CURS 12 – PROTETICA

Aplicarea protezei la gata

agenti de curatare

Aspecte prezentate
 Ce moment al tratamentului il reprezinta aplicarea protezelor
 Aplicarea protezelor:
 Adaptarea mecanica-aceeasi sedinta
 Adaptarea biologica-perioada mai lunga de timp
Aplicarea protezelor precedata de-Control extrabucal

Controlul extrabucal
 Verificarea pozitionarii corecte a dintilor
 Verificarea coectitudinii polimerizarii
 Verificarea prelucrarii-goluri/plusuri/urme ghips/lustru/conformare papile
 Inspectarea si palarea fetei mucozale-asperitati etc
 Limita posterioara-proteza maxilara
 Curatare cu apa si sapun
 Controlul extrabucal-inaintea sosirii pacientului
 Se tin in vas cu apa

Dupa aplicarea in cavitatea bucala

 Aprecierea exacta a portiunilor care declaseaza dureri/delimitare/corectare/verificarea
corectitudinii rascroirii frenurilor
 Intai se controleaza la proteza mandibulara apoi la cea maxilara

 Control stabilitate
 Control mentinere
 Control fizionomie si fonatie
 Echilibrare ocluzala
 Se aplica intai proteza mandibulara

Controlul stabilitatii
 Prin presiuni digitale alternative stanga-dreapta
 Datorita montarii dintilor in afara crestelor
 Sau rezilienta crescuta a mucoasei fixe
 Sau de eventualele atrofii marcate ale osului alveolar
 Torus insuficient foliat

Controlul mentinerii
 Incepe cu pozitia de repaus
 Desprinderea presupune
 Margini lungi/groase/nedegajarea frenurilor/vestibularizarea acc a
frontalilor/xerostomie
 Apoi se aplica teste de succiune
 Presiune oro-vestiobulara/vestibulo-orala/tractiune verticala
Control fizionomie
La toate controalele se aplica la inceput proteza mandibulara
Se evalueaza
-aspectul partilor moi
-forma culoare si vizibilitatea dintilor
Initial se evalueaza fizionomic
-fiecare proteza in parte separat,
-apoi impreuna

Controlul simultan al protezelor

 Dupa controlul simultan d.p.d.v. fizionomic, se trece la controlul contactelor dento-dentare
 Se face controlul relatiilor ocluzale in RC
 Se cauta ca IM=RC lucru care confera siguranta pacientului
 Hartie de articulatie-si proba spatulei

Inainte de a trece la controlul rel ocluzale pacientul este rugat sa muste strans pe doua rulouri
cateva minute

Remedierea contactelor premature

 Deviere rectilinie sagitala-MUDL
 Deviere spre limba-LUBL
 Deviere a mandibulei spre obraz-BULL
 Aceste metode de remediere sunt valabile in cazul montarii normale=(supraocluzie dinti
superiori) a dintilor laterali
 In cazul montarii inverse laterale-rasturnare proteze

Rolul IM in RC
 Stabilizare a protezelor
 Dispersare simultana
 Armonioasa
 A presiunilor ