Metodica Predarii Istorie Titularizare 2014 PDF

5/28/2018 MetodicaPredariiIstorieTitularizare2014-slidepdf.
com
ALTE DOCUMENTE
RAPORT DE sCOLARIZARE
FIsĂ DE EVALUARE matematica
PLANIFICARE ANUALA LA LIMA SI
LITERATURA ROMANA
CONCURSUL NA!IONAL PENTRU
OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE
METODICA PREDARII DECLARATE VACANTE " REZERVATE #N
#NVĂ!ĂM$NTUL PREUNIVERSITAR%%&''(
ISTORIEI OLIMPIADA DE sTIIN!E FAZA )UDE!EANĂ
profesor scoala MASTER MANA*EMENTUL RESURSELOR
UMANE
Temele +e,erice pe,tr- test-l .e e/ami,are
TERMOTE0NICA %i-,ie &''1
METODICA EVENIMENTUL DIDACTIC
Pro2e e/perime,tale .e .etermi,are a
capacitatii .e 3or2ire a copil-l-i la i,trarea i,
PREDĂRII scoala
Pla,ificarea -,itatilor clasa a IVa%
ISTORIEI
Ca-tare
I. GLOSAR, TERMENI,
NOŢIUNI, CONCEPTE ISTORICE
Aria curriculara reprezinta un grupaj de disip!ine s"!are are au #n "$un
anu$ite "%ieti&e si $et"d"!"gii si are "'era " &iziune $u!ti si(sau interdisip!inara
asupra "%iete!"r de studiu. Curriu!u$u!u! nati"na! r"$)nes este struturat #n sapte arii
curriculare dese$nate pe %aza un"r prinipii de tip episte$"!"gi si
psi*"pedag"gi. Ariile curriculare au '"st se!etate #n "n'"r$itate u 'ina!itati!e
#n&ata$)ntu!ui, tin)nd "nt de i$p"rtanta di&erse!"r d"$enii u!tura!e are strutureaza
pers"na!itatea u$ana, preu$ si de "ne+iuni!e dintre aeste d"$enii. Arii!e urriu!are
sunt limba si comunicare, matematica si stiintele naturii, om si societate, arte, educatie
fizica si sport,
urriu!are si de-atehnologii,consiliere si este
!ungu! ani!"r de studiu orientare . P"nderea !"r #n adru! i!uri!"r
&aria%i!a.
Competentele reprezinta ansa$%!uri struturate de un"stinte si deprinderi

d"%)ndite prin #n&atare. Aestea per$it identi'iarea si rez"!&area #n "nte+te di&erse a
un"r pr"%!e$e arateristie unui anu$it d"$eniu.
Competentele generale se de'ines pe "%iet de studiu si se '"r$eaza pe durata

#n&ata$)ntu!ui !iea!. E!e au un grad ridiat de genera!itate si "$p!e+itate si au r"!u! de
a "rienta de$ersu! didati atre a*izitii!e 'ina!e d"%)ndite de e!e& prin #n&atare.
C"$petente!e spei'ie se de'ines pe "%iet de studiu si se '"r$eaza pe parursu! unui
an s"!ar. E!e sunt
C"$petente!"r deri&ate
spei'ie !i sedinas"iaza,
"$petente!e genera!e,unitati
prin pr"gra$a, 'iind etape #n d"%)ndirea aest"ra.
de "ntinut.
Curriculum nucleu reprezinta e+presia urriu!ara a trun*iu!ui "$un, are

uprinde ae! set de e!e$ente esentia!e pentru "rientarea #n&atarii !a " anu$ita disip!ina
si reprezinta uniu! siste$ de re'erinta pentru di&erse!e tipuri de e&a!uari si e+a$inari
e+terne nati"na!e/ din siste$ si pentru e!a%"rarea standardelor curriculare de
performanta.
http://slidepdf.com/reader/full/metodica-predarii-istorie-titularizare-2014 1/33
5/28/2018 MetodicaPredariiIstorieTitularizare2014-slidepdf.com
Curriculum la decizia scolii (CDS) reprezinta ansa$%!u! pr"ese!"r eduati&e si

a! e+periente!"r de #n&atare pe are 'ieare s"a!a !e pr"pune #n $"d diret e!e&i!"r sai #n
adru! "'ertei urriu!are pr"prii. La ni&e!u! p!anuri!"r de #n&ata$)nt, CDS reprezinta
nu$aru! de "re a!"ate s"!ii pentru "nstituirea pr"priu!ui pr"iet urriu!ar.
de CDS Curriculum aproundat! pentru
are ur$areste #n&ata$)ntu!
apr"'undarea "%ieti&e!"r genera!,
de re'erinta a!e reprezinta, aea nu!eu
Curriu!u$u!ui '"r$a
prin di&ersi'iarea ati&itati!"r de #n&atare, #n nu$aru! $a+i$ de "re pre&azut #n p!aja
"rara a unei disip!ine.
Curriculum e"tins, pentru #n&ata$)ntu! genera!, reprezinta aea '"r$a

de CDS are ur$areste e+tinderea "%ieti&e!"r si "ntinuturi!"r din Curriu!u$u! nu!eu
prin n"i "%ieti&e de re'erinta si unitati de "ntinut, #n nu$aru! $a+i$ de "re pre&azut #n
p!aja "rara a unei disip!ine. Aeasta presupune parurgerea pr"gra$ei #n #ntregi$e.
O#iecti$ele cadru sunt "%ieti&e u un grad ridiat de "$p!e+itate si

genera!itate.
disip!inei si E!e
suntseur$arite
re'era !ade-a
'"r$area
!ungu! un"r apaitati
$ai $u!t"r ani si
deatitudini generate
studiu. Au de spei'iu!
" strutura "$una
pentru t"ate disip!ine!e apartin)nd unei arii urriu!are si au r"!u! de a asigura "erenta
#n adru! aesteia.
O#iecti$ele de reerinta sunt "%ieti&e are spei'ia rezu!tate!e asteptate a!e

#n&atarii !a 'ina!u! unui an de studiu si ur$ares pr"gresia #n '"r$area de apaitati si
a*izitia de un"stinte a!e e!e&u!ui de 01201n0301" !a un an de studiu !a a!tu!.
Pla%a orara reprezinta &ariatia de "re situata #ntre nu$aru! $ini$ si nu$aru!

$a+i$ de "re atri%uit prin p!anu!-adru de #n&ata$)nt unei disip!ine #ntr-un an de
studiu. Standarde!e
pr"esu!ui urriu!are
de #n&atare. de per'"r$anta
E!e reprezinta reprezinta
enunturi sintetie riteriisadeindie
#n $asura e&a!uare a a!itatii
gradu! #n are
sunt atinse "%ieti&e!e 'iearei disip!ine de atre e!e&i, !a 'ine!e 'iearei trepte de
#n&ata$)nt "%!igat"riu.
Trunc&i comun reprezinta nu$aru! de "re are tre%uie parurse #n $"d

"%!igat"riu de atre t"ti e!e&ii unei !ase pentru " anu$ita disip!ina. Aest nu$ar de "re
este a!"at prin p!anuri!e-adru de #n&ata$)nt si asigura ega!itatea sanse!"r #n eduatie.
'nitatea de n$atare este " strutura didatia des*isa si '!e+i%i!a, are are
ur$at"are!e arateristii deter$ina '"r$area !a e!e&i a unui "$p"rta$ent spei'i
generat
din puntprin
de integrarea un"r se
&edere te$ati4 "%ieti&e de re'erinta
des'as"ara sau "$petente
#n $"d siste$ati spei'ie4
si "ntinuu este unitara
pe " peri"ada de
ti$p si se 'ina!izeaza prin e&a!uare.
Ciclurile curriculare sunt peri"dizari a!e s"!aritatii are au #n "$un "%ieti&e

spei'ie si grupeaza $ai $u!ti ani de studiu, apartin)nd une"ri de ni&e!uri s"!are
di'erite. Aeste peri"dizari se suprapun peste strutura '"r$a!a a siste$u!ui de
#n&ata$)nt u s"pu! de a '"a!iza "%ieti&u! $aj"r a! 'iearei etape s"!are si de a reg!a
pr"esu! de #n&ata$)nt prin inter&entii de natura urriu!ara. 5ieare i!u urriu!ar

"'era un set "erent de "%ieti&e de #n&atare, are "nse$neaza eea e ar tre%ui sa
d"%)ndeasa e!e&ii !a apatu! unei anu$ite etape a!e s"!aritatii , " serie de d"$inante
are se re'era !a a!atuirea pr"gra$e!"r s"!are.
O#iecti$ele ciclurilor curriculare sunt

a/ Ciclul ac&izitiilor undamentale grupa pregatit"are, !ase!e I-II/ are a
"%ieti&e a"$"darea !a erinte!e siste$u!ui s"!ar si a!'a%etizarea initia!a4
%/ Ciclul de dez$oltare !ase!e III-6I/ are a "%ieti& $aj"r '"r$area apaitati!"r

de %aza neesare "ntinuarii studii!"r4
/ Ciclul de o#ser$are si orientare !ase!e 6II-I7/ are a "%ieti& "rientarea #n

&ederea "pti$izarii "ptiunii s"!are si pr"'esi"na!e u!teri"are4
d/ a!egerea
Ciclul depr"'i!u!ui
aproundare !ase!e I7-7I/
si a speia!izarii are a #n
asigur)nd "%ieti&
ae!asi$aj"r
ti$p "ad)nirea
pregatirestudiu!ui,
genera!a
pe %aza "ptiuni!"r de !a e!e!a!te arii urriu!are.
e/ Ciclul de specializare "respunde #n&ata$)ntu!ui uni&ersitar.
II. CURRICULUM PENTRU ISTORIE

*+*Planul cadru
8n peri"ada de '"r$are, ti$pu! s"!ar reprezinta un pr"ent #nse$nat din &iata

'iearei pers"ane.
reprezinta t"t"dataCa ur$are,
" '"r$a $"da!itatea
de "ntr"! si de #n are s"a!a
in'!uenta #i "rganizeaza
asupra unui e!e& ti$pu!
e+istentei aesteia.
9esi p!anu! adru de #n&ata$)nt este &azut adesea a un instru$ent de p"!itia

eduati"na!a e a'eteaza #n pri$u! r)nd n"r$e!e pr"'es"ri!"r, #n rea!itate este un
instrument de organizare a vietii elevilor . M"da!itatea de "ntr"! unitar !a entru,
$ateria!izata printr-un p!an uni de #n&ata$)nt a reprezentat si reprezinta pr"dusu! unui
siste$ p"!iti"-s"ia! d"$inat de aut"ritaris$ si de !ipsa dreptu!ui !a "ptiune4 aeasta #n
ti$p e $"da!itatea #n are deizia !a ni&e!u! s"!ii inter&ine asupra ti$pu!ui s"!ar,
$ateria!izata prin p!anuri adru de #n&ata$)nt prezinta pr"dusu! unui siste$ s"i"-p"!iti
#n are d"$ina partiiparea s"ia!a si dreptu! !a "ptiune.
P!anu! adru de #n&ata$)nt este un d"u$ent reg!at"r esentia! are ja!"neaza

resurse!e de ti$p a!e pr"esu!ui de predare-#n&atare. P!anuri!e-adru "'era s"!utii de
"pti$izare a %ugetu!ui de ti$p pe de " parte sunt uprinse ati&itati "$une tutur"r
e!e&i!"r din tara #n s"pu! asigurarii egalitatii de sansa a acestora, pe de a!ta parte este
pre&azuta ati&itatea pe grupuri(!ase de e!e&i #n s"pu! diferentierii parcursului scolar #n
'untie de interese!e, ne&"i!e si aptitudini!e spei'ie e!e&i!"r.
Arii!e urriu!are au '"st se!etate #n "n'"r$itate u 'ina!itati!e #n&ata$)ntu!ui,

tin)nd "nt de i$p"rtanta di&erse!"r d"$enii u!tura!e are strutureaza pers"na!itatea
u$ana, preu$ si de "ne+iuni!e din aeste d"$enii.
Organizarea p!anuri!"r de #n&ata$)nt pe arii urriu!are "'era a a&antaje
• posi2ilitatea i,te+rarii .emers-l-i mo,o%.iscipli,ar act-al 4,tr%-, ca.r- i,ter.iscipli,ar5

• ec6ili2rarea po,.erilor acor.ate .iferitelor .ome,ii si o2iecte .e st-.i-5
• co,cor.a,ta c- teoriile act-ale pri3i,. proces-l7 stil-l si ritm-rile 4,3atarii5
• co,ti,-itatea si i,te+ritatea .emers-l-i .i.actic pe 4,tre+-l parc-rs scolar fiecar-i ele38
Prinipii!e de generare a p!anuri!"r-adru de #n&ata$)nt sunt prinipii!e se!etiei

si ierar*izarii u!tura!e, prinipiu! 'unti"na!itatii ra"rdarea di&erse!"r disip!ine si a
arii!"r urriu!are/, prinipiu! "erentei arateru! "$"gen a! parursu!ui s"!ar/,
prinipiu! ega!itatii sanse!"r, prinipiu! '!e+i%i!itatii si a parursu!ui indi&idua!, prinipiu!
ra"rdarii !a s"ia!.
**Programa de istorie
Este parte a Curriu!u$u!ui nati"na!. Ter$enu! de urriu!u$ deri&a din !i$%a
!atina, unde printre a!te!e #nsea$na drum catre. C"neptua!, pr"gra$e!e s"!are atua!e
se di'erentiaza de programele analitice prin aentu! pe are #! pune pe interi"rizarea
unui $"d de g)ndire spei'i 'iearui d"$eniu transpus #n s"a!a prin inter$ediu! unui
"%iet de studiu. Atua!e!e pr"gra$e s"!are su%!iniaza i$p"rtanta r"!u!ui reg!at"r a!
a*izitii!"r e!e&i!"r #n p!an '"r$ati&. Centrarea pe "%ieti&e("$petente reprezinta unia
$"da!itate e per$ite a sintag$a centrarea pe elev sa nu ra$)na " !"zina 'ara "ntinut.
Pr"gra$a s"!ara desrie "'erta eduati"na!a a unei anu$ite disip!ine pentru un

parurs s"!ar deter$inat. C"$petente!e n"i!"r pr"gra$e se strutureaza di'erit !a !asa a
I7-a are #n &iit"ru! apr"piat &a 'ae parte din #n&ata$)ntu! "%!igat"riu, 'ata de !ase!e a
7-a, a 7II-a a 7III-a/ are &"r ra$)ne sa "nstituie #n perspeti&a #n&ata$)ntu! !iea!.
Pr"gra$a s"!ara uprinde
• Nota de prezentare7 care .escrie parc-rs-l o2iect-l-i .e st-.i- respecti37 ar+-me,tea9a str-ct-ra
.i.actica a.optata5
• Obiectivele cadru, o2iecti3e c- -, +ra. ri.icat .e +e,eralitate si comple/itate8 Se refera la formarea -,or
capacitati si atit-.i,i +e,erate .e%a l-,+-l mai m-ltor a,i .e st-.i-5
• Obiective de referinta, specifica re9-ltatele asteptate ale 4,3atarii si -rmaresc pro+resia 4, formarea .e
capacitati si ac6i9itia .e c-,osti,te ale ele3-l-i .e la -, a, .e st-.i- la alt-l5
• Competentele generale se .efi,esc pe o2iect .e st-.i- si se formea9a pe .-rata 4,3atam:,t-l-i liceal5
A- -, +ra. ri.icat .e +e,eralitate si comple/itate si a- rol-l .e a orie,ta .emers-l .i.actic catre
ac6i9itiile fi,ale ale ele3-l-i8
• Competentele specifice se .efi,esc pe o2iect-l .e st-.i- si se formea9a pe parc-rs-l -,-i a, .e scolar8
Ele s-,t .eri3ate .i, compete,tele +e,erale7 fii,. etape 4, .o2:,.irea acestora8
• Exemple ale activitatii de învatare prop-, mo.alitati .e or+a,i9are a acti3itatii 4, clasa5 pro+rama ofera
cel p-ti, -, e/empl- .e astfel .e acti3itati pe,tr- fiecare o2iecti3 .e referi,ta 4, parte8
• Continuturile s-,t mi;loace pri, care se -rmareste ati,+erea o2iecti3elor ca.r- si .e referi,ta prop-se8
• Standarde curriculare repre9i,ta sta,.ar.e ,atio,ale7 a2sol-t ,ecesare 4, co,.itiile i,tro.-cerii -,ei

filosofii e.-catio,ale ce,trate pe .i3ersitate8 Repre9i,ta criterii .e e3al-are a calitatii proces-l-i .e
4,3atam:,t8
• Valorile si atitudinile acopera 4,tre+-l parc-rs al 4,3atam:,t-l-i liceal8
• Sugestiile metodologice s-,t recoma,.ari +e,erale pri3i,. meto.olo+ia .e aplicare a pro+ramei8 Aceste
recoma,.ari se pot referi la .esfas-rarea efecti3a a proces-l-i .e pre.are%4,3atare ce,trat pe formarea
.e compete,te7 i.e,tificarea celor mai a.ec3ate meto.e si acti3itati .e 4,3atare7 .otari materiale
,ecesare pe,tr- aplicarea 4, co,.itii optime a pro+ramei7 e3al-area co,ti,-a8
Pentru clasele X-XII(XIII) în loc de obiective se folosesc competentele. La liceu

se trece de la programe centrate pe obiective, având un anumit grad de generalitate, la
programe centrate pe competente cu specific actional, care permit o evaluare orientata
spre perspectiva iminentei integrari a elevilor în viata sociala si profesionala .
8n e!a%"rarea pr"gra$ei au '"st !uate #n "nsiderare strutura "rganizati"na!a a

!ieu!ui, "%ieti&e!e i!uri!"r urriu!are, anii de studiu si "%ieti&e!e speia!izari!"r.
9in"!" de strutura unitara a pr"gra$e!"r s"!are, urriu!u$u! nati"na! atua! pr"pune
" "'erta '!e+i%i!a, e per$ite pr"'es"ru!ui adaptarea adru!ui '"r$a! !a pers"na!itatea sa si
!a spei'iu! !asei de e!e&i u are !ureaza.
Ele$ul e+pri$a punte de &edere pr"prii, rea!izeaza punte de &edere pr"prii,
argu$enteaza, pune #ntre%ari u s"pu! de a #nte!ege, de a rea!iza sensu! un"r idei,
""pereaza #n rez"!&area pr"%!e$e!"r si a sarini!"r de !uru.
Proesorul 'ai!iteaza si $"dernizeaza #n&atarea, ajuta e!e&ii sa #nte!eaga si sa

e+pri$e punte!e de &edere pr"prii, este partener de #n&atare.
8n&atarea are !" pred"$inant prin '"r$are de "$petente si deprinderi pratie,

#n&atarea se rea!izeaza prin ""perare. E&a!uarea &izeaza $asurarea si apreierea
"$petente!"r,
pr"gresu! pune !a
de #n&atare aent pe e!e&.
'ieare e!e$ente de "rdin a!itati& : &a!"ri, atitudini/, &izeaza
III. ISTORIA CA O;IECT 9E STU9IU

,*+*-ocul istoriei n scoala
La '"r$area pers"na!itatii e!e&u!ui, 'ieare disip!ina de #n&ata$)nt "ntri%uie #n

'untie de "ntinutu! ei, prin $"da!itati si ai spei'ie. Prin natura sa, ist"ria trezeste si
u!ti&a senti$ente, reeaza ae!e stari rati"na!e si a'eti&e de are are ne&"ie "rie 'iinta
u$ana pentru a trai si a-si &a!ida apaitati!e reat"are #n "n'"r$itate u erinte!e
pr"gresu!ui si u interese!e s"ietatii. Ist"riei #i re&ine un r"! esentia! #n '"r$area
pers"na!itatii e!e&i!"r . Ist"ria nu d"ar trans$ite un &"!u$ de un"stinte #n in'"r$area
e!e&i!"r asupra urgerii date!"r sau a des'asurarii un"r e&eni$ente ist"rie i are r"!u!
i$p"rtant de a '"r$a apaitati de interpretare, #nte!egere si atiune. Ist"ria &izeaza at)t
!atura cognitiva )t si ea rational-afectiva "ntri%uind !a dez&"!tarea un"stinte!"r din
t"ate s'ere!e e+istentei s"ia!e. Ist"ria este un e+e$p!u pentru prezent, este " stiinta de
sinteza, "$p"nenta esentia!a a u!turii genera!e, "pereaza u "nepte, n"tiuni spei'ie
si a!t"r disip!ine, "nstituie 'unda$ent pentru un"stinte!e d"%)ndite !a disip!ine a

!i$%a si !iteratura r"$)na, !iteratura uni&ersa!a.
,**Rolul istoriei n educarea ele$ilor
6"!u$u!
atre e!e d"ua sid"u$ente
strutura un"stinte!"r
s"!are de ist"rie aduse #n 'ata
%aza pr"gra$a e!e&i!"rsisunt
ana!itia prezentate
$anua!u! de
s"!ar
e!a%"rate si apr"%ate de Ministeru! Eduatiei Nati"na!e.
Pr"'es"rii tre%uie sa insiste #n adru! !etii!"r asupra pr"esua!itatii ist"rie, a

desi'rarii $eanis$u!ui dez&"!tarii, #n!antuirii 'apte!"r si 'en"$ene!"r ist"rie.
,*,*Raportul dintre logica stiintei istorice si logica didactica
Sta%i!irea "%ieti&e!"r eduati"na!e a "nstituit una din pre"upari!e prinipa!e a!e

tutur"r !asii!"r pedag"giei, are !e-au '"r$u!at tin)nd sea$a de ni&e!u! stiinte!"r #n
genera!, a! stiinte!"r psi*" - pedag"gie #n partiu!ar si #n "n"rdanta u ne&"i!e ep"ii
respeti&e.
8n &ederea sta%i!irii unui "ntinut a! #n&ata$)ntu!ui are sa re'!ete stadiu! atua!

a! dez&"!tarii stiinte!"r si erinte!e s"ietatii se i$pune '"r$u!area e+p!iita a
"%ieti&e!"r, a $"duri!"r #n are e!e&ii tre%uie sa 'ie '"r$ati #n adru! pr"esu!ui
eduati&. Rede'inirea "%ieti&e!"r ist"riei a disip!ina didatia si e+pri$area !"r
reprezinta un pas i$p"rtant pe !inia sp"ririi e'iientei studierii "ntinutu!ui ei.
,*.*Selectarea materialului istoric dupa criteriile eicientei si esentialitatii
"$enesti8nar$area e!e&i!"r
si a de&enirii u ist"rie
sa!e n"tiuni nu
si un"stinte u pri&ire
este t"tdeauna !a dez&"!tarea
su'iienta s"ietatii
de"aree prin !etie
tre%uie sa se ur$areasa si e tre%uie sa rea!izeze e!e&ii #n 'untie de "ntinutu! spei'i
a! 'iearei !etii, a de e+e$p!u, $"ti&area, u argu$ente ist"rie %azate pe ade&ar, a
'iearui $"$ent #n parte. 8n 'ieare !etie se &"r ur$ari a$%e!e aspete, in'"r$ati& si
'"r$ati&. In'"r$atia tre%uie sa 'ie se!eti&a si sa ur$areasa riterii!e e'iientei si
esentia!itatii. Letia nu tre%uie sa se %azeze pe " a&a!ansa de date are sa "p!eseasa
e!e&ii, pr"'es"ru! a&)nd "%!igatia se!etarii si esentia!izarii 'apte!"r #n de&enirea !"r
ist"ria pentru a putea e'iientiza " !etie sau a!ta.
Prin !atura eduati&a se ur$areste '"r$area eduatiei patri"tie, a unei $"ra!e si

deente at)tsi deesentia!izarii
e'iientei neesare tineretu!ui s"!arati&itatii
"%ieti&e!"r de astazi.didatie,
5"r$u!area e+p!iita,
per$ite pe riterii!e
pr"'es"ru!ui sa
sta%i!easa etape!e pe are tre%uie sa !e parurga e!e&ii pentru atingerea per'"r$ante!"r
'ina!e si sa e!a%"reze $et"d"!"gia ade&ata de !uru, re)nd #n ae!asi ti$p "
%aza "%ieti&a pentru e&a!uarea rezu!tate!"r "%tinute.
,*/*-ocul istoriei n planurile de n$atam0nt 1 modernizarea continutului

predarii istoriei n noile programe
Pr"'es"ru!, 'iind pus #n situatia de a un"aste de !a #neput e &a 'ae e!e&u! !a

ter$inarea studiu!ui, are p"si%i!itatea de a p!ani'ia, de a ja!"na etape!e pe are e!e&u! !e
parurge. A! d"i!ea $"ti& pentru '"r$u!area e+p!iita a "%ieti&e!"r #! "nstituie 'aptu! a
e!e sunt '"!"sit"are !a e&a!uarea per'"r$antei.
Pe p!ana $"ndia!,
$"dernizare p!e)ndu-se
"ntinutu!ui predarii, deprin
!a rede'inirea
e!a%"rarea "%ieti&e!"r,
un"r pr"gra$es-a #nerat
ana!itie,"
siste$atizate, a+ate #n speia! pe 
• c-,oastere7 ac6i9itio,area .e c-,osti,te specifice .iscipli,ei respecti3e5

• .e93oltarea capacitatilor i,telect-ale7 ceea ce pres-p-,e 4,tele+erea7 tra,sp-,erea7 i,terpretarea7
e/trapolarea7 aplicarea7 a,ali9a7 si,te9a si e3al-area8
Predarea ist"riei se p"ate e!a%"ra p!e)ndu-se de !a "%ieti&e!e 'iearei te$e si

!etii #n asa 'e! #n)t "ntinutu! 'iearei etape sa "ntri%uie #ntr-un $"d spei'i !a
rea!izarea deziderate!"r genera!e.
,*2*Modernizarea continutului predarii istoriei n noile programe si manuale

pri$ind istoria Rom0niei si istoria uni$ersala
Este i$p"rtant a etateanu! 'iearei tari sa un"asa punte!e de reper din

treutu! p"p"ru!ui sau. Pr"esu! '"r$ati& uprinde astazi pe p!an eduati"na!, lectia de
istorie a nu!eu #n juru! areia pi&"teaza didatia #n&ata$)ntu!ui ist"riei. Letia
reuseste, !a $"du! "nret, sa asigure "ntinuitatea ap"rtu!ui instruti&-eduati& a! ist"riei
a "%iet de #n&ata$)nt si sa-i #nzestreze pe e!e&i u deprinderi de $una inte!etua!a.
Pr"'es"ru!, #n ati&itatea sa, tre%uie sa ur$areasa $ai $u!te aspete
•
mprospatarea inormatiilor destinate do#0ndirii lor de catre ele$i, $anua!e!e

de ist"rie nu re'!eta #nt"tdeauna e!e $ai n"i rezu!tate a!e eretarii ist"ri"gra'ie4
• relectarea raportului dintre istorie ca stiinta si istorie ca disciplina de

n$atam0nt4
• ela#orarea continutului lectiei de istorie n concordanta cu o#iecti$ele

inormationale si ormati$e ale acesteia4 !etii!e de predare-învatare-evaluare a ist"riei
presupun atitudini si apaitati spiritua!e4 prieperi si "%isnuinte4 "nepte si
$et"d"!"gii, pr"'es"ru! are stie sa se!eteze antitatea i$ensa de in'"r$atii din
$anua!e!e s"!are, 'i!tr)nd-" pe #nte!esu! e!e&i!"r, "%tine rezu!tate!e didatie pe are si
!e-a pr"pus4
• sta#ilirea locului si importantei lectiei n ansam#lul temei! capitolului sau

materiei predate4 pr"'es"ru! are dat"ria de a prezenta "ntinutu! 'apti din perspeti&a
auza!itatii si ade&aru!ui #n str)nsa !egatura u spatiu! ist"ri si u #$prejurari!e ep"ii #n
are s-au deru!at e&eni$ente!e4
• respectarea logicii stiintei4 re!ie'area esentia!u!ui prezentat "nret si sinteti, #n

asa 'e! #n)t sa se prezinte a un nu!eu #n juru! aruia sa pi&"teze "ntinutu! !etiei4
• respectarea logicii didactice4 pre!urarea si ad"ptarea "ntinutu!ui !etiei !a

partiu!aritati!e psi*ie, de &)rsta si inte!etua!e, ade&)ndu-se predarea !a " $u!titudine
de situatii4
• orientarea continutului lectiei de istorie n $iziune interdisciplinara4
• integrarea elementelor de istorie locala n istoria nationala si a acesteia n

istoria uni$ersala*
,*3*Manualul de istorie
Are ur$at"are!e arateristii
•
operea9a o selectie permisi3a a co,ti,-t-rilor7 .i, care re9-lta -, a,sam2l- 3aria2il .e i,formatii 4, care
profesor-l si ele3ii a- -, spati- .e creatie5
• i,formatiile pre9e,tate stim-lea9a i,terpretari alter,ati3e si .esc6ise7 co,stit-i,. -, mi;loc pe,tr-
formarea -,or compete,te7 3alori si atit-.i,i5
• repre9i,ta -, meca,ism .e stim-lare a +:,.irii critice8
Manua!e!e de ist"rie a!ternati&e reprezinta un se$n a! n"r$a!izarii s"!ii #n

diretia de$"ratizarii #n&atarii. Sunt neesare de"aree nii pr"'es"rii si nii e!e&ii nu
sunt identii. Pr"gra$e!e s"!are atua!e de'ines #n ter$eni genera!i in'"r$atii!e
neesare pentru '"r$area inte!etua!a, 'ara a $ai preiza ti$pu! neesar asi$i!arii 'iearei
unitati de "ntinut. Ra$)ne !a !atitudinea aut"ru!ui de $anua! si a pr"'es"ru!ui sa
"rganizeze instruirea #n 'untie de "%ieti&e!e "$petente!e si "ntinuturi!e pre&azute #n
pr"gra$e!e s"!are si de pr"prii!e "ptiuni pri&ind pr"gresia, a%"rdarea $et"d"!"gia si
interese!e e!e&i!"r.
I6. STA;ILIREA O;IECTI6ELOR SPECI5ICE PRE9<RII ISTORIEI

.*+*Do#0ndirea unui sistem de inormatii speciice
Pentru rea!izarea aestui "%ieti&, !a s')rsitu! studiu!ui pr"gra$e!"r de ist"rie,

e!e&ii tre%uie sa un"asa peri"dizarea ist"riei, sa de"se%easa prinipa!e!e arateristii
a!e 'iearei ep"i, sa un"asa e&eni$ente!e si pr"ese!e e"n"$i"-s"ia!e, p"!itie si
u!tura!e are au "ntri%uit !a dez&"!tarea s"ietatii "$enesti, sa p!aseze #n ti$p si spatiu
aeste e&eni$ente, sa un"asa aspete!e are au unit, unes si apr"pie p"p"are!e, sa
desrie 'apte!e ist"rie, etape!e 'en"$ene!"r si pr"ese!"r petreute #n ist"ria dez&"!tarii
s"ietatii, sa un"asa perspeti&e!e de dez&"!tare a!e s"ietatii.
.**Dez$oltarea g0ndirii ele$ilor! a capacitatii de analiza si comparare
Pr"'es"ru! tre%uie 
• sa de'ineasa prin n"te!e esentia!e n"tiuni!e de ist"rie si sa sta%i!easa re!atii!e de

ierar*izare dintre n"tiuni4
• sa "pereze "ret u aeste n"tiuni #n ana!iza date!"r, 'apte!"r si e&eni$ente!"r din

ist"rie4
• sa integreze "ret date!e, e&eni$ente!e si pr"ese!e ist"rie partiu!are #n ateg"ria

din are 'a parte4
• sa ana!izeze 'ieare 'apt ist"ri prin rap"rtarea !a auze!e are !-au generat, prin
e&identierea '"rte!"r are au partiipat, a des'asurarii si a ur$ari!"r !"r, e&identiind
re!atia auza-e'et4
• sa p"ata ana!iza dupa ae!asi a!g"rit$, t"ate e&eni$ente!e si pr"ese!e ist"rie

ase$anat"are4
• sa sta%i!easa, pe %aza ana!izei si "$paratiei, eea e au #n "$un si de"se%it

e&eni$ente!e ist"rie are au a&ut !" #n ae!asi ti$p, dar #n spatii di'erite.
.*,*4ormarea conceptiei stiintiice
5"r$area "neptiei stiinti'ie presupune a !a s')rsitu! studiu!ui ist"riei e!e&ii
• sa 4,telea+a i.eea .e e3ol-tie a societatii ome,esti .i, cele mai 3ec6i timp-ri si p:,a asta9i5
• sa sesi9e9e factorii .etermi,a,ti ai acestei e3ol-tii si se,s-l spre pro+res al acesteia5
• sa 4,telea+a i,ter.epe,.e,ta acestor factori 4, .etermi,area .e93oltarii societatii ome,esti5
• sa 4,telea+a ca-9alitatea e3e,ime,telor7 proceselor si fe,ome,elor istorice7 caracter-l le+ic al .e93oltarii
•
istorice5
sa i,te+re9e istoria rom:,easca 4, istoria -,i3ersala5
• sa 4,telea+a aport-l ci3ili9atiei rom:,esti la .e93oltarea ci3ili9atiei si c-lt-rii -,i3ersale8
4ormarea unor trasaturi morale
E!e&u! tre%uie sa-si #nsuseasa &a!"ri!e $"ra!-'"r$ati&e "'erite prin !etia ist"riei,
sa $ani'este drag"ste si respet 'ata de treutu! ist"ri a! r"$)ni!"r, sa $ani'este respet
'ata de &a!"ri!e u!turii si i&i!izatiei uni&ersa!e.
5"r$u!area !ara a "%ieti&e!"r instruti&-eduati&e a!e 'iearei te$e si !etii #n

parte este astazi "nsiderata drept " pr"%!e$a esentia!a pentru asigurarea e'iientei
pr"esu!ui de #n&ata$)nt. Este neesara sta%i!irea u preizie a "%ieti&e!"r pe are
p!anu! de #n&ata$)nt !e ur$areste.
.*.*5alori si atitudini prin studiul istoriei
5alorile si atitudinile reprezinta su$a a!itati!"r are dau sens si #nse$natate

unei 'iinte u$ane iar atitudini!e reprezinta disp"zitii de a reati"na !a di&ersi sti$u!i.
Argumente pentru ormarea! dez$oltarea si asumarea unui sistem de $alori si

atitudini
• din punct de vedere istoric 7 e.-catia 3alorilor si atit-.i,ilor este -, s-2iect ce ti,e .e preoc-parea
fiecar-i +r-p social7 fiecarei societati si epoci istorice .e a form-la matricea -,-i sistem .e 3alori care sa%
i co,fere i.e,titate7 re9iste,ta si soli.aritate 4, fata fe,ome,elor .e ac-lt-ratie5 se creea9a astfel mo.ele
c-lt-rale care s-,t .esem,ate pri, terme,-l mentalitate7 care aparti,e <.-ratei l-,+i a timp-l-i=5
• pe planul politicii educationale7 .iscipli,ele .i, aria c-rric-lara <Om si societate= pot actio,a co,cret
as-pra mo.el-l-i c-lt-ral%istoric .e tip a-toritar 4, se,s-l 4,loc-irii sale c- -,-l .esc6is7 po9iti37
.emocratic5
• din perspectiva psihologica7 .o2:,.irea7 rec-,oasterea si as-marea .e catre i,.i3i. a -,-i sistem .e
3alori propri- creea9a premisa respo,sa2ilitatii acest-ia 4, l-area .eci9iilor8 Acti-,ea respo,sa2ila a
perso,alitatii i,.i3i.-ale .e93olta si acti3ea9a factorii c- i,ci.e,ta as-pra moti3atiei acti-,ii> 4,cre.erea
4, si,e si 4, celalalt7 eficie,ta acti-,ii i,.i3i.-ale sa- .e +r-p7 satisfactia perso,ala sa- .e +r-p5
• din perspectiva comunicarii sociale,3alorile si atit-.i,ile .e3i, criterii operatio,ale 4, sit-area i,.i3i.-l-i 4,
po9itia .e receptor7 me.iator sa- emitator al i,formatiei5 e/plo9ia i,formatiei a,+a;ea9a .irect si 2r-tal
opti-,ile i,.i3i.-ale8
Metode si te&nici de sc&im#are a conduitelor si atitudinilor6
• prin competenta si credibilitatea emitatorului 5

• prin argumentare: -,ilaterala si c- mesa; e/plicit pe,tr- -, a-.itori- mai p-ti, i,str-it sa- 2ilaterala sa-
m-ltilaterala si c- -, mesa; implicit pe,tr- -, a-.itori- i,str-it5
• prin apelul la frica5
• prin comunicare perturbanta5
• prin influenta sociala8
6. PROCESUL 8N6<Ţ<RII CONŢINUTULUI PRE9<RII ISTORIEI 8N

sCOAL<
/*+*4ormarea si dez$oltarea g0ndirii istorice7 rolul notiunilor undamentale
de istorie! competentele acestora n dez$oltarea acultatilor intelectuale ale
ele$ilor
Cun"asterea 'apte!"r ist"rie reprezinta d"ar pri$u! pas #n studierea ist"riei,

g)ndirea e!e&i!"r 'iind "ndusa de !a ana!iza 'apte!"r !a #nte!egerea !egitati!"r ist"rie.
Prin '"r$area si "ns"!idarea n"tiuni!"r, se asigura e!e$ente!e neesare de #nte!egere a
pr"ese!"r si 'en"$ene!"r ist"rie #n t"ata "$p!e+itatea !"r, preu$ si a !egaturi!"r
e+istente #ntre auza si e'et. Cu ajut"ru! n"tiuni!"r "ret asi$i!ate, e!e&ii p"t sa
d"%)ndeasa un $"de! rati"na!, are #i &a ajuta !a #nte!egerea dez&"!tarii ist"riei #n
ansa$%!u! ei, !a '"r$area un"r "neptii asupra dez&"!tarii s"ietatii "$enesti, !a
#nte!egerea #n $"d !"gi a e&eni$ente!"r si pr"ese!"r ist"rie, ajung)ndu-se !a
genera!izare si a%stratizare.
Pr"esu! '"r$arii n"tiuni!"r de ist"rie a instru$ente "perati"na!e a!e g)ndirii are
!" "n"$itent u d"%)ndirea un"stinte!"r de ist"rie si reprezinta un pr"es "$p!e+ si
#nde!ungat. 8n aest pr"es, #n are este angajata #ntreaga ati&itate psi*ia a e!ui are
#n&ata, are !" dez&"!tarea "peratiuni!"r $inta!e : ana!iza, sinteza, "$paratia,
a%stratizarea, genera!izarea.
N"tiuni!e de ist"rie au un spei'i aparte i$pus de $ateria!u! a!e arui #nsusiri !e

genera!izeaza. N"tiuni!e de ist"rie genera!izeaza date, 'apte, e&eni$ente petreute #n
&iata s"ietatii #ntr-un ti$p $ai $u!t sau $ai putin #ndepartat, #n eea e au e!e spei'i,
esentia!.
N"tiuni!e
e&eni$ente are sede#ntind
ist"rie#n au
ti$p" sis'era de"se%it
spatiu de uprinzat"are,
pe peri"ade '"arte $ari #nintegr)nd 'apte si
ist"ria dez&"!tarii
s"ia!e. N"tiuni!e de ist"rie au un arater "$p!e+, dat"rita 'aptu!ui a ist"ria nu
reprezinta, nu studiaza 'en"$ene!e iz"!at i #ntr-" str)nsa interdependenta si #n!antuire
auza!a, asa u$ se petre e!e #n rea!itate.
5"r$area siste$u!ui de n"tiuni are " i$p"rtanta de"se%ita pentru dez&"!tarea

g)ndirii e!e&u!ui si pentru #nte!egerea ist"riei #n !u$ina "neptiei despre !u$e si &iata.
Studierea ist"riei uni&ersa!e "ntri%uie !a #nte!egerea esentei n"tiuni!"r de ist"rie, !a
sesizarea se$ni'iatiei !"r, !a sta%i!irea re!atii!"r dintre e!e, !a ierar*izarea si "rd"narea !"r
#ntr-un siste$ arateristi ist"riei R"$)niei.
Rezu!ta a '"r$area de n"tiuni tre%uie sa ne pre"upe #n $"d per$anent4 "ri)t

de $u!te un"stinte trans$ite pr"'es"ru!, e!e nu ra$)n #n $intea e!e&i!"r daa nu sunt
"ns"!idate si garantate printr-un nu$ar de n"tiuni 'er$e si uprinzat"are. Si$p!a narare
a 'apte!"r si 'en"$ene!"r disparate, 'ara a $ara interdependenta dintre e!e, auza!itatea
are !e "nditi"neaza si e&"!utia !"r, nu reuseste sa redea dez&"!tarea s"ietatii "$enesti
de-a !ungu! ist"riei.
Prima etapa de ormare a notiunilor este aeea a rearii reprezentarii din are

u!teri"r pr"'es"ru! &a desprinde, u ajut"ru! e!e&i!"r, e!e$ente!e esentia!e : #n aest s"p
pr"'es"ru! a&)nd !a #nde$)na "%iete, ta%!"uri, i!ustratii.
A doua etapa a cunoasterii reprezinta g)ndirea a%strata. Cu ajut"ru! ei se &a

e!i$ina neesentia!u! din $ateria!u! de senzatii si pereptii, pentru a retine partea !"r
"$una si per$anenta.
8otiunea reprezinta '"r$a a g)ndirii, apa%i!a sa re'!ete esenta 'en"$ene!"r

ist"rie ase$anat"are. 8n stiinta ist"riei "pera$ u n"tiuni preu$ ordine sociala, stat,
lupta de clasa, cultura! timp, spatiu. 5ieare n"tiune re'!eta $ai $u!te 'en"$ene.
9in e+perienta pr"'es"ru!ui !a atedra reiese a n"tiuni!e ist"rie se '"r$eaza #n

$"d treptat, prin re!uarea pr"%!e$e!"r, a !aturi!"r "$p"nente #n deursu! ani!"r de
s"!arizare,
#ntr-" !etie !a
seni&e!uri!e
p"t '"!"sirespeti&e de un"astere
"n"$itent si de u!tura
$ai $u!te n"tiuni, a!e e!e&i!"r.
u "nditia 9e ase$enea,
a pr"'es"ru! sa se
"preasa asupra 'iearuia si sa-i deter$ine pe e!e&i sa g)ndeasa asupra !"r.
Este de retinut '"!"sirea, a pr"edeu $et"di u e'iienta de"se%ita, a s*e$ei

!"gie. Ea per$ite "$pararea 'en"$enu!ui ist"ri si #n 'e!u! aesta des"perirea
!egitati!"r genera!e a!e dez&"!tarii. 5"!"sirea repetata a s*e$ei tip !e per$ite e!e&i!"r
uti!izarea ei a $ij!" de un"astere a rea!itatii ist"rie.
/**8otiunea de spatiu istoric si notiunea de timp istoric
9intre nu$er"ase!e pr"%!e$e 'unda$enta!e e se pun pr"'es"ru!ui de ist"rie, $ai

u sea$a #n i!u! gi$nazia!, aeea a situarii unui e&eni$ent #n spatiu si ti$p ra$)ne ea
$ai atua!a si ea $ai di'ii!a. Este a%s"!ut neesara gasirea unui instru$ent de !uru
are sa 'ie prati
au n"tiune preisaprin "neptie si
a !"a!izarii t"t"data, e'iae
ge"gra'ie #n ap!iare.
)nd este &"r%a de9in
un paate,
su%iet putini e!e&i
de ist"rie.
Tre)nd !a !"a!izarea unui e&eni$ent, atrage$ atentia a aest !uru nu tre%uie sa se 'aa
#ntr-un "nte+t str)$t. 9e&ine neesara " !"a!izare du%!a #n spatiu. Aest tip de
!"a!izare pune " pr"%!e$a ist"ria #ntr-" entitate ge"gra'ia e este sau era a sa
indi'erent de se"!.
Odata 'i+at adru! ge"gra'i a! pr"%!e$ei ist"rie studiate, tre%uie sa se treaa !a

situarea #n ti$p. si aii este neesara " du%!a atiune. 8ntr-un pri$ stadiu se situeaza
preis peri"ada 'i+ata pe !inia ti$pu!ui traditi"na!. Ra$)nerea !a un ase$enea siste$ ar
#nse$na i$p"si%i!itatea $ateria!a de a ajunge !a " !inie a ti$pu!ui e&"!uti&, are sa 'ie
pr"prie peri"adeiare
unui disp"ziti& #n disutie.
sa puna Aeasta "ndue
#n para!e! !a un a! d"i!ea
pr"%!e$e!e stadiu,re!e&ante
esentia!e, s"!iit)nda!e
rea!izarea
aestei
peri"ade.
O ase$enea te*nia p"ate da rezu!tate satis'aat"are, per$it)nd e!e&u!ui sa

asi$i!eze, #n "$p!e+itatea ei " rea!itate sesizata #n aspete!e ei esentia!e.
/*,*Sta#ilirea de raportului dintre aptele si enomenele istorice* Rolul

aptelor si a corelatiilor n predarea istoriei
Predarea $"derna nu pr"pune e!e&i!"r #n&atarea 'apte!"r i #nte!egerea

e&eni$ente!"r
independenta sisi pre!urarea
'en"$ene!"r)tist"rie, are nu este
$ai stiinti'ia p"si%i!aside)t
a 'apte!"r prin ana!iza
'en"$ene!"r )t $ai
ist"rie. 8n
!u$ina aest"r ade&aruri in"ntesta%i!e tre%uie dez%atute ritii!e aduse predarii ist"riei.
Ist"ria se des'as"ara t"tdeauna #n ti$p si spatiu si se rea!izeaza #n 'apte si atiuni. Ast'e!,
'at"ru! spatiu in!ude $ereu anu$ite un"stinte r"n"!"gie iar e&eni$ente!e, un"stinte
"nrete. Nu e+ista dei un"astere ist"ria 'ara #nsusirea unei anu$ite antitati de date
r"n"!"gie, ani, #nt)$p!ari. Nu este &"r%a a e!e&u! sa un"asa t"ate date!e si
e&eni$ente!e "nse$nate #n $anua!e i sa stie sa "pereze u e!e #n pr"esu! un"asterii
ist"rie.
Respetu! pentru 'apte si date, preu$ si " g)ndire "perati&a sunt de"se%it de
i$p"rtante'apte!"r
#n&atarea #n predarea ist"rieia si
si date!"r #n '"r$area
a&ut unei "neptii
auze $u!tip!e ist"rie.Una
si e+p!ia%i!e. Reatia negati&a !a
din $"steniri!e
negati&e a!e predarii ist"riei #n s"a!a din deenii!e anteri"are era t"irea date!"r, ape!u! !a
$e$"ria e!e&u!ui si nu !a inte!igenta !ui. Sti$u!area reati&itatii e!e&i!"r !a !etii!e de
ist"rie nu este " sarina prea us"ara, pretinde $u!ta energie din partea pr"'es"ru!ui, "
pregatire prea!a%i!a te$einia, " sustinuta ati&itate eduati&a.
R"stu! predarii ist"riei nu p"ate 'i de)t un"asterea treutu!ui, preu$ si

"rientarea e!e&i!"r #n pr"%!e$e!e atua!e a!e s"ietatii, prin dez&a!uirea !egaturi!"r
pr"'unde dintre treut si prezent. Aest !uru este p"si%i! daa e!e&ii #n&ata sa un"asa
dez&"!tarea s"ietatii.
/*.*Modalitati
n$atarii istoriei si conditii n realizarea sarcinilor educationale prin procesul
Ist"ria este nu nu$ai " di$ensiune a u!turii i si " !atura a eduatiei prin are
sunt rez"!&ate une!e pr"%!e$e pe are "$u! !e #nt)!neste #n p!an e+istentia!.
Un ist"ri sau un pr"'es"r de ist"rie nu p"ate un"aste 'apte!e studiate daa nu

'ae e'"rtu! sa !e #nte!eaga. Treutu! p"ate 'i #nte!es nu$ai prin pris$a prezentu!ui, adia
supra!iit)nd &a!"area eduati"na!a a e+istentia!u!ui. Su%ietu! are #si pr"pune sa
re"nstruiasa esa'"daju! 'apte!"r, 'ie a este pr"'es"r, 'i a este e!e& tre%uie sa 'ie
apa%i! sa patrunda ep"a, esenta ei, sesiz)nd 'apte!e 'ara prejudeati.
9asa!u! de ist"rie nu p"ate 'i indi'erent !a in'!uente!e negati&e pe are !e p"ate

su'eri pers"na!itatea e!e&u!ui )nd ase$enea risuri sunt treute u &ederea. Pentru a
e&ita aeste risuri , nu tre%uie uitat su% nii " '"r$a a ist"ria este un pr"es "ntinuu de
atiune reipr"a #ntre ist"ri si 'apte!e ist"rie, un dia!"g per$anent #ntre prezent si
treut. 8n 'apt, aest dia!"g ne#ntrerupt "nstituie a!ea prin are se $aturizeaza si$tu!
ist"ri si se '"r$eaza "nstiinta ist"ria, se "nstituie aea #n&atare are '"r$eaza
pers"na!itatea. Cu a!te u&inte, ist"ria p"ate sa-i #n&ete pe "a$eni sa de&ina $ai u$ani,
eea e "respunde "%ieti&e!"r ur$arite de "rie ana!iza a #n&atarii si a reati&itatii.
8n&atarea ist"riei depinde de a!itatea si e+tinderea e+perientei indi&idua!e,

preu$
pr"%!e$esi se
de re'era
s"!uti"narea un"r pr"%!e$e
!a p"si%i!itatea e se pun#n
de genera!izare #n ist"rie
'ata pr"'es"ru!ui a ist"ri.
si !a e+pri$area Aeste
pe %aza de
'apte a un"r judeati de &a!"are, a un"r judeati $"ra!e.
Ceretarea ist"ria are un r"! i$p"rtant at)t pentru ist"ri )t si pentru e! are
#n&ata ist"ria4 si #ntr-un az si #n e!a!a!t, este angajata pers"na!itatea e!ui are =auta>
are reurge !a e+perienta sa si !a e+perienta a!t"r "a$eni.
Ceretarea ist"ri"gra'ia are tendinta du%!a de a u!ti&a e+p!iatia auza!a si

e+p!iatia "nditi"na!a a 'aptu!ui ist"ri.
Ist"riase$ni'iatiei
si eretarea este g)ndita pe
a are
un pr"es #n are "a$eni
" au de&enirea u$anasisiu!turi sunt angajati
"nstruirea u$ana #n autareaa
ade&ata
aestei de&eniri.
Studiu! ist"riei a stiinta a "$u!ui gaseste #n ti$p e!e$ente de u!tura si, t"t"data,
d"%)ndeste "%isnuinte 'unda$enta!e de "rientare #n e+istenta pers"na!a si s"ia!a,
'unda$ente are &"r "ns"!ida atu! eduati"na!.
6I. METO9ELE 9I9ACTICE UTILI?ATE 8N PRE9AREA ISTORIEI

2*+*Reconsiderarea metodelor traditionale n paralel cu metodele moderne
Reprezinta " pr"%!e$a "ntr"&ersata e a!i$enteaza n"i disutii si e+peri$entari.

8n p!us, nu$aru!
e!a%"rarea $et"de!"r
un"r $et"de deprin
)t si #n&ata$)nt estepe$are
i$p"rtanta aresi" aest nu$arune!e
d"%)ndes sp"reste at)t prin
pr"edee de
predare a anu$it"r te$e, trans'"r$)ndu-!e ast'e! #n $et"de.
Met"de!e de #n&ata$)nt au anu$ite arateristii, #ntre are un r"! deter$inant #!

"upa de$ersuri!e te"reti"-ati"na!e. Aestea sunt '"r$e e+!usi&e de predare-#n&atare
are asigura des'asurarea si 'ina!izarea u e'iienta a pr"esu!ui de #n&ata$)nt
#ndep!inind 'untii n"r$ati&e de genu! e si )t preda$ si #n&ata$, e, )t, u$ si )nd
sa e&a!ua$ un"stinte!e "ntri%uind !a #ndep!inirea "%ieti&e!"r didatie. A!te
arateristii a!e $et"de!"r de #n&ata$)nt sunt !egate de de$ersuri!e de un"astere
stiinti'ia, de d"u$entare si e+peri$enta!-ap!iati&e, "ntri%uind !a dez&"!tarea te"riei si
pratiii pedag"gie,
!"gie. Met"de!e #$%in)ndu-se
nu sunt #n aest
si$p!e pratii s"p de
didatie uap!iare
'"r$e!ea un"asterii si u "peratii
te"riei pedag"gie, i e!e
uprind si dina$izeaza e!e$ente pedag"gie te"retie are asigura 'unda$entarea
stiinti'ia a atiuni!"r de predare-#n&atare, "ntri%uind !a e&"!utia te"riei pedag"gie.
Met"de!e de #n&ata$)nt se e!a%"reaza si se ap!ia #n str)nsa !egatura u spei'iu!

disip!inei de #n&ata$)nt, u 'e!u! ati&itatii didatie, u ni&e!u! de pregatire a! e!e&i!"r.
Au arater dina$i #n sensu! a $entin eea e este &a!"r"s si e!i$ina eea e este uzat
$"ra!, 'iind ast'e! des*ise #nn"iri!"r si per'eti"nari!"r #n pas u s"ietatea $"derna,
in'"r$ati"na!a. T"t"data e!e au un arater siste$i #n sensu! a, 'ara a-si pierde
spei'iitatea, se #$%ina, a!atuind un ansa$%!u $et"d"!"gi "erent.
Metodele
a. care stau sub incidenta muncii profesorului > predarea, prelegerea, conversatia5

%. care servesc mai ales munca elevului > învatarea, lectura, exercitiul8
Este neesar a t"ate $et"de!e, separat sau #$%inat sa "ntri%uie !a rea!izarea u

sues at)t a predarii )t si a #n&atarii. 8n adru! "re!"r de urs, pentru "%tinerea un"r
rezu!tate p"ziti&e #n atu! predarii-#n&atarii, pr"'es"rii au "%!igatia sa #$%ine si sa
'"!"seasa ade&at si reat"r $et"de!e didatie.
Clasiicarea metodelor didactice dupa pr"'es"ru! C"nstantin Cu"s

• din punct de vedere istoric > metode traditionale clasice ?e/p-,erea7 co,3ersatia7 e/erciti-l@7 metode
moderne ?al+oritmi9area7 pro2lemati9area7 i,str-irea pro+ramata@5
• în functie de sfera de specialitate> metode generale ?e/p-,erea7 prele+erea7 co,3ersatia@7 metode
particulare ?e/erciti-l7 e/empl-l@5
• dupa gradul de angaare al elevilor la lectie> metode expozitive sa- pasi3e7 ce,trate pe memoria
repro.-cti3a si pe asc-ltarea pasi3a si meto.e acti3e7 cere se 2a9ea9a pe a,+a;area .irecta a ele3-l-i5
• dupa forma de organizare a muncii > metode individuale7 metode de predare-învatare în grupuri,
metode frontale, metode combinate 5
• în functie de axa de învatare prin receptare (mecanica ! prin descoperire

(constienta" metode de n$atare mecanica e+punerea, de$"nstratia/,metode
de n$atare prin descoperire diri%ata "n&ersatia euristia, "%ser&atia dirijata,
instruirea pr"gra$ata, studiu! de az/, metode de n$atare prin descoperirea
propriu9zisa "%ser&atia, e+eritiu!, rez"!&area de pr"%!e$e/.
Pe !)nga aentuarea arateru!ui ati& si reat"r a! $et"de!"r $"derne se i$pune

a uti!izarea aest"ra #n predarea-#n&atarea ist"riei sa asigure " #$%inare judii"ase a
$unii independente a e!e&i!"r u ati&itatea "!eti&a #n #n&atarea ist"riei, $et"de!e si
pr"edee!e nu se '"!"ses iz"!at i #nt"tdeauna integrate #ntr-un siste$ $et"di.
2**Metodele de n$atam0nt si aplicarea acestora n procesul de predare9

n$atare a istoriei n scoala
a* E"punerea sistematica a cunostintelor
Reprezinta
uti!izarea una dintre
u&)ntu!ui. $et"de!e
8n predarea u nu$er"ase
un"stinte!"r de &a!ente
ist"rie eduati&e,
nu se p"ate %azatae&ita
pe
"$uniarea un"stinte!"r #ntru)t 'apte!e ist"rie nu p"t 'i supuse &eri'iarii direte a
e!"r are #n&ata, nu p"t 'i prin ur$are #nte!ese pe a!ea eretarii e'etuate de e!e&i si
nii nu p"t 'i sintetizate sau integrate #ntr-un siste$ independent. 9e aeea #n $u!te
situatii de #n&atare a ist"riei se uti!izeaza trans$iterea "ra!a a un"stinte!"r. E+punerea
un"stinte!"r "'era pr"'es"ru!ui p"si%i!itati !argi de sp"ntaneitate si de adaptare u
usurinta !a spei'iu! te$ei si !a ni&e!u! !asei iar e!e&i!"r !e "'era un $"de! rati"na! de
a%"rdare a rea!itatii ist"rie. O e+punere p"ate 'i ati&a atuni )nd #n adru! ei pr"'es"ru!
rea!izeaza " "$uniare &ie u e!e&ii, s"!iit)ndu-!e #n per$anenta apaitati!e psi*ie
prin prezentarea p!anu!ui e+punerii, !asi'iari, "$paratii, "rd"nari, sinteze.
Ori de )te "ri situatii!e de #n&atare per$it, pr"'es"ru! tre%uie sa reurga !a

pr"edeu! "$paratiei ist"rie, a! ana!"gii!"r, a! "rientarii un"r date statistie. Pr"'es"ru!
&a reusi sa s"!iite "peratii!e g)ndirii e!e&i!"r, sa-i deter$ine sa ana!izeze idei!e, sa puna
#n $isare resurse!e a'eti&-e$"ti"na!e a!e aest"ra, trans'"r$)nd e+punerea
un"stinte!"r #ntr-" ati&itate de g)ndire autentia.
Pr"'es"ru! tre%uie sa rea!izeze " e+punere "reta, aesi%i!a #nte!egerii e!e&i!"r,

p!astia si e$"ti"na!a prin are sa rea!izeze nu nu$ai retinerea e&eni$ente!"r i si
dez&"!tarea senti$ente!"r, sti$u!area i$aginatiei si a &"intei e!e&i!"r.
5ariante si tipuri de e"punere

Po$estirea este " '"r$a de e+punere u arater narati& si desripti& a dina$iii,
'ru$usetii si dra$atis$u! 'apte!"r ist"rie, #n $"d !ar, aesi%i!, gradat, apti&ant si
e+presi&, 'ara sa se a%ata de !a ade&aru! ist"ri. E$"tia pr"&"ata de p"&estire se degaja
din u&inte!e #ntre%uintate si de t"nu! '"!"sit. E!e genereaza e$"tii, &i%ratii puternie si
"n&ingeri, angajeaza i$aginatia si a'eti&itatea, 'i+eaza atiuni $e$"ra%i!e din ist"rie,
u!ti&a senti$ente de ad$iratie sau dezapr"%are, "'era $"de!e de "nduita. Sp"reste
e+presi&itatea p"&estirii si arateru! sau e$"ti"na! atuni )nd !i$%aju! este ade&at,
)nd se aentueaza "ret , )nd gesturi!e sunt $"de!ate dupa #nte!esu! ideii.
E"plicatia
adesea,8n'"r$a
predarea ist"riei !aReprezinta
e+p!iatiei. !ase!e $ari,
" e+punerea
&arianta a siste$atia a un"stinte!"r
$et"dei e+punerii #$%raa,
are "nsta #n
argu$entarea stiinti'ia a 'apte!"r re!atate nu at#t prin descrierea lor, c#t prin
accentuarea cauzelor care determina evenimentul istoric, a modului de desfasurare, a
urmarilor si a relatiilor dintre faptele si evenimentele istorice. Ea s"!iita #ntr-un grad
$ai $are "peratii!e g)ndirii si ajuta e!e&ii #n #nte!egerea n"te!"r de'init"rii a!e n"tiunii de
ist"rie si a !egaturi!"r are se $ani'esta #n dez&"!tarea aesteia. E+p!iatia este '"r$a
e+punerii are pune #n $isare "peratii!e g)ndirii !"gie #n re"nstituirea si e+p!iarea
'apte!"r ist"rie dez&a!uind ade&aru! pe %aza argu$entatiei deduti&e. Prin e+p!iatie,
pr"'es"ru! se adreseaza $ai $u!t g)ndirii e!e&u!ui si $ai putin a'eti&itatii sa!e.
a unei te$e
Prelegerea este " '"r$a
din pr"gra$a de e+punere
de ist"rie, ne#ntrerupta,
u arater %ine "rganizata
$ai a$p!u, '"!"sita usi preadere
siste$atizata
#n
u!ti$e!e !ase !iea!e, !a uni&ersitate, ti$p de una sau $ai $u!te "re. 8nepe u
prezentarea tit!u!ui te$ei, u su%!inierea i$p"rtantei aesteia si u preizarea p!anu!ui
pr"%!e$e!"r e ur$eaza a 'i ana!izate. Se '"!"seste " &"r%ire a!easa, a!da, e+presi&a,
"n&ingat"are, apa%i!a sa uereasa audit"riu!, 'a)ndu-! partas !a sta%i!irea ade&aru!ui
ist"ri si !a apararea dreptatii u$ane. Cun"stinte!e sunt prezentate stiinti'i, !ar, "erent,
!"gi, aesi%i!. Este " '"r$a speia!a de dia!"g #ntre pr"'es"r si e!e&, a arei &a!"are este
data de apaitatea de sinteza a pr"'es"ru!ui si de daru! sau de a "$unia, de a$p!"area
un"stinte!"r pe are aesta !e are #n d"$eniu! respeti&.
8n predarea ist"riei se '"!"ses $ai $u!te tipuri de pre!egere, u$ ar 'i

• prelegerea sub forma de monolog 7 c:,. se,s-l i,formatiei este -,ic5
• prelegerea aplicata7 care co,sta 4, e/p-,erea pe sc-rt a -,or c-,osti,te teoretice7 te9e sa- pri,cipii .e
catre profesor7 .-pa care -rmea9a aplicatii practice ?e/c-rsii7 3i9ite7 ela2orarea -,or com-,icari7
cercetarea istoriei locale@5
• prelegerea!dezbatere7 c:,. se pre9i,ta -,a sa- mai m-lte teorii7 -rmate .e .e92atere pro si co,tra si .e
re9ol3area ipote9elor form-late5
• prelegerea cu oponent pres-p-,e e/iste,ta cel-i .e%al .oilea profesor sa- a -,-i ele3 i,str-it 4, acest
se,s 4, 3e.erea .isc-tarii -,ei teme pri3ite .i, mai m-lte p-,cte .e 3e.ere8
E+punerea prezinta nu$er"ase &irtuti si a&antaje de"aree este " a!e si$p!a si
direta de trans$itere a unui &"!u$ $are de in'"r$atii #ntr-un ti$p deter$inat surt)nd
aesu! !a "ntinutu! !etiei, un singur pr"'es"r p"ate instrui si$u!tan " "!eti&itate,
&a!"ri'ia p"tentia!u! eduati& a! !etiei de ist"rie, u!ti&)nd senti$ente $"ra!e si
in'!uent)nd atitudini!e si "n&ingeri!e e!e&i!"r, "'era $"da!itati de g)ndire stiinti'ia si de
&"r%ire, india traseu! sta%i!it pentru des"perirea ade&aru!ui ist"ri #n !etii!e u un grad
$are de di'iu!tate, ajuta !a dez&"!tarea i$aginatiei reat"are a e!e&i!"r.
O %una e+punere tre%uie sa &izeze at)t "ntinutu! aesteia )t si '"r$a ei

"nretizata #n #$%inarea sti!u!ui stiinti'i u e! !iterar, "n'erind !aritate si e!eganta
e+presiei, a!dura t"nu!ui, e+pri$are reat"are, artistia, p!astia, respetarea prinipii!"r

didatie, '"!"sirea de !i$%aje &ariate, sa "rienteze studiu! indi&idua! si independent a!
e!e&i!"r.
9eza&antaje!e e+punerii ar 'i asigura " s!a%a indi&idua!izare a predarii-#n&atarii,

nepartiiparea
#ntr-un sens nudireta a e!e&i!"r
e+erseaza atentia,!ag)ndirea
e!a%"rarea un"stinte!"r,
e!e&i!"r, iru!atia
aestia de&enind in'"r$atiei
si$p!i nu$ai
spetat"ri sau
"nsu$at"ri ne&"iti sa #nregistreze !anturi &er%a!e si nu "nepte. Pentru "pti$izare,
pr"'es"ru! anunta p!anu! e+punerii si a "%ieti&e!"r "perati"na!e, '"r$u!eaza #ntre%ari
ret"rie !a are t"t pr"'es"ru! sa raspunda argu$ent)nd pr" si "ntra.
#* Con$ersatia
C"nstituie una dintre $et"de!e prinipa!e de identi'iare a ati&itatii e!e&i!"r.

Met"da a e&"!uat spre '"r$e din e #n e $ai ati&e si $ai e'iiente. 9e !a " $et"da are
&iza u preadere e+ersarea $e$"riei, prin #ntre%ari '"r$u!ate de pr"'es"r, !a are e!e&ii
raspundeau
este #ntre%at,prin dirijarea
dirijeaza u e+esi&a a aesteia, !asti$u!eaza
sup!ete "n&ersatia, " $et"da dez%aterea
#n are pr"'es"ru! #ntrea%ade
si "n'runtarea si
idei, antreneaza e!e&ii !a un s*i$% de in'"r$atii si !a e+pri$area un"r "pinii pers"na!e.
Se re"$anda e&itarea #ntre%ari!"r u 'untie repr"duti&a, are se adreseaza #n

speia! $e$"riei si se re"$anda uti!izarea ae!"r #ntre%ari are "ndu e!e&ii !a atiune,
!a e'etuarea di'erite!"r "peratii inte!etua!e. 8n #n&atarea ist"riei "n&ersatia are &a!"are
'"r$ati&a de"se%ita de"aree ea dez&"!ta at)t $e$"ria, i$aginatia, g)ndirea ist"ria a
e!e&i!"r )t si a'eti&itatea aest"ra. Cu ajut"ru! "n&ersatiei, e!e&ii tre $ai us"r !a
retinerea 'apte!"r, !a #nte!egerea stiinti'ia a dez&"!tarii s"ietatii "$enesti.
Nu p"ate
neun"sute 'i uti!izata
de e!e&i. Nu$ai #n #nsusirea
dupa un"r
e e!e&ii 'apte,e&eni$entu!
un"s e&eni$ente,ist"ri
pr"ese
dat, ist"rie, date
pr"'es"ru! #i
&a s"!iita prin #ntre%ari, sa-! pre!ureze, sa-! ana!izeze, sa-i sta%i!easa re!atii!e si auze!e
are !-au generat sa-! integreze #n siste$u! aruia #i este su%"rd"nat si sa-i apreieze
&a!"area. Pr"'es"ru! p"ate uti!iza at)t "n&ersatia euristia )t si "n&ersatia de
"ns"!idare, siste$atizare si &eri'iare a un"stinte!"r de ist"rie.
Conversatia euristica "n'era ist"riei un arater a'eti& si e'iient. Aeasta

in&estigatie "nsta dintr-" suesiune de #ntre%ari are, prin &a!"ri'iarea un"stinte!"r
d"%)ndite de e!e&i anteri"r, sti$u!eaza g)ndirea aest"ra #n sesizarea n"te!"r
arateristie si "$une unui grup de 'en"$ene ist"rie. Prin #n!antuirea #ntre%ari!"r,
pr"'es"ru! &a putea dirija
etapa a dez&"!tarii g)ndirea
sa!e, !a e!e&i!"r
#nte!egerea de !a un"asterea
auze!"r e&eni$entu!ui
si a i$p"rtantei #n 'ieare
!ui si, treptat, !a
#nte!egerea !ui #n ateg"ria de 'en"$ene ist"rie din are 'ae parte.
E'iaitatea $et"dei "n&ersatiei neesita "neperea si respetarea un"r "nditii

#n pri$u! r)nd a!e dia!"gu!ui adia a!e #ntre%ari!"r si raspunsuri!"r.
C"nditii pentru #ntre%ari
• form-larea .-pa ca9 a tip-l-i cel-i mai potri3it .e 4,tre2ari> retorice7 .e +:,.ire7 repetiti3e7 4,c6ise7
.esc6ise7 4,la,t-ite7 s-plime,tare5
• sa se refere la materia pre.ata7 sa fie clare7 co,cise .i, p-,ct .e 3e.ere stii,tific5
• sa stim-le9e +:,.irea7 spirit-l critic si creati3itatea ele3ilor5
• sa fie form-late 4, forme sc6im2ate7 3ariate5
• sa fie complete7 c-pri,9atoare7 comple/e7 fara a fi .-2le sa- triple5
•
sa ,- .-ca la rasp-,s-ri mo,osila2ice5
• sa se a.rese9e 4,tre+-l-i +r-p .e ele3i s apoi sa se fi/e9e pe cel care sa .ea rasp-,s-l 4, ca9-l
acti3itatilor .i.actice5
• sa ,- se p-,a 4,tre2ari viclene7 cursa7 3oit +resite7 care pot i,.-ce 4, eroare ele3ii5
• sa se p-,a 4,tre2ari s-plime,tare5
• sa se forme9e la ele3i capacitatea .e a form-la 4,tre2ari5
Adresarea aest"r tipuri de #ntre%ari presupune si anu$ite e+igente #n eea e

pri&este 'e!u! #n are tre%uie aeptate raspunsuri!e.
8n pri$u! r)nd
•
cel care rasp-,.e tre2-ie sa 3or2easca p:,a 4si ep-i9ea9a la,t-l c-,osti,telor5
• sa stim-le9e +:,.irea7 spirit-l critic7 creati3itatea5
• sa form-le9e 4,tre2ari 4,tr%o 3arietate .e forme7 sa se foloseasca 4,tre2ari a;-tatoare7 sa fie complete7 sa
fie .ate i,.i3i.-al si ,- în cor .e catre toata clasa5
• profesor-l tre2-ie sa .ea .o3a.a .e 4,tele+ere7 .e ra2.are7 tact pe.a+o+ic5
Discutia
Are se$ni'iatia unui s*i$% reipr" si "rganizat de in'"r$atii si de idei, de

i$presii si de pareri, de ritii si de pr"puneri #n juru! un"r te$e u s"pu!
• e/ami,arii si clarificarii 4, com-, a -,or ,oti-,i .e istorie5

• a co,soli.arii si sistemati9arii .atelor si co,ceptelor c- care participa,tii a- a3-t co,tact5
• al e/plorarii -,or a,alo+ii sa- .ifere,te 4,tre teorii5
• al sol-tio,arii -,or pro2leme teoretice si practice comple/e5
• al .e93oltarii capacitatii .e e/presie 3er2ala si .e creati3itate colecti3a8
E+ista $ai $u!te &ariante de disutii u$ ar 'i disutia : dia!"g, "nsu!tatii #n
grup, disutia de tip se$inar, disutia #n $asa, $asa r"tunda, $et"da asa!tu!ui de idei,
disutia dirijata, "!"&iu!.
Demonstratia
8ne!e&i!"r
prezinta predarea"%ieti&e
ist"riei, ar*e"!"gie
de$"nstratia#n este
$"d $et"da u ajut"ru!
diret sau indiret, areia pr"'es"ru!
prin i$agini a!e
aest"ra, u s"pu! de a asigura ati&itatii de #n&atare " %aza perepti&a si d"u$entara
$ai %"gata si $ai sugesti&a.
Este neesar a pr"'es"ru! sa depaseasa si$p!a i!ustrare a 'apte!"r si pr"ese!"r

ist"rie sa #i "ndua pe e!e&i !a pereperea aest"ra !a e'etuarea un"r "peratii de
ana!iza, "$parare, sinteza, pentru a-i 'ae sa #nte!eaga esenta, sa treaa de !a
reprezentare !a idee. E!e&u! este angajat #n ati&itati de pre!urare a date!"r "nrete, #n

antrenarea unui siste$ de "peratii are sa-! "ndua !a #nte!egerea e!e$ente!"r de'init"rii
a!e n"tiuni!"r.
Met"da de$"nstratiei #n predarea-#n&atarea ist"riei R"$)niei si a ist"riei

uni&ersa!e
anu$e #$%raa '"r$e &ariate, #n 'untie de $ij!"ae!e de #n&ata$)nt spei'ie si
Demonstratia cu a$utorul unor obiecte si urme istorice reale se '"!"seste "ri de

)te "ri pr"'es"ru! dispune de "%iete si ur$e ar*e"!"gie, etn"gra'ie si nu$is$atie
"n!udente pentru #nte!egerea pr"esu!ui ist"ri studiat. Pr"'es"ru! tre%uie sa uti!izeze si
sa pr"ure din ti$p aeste "%iete u at)t $ai $u!t u )t aestea, de regu!a, nu se gases
#n s"a!a.
Demonstratia cu a$utorul documentelor istorice : are " &a!"are '"r$ati&a

de"se%ita a si $ij!" de #n&ata$)nt/. Uti!izarea d"u$ente!"r srise da p"si%i!itatea
e!e&i!"r sa "ntatu!
ase$enea, redes"pere treutu!
e!e&i!"r u si sa rea!izeze
d"u$entu! " #n&atare
sris a ist"riei
#i #nar$eaza prin des"perire.
u un"asterea 9e
te*nii!"r
de eretare a ist"riei, !e $areste #nrederea #n &eridiitatea e!"r prezentate, !e dez&"!ta
uri"zitatea stiinti'ia si drag"stea pentru studiu! ist"riei.
Demonstratia cu a$utorul izvoarelor de istorie locala
Pr"'es"ru! p"ate '"!"si iz&"are!e de ist"rie !"a!a, ar*e"!"gie, d"u$ente,

'rag$ente din r"nii, din ar*i&e!e institutii!"r. Iz&"ru! ist"ri !"a! p"ate 'i '"!"sit #n
t"ate $"$ente!e !etiei, a"!" unde pr"'es"ru! "nsidera a are e! $ai $are e'et si
p"ate 'i integrat #n ist"ria patriei.
Demonstratia cu a$utorul beletristicii
Pr"'es"ru! p"ate ape!a si !a "pere!e u "ntinut !iterar, are dau p"si%i!itatea

prezentarii 'apte!"r ist"rie #n '"r$e!e aesi%i!e si p!astie. Este %ine sa 'ie se!etate
nu$ai "pere!e !iterare are re'!eta e! $ai autenti si se$ni'iati& rea!itatea ist"ria.
Demonstratia cu a$utorul unor reprezentari grafice uprinde ta%!"uri, '"t"gra'ii,

*arti, p!anuri, s*e$e. Prezinta #n 'ata e!e&i!"r i$agini a!e un"r "%iete din treut,
pers"na!itati ist"rie, 'apte si e&eni$ente din ist"rie pe are ei nu !e p"t perepe #n $"d
diret4
Demonstratia cu a$utorul hartii geografice si istorice asigura '"r$area

reprezentari!"r si n"tiuni!"r e!e&i!"r despre ti$pu! ist"ri si spatiu! ge"gra'i #n are s-au
des'asurat di'erite e&eni$ente ist"rie. E!e&ii d"%)ndes un"stinte si se '"r$eaza
reprezentari asupra spatiu!ui ge"gra'i a e!e$ent de'init"riu indispensa%i! e&"!utiei
pentru sta%i!irea de !a #neputu! "rei a terit"riu!ui #n are se des'as"ara e&eni$ente!e
studiate, indiarea pe *arta, #n ti$pu! des'asurarii !etiei a !"a!itati!"r ist"rie sau a
traseu!ui stra%atut de ar$ate #n ti$pu! unei !upte.
Demonstratia cu a$utorul schemei are " !arga ap!ia%i!itate #n predarea-#n&atarea

ist"riei dat"rita 'aptu!ui a reprezinta e+tragerea esentia!u!ui din $u!titudinea de date. Cu
ajut"ru! s*e$ei sunt "rd"nate si ierar*izate ateg"rii de date si e&eni$ente, se
e&identiaza adru! r"n"!"gi #n are se petre, !egatura !"gia dintre e!e. S*e$a de&ine
un i$p"rtant instru$ent #n #n&atarea ist"riei. A!atuirea s*e$e!"r pe ta%!a i$pri$a
pr"esu!ui #n&atarii$eania
pentru $e$"rarea un arater ati& de"aree e!i%ereaza g)ndirea de e'"rturi inuti!e
a 'apte!"r.
Demonstratia cu a$utorul mi$loacelor audio-vizuale
O i$p"rtanta de"se%ita re&ine de$"nstratiei u ajut"ru! $ij!"ae!"r audi"&izua!e

de"aree &a!"ri'ia &irtuti!e i$aginii #$%inate u u&)ntu! si adesea u $isarea. 9au
p"si%i!itatea "%ser&arii pre!ungite de atre #ntreaga !asa a un"r 'en"$ene petreute #n
ist"rie, #ndepartate #n ti$p si spatiu, inaesi%i!e sau greu inte!igi%i!e. Prezentarea
'apte!"r #n des'asurarea !"r, dina$is$u! i$aginii nu nu$ai a i$pri$a " $ai aentuata
n"ta de rea!is$ !etii!"r, dar are si $are!e $erit a iz%uteste sa "ndua g)ndirea e!e&i!"r
spre esenta sese'ae
$ateria!e!"r rea!izeaza
prin $ai" $u!ti
'i+areana!izat"ri.
$ai te$einia a un"stinte!"r #ntru)t pereperea
Prezentarea $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt &a 'i #$%inata, u e+p!iatia pr"'es"ru!ui

are p"ate sa #ns"teasa sau sa ur$eze de$"nstratia si sa asigure #nte!egerea !egaturi!"r
auza!e. 9"zarea judii"asa a $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt #n rap"rt u e+perienta "gniti&a
au$u!ata de e!e&i si asigurarea unui rit$ "respunzat"r de$"nstratiei !e dau aest"ra
p"si%i!itatea sa-si #nsuseasa "ret pr"%!e$e!e.
Pro#lematizarea
Pr"%!e$atizarea
dirijate "rienteaza
a un"stinte!"r prin si #iati&izeaza
'aptu! a "ndue !ag)ndirea e!e&i!"r
rez"!&area un"r #n pr"esu!
situatii #n&atarii
"n'!itua!e,
rea!e sau aparente #ntre un"stinte!e d"%)ndite anteri"r de aestia si n"i in'"r$atii despre
'en"$enu! sau pr"esu! studiat.
La %aza '"!"sirii pr"%!e$atizarii #n #n&atarea ist"riei sta apaitatea pr"'es"ru!ui

de a '"r$u!a #ntre%ari sa depaseasa di'iu!tati!e i&ite #n #nte!egerea situatii!"r de #n&atare
reate. Nu "rie #ntre%are adresata e!e&i!"r "nstituie #nsa " pr"%!e$atizare. 8n pratia
s"!ii apar une"ri "n'uzii, pr"%!e$atizarea 'iind redusa !a " suita de #ntre%ari si
raspunsuri "%isnuite anteri"r.
O #ntre%are
"ntraditie de&ine" pr"%!e$a
neasteptata, tensiune, "nu$ai #n azu! #n
inertitudine, are se are
" ui$ire trezeste #n $intea interesu!,
!e sti$u!eaza e!e&i!"r "
!e $"%i!izeaza apaitati!e psi*ie si #i deter$ina !a " atitudine ati&a, p)na !a gasirea
s"!utiei.
O arateristia a #n&atarii prin pr"%!e$atizare #n azu! ist"riei " "nstituie 'aptu!

a #ntregu! $ateria! in'"r$ati& este d"%)ndit de e!e& prin inter$ediu! a nu$er"ase surse
preu$ e+p!iatii!e pr"'es"ru!ui, $anua!u!, d"u$ente!e ist"rie. 8n situatia #n are este
&"r%a de #nsusirea un"r 'apte si date ist"rie "nrete, nu se p"ate &"r%i de #n&atatura prin
pr"%!e$atizare. Pr"'es"ru! nu tre%uie sa dez&a!uie e!e&i!"r di'iu!tati!e e!e$ente!"r
de'init"rii a!e n"tiuni!"r de ist"rie.
8n predarea ist"riei, prezentarea pr"%!e$e!"r p"ate 'i 'auta de pr"'es"r #n

$"da!itati &ariate, p"rnind
ist"rie, %e!etristia si pede a!ea
!a di'erite $ij!"ae"$paratiei,
e+punerii, de #n&ata$)nt spei'ie d"u$ente
"n&ersatiei, $"de!arii,
des"peririi. Pr"%!e$atizarea p"ate 'i e+tre$ de uti!a !a !etii!e reapitu!ati&e, 'ie a sunt
intr"duti&e sau "n!usi&e. Indi'erent de pr"%!e$atizarea uti!izata este i$p"rtant a
pr"'es"ru! sa "rienteze, sa dirijeze ati&itatea inte!etua!a a e!e&i!"r spre sesizarea
pr"%!e$e!"r, ana!izarea "ntinutu!ui aest"ra si sta%i!irea diretiei de s"!uti"nare.
Comparatia reprezinta a!ea sau pr"esu! prin are pr"'es"ru! si e!e&ii

re"nstituie si e+p!ia treutu! prin desprinderea ase$anari!"r si de"se%iri!"r 'apte!"r
ist"rie, pe %aza un"r riterii stiinti'ie. T"ate tipuri!e de !etii si t"ate etape!e aest"ra
p"t a&ea "%ieti&e "perati"na!e are sa s"!iite "$paratia.
Comparatia concomitenta reprezinta "$pararea #n 'untie de di'erite riterii

stiinti'ie a 'apte!"r si 'en"$ene!"r ist"rie ase$anat"are are s-au pr"dus #n aeeasi
peri"ada #n "nditii ist"rie di'erite.
Comparatia succesiva reprezinta "$pararea pr"gresi&a a etape!"r ae!uiasi

pr"es ist"ri sau a di'erite!"r n"tiuni de ae!asi 'e! are s-au suedat pe sara ti$pu!ui.
Aest tip de "$paratie p"ate 'i '"!"sita #n predarea-#n&atarea te$ei %rimele revolutii
burgheze- factor de progres în epoca moderna , !a !asa a 7-a. E!e&ii !asei a 7II-a sunt
antrenati sa "$pare puterea !egis!ati&a u puterea e+euti&a si puterea judeat"reasa
din s"ietatea r"$)neasa a ani!"r 0@0-0@3. Pr"'es"ru! ape!eaza dese"ri !a rap"rturi,
"$paratii #n s"pu! !ari'iarii un"r un"stinte, prin gasirea "resp"ndente!"r neesare.
;n$atarea prin descoperire
9ez&"!tarea apaitati!"r reat"are, de $una inte!etua!a independenta, de

in&estigare, eretare este #n $"d e+pres '"r$u!ata #n pr"gra$e!e s"!are. E!e&u! tre%uie
pus #n situatia a, prin $una sau g)ndirea sa, sa des"pere !u$ea, sa se
aut"per'eti"neze si ap"i sa "ntri%uie !a d"%)ndirea un"r n"i un"stinte de are are
ne&"ie.
8n&atarea prin des"perire sau prin in&estigare este " $"da!itate de !uru prin are
e!e&ii sunt pusi
un"stinte!"r #n situatia
printr-" ati&itatedepr"prie.
a destitui ade&aru! de
Spre de"se%ire re"nstituind
a!te $et"de,dru$u! e!a%"rarii
#n #n&atarea prin
des"perire nu se prezinta d"ar pr"dusu! un"asterii i $ai a!es ai!e prin are se ajunge
!a aest pr"dus, $et"de!e si pr"edee!e de in&estigare si de un"astere a date!"r stiintei.
Aeasta $et"da pune e!e&ii #n situatia de a ana!iza d"u$ente!e de a '"r$u!a pe aeasta
a!e une!e "n!uzii despre 'apte, e&eni$ente ist"rie si pr"ese ist"rie neun"sute de
ei.
Pr"'es"ru! tre%uie sa re'!eteze din ti$p asupra !etii!"r !a are se preteaza

#n&atarea prin des"perire, sa re'!eteze judii"s d"u$ente!e ist"rie #n 'untie de &)rsta
e!e&i!"r, de apaitatea !"r inte!etua!a, de ti$pu! a"rdat studierii !"r #n e"n"$ia !etiei
si $ai a!es de s"pu! ur$arit.
"nsta &nvatarea
#n ana!iza prin
un"r descoperire inductiva
d"u$ente are se %azeaza
re!ateaza pe rati"na$entu!
'apte, e&eni$ente induti&
si pr"ese si
ist"rie
partiu!are, #n &ederea "$pararii, !asi'iarii si e+tragerii genera!u!ui, a esentia!u!ui
neun"sut de e!e&i.
&nvatarea prin descoperire deductiva p"ate 'i uti!izata !a apr"ape t"ate te$e!e de

ist"rie. Ast'e! !a apr"ape t"ate !etii!e se p"t '"!"si di&erse iz&"are ist"rie, u preadere
d"u$entare. P"rnind de !a d"u$ente, e!e&ii &"r ajunge !a enuntarea un"r ade&aruri
stiinti'ie, !a des"perirea un"r in'"r$atii n"i, !a sta%i!irea un"r "n!uzii.
&ntre învatarea prin descoperire si învatarea prin problematizare exista o str#nsa

corelatie întruc#t
descoperire gasirea
iar orice solutiilor
învatare unei probleme
prin descoperire are de
ca catre
punct elevi constituie
de plecare un act deo
o problema,
întrebare. De aceea, în practica studierii istoriei aceste modalitati didactice sunt folosite
împreuna în foarte multe situatii de învatare. E+ista azuri )nd e!e d"ua $et"de sunt
'"!"site independent.
Modelarea
Este " $"da!itate de un"astere a rea!itatii prin inter$ediu! un"r $"de!e $ateria!e
sau idea!e, a ana!"gie a "%iete!"r si 'en"$ene!"r rea!e, prin are g)ndirea e!e&i!"r este
"ndusa !a des"perirea ade&aru!ui prin antrenarea rati"na$entu!ui ana!"gi.
Spei'iu! "ntinutu!ui ist"riei nu per$ite e+p!iarea si ana!iza 'apte!"r,

e&eni$ente!"r si pr"ese!"r s"ia!-p"!itie pe situatii "rigina!e i i$pune a #n
un"asterea !"r sa 'ie '"!"site anu$ite su%stitute, $"de!e "n&enti"na!e are per$it
interpretarea si un"asterea !"r. M"de!u! nu reprezinta " "pie a "rigina!u!ui4 e! este
ase$anat"r u aesta, nu prin t"ta!itatea #nsusiri!"r sa!e i nu$ai prin e!e esentia!e.
M"de!u! se a'!a #ntr-" "resp"ndenta $ai $are sau $ai $ia u "rigina!u! pe are-!
reprezinta 'iind $u!t $ai si$p!u, $ai us"r de "%ser&at, dar #n ae!asi ti$p $ai a%strat.
5"!"sirea $"de!e!"r "ntri%uie !a dez&"!tarea g)ndirii e!e&i!"r. 8i "%isnuieste u

ideea a "%iete!e si 'en"$ene!e rea!itatii p"t 'i $"de!ate si #i "ndue !a des"perirea
un"r pr"prietati
predarea ist"riei, si re!atii deeste
$"de!area un"astere $ai
uti!izata #n $aiad)na a aest"ra. 8n pratia s"!ara, #n
$u!te &ariante
'odelarea similara reprezinta $"de!e $ate$atie un"sute su% denu$irea de

"%ietua!e sau su%stantia!e, 'izie sau "nrete si are repr"du u ajut"ru! di'erente!"r
$ateria!e "%iete si 'en"$ene natura!e4 e!e p"t 'i iz"$"r'e si su%stituti&e.
'odelul prin analogie rea!izeaza prin $"de!e idea!e a%stratizarea si

genera!izarea de situatii partiu!are. M"de!u! idea! p"ate 'i reprezentat prin p!anuri,
s*e$e, ta%e!e sin"ptie #n 'untie de natura $ateria!u!ui studiat.
'odelul grafic , matematic si statistic p"ate 'i '"!"sit #n $"d 're&ent !a !etii!e

pri&ind dez&"!tarea e"n"$i"-s"ia!a #n di&erse etape ist"rie.
6II. MIBLOACE 9E 8N6<Ţ<MNT PENTRU STU9IUL ISTORIEI,
8NTRE TEORIA sI PRACTICA 9EMERSULUI PE9AGOGIC
3*+*Aspecte teoretice
Mij!"ae!e de #n&ata$)nt reprezinta t"ta!itatea $ateria!e!"r si instru$ente!"r

ajutat"are #ntre%uintate de atre pr"'es"r #n pr"esu! predarii si de e!e& #n e! a! #n&atarii
ist"riei, u s"pu! de a 'ai!ita d"%)ndirea un"stinte!"r, '"r$area deprinderi!"r,
rea!izarea atitudini!"r, &a!"ri!"r si a!itati!"r pers"na!e si e&a!uarea !"r )t $ai "%ieti&a si
$ai e+ata.
5untii!e pedag"gie a!e $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt sunt
• functia cognitiv!formativa ?.oc-me,tara si .i.actica@7 mi;loacele .e 4,3atam:,t asi+-ra .ate7 i,formatii

as-pra realitatii st-.iate7 a;-t:,. 4, acelasi timp la -s-rarea act-l-i .e c-,oastere5
• functia de legare a procesului de învatam"nt cu realitatea socio!profesionala > c- a;-tor-l mi;loacelor .e
4,3atam:,t se lea+a proces-l .e pre.are%4,3atare c- 3iata7 c- realitatea fe,ome,elor .e profil .ar si c-
realitatea eco,omico%sociala7 fapte ce co,tri2-ie la formarea ti,erei +e,eratii5
• functia de educatie estetica si moral!civica5
• functia de dezvoltare multidimensionala si integrala a personalitatii 8
Strutura $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt

Diapozitive : a&antaje se '"!"ses #n di'erite etape a!e !etiei, rit$u! pr"ietiei
apartin)nd pr"'es"ru!ui, per$ite ad"ptarea "$entariu!ui !a ni&e!u! !asei, suesiunea
i$aginii se sta%i!este de atre pr"'es"r4 deza&antaje nu prezinta dina$i un 'en"$en4
Diafilme : a&antaje se '"!"ses #n di'erite etape a!e !etiei, rit$u! pr"ietiei

apartine pr"'es"ru!ui, pr"ietia este re&ersi%i!a, te+tu! #ns"teste i$aginea, suesiunea
i$agini!"r este "%!igat"rie4 deza&antaje nu prezinta dina$i un 'en"$en.
4olii transparente : a&antaje se adapteaza partiu!aritati!"r !asei, uti!izeaza

date!e =!a
p"ate 'i zi>, pr"ietia
rea!izata este re&ersi%i!a,
"n"$itent rit$u! de predare
u e+p!iatii!e apartine are
pr"'es"ru!ui, pr"'es"ru!ui,
p"ate 'ii$aginea
aut"ru!
i$agini!"r4 deza&antaje nu prezinta dina$i un 'en"$en.
A!te $ij!"ae de #n&ata$)nt pe a!e &izua!a sunt documentele istorice!

ta#lourile! otograii! portrete! &arti si atlase! documente de istorie locala! manualul
de istorie! ta#la si creta! sc&ema pe ta#la (analitica! cronologica si comparati$a)*
<anda magnetica : a&antaje #nregistrarea se 'ae de atre pr"'es"r, se pastreaza

ti$p #nde!ungat, in'"r$atia depasita p"ate 'i stearsa si atua!izata, auditia p"ate 'i
#ntrerupta si re!uata4 deza&antaje nu prezinta &izua!izarea.
Emisiunea radioonica : a&antaje e&"a e$"ti"na! 'apte si e&eni$ente ist"rie4

'"!"seste pers"na!itati
de &izua!izare, i$punestiinti'ie de prestigiu4 este $ereu de atua!itate4 deza&antaje !ipsa
un "rar 'i+.
3**Clasiicarea mi%loacelor de n$atam0nt
Pentru comunicarea inormatiei7 reprezentari &ide" e se p"t pr"ieta pe eran

'"!ii transparente, diap"ziti&e, dia'i!$e!e, &ide"%enzi!e, d&d-uri/, reprezentari audi"-
&ide" e se p"t reprezenta pe eran 'i!$e didatie, 'i!$e de te!e&iziune, &ide"asete, t&
u iruit #n*is/.
Pentru o#tinerea inormatiei7 "%ieti&e ar*e"!"gie une!te, "%iete asnie,

ar$e, $"nede, p"d"a%e/, $"de!e $a*ete, $u!aje/.
Pentru $eriicarea si consolidarea inormatiei7 $apa u teste pr"gra$ate, *arti
u arater ist"ri.
Pentru transmiterea si receptionarea inormatiei7 retr"pr"iet"are, &ide", T6,

a!u!at"r, radi", aset"'"ane, $agnet"'"ane.
3*,*<aza didactica a studierii istoriei
Rea!izarea sarini!"r studierii ist"riei presupune, pe !)nga sta%i!irea "%ieti&e!"r,

"pti$izarea "ntinutu!ui
d"tata u $ij!"ae si a $et"de!"r
de #n&ata$)nt de predarii-#n&atarii
spei'ie #n&ata$)nt si e+istenta
ist"rieiunei sa!isaspeia!izate,
si are asigure un
$ediu eduati& prie!ni dez&"!tarii apaitati!"r inte!etua!e, a'eti&e si &"!iti"na!e a!e
e!e&i!"r.
Ca#inetul de istorie per$ite si i$pune s*i$%area "ptiii asupra "rganizarii

pr"esu!ui de #n&ata$)nt, #n sensu! aeptarii spiritu!ui de "%ser&atie, a sigurantei,
independentei si reati&itatii e!e&i!"r. E! "'era adru! pr"pie trans'"r$arii e!e&i!"r din
"%iete a!e eduatiei #n su%iete a!e aesteia, prin 'aptu! a "rganizarea si d"tarea !ui
per$it partiiparea e!e&i!"r !a des'asurarea ati&itatii didatie, dei !a pr"pria !"r
in'"r$are si '"r$are.
9"tat u $ij!"ae de #n&ata$)nt spei'ie ist"riei, asigur)nd "nditii te*nie

$"derne, a%inetu! "'era p"si%i!itatea integrarii ade&ate a aest"ra #n pr"esu! de
#n&ata$)nt. Ca%inetu! de ist"rie are " in'!uenta 'a&"ra%i!a asupra dez&"!tarii trasaturi!"r
$"ra!e a!e e!e&i!"r, asupra eduarii aest"ra. Ca%inetu! sti$u!eaza intr"duerea si
dez&"!tarea un"r n"i re!atii #ntre pr"'es"ri si e!e&i, re!atii de ""perare, pr"'es"ru!
de&enind #ndru$at"ru! si ""rd"nat"ru! ati&itatii e!e&i!"r.
Prinipa!e!e $ij!"ae are tre%uie sa intre #n d"tarea aestuia sunt mijloace

audio-viuale mijloace te!nice audio-viuale modelele, materialele ar!eologice,
numismatice, etnografice.
<i#lioteca tre%uie sa 'ie d"tata u !urari!e neesare studiu!ui ist"riei. Pr"'es"ru!

&a ur$ari $isarea arti!"r si $ai a!es $"du! #n are e!e&ii se in'"r$eaza.
Colectiile de material ar&eologic, nu$is$ati, de d"u$ente ist"rie,
etn"gra'ie rea!izate u ajut"ru! e!e&i!"r "ntri%uie !a sp"rirea 'unti"na!itatii a%inetu!ui
de ist"rie.
Muzeul scolii este un adru p"tri&it pentru des'asurarea un"r ati&itati. P"ate 'i
'"!"sit #n adru! un"r !etii pri&ind dez&"!tarea u!turii, #n&ata$)ntu!ui, #n speia!, sau
atuni )nd se &"r%este despre pers"na!itati.
6III. PROIECTAREA ACTI6IT<ŢII 9I9ACTICE. LECŢIA 9E ISTORIE

=*+*Prelucrarea metodica a continutului stiintiic 9 sistemul de lectii
Siste$atizarea $ateria!u!ui destinat #nsusirii un"stinte!"r ist"rie se %azeaza pe

pr"ietarea un"r !etii, prinipa!u! "%ieti& "nst)nd #n identi'iarea $"da!itati!"r de a-i
deter$ina pe e!e&i sa dez%ata, sa re'!eteze si sa se i$p!ie $ai ati& #n pr"priu! pr"es
de instruire.
Pr"ietarea unei !etii "nstituie " piatra de #nerare pentru "rie adru didati.
Reusita unei !etii este garantata de %una pregatire si antiipare a se&ente!"r instruti&-
eduati&e de atre adru! didati. Pregatirea unei !etii "nstituie un at de reatie prin
are se i$agineaza
"nsiderente, si setre%uie
pr"'es"ru! "nstruies etape!e
sa pr"%eze at)t ei, dar si e!e
" te$einia de a$anunt.
pregatire 9in aeste
de speia!itate, )t
si " pregatire didatia, " instrutie pedag"gia, " e+perienta #n d"$eniu! predarii.
P!anu! sau pr"ietu! de !etie tre%uie sa desrie s"!utii!e "pti$e are &"r prezida
situatia de #n&atare, 'iind " $"da!itate inter$ediara, #ntre pre'igurari!e $enta!e si
"nretizari!e 'aptie a!e atiuni!"r instruti&-eduati&e. Un pr"iet e'iient se
araterizeaza prin
- ade&area !a situatii!e didatie "nrete4
distinte4
- "perati"na!itate, adia p"si%i!itatea de a des"$pune #n se&ente si "peratiuni
- '!e+i%i!itate sau adapta%i!itate !a situatii e se er a 'i rez"!&ate din mers4
- e"n"$iitate disursi&a si strategia, are sa s"ata #n e&identa )t $ai $u!te

&a!ente pratie a!e
disursu!ui didati4
Pr"ietarea instruirii !a " !etie presupune rea!izarea unei "n"rdante #ntre trei
=punte-*eie>
9 o#iecti$e sau scopuri1

9 metode! materiale! mi%loace si e"periente sau e"ercitii de n$atare1
9 e$aluarea succesului scolar*
E'iienta predarii-#n&atarii disip!inei ist"rie #n s"a!a depinde de parurgerea

ur$at"are!"r etape
0. %lanificarea $udicioasa a sistemului de lectii si stabilirea pozitiei fiecarei lectii, prin

"nsu!tarea pr"gra$ei4
D.Stabilirea aportului fiecarei lectii la realizarea obiectivelor sistemului, #n rap"rt u

!"u! pe are-!
"upa4
3.Structurarea problematicii lectiei #n 'untie de "%ieti&e!e pe are !e are de rea!izat,

de !"gia stiintei
ist"rie si de !"gia didatia.
1. Alegerea
mi$loacelor de si îmbinarea într-un sistem a metodelor, procedeelor didactice si a
învatam#nt de are are ne&"ie4
2. ixarea ponderii fiecarei sarcini didactice #n rap"rt u i$p"rtanta ei pentru

rea!izarea sarinii
ur$at"are4
. Determinarea în functie de continutul temei si de nivelul de pregatire al clasei, a

$"da!itatii
are tre%uiede tratarepentru
a"rdat di'erentiata
aeasta4a !"u!ui aest"ra #n des'asurarea !etii!"r si a ti$pu!ui
F. %reconizarea formelor care vor permite o evaluare c#t mai riguroasa si obiectiva a
rezu!tate!"r
#n&atarii e!e&i!"r4
.Stabilirea formelor de desfasurare : ati&itate 'r"nta!a, pe grupe, indi&idua!a : #n

rap"rt u
partiu!aritati!e !asei si u $ij!"ae!e de #n&ata$)nt disp"ni%i!e.
Proiectul de lectie uprinde
1. Data
2. Obiectul
3. Clasa
. !ubiectul lectiei
". #ipul lectiei
$. Obiectivul fundamental
%. Desfasurarea lectiei
M"$ente!e !etiei O%ieti&e!e pr"puse Te*n"!"gia rea!izarii C"ne+iunea in&ersa
9es'asurarea !etiei se re'era !a $"$ente!e de parurs, u preizarea repere!"r

te$p"ra!e,dea!etie
Pr"ietu! $et"de!"r
tre%uiesi a+at
$ij!"ae!"r de #n&ata$)nt,
at)t pe "ntinut )t si peaatiunea
'"r$e!"rpr"'es"ru!ui
de rea!izaresiaa#n&atarii.
e!e&i!"r.
M"$ente!e C"ntinutu! u ti$pu! Ati&itatea Mij!"ae de Ati&itatea e!e&i!"r

!etiei a'erent pr"'es"ru!ui #n&ata$)nt
Pentru $"dernizarea de$ersu!ui didati, tre%uie depasite !i$ite!e ati&itatii

'r"nta!e, pratia s"!ara e&identiind " serie de $"da!itati are sa "ntri%uie !a sp"rirea
e'iientei !etiei. Literatura pedag"gia re"$anda resterea p"nderii ati&itatii
independente, indi&idua!e si pe grupe a e!e&i!"r. Pr"'es"ru! nu p"ate renunta !a ati&itatea
'r"nta!a, #ntru)t prin inter$ediu! ei &a asigura '"r$area reprezentari!"r si n"tiuni!"r
e!e&i!"r, !e &a !ari'ia re!atii!e dintre 'apte!e si pr"ese!e ist"rie, !egaturi!e auza!e
dintre e!e si !e &a dirija '"r$area si dez&"!tarea apaitati!"r inte!etua!e.
=**Proiectarea didactica la clasele 595III! I>
-ecturarea programei
Uti!izarea pr"gra$ei s"!are presupune #nte!egerea !"u!ui pe are #! "upa 'ieare

e!e$ent "$p"nent #n pr"ietarea didatia. Ast'e!, 'iearui "%ieti& adru #i sunt
as"iate $ai $u!te "%ieti&e de re'erinta iar aest"ra !e sunt as"iate ati&itati de #n&atare
pr"puse prin pr"gra$a.
E+e$p!u !a !asa a 6-a "%ieti&u! adru )Cunoasterea si interpretarea surselor

istorice* are a "%ieti&e de re'erinta sa identifice si sa descrie o sursa istorica, sa
foloseasca informatii din mai multe surse istorice. Ati&itati!e de #n&atare sunt studierea
si descrierea izvoarelor istorice, citirea si documentarea izvoarelor documentare,
analiza unui document folosind un plan dat.
+lementele  unitatile de continut apit"!e!e  !etii!e/ se gases #n u!ti$a parte a

pr"gra$ei.
Studiile de caz reprezinta e+e$p!i'iari a!e un"r te$e genera!e sau "azii de
#n&atare prin des"perire #n eea e pri&este $"da!itati!e de sriere a ist"riei.
biectivele de referinta p"t 'i rea!izate prin inter$ediu! $ai $u!t"r unitati de

"ntinut.
Planiicarea calendaristica este "neputa de atre pr"'es"r. O'era " i$agine

asupra $"du!ui de punere #n ap!iare a pr"gra$ei pe durata unui an s"!ar, tin)nd "nt de
"nte+te!e didatie spei'ie. Se #nt"$es '"!"sind ur$at"area ru%riatie
Unit. de O%ieti&e de C"ntinuturi Nr.de "re Sapta$)na O%ser&atii

#n&atare re'erinta
Proiectarea unitatilor de n$atare (clasele 595III9I>)
Identi'iarea, struturarea si "rd"narea unitati!"r de #n&atare se rea!izeaza !a

#neputu! anu!ui
struturarea s"!arde si#n&atare
unitati!"r se "nse$neaza #n p!ani'iarea
pr"'es"ru! tre%uie a!endaristia.
sa ai%a #n &edere $ai Pentru
$u!te
e!e$ente
• ,-mar-l .e ore alocat pe saptam:,a5

• i,te+rarea t-t-ror eleme,telor compo,e,te ale pro+ramei5
• proiectarea -,or acti3itati .e 4,3atare 4,tr%o s-ccesi-,e a.ec3ata parc-rs-l-i 4,3atarii si o i,.icare clara a
pasilor pe,tr- acele strate+ii .i.actice comple/e prec-m> investigatia, proiectul, ocul de rol, dezbaterea#
• i.e,tificarea -,or forme .e e3al-are rele3a,te5
• i,3e,tarierea celor mai a.ec3ate res-rse8
Proiectarea demersului didactic reprezinta aea ati&itate des'asurata de atre

pr"'es"r are de$ersu!ui
Pr"ietarea "nsta #n antiiparea
didati etape!"r si a atiuni!"r
presupune "nrete de rea!izare
lectura personalizata a predarii.
a programei!
planiicarea calendaristica! proiectarea sec$entiala*
'nitatea de n$atare reprezinta " strutura didatia des*is si '!e+i%i!a u

ur$at"are!e arateristii deter$ina !a e!e&i un "$p"rta$ent spei'i generat prin
integrarea un"r "%ieti&e de re'erinta si "$petente spei'ie, este unitara din punt de
&edere te$ati, se des'as"ara #n $"d siste$ati si "ntinuu pe " peri"ada de ti$p si se
'ina!izeaza prin e&a!uare.
=*,*Predarea eicienta
O#iecti$e7 identi'iarea $"da!itati!"r de a-i deter$ina pe e!e&i studenti/ sa

dez%ata, sa re'!eteze si sa se i$p!ie $ai ati& #n pr"priu! pr"es de instruire.
Se$inarii!e reunes un grup de e!e&i studenti/ are, #$preuna u pr"'es"ru! !"r,

dez%at te$e si pr"%!e$e !egate de "%ietu! !"r de studiu. Nu$aru! de studenti dintr-"
grupa p"ate &aria se$ni'iati&, desi nu$aru! aest"ra este de "%iei uprins #ntre 0H si D2.
E!e&ii de !a ursuri!e pratie !a%"rat"are/ sunt $ai putini.
Se$inarii!e sunt e'iiente de"aree dez&"!ta apaitati inte!etua!e si a!te

aptitudini pers"na!e apaitati de "$uniare, asu!tare, punere de #ntre%ari, 'urnizare de
raspunsuri, prezentare de $ateria!e, apaitati de "!a%"rare, ati&itate #n grup, neg"iere,
t"!eranta, ra%dare.
partiipaRegu!i de se$inarii!e.
!a t"ate grup pregatirea se 'ae de"atre
Se e!a%"reaza t"ti, !ara,
strutura itireat"ti
se 'ae de atre
partiipa, t"ti, t"ti
reati&itatea
este #nurajata.
=*.*-ectia de istorie
Reprezinta " '"r$a de ati&itate are se des'as"ara #n !asa, su% "nduerea unui
pr"'es"r, #ntr-un inter&a! de ti$p preis deter$inat pe %aza erinte!"r uprinse #n
pr"gra$a si #n 'untie de "raru! s"!ar. Este " '"r$a a pr"esu!ui de #n&ata$)nt prin are
un uantu$ de in'"r$atii este pereput si asi$i!at ati& de atre e!e&i. Prin "ntinutu! ei
"'era e!e&u!ui p"si%i!itatea sa e+erseze apaitati!e inte!etua!e si a'eti&e, sa-si '"r$eze
si sa-si "ns"!ideze
ade&ate senti$ente
de "$p"rta$ent. Asigurasiun"n&ingeri, trasaturi
siste$ de re!atii #ntrep"ziti&e
pr"'es"ride arater, '"r$e
si e!e&i.
Letia de ist"rie ra$)ne '"r$a "rganizata de predare a ist"riei #n #n&ata$)ntu!

n"stru.
Tipuri de !etii de ist"rie
• ectia de comunicare a cunostintelor u &arianta $i+ta sau "$%inata/, a&e$ #n

&edere $"$ente!e prinipa!e, p!anu! !etiei, e!e$ente!e "$p"nente, s*e$a !a ta%!a si
#nt"$irea s*itei #n ursu! trans$iterii n"i!"r un"stinte4
• ectia de recapitulare, sistematizare si fixare a cunostintelor are un r"! *"tar)t"r

#n se!eti"narea si "ns"!idarea un"stinte!"r e!e&i!"r pe " durata $are de ti$p.
Pr"'es"ru! este "%!igat sa a!atuiasa p!anu! unei ast'e! de !etii si sa ur$areasa
rea!izarea !ui4
• ectia destinata formarii priceperilor si deprinderilor pentru $una

independenta a e!e&i!"r &izeaza $una u d"u$ente!e ist"rie, u $ateria!e!e
ar*e"!"gie, etn"gra'ie, nu$is$atie4
• ectia de verificare, control si apreciere a cunostintelor elevilor are si ea un s"p

%ine de'init. Pr"'es"ru! #si p"ate a!atui #n adru! unui p!an de &eri'iare "ra!a a
un"stinte!"r. 6eri'iarea un"stinte!"r se p"ate 'ae prin !urari srise si tri$estria!e.
=*/*Predare si te&nici de acti$itate independenta
Pentru a 'i sti$u!ati sa #n&ete $ai te$eini, e!e&ii au ne&"ie de anu$ite te*nii de
studiere are sa !e per$ita sa u!eaga in'"r$atii pentru ei #nsisi, sa iteasa ati& si sa
srie e'iient. 9e $u!t ti$p e!e&ii par !ipsiti de aeste aptitudini esentia!e. 8n aeste
"nditii tre%uie e+p!"rate $et"de!e are per$it s"!uti"narea aestei pr"%!e$e u are sunt
're&ent "n'runtate adre!e didatie.
Stap)nirea un"r $et"de e'iiente de studiere si ap!iarea !"r e'eti&a #n adru!

di'erite!"r tipuri de !etii #i 'a pe e!e&i $ai #nrezat"ri #n p"si%i!itatea de a-si
asu$a resp"nsa%i!itati
pregatire $ai $ari #n pri&inta
ade&ata, " #ntrepatrundere pr"priei
a tipuri!"r de instruiri.
!etii si 9aa nu &a a'i aest"ra
" "re!are asiguratau"
$et"de!e $"derne est p"si%i! a e!e&ii sa esueze sau sa atinga un ni&e! sazut de
#nte!egere.
Orie tip de !etie tre%uie sa ai%a #n &edere, #n $"d neesar, ur$at"are!e aspete
sau te*nii esentia!e
• luarea de notite la ore, luarea de notite de lecturi#

• citirea lectiilor din manuale, folosirea bibliografiei#
• scrierea de referate, activitati de grup, prezentarea orala a unei teme#
• folosirea eficienta a timpului, recapitularea pentru lucrarile trimestriale sau examene#
• sustinerea lucrarilor scrise sau a examenelor$
Oriare dintre aeste te*nii intr"duse pe parursu! !etiei tre%uie sa ur$areasa "
sea$a de te*nii de sustinere sau strategii de studiere. Ap!iarea te*nii!"r de studiere #n
adru! !etii!"r presupune #nsusirea de atre pr"'es"r a )t"r&a s'aturi uti!e
• asigurarea de la bun început a unei baze conceptuale#

• integrarea bazei conceptuale în lectie si sustinerea ei prin tehnici de studiere#
• mobilitatea lectiei prin folosirea c"t mai multor metode#
• evitarea lectiilor sablon#
• explicarea în mod clar a scopului lectiei#
• dialogul permanent profesor!elevi cu scopul eliminarii unor dificultati înt"mpinate de catre elevi$
Pr"'es"ru!, "n!ur)nd u e!e&ii sai, p"ate sa stap)neasa 'at"ru! ti$p

"respunzat"r p!anu!ui de #n&ata$)nt, ap!iat sapta$)na!, tri$estria! sau anua!. Suesu!
unei !etii tine si de $"du! #n are e!e&ii #si iau n"tite!e neesare !a ursuri. Nu e+ista
$"da!itati "rete de !uare de n"tite, dar e+ista " serie de te*nii si a%"rdari din are
'ieare indi&id p"ate sa a!eaga pentru a-si rea un sti! pr"priu..
=*2*Planiicarea actiunii didactice pentru o predare eicienta
5at"ri : *eie pentru " predare e'iienta sunt
• obiective clare#
• accent pe întelegere#
• încarcare adecvata#
• evaluare adecvata#
• accent pe independenta#
• simtul responsabilitatii 5
Pr"'es"ru! tre%uie sa ia #n a!u! e 'e! de !ururi tre%uie sa #n&ete e!e&ii, e

p"si%i!itati &"r 'i "'erite, e "%ieti&e de e&a!uare &"r 'i sta%i!ite, e riterii &"r 'i uti!izate
si e g)ndes e!e&ii.
=*3*E$aluarea n$atarii
O%tinerea de reatii u pri&ire !a predare si !a !etii a de&enit " pri"ritate. Reatii!e

e!e&i!"r au de&enit un e!e$ent entra! a! pr"esu!ui de #n&atare, un indiiu diret a!
'aptu!ui a e!e&ii au =pr"'itat> sau nu de pe ur$a !etii!"r predate. Apreieri!e e!e&i!"r au
de&enit un test *eie pri&ind e'iienta predarii.
Strategii de e$aluare si notare
E+perienta $unii didatie preu$ si $u!titudinea de "%ieti&e a!e e&a!uarii

i$pun a!atuirea un"r strategii di'erite a $"d de perepere si ap!iare. P!e)nd de !a e!e
d"ua repere prinipa!e antitatea de in'"r$atii sau e+perienta #n"rp"rata de atre e!e&i
si a+a te$p"ra!a
#ngaduie " anu$ita!a!asi'iare.
are se rap"rteaza &eri'iarea, $et"de!e si te*nii!e de e&a!uare
&n raport cu cantitatea de informatii e&a!uarea p"ate 'i
• partiala ?se 3erifica eleme,tele co+,iti3e sa- comportame,tale sec3e,tiale@5

• globala ?ca,titatea .e c-,osti,te si .epri,.eri este mare .atorita c-m-larii acestora@5
&n raport cu criteriul temporal 
• evaluare initiala ?la începutul unei etape de instruire@5

• evaluare continua ? în timpul secventei de instruire @  asc-ltare si l-crari scrise5
• evaluare finala7 corolar al 4,tre+ii acti3itati .i.actice ?e/ame, .e 2acala-reat@5
C"!a%"rarea dintre d"ua riterii p"ate due spre " a!ta !asi'iare
E$aluarea cumulati$a : se rea!izeaza prin &eri'iari partia!e #n*eiate u

apreieri de %i!ant asupra rezu!tate!"r . Opereaza prin &eri'iari sau s"ndaj #n r)ndu!
e!e&i!"r si #n $ateria predata. Se apreiaza rezu!tate!e, prin "$pararea !"r u s"puri!e
genera!e a!e disip!inei. Neap!iata "ret, p"ate genera atitudini de ne!iniste si stress !a
e!e&i. E&a!uarea u$u!ati&a uti!izeaza " parte "nsidera%i!a din ti$pu! rezer&at instruirii.
E$aluarea continua are un arater pr"nuntat '"r$ati&. Se ap!ia prin &eri'iari

siste$atie, pe parursu! pr"gra$u!ui, pe se&ente $ii. Are !" prin &eri'iarea tutur"r
e!e&i!"r si a #ntregii $aterii, a ur$are a 'aptu!ui a nu t"ti e!e&ii #n&ata !a 'e! de %ine. Are
a s"p a$e!i"rarea pr"esu!ui de #n&atare surt)nd "nsidera%i! inter&a!u! #ntre
e&a!uarea rezu!tate!"r si per'eti"narea ati&itatii. Neesita un ti$p $ai redus sp"rind
ti$pu! a!"at instruirii.
Met"de!e uti!izate #n e&a!uarea per'"r$ante!"r s"!are sunt de $ai $u!te

'e!uri orale, scrise si practice.
E$aluarile orale au a&antaju! &eri'iarii rapide, p"ate %ene'iia de #ntre%ari

sup!i$entare4 deza&antaje!e "nstau #n !ipsa %are$uri!"r "ntr"!a%i!e, put)ndu-s streura
su%ieti&itatea, p"t aparea in*i%itii, nu se p"t "reta raspunsuri!e.
E$aluarile scrise teze, pr"%e de "ntr"!, a!te !urari srise/ sunt e!a%"rate de

pr"'es"r
au nu$ai#nD-3
ti$p. E!e&u!neput)ndu-se
su%iete nu este traasat
a'!asigradu!
p"ate !ura independent.
de pregatire Pr"%e!e
a! e!e&u!ui 'atasrise !asie
de #ntreaga
$aterie.
E$aluarile practice sunt '"!"site $ai a!es !a disip!ine!e e+peri$enta!-ap!iati&e

si $ai rar !a ist"rie.
E&a!uarea su% '"r$a de e+a$en asigura pr"$"&area !a " disip!ina a unui an

s"!ar sau i!u de #n&atare se p"t '"!"si $ai $u!te $"da!itati de e&a!uare $enti"nat
anteri"r oral, scris, practic dupa caz.
Concursurile reprezinta
ierar*izeaza e+a$ene
"$petente!e #n 'untie de se!etie
de nu$aru! a &a!"ri!"r
de !"uri #n %are$uri
sau de are se "n'runta si
'"!"site !a
"nursuri!e de ad$itere #n !iee, s"!i pr"'esi"na!e, 'au!tate, "nursuri pentru "upare
de p"sturi, #n are se '"!"ses '"r$e de e&a!uare srisa, "ra!a sau pratia.
=*=*Tipuri de itemi
ITEM ? ;8TRE<ARE @ 4ORMAT'- ACESTEIA @ RĂSP'8S'- AsTEPTAT
Itemii o#iecti$i testeaza un nu$ar $are de e!e$ente de "ntinut #ntr-un inter&a!

de ti$p surt
• itemi cu alegere duala7 ofera posi2ilitatea ele3ilor sa alea+a rasp-,s-l corect .i, alter,ati3a
a.e3arat"fals7 s-,t folositi 4, testarea 4,s-sirii -,or c-,osti,te7 .etermi,a .aca ele3ii pot -tili9a o .efi,itie
4, clasa7 aprecia9a corectit-.i,ea -,or e,-,t-ri8
• itemi de tip pereche 7 solicita ele3ilor sta2ilirea -,or corespo,.e,te 4,tre i,formatii .istri2-ite pe .o-a
coloa,e8 I,formatiile .i, prima coloa,a se ,-mesc premise sa- 2a9e iar cele .i, a .o-a coloa,a
repre9i,ta rasp-,s-rile8 Te6,ica perec6ilor este a.ec3ata mas-rarii re9-ltatelor 4,3atarii pri, asociere7
pri, c-,oasterea -,or relatii simple7 .e tip> terme,i%.efi,itii7 .ate%loc-ri%e3e,ime,te istorice7 perso,alitati
politice%fapte .e seama7 etc8
• itemi cu alegere multipla repre9i,ta cel mai -tili9at tip8 S-,t formati .i,tr%-, e,-,t7 ,-mit premisa sa-
2a9a -rmat .e -, ,-mar .e opti-,i .i, care ele3-l tre2-ie sa alea+a rasp-,s-l corect7 ,-mit c6eie8
Rasp-,s-rile +resite se ,-mesc .istractori8
Itemii semio#iecti$i sunt us"r de "nstruit si nu neesita e!a%"rarea un"r s*e$e

de n"tare deta!iate.
• itemii cu raspuns scurt%de completare pres-p-, form-larea -,-i rasp-,s sc-rt astfel 4,c:t acesta sa
capete se,s si 3aloare .e a.e3ar5
• întrebari structurate7 formate .i, mai m-lte 4,tre2ari .e tip o2iecti3 sa- semio2iecti35
Itemii su#iecti$i (cu raspuns desc&is) "nstau #n eseu cu raspuns restrâns,
eseu structurat, eseu nestructurat.
Metodele complementare de e$aluare sunt investigatia, proiectul, referatul,

portofoliul,

Metodica Predarii Istorie Titularizare 2014 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodica Predarii Istorie Titularizare 2014 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/28/2018 MetodicaPredariiIstorieTitularizare2014-slidepdf.

Competentele reprezinta ansa$%!uri struturate de un"stinte si deprinderi

Competentele generale se de'ines pe "%iet de studiu si se '"r$eaza pe durata

Curriculum nucleu reprezinta e+presia urriu!ara a trun*iu!ui "$un, are

Curriculum la decizia scolii (CDS) reprezinta ansa$%!u! pr"ese!"r eduati&e si

Curriculum e"tins, pentru #n&ata$)ntu! genera!, reprezinta aea '"r$a

O#iecti$ele cadru sunt "%ieti&e u un grad ridiat de "$p!e+itate si

O#iecti$ele de reerinta sunt "%ieti&e are spei'ia rezu!tate!e asteptate a!e

Pla%a orara reprezinta &ariatia de "re situata #ntre nu$aru! $ini$ si nu$aru!

Trunc&i comun reprezinta nu$aru! de "re are tre%uie parurse #n $"d

Ciclurile curriculare sunt peri"dizari a!e s"!aritatii are au #n "$un "%ieti&e

pr"esu! de #n&ata$)nt prin inter&entii de natura urriu!ara. 5ieare i!u urriu!ar

O#iecti$ele ciclurilor curriculare sunt

%/ Ciclul de dez$oltare !ase!e III-6I/ are a "%ieti& $aj"r '"r$area apaitati!"r

/ Ciclul de o#ser$are si orientare !ase!e 6II-I7/ are a "%ieti& "rientarea #n

e/ Ciclul de specializare "respunde #n&ata$)ntu!ui uni&ersitar.

II. CURRICULUM PENTRU ISTORIE

8n peri"ada de '"r$are, ti$pu! s"!ar reprezinta un pr"ent #nse$nat din &iata

9esi p!anu! adru de #n&ata$)nt este &azut adesea a un instru$ent de p"!itia

P!anu! adru de #n&ata$)nt este un d"u$ent reg!at"r esentia! are ja!"neaza

Arii!e urriu!are au '"st se!etate #n "n'"r$itate u 'ina!itati!e #n&ata$)ntu!ui,

Organizarea p!anuri!"r de #n&ata$)nt pe arii urriu!are "'era a a&antaje

• posi2ilitatea i,te+rarii .emers-l-i mo,o%.iscipli,ar act-al 4,tr%-, ca.r- i,ter.iscipli,ar5

Prinipii!e de generare a p!anuri!"r-adru de #n&ata$)nt sunt prinipii!e se!etiei

Pr"gra$a s"!ara desrie "'erta eduati"na!a a unei anu$ite disip!ine pentru un

Pr"gra$a s"!ara uprinde

• Standarde curriculare repre9i,ta sta,.ar.e ,atio,ale7 a2sol-t ,ecesare 4, co,.itiile i,tro.-cerii -,ei

Pentru clasele X-XII(XIII) în loc de obiective se folosesc competentele. La liceu

8n e!a%"rarea pr"gra$ei au '"st !uate #n "nsiderare strutura "rganizati"na!a a

Proesorul 'ai!iteaza si $"dernizeaza #n&atarea, ajuta e!e&ii sa #nte!eaga si sa

8n&atarea are !" pred"$inant prin '"r$are de "$petente si deprinderi pratie,

III. ISTORIA CA O;IECT 9E STU9IU

La '"r$area pers"na!itatii e!e&u!ui, 'ieare disip!ina de #n&ata$)nt "ntri%uie #n

si a!t"r disip!ine, "nstituie 'unda$ent pentru un"stinte!e d"%)ndite !a disip!ine a

,**Rolul istoriei n educarea ele$ilor

Pr"'es"rii tre%uie sa insiste #n adru! !etii!"r asupra pr"esua!itatii ist"rie, a

,*,*Raportul dintre logica stiintei istorice si logica didactica

Sta%i!irea "%ieti&e!"r eduati"na!e a "nstituit una din pre"upari!e prinipa!e a!e

8n &ederea sta%i!irii unui "ntinut a! #n&ata$)ntu!ui are sa re'!ete stadiu! atua!

,*.*Selectarea materialului istoric dupa criteriile eicientei si esentialitatii

Prin !atura eduati&a se ur$areste '"r$area eduatiei patri"tie, a unei $"ra!e si

,*/*-ocul istoriei n planurile de n$atam0nt 1 modernizarea continutului

Pr"'es"ru!, 'iind pus #n situatia de a un"aste de !a #neput e &a 'ae e!e&u! !a

• c-,oastere7 ac6i9itio,area .e c-,osti,te specifice .iscipli,ei respecti3e5

Predarea ist"riei se p"ate e!a%"ra p!e)ndu-se de !a "%ieti&e!e 'iearei te$e si

,*2*Modernizarea continutului predarii istoriei n noile programe si manuale

Este i$p"rtant a etateanu! 'iearei tari sa un"asa punte!e de reper din

Pr"'es"ru!, #n ati&itatea sa, tre%uie sa ur$areasa $ai $u!te aspete

• relectarea raportului dintre istorie ca stiinta si istorie ca disciplina de

• ela#orarea continutului lectiei de istorie n concordanta cu o#iecti$ele

• sta#ilirea locului si importantei lectiei n ansam#lul temei! capitolului sau

• respectarea logicii stiintei4 re!ie'area esentia!u!ui prezentat "nret si sinteti, #n

• respectarea logicii didactice4 pre!urarea si ad"ptarea "ntinutu!ui !etiei !a

• integrarea elementelor de istorie locala n istoria nationala si a acesteia n

Are ur$at"are!e arateristii

Manua!e!e de ist"rie a!ternati&e reprezinta un se$n a! n"r$a!izarii s"!ii #n

I6. STA;ILIREA O;IECTI6ELOR SPECI5ICE PRE9<RII ISTORIEI

Pentru rea!izarea aestui "%ieti&, !a s')rsitu! studiu!ui pr"gra$e!"r de ist"rie,

.**Dez$oltarea g0ndirii ele$ilor! a capacitatii de analiza si comparare

• sa de'ineasa prin n"te!e esentia!e n"tiuni!e de ist"rie si sa sta%i!easa re!atii!e de

• sa "pereze "ret u aeste n"tiuni #n ana!iza date!"r, 'apte!"r si e&eni$ente!"r din

• sa integreze "ret date!e, e&eni$ente!e si pr"ese!e ist"rie partiu!are #n ateg"ria

• sa p"ata ana!iza dupa ae!asi a!g"rit$, t"ate e&eni$ente!e si pr"ese!e ist"rie

,Rolul istoriei n educarea ele$ilor

,,Raportul dintre logica stiintei istorice si logica didactica

,.Selectarea materialului istoric dupa criteriile eicientei si esentialitatii

,/-ocul istoriei n planurile de n$atam0nt 1 modernizarea continutului

,2Modernizarea continutului predarii istoriei n noile programe si manuale

.Dez$oltarea g0ndirii ele$ilor! a capacitatii de analiza si comparare

.,4ormarea conceptiei stiintiice

..5alori si atitudini prin studiul istoriei

/8otiunea de spatiu istoric si notiunea de timp istoric

/,Sta#ilirea de raportului dintre aptele si enomenele istorice* Rolul

2Metodele de n$atam0nt si aplicarea acestora n procesul de predare9