de cu zori.

3) Scrieji, dupa dictare, primele trei propozijii.

95
 Gheor-ghe
ghe-mu-it
scân-ce§-te

Ghemotoc
Gheorghe a terminât temele. Acum îi
cheamâ pe Ghemotoc în caméra sa. Se joacâ
amândoi eu mingea.
Vai, mingea a lovit vaza!
Marna vine repede din caméra
- Cum a câzut vaza?
- Ghemotoc este de vinâ!
Cajelul a fost pedepsit. Nu mai are voie s vinâ casa
ghemuit la fereastrâ §i scânceçte.
- Mamâ, eu sunt de vinâ, spune Gheorghe.
- §tiam. Minciuna e urâtâ, copilul meu. lubeçte adevârul!

k/ T î_

1 Râspundeîilaîntrebàri:
•Ce pârere aveji despre purtarea lui Gheorghe?
•De ce este bine sa spunem adevârul?

(2 J Douâ cuvinte care nu au acela§i în{eles:

S à nu mai vinâ Mam â, el nu are
cajelul în casa! nici o vinâ.

/■*\ \ /I

cpj ■ij/ffm
LLLLLLULLLLLUJJJJJJJU11111ILLLLLLxntpl.
UJJ1LUJ.
96
 Bondarul lene§
Elena Farago

0 furnicci mititicS,
Cat un grauncior de mei,
Duce-n spate o greutate
De trei ori cat trupul ei.
Pe carare, Tn jale mare,
Plange un bondar. De ce?

- Mor de foame
§i n-am poame!
A§ munci,
Dar nu am ce.

- Hai §i-mi cara din povarS,

Ca sunt gata sa-Ji platesc.

- Cum a§ merge! Dar pe lege,

Jur ca nu pot sa muncesc!

- Vai de tine! Ce ru§ine,

Lene§ule cer§etor,
Un delasator ca tine
Nu merits ajutor!

1 Citiji pe roluri.
(¡D Spuneji-và pàrerea despre
purtarea personajelor. Voi ce
responsabilitSJi ave{i?
3 Completati: Lene§ul la
toate spune cà nu...
ActivitateTngrup
R e a liza ji un panou al
' furnicujelor, pentru cei m ai
/ harnici colegi.

97
 ghi
1--------- \------

*->
ghin-de Càlàtorul §i ghinda
dupà Anton Pann

Ar-ghir Un càlàtor se odihnea la umbra unui stejar. El a zàrit o

ghinda printrefrunze.
- Ce cauji tu, un fruct atàt de mie, in acest copac mare?
Gheor-ghi-Jà
Iar jos, de vrejul cel slab, cum de se agata un rod atàt de
Gher-ghi-na mare?
Pe cànd vorbea el a§a, numai ce se treze§te cu o ghinda
drept pe nas. Ce ghinion!
ghi-ni-on Càlàtorul T§i frecà nasul ro§u.
- Ce prost am judecat! Dacà ar fi càzut un pepene pe
capui meu, pe loc a§ fi adormit.

Ràspunde{i la Tntrebàri:
•Unde gàndea càlàtorul cà ar fi fost potrivit sà creascà

Ce Tntàmplare l-a fàcut sà-§i schimbe pàrerea?

Gàsiji cuvàntul cu acela§i Tnteles: ( 3) Completati:

copii verde
zàre§te
drumet vede
__-o-cel .-veci
 Ghici, ghicitoarea mea!
Din gradina lui Mihai, R ici, Rici,
D e sub tufe de urzici, M ai a rici,
. Stai cu noi aici!
A ie§it un ghem de scai,
Ghi-Jä
C a sä caute fumici.
ghi-ci-toa-re C e sä fie oare?
Ghici!

Roçioarâ §i codatä
Umblä noaptea prin poiatä,
Pe la noi, pe la vecini,
C a sä cumpere gäini.
De plätit nu le pläte§te,
D ar pe loe le jumuleçte.
Otilia Cazim ir

0 Scrie|i dupä dictare: 3 Jo c . A ctiv ita te ìn grup

Ghinea spune o ghicitoare.
Ghici care este copilulL
Georgeta §i Eugen ascultä.
Cine va räspunde?
Este bäiat? Este fata?

2 Descoperijicuvintele: ' f "V

Are
macara aparjin roçie? verde? codije?
magara pareare
i V i
macara balcon Este Este Este
Radu! Dan! Nicoleta!

... ; ¡L
J / f lL
Tt LLLÍL
^3_____________________
Activitate in grup. Conducâtorul jocului çi grupa stabilesc râspunsul. Ei rfispund numai cu da sau nu la întrebêrile celui care trebuie sà
descopere râspunsul final, pas cu pas.

99
 RECAPITULARE

(2) O rdonaji cuvintele în propoz¡{i¡, num erotându-le:

e c u ra te íi ¿ Gheôrgheci

□ □

(3) Cititi pe roluri:

- E u am multe rachide. A m cu ce m a gâti!

- E u am multe jucàrii. A m cu c e mâ juca!
- Eu nu am multe rochije §i nici multe jucàrii,
d ar am cárji. C à rîile îm i sunt bune prietene.

(4) însem na{i cu ad evàrat [S sau fa is [F

• C à rîile nu ne fo lo s e s c la nimic. □
• C àrd ie ne ínva{á cum sâ ne purtâm. □
5 D e sco p eriîi §i subliniaji cuvântul Scrieji sem n e le de punctuajie:
adàugat. E ste se a rà Q
Da{¡ §i voi exem ple. - C in e a aprins lum inal I
- E “D
• G eorgeta are o carte.
- U nde este M iau nica I__ I
• G eo rge ta are o carte nouâ. -D o a rm e O

100
 Uni{¡ cu o linie cuvintele cu imaginile corespunzátoare:

pijama pahar fluture

Stablegte corect: S. - douà axespondenje; B. - trei corespooden;e; F.B. - patru corespondenjo.

2) Completati cu silaba care lipse§te:

p a -__
Compieteazá corect: S. - un cuvànt; B. - douà cuvinte; F.B. - patru cuvinte.

ínsemna{¡ ( S ) propoziflile adevárate, observand imaginea:

□ George serie.

i | Gina serie.

I i Ea are o funda albastrá.

i I Rochija ei este galbená.

Identifica: S. - o propozilie; B. - douà propozitn; F.8. - trei propozitii.

Scrieji dupa dictare:

Gheorghe §i Angela scriu temele.
Mu§cata din ghiveci a ínflorit.
Cine ciocáne§te ín copac?
Sene corect: S. - douà cuvintc cu grupurile de litere; B. - patru cuvinte; |

101
vern

102
 Marin Sorescu

E atât de cald, încât

Umblâ descheiat la gât
Cocostârcui Gât-Sucit
Prin fânul abia cosit.

S ar lâcustele leli{e.
Cheam â niçte prepeliîe
Puii sprinteni din polog.
Merge soarele olog.
Doamne, câ încet se mifcâ!
Tricâ zice-n deal din triçcâ.

Çi-i atât de cald, încât

Umblâ descheiat la gât
Cocostârcui Gât-Sucit
Prin fânul abia cosit.

— ----------------------------------------------------------------------- 'r ’ —
C u vin te -e'
s o a re olog: ca re s e m ifc à încet; om olog: care are picio arele bolnave
p olog : m àn un chi d e fàn
triçcâ : instrum ent m u zical d e suflat
, c o c o stâ rc : b arzà

<3) Completali:
iarnà tànàr mult frumos deal noapte
varà bàtràn —
( 2) ìnsemna{i ( 11) propozitiile adevàrate:
A sosit vara. Q
Mo§ Cràciun va veni in curànd. CU
Làcustele sar prin iarbà.l I

3/ Transcrieji prima strofa a poeziei.

103
kK
0
1 k¡-lo-gram O ajut pe mama
Sámbátá vom sárbátori ziua de na§tere a fratelui meu
cum-pár mai míe.
cum-pá-rám - Va trebui sá facem cumpáráturi, zice mama.
- T e voi ajuta §i eu! íi ráspund cu bucurie.
sám-bá-tá .
Alcátuim o lista de cumpáráturi.
- Mamá, a§ dori mai multe kilograme de fructe!
-a-jut Mama adaugá íncá un kilogram de mere §¡ altul de
a-ju-tám portocale. Kilogramele se inmútese.
a-ju-tor Ce mult má bucur cánd avem sárbátori ín familie §i o
pot ajuta pe mama!

104
 Xenia §i pu§culi$a
Xe-n¡-a
Xenia are o pu§culi{ä. Astäzi ea vrea sä cumpere un
e-xer-ci-Jiu
e-xer-ci-jii pix §i o carte.

ex-pl¡c - Mamä, oare Imi ajung banii?

ex-pli-cá • - Poii afla, fäcänd singurä un exercijiu, Ti explicä
ex-pli-cám mama.
e-xem-plu Xenia calculeazä. A sträns in pu§culi{a exact cäfl bani
e-xem-ple
Ti trebuie.
i Dacä econom ise^,
I Po{i sä cumperi ce dore§ti.

r 1"''...... f . ---------------
1 Citiji cuvintele. Alcátuiji propozijii cu ajutorul lor:
e-co-no-mi-sesc e-co-no-mi-e

Spuneji cine Tntreabä §i cine räspunde in text.

Adresa{i-vä §i voi cate o Tntrebare despre economii.

Rostiji repede, dar ciar: Corbul stá pe pise

Cu un pix ín plise.

X Jh £ Á ií T b
Uj j JJJJIu IJ u I

105
 La Zoo
Eu §¡ colegii mei de clasá mergem adeseori la Zoo.
Animalele ne cunosc bine.
Astázi am venit iará§i la prietenii no§tr¡.
Elefantul Kim danseazá. Ursul Walter se rostogole§te.
Karla este cea mai jucáu§á maimuticá, iar leul Quick se
plimbá lini§tit.
Acum, unul dintre copii discuta cu papagalul Ry:
- Vrei un fes?
-Y e s !
Copiii rád §i aplauda. Ry le mul{ume§te.

sj ■111 1 p *"
1 Ce face flecare animal? (Uniji cu linii.)

Kim se rostogole§te Karla se plimbá

Walter danseazá Quick se joacá

Ce este Ry? (Subliniaji ráspunsul.)

Ry este un__ . leu, papagal, elefant

106
 ALFABETUL
#V

aA ä A b'B c Ç d 'D i
â If
eE f F q 'g hH
kkÀìiiiàà ¡ I f
0 9
& •

1L mM
A

j 'j kK
*TI
% © #
o 0 PP qQ r R<*
Ü
• •
/
sS §'§ t T Ì'R
~/T ***"•
@3,

è l uu
•

wW xX yY
_______ /
• Scrieji literele mici §¡ mari, de mânâ.

107
 Som noroase pàsàrele
Mihai Eminescu

Somnoroase pàsàrele
Pe la cuiburi se adunà,
s.- ,
Se ascund prin ràmurele -
Noapte bunà!

Doar izvoarele suspinà, _____

Pe cànd codrul negru tace; | v lIK v
Dorm §i florile-n gràdinà -
Dormi in pace!

Trece lebàda pe ape,

ìntre trestii sà se culce,
Fie-ti ingerii aproape -
Somnul dulce!

7 : -------------^--------------------
1 Alegeji ràspunsul corect: KZ) Transcrie{i prima
strofà a poeziei.
•ín ce moment al zilei vin pàsàrelele la cuiburi?
3 Completati:
dimineata O la p rà n z O seara Q
som-no- -se

Ce uràri se fac seara? iz- _ -re-le

Bunà s e a r a Q Noapte b u n à Q Bunà dimineataij ¡ a- ,-pe

(proa, voa, roa)

4 Memoraci poezia. Recitati, Jinànd seama de semnele de punctuajie §i

de continutul poeziei. ^______________________________________/!__________
108
 Ceata lui Pijigoi
Jocuri. Activitate in grup
(l) Descoperiti cum se nume§te flecare copil. Notaji (□ ) litera inijialà a
numelui.

