Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE SPECIALIZAEA AGRICULTURA ANUL IV IFR

SISTEMUL DE IRIGATII PE RAZA JUDETULUI OLT

PROFESOR : STUDENT:

Sef lucr.dr.ing. Cioboata Marius JITIANU ALEXANDRU


Irigarea este lucrarea inginereasca ce asigura alimentarea suplimentara cu apa a plantelor
cultivate,peste posibilitatile natural de aprovizionare, in vederea obtinerii unor randamente
sporite si constant.

Schema oricarui sistem de irigatii se stabileste in functie de factorii sociali economici si


de cei naturali,in special relieful si pozitia sursei de apa.

Amenajarea sectorului de irigatie ,adica a suprafetei unde trebuie sa ajunga apa de irigatie
,se realizeaza in mod diferit ,in functie de metoda de udare stabilita:

 Udarea prin aspersiune

 Udarea prin scurgere la suprafata solului

 Udarea prin submersiune

 Udarea prin picurare

 Udarea subterana.

Judetul Olt.

Agricultura judeţului Olt beneficiază de condiţiile prielnice din punct de vedere al


reliefului, climei şi solului. Judeţul este mare producător de cereale, plante tehnice, legume,
fructe şi struguri.

Judeţul Olt dispune de o suprafaţă agricolă de 434.834 ha, în context naţional fiind pe
locul şapte, din care:

-plantatii viticole – 7.634ha – locul 11 pe tară;

- plantatii pomicole – 6.416ha – locul 14 pe ţară;


-păşuni– 31.784 ha – locul 37 pe ţară;

-fâneţe– 529 ha – locul 34 pe ţară;

-suprafata arabilă – 393.254 ha – locul 6 pe ţară.

Suprafaţa cultivată totală în este de 331.289 hectare,si suprafata amenajata cu lucrari de


irigare este de 179815ha.

În momentul de față, în județul Olt există nouă amenajări de irigații, cuprinzând o


suprafață totală de 179. 841 de hectare, toate puse în funcțiune în perioada 1962-1989. Este
vorba de amenajările de la

- Bucșani-Cioroiu

– Terasa Caracal,

- amenajarea Dăbuleni-Potelu-Corabia,

- Terasa Corabia,

- amenajarea Stoenești-Vișina,

- amenajarea Drăgănești,

- amenajarea Sadova-Corabia,

- la care se adaugă amenajările Ipotești 1 Nord și Frunzaru Boianu

Șapte din cele nouă amenajări de irigații din Olt, înființate până în 1989, se află în curs de
reabilitare, celelelalte două urmând să intre, și ele, în lucrări de execuție pentru refacerea și
punerea lor în execuție.

Sistemul Terasa Caracal

Prezentare generala
. Sistemul Terasa Caracal se intinde pe o suprafata neta de 75.739 ha, din care numai
37.404 sunt declarate viabile in studiul PRRSI, iar conform reprezentantilor ANIF din UA Olt
numai 8.735 ha pot fi incluse intr‐o eventuala reabilitare a sistemului. Analiza cuprinde numai
aceasta suprafata declarata viabila de reprezentantii ANIF, unde sursa de apa este asigurata din
acumularea Frunzaru de pe raul Olt, judetul Olt), apa fiind distribuita prin intermediul a 5 SPP‐
uri.  

OUAI. Sunt infiintate 3 OUAI‐uri ce acopera intreaga suprafata: OUAI Hidrocado (6491
ha), OUAI Farcasele  (1636 ha) si AUAI Hidrofar (608 ha), ultima nu s‐a mai transformat in
OUAI. Situatia infrastructurii sistemului. Reprezentantii ANIF UA Olt sustin ca sistemul este
pregatit sa irige, insa lipsa echipamentelor de udare este principalul obstacol in a porni activitatea
de irigatii.   Structura fermelor si a culturilor. Pe teritoriul OUAI Hidrocado exista o singura
exploatatie agricola ce a preluat in arenda terenul SCDA Caracal, iar pe teritoriul celorlalte
OUAI‐uri nu sunt decat exploatatii de mici dimensiuni. Culturile sunt in proportie ridicata
cereale, floarea soarelui si rapita. Nu exista zone legumicole.

Cauze ale sub‐utilizarii sistemului Gradul incipient de dezvoltare a fermelor. Acest


factor  a determinat un grad de organizare cu deficiente in pregatirea irigatiilor si poate fi o
explicatie pentru situatia in care, desi OUAI Hidrocado a primit fonduri de peste 500.000 euro pe
baza OG 123 / 2008, in prezent ANIF justifica neaplicarea irigatiilor prin lipsa echipamentului
de udare. Structura existenta a culturilor nu indica un potential de dezvoltare economic al
irigatiilor.  

Masuri de reactivare a sistemului Sistemul Terasa Caracal prezinta un potential pentru


cererea de apa pe acelasi amplasament al proiectului, insa este necesara implicarea fermelor
existente. Statul a asigurat fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de aductiune si a SPP‐urilor,
dar fermierii nu au contribuit cu nimic si nu dispun de echipament de udare
Sistemul Bucsani Cioroiu

Prezentare generala

. Sistemul Bucsani Cioroiu se intinde pe o suprafata de 34.147 ha, din care 18.042 ha sunt
alimentate gravitational; in judetul Olt sunt 27.717 ha, din care 11.612 ha sunt alimentate
gravitational, iar in judetul Valcea sunt 6.430 ha toate alimentate gravitational. In analiza
prezenta este abordata numai suprafata existenta in judetul Olt.

Sursa de apa este raul Olt prin prizele de la acumularea Strejesti si Arcesti.) 

 OUAI. Sunt infiintate patru OUAI‐uri pe o suprafata totala de 20.648 ha: Strejesti ( 2
plot‐uri pe 4148 ha), Dobrina (1 plot pe 1412 ha) , Ganeasa ( 3 ploturi pe 4481 ha) si Piatra Olt
( 6 ploturi pe 10.643 ha). OUAI Piatra Olt are ca principali utilizatori exploatatii mari si a irigat
571 ha in 2009, insa nu a mai irigat in 2010. In cadrul OUAI Dobrina si OUAI Strejesti
predomina legumicultorii, au irigat in jur de 1000 de ha in 2009, insa in 2010 nu au mai irigat.
OUAI Ganeasa este inactiva de la infiintare. Infrastructura de irigatii si structurile agricole.
Sistemul trebuie tratat separat pe cele doua prize din judetul Olt: Strejesti, respectiv Arcesti. In
timp ce in zona Strejesti predomina exploatatiile reduse unde se cultiva, in principal, legume, in
zona Arcesti sunt exploatatii intinse unde predomina culturile de camp.  

In zona Strejesti fermierii au adoptat  destul de mult, chiar anterior lui 2010, irigarea prin
brazda folosind  reteaua sistemului, insa in 2010 au irigat numai prin forajele pe care le‐au facut,
intrucat conducerea OUAI a calculat un tarif de 3000 lei /ha, fata de 1500 lei / ha in 2009 cand
existau subventii. Calculul nu are la baza nicio justificare, dar asa „s‐a presupus” ca o sa  coste,
iar de teama de a nu se plati tariful de catre fermieri, nici nu s‐au mai pornit statiile. La un calcul
simplu impreuna cu conducerea OUAI Strejesti, chiar daca tariful ar fi bine calculat, profitul
minim pe ha al fermierilor este de 30.000 de lei, deci nu s‐ar pune problema neplatii acestuia.
OUAI Strejesti este singura din judetul Olt unde s‐a depus un dosar de finantare pe M 125 a din
PNDR, dar pe aceleasi coordonate ale sistemului, in timp ce utilizatorii iriga prin brazda sau
picurare si foarte putin se mai iriga prin aspersiune. In 2010, o suprafata considerabila se iriga
prin picurare, ca raspuns la utilizarea puturilor si utilajelor proprii. In zona Arcesti, principalul
utilizator potential este OUAI Piata Olt unde s‐a investit masiv prin OG 123/2006 (6.200.000
lei), sistemul este in stare de functionare conform reprezentantilor ANIF Olt si ai OUAI Piatra
Olt, insa s‐a irigat foarte putin in 2009 si deloc in 2010. Posibila cauza este incapacitatea
organizatorica si economica a fermierilor

Priza Strejesti Schimbarea metodei de irigare fata de proiectul initial. In zona sunt
exploatatii de legume, iar fermierii au adoptat metoda de irigare prin brazda utilizand reteaua
interioara a sistemului pana in 2009 (inclusiv prin strapungerea neautorizata a conductelor
subterane) sau prin puturi proprii din 2010. Si metoda de irigare prin picurare este destul de
raspandita, aspersiunea fiind prea putin utilizata.  

Managementul organizatiilor si activitatea agricola desfasurata pregnant individual. Prin


faptul ca se lanseaza tarife fara fundament financiar justificat – 3000 lei / ha  ‐   s‐a ingradit
utilizarea sistemului de catre fermierii care prezinta un potential ridicat pentru cererea de apa.
Justificarea conducerii pentru tarif a fost sa nu se iasa in pierdere, dar pe de alta parte, poate
indica si un nivel ridicat al furtului de apa si al imposibilitatii contorizarii apei ce se distribuie
prin brazda.

Datorita conjuncturii marcate de individualismul fermierilor, administrarea sistemului


necesita o mai buna planificare si coordonare a activitatilor; in momentul de fata nu se observa
vreo administrare a sistemului, ci degringolada, unde fiecare iriga cand vrea, ce vrea si cum vrea.
Fara o buna administrare a cererii de apa, sistemul chiar daca este reabilitat nu va putea face fata
cererii de apa in crestere.  

Priza Arcesti. Fermele nu sunt pregatite pentru irigatii. Reteaua interioara a beneficiat de
fonduri substantiale pentru a fi reabilitata, insa nu s‐a evaluat capacitatea fermelor de a iriga.
Fermele care se presupune ca vor utiliza irigatiile nu au arata ca au capacitatea de a utiliza
irigatiile: nu dispun de o structura a culturilor adecvata cererii de apa si nu dispun de
echipamente de udare suficiente. 

  Masuri de reactivare a sistemului Sistemul Bucsani Cioroiu prezinta o cerere de apa


existenta in aria deservita de priza Strejesti unde suprafata irigata poate creste, dar unde este
necesara o adapatare la metoda de irigatii actuala si la o mai buna administrare a cererii. In aria
deservita de priza Arcesti sunt probleme de capacitate economica a fermelor, chiar daca sunt de
dimensiuni mari si este necesara o evaluare a capacitatii de plata a irigatiilor.

Dimensiunile exploatatiilor si legumele impun o alta proiectare a sistemului astfel incat


sa permita metode de irigatii aplicate individual prin picurare sau prin brazda pe care o folosesc
legumicultorii din zona.

Alte aproape 11.000 de hectare vor putea fi irigate în viitorul apropiat, ăn zona Dăbuleni-
Potelu-Corabia. Și aici au fost înființate organizații ale utilizatorilor de apă, două dintre ele
accesând deja fonduri pe diverse măsuri.

Și proprietarii de terenuri de pe Terasa Corabia s-au constituit în organizații, unele dintre


acestea accesând, de asemenea, măsuri de finanțare a lucrărilor de reabilitare.

„În ceea ce privește Amenajarea de desecare Dăbuleni-Potelu, aducțiune ce alimentează


Amenajarea de irigații Dăbuleni-Potelu-Corabia, suprafața ce urmează a fi reabilitată este de
10.928 ha (o stație de repompare și 103 km de canale), ea se află în stadiul de notă conceptuală
aprobată de CTE ANIF. Tot aici s-au înființat trei OUAI-uri, dintre care una a accesat măsura
125, iar alta – măsura 125 și submăsura 4.3.

Amenajarea de irigații Terasa Corabia se regăsește – potrivit aceluiași document – în


Anexa nr. 1 din PNI, la poziția 70, etapa a doua, suprafața de reabilitat cifrându-se la 35.795 ha
și cuprinzând cinci stații de bază și repompare și 87 km de canale, lucrarea aflându-se
deocamdată în stadiul de achiziție PT și execuție. Aici s-au înființat un număr de 10 OUAI-uri cu
o suprafață totală de 22. 347 ha, din care două au accesat submăsura 4.3, alte trei – cu o suprafață
totală de 4. 712 ha – aflându-se în curs de înființare.
În cadrul Amenajării Sadova-Corabia s-au înființat șapte OUAI-uri cuprinzând o
suprafață totală de 15. 108 ha (una dintre ele accesând submăsura 4.3), alte două OUAI-uri
(suprafață: 2. 813 ha) aflându-se în curs de înființare.

Amenajările de irigații Ipotești 1 Nord, în suprafață de 16. 310 ha, și Frunzaru-Boianu,


care numără 8. 157 de hectare, au fost, și ele, avansate ca propuneri de completare a anexei nr. 1
la Programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, alături de 10 amenajări de
desecare și alte 10 de CES în suprafață totală de aproape 100.000 de hectare.

S-ar putea să vă placă și