•Ancuja are numàrul 3. •Bogdan are un ghiozdan.

• Nicoleta are un numár format •Gabriela are cire§e.
din douà cifre. •Linica are o stropitoare.
• Elena §i Florin se Jin de ména. •Marín danseazá.
• Dan este cel mai inalt. • Radu este cel mai scund.

2 Cine a g re fit?
Aceasta este
litera mea!
Care este litera ta?

Vica Sanda

□ □
3 Alcatu¡l¡ o propozijie cu ajutorul 4 Ce semn de punctua{ie trebuie?
acestui cuvánt. Ìnsemna{i(l3).
_________ ------------------

ftiu m u y . j Q
 RECAPITULARE
Ciubotelele ogarului
dupá Cálin Gruía

Ogarul se íntálne§te pe drum

cu un iepura§.
- íncotro, iepuraf ule?
- La tárg, dupa ciubo{ele.
- §i eu merg tot la tárg.
§¡ au mers e¡ ímpreuna, pana ce a venit noaptea neagrá. Atunci au
poposit la Hanul Ursului. Dupa ce a mancai §i a báut bine, ogarul a plátit
cu banii iepura§ului.
Tare necàjit a fost bietul iepura§! Dar, pe la mijlocul nop{ii, a luat
ciubotelele ogarului §i a fugit.

De ce a luat iepura§ul - j Cine este vinovat?

ciubo{elele din camera De ce?
ogarului?

coco§ ogar u§á

Activitate ín grup
C3¡) Scrieti semnele de punctuajie: (4) Completati:
Mona serie.
A fost odatà o fata necàjità L J Ea
Mona §i Elena scriu.
avea o mamá vitregá O
Elena cítente.
Feciorul Tmpàratului a dat o mare
Elena §i A n a _____ .
petrecere Q
Ion ja o carte.
Cenu§àreasa a ajuns §i ea la palat I I
Ion §i Cosmin cèrti.
'f' Cum erau ve§mintele ei CU _7l__
110
(?) Precizaji numàrul silabelor:

vazà □ Romània [ margine [

carà | Cecilia Tnchide
Stabile?te corect numàrul siiabeiof pentru: S. - douà cuvinte; B. - patru cuvinte: F.B. - $ase cuvinte.

(2) Completati cu silaba care lipse§te:

9 <9
ma-__ -re far-__ -ri-e

Completeazà corect: S. - un cuvànt; B. - douà cuvinte; F.B. - trei cuvinte.

3 Descoperiti cuvàntul:

mare
Alege §i serie corect: S ; B. - un cuvànt potrivit; F.B. - douà cuvinte

á) Scrieji, dupà dictare, propozijiile

Ana are o carte.
Paraschiv fuge dupà minge.
Cine a spart geamul?
Serio corect: S. - o propozijie; B. - douà propozijii;
___________ F.B. - trel propozp._____________________

Scrieti o propozijie
dupà imagine.
Fomiuteazà o propozìlìe potrività ¡maginú: S. - simpià;
B. - dezvoltatà. cu eventuale gregeti: F.B. - dezvottatà. farà g reseli.
 Prietenii din vacanza
♦ Recunoa§te{i pove§tile §i personajele. Cititi in vacanjà poveftile
necunoscute.
— ^
n a mai pune-jh
'vpofta in cui! J
impàràteasa
se sperie din cale
afarà fiindcà §tia cà
oglinda nu minte.
Ìncepu atunci sà
chibzuiascà in ce
chip ar putea sà
dea de fatà.

Se imbràcà in
grabà fi se duse la
petrecere. Marna
vitregà §i fetele ei nu
a v u r à cum s-o
recunoascà, crezànd
cà era vreo fatà de
impàrat.

O carte este
cel mai bun prieten.,
ton Creangà

POVE§TI

BINE AI VENIT, VACANJA!

ISBN 973-8072-56-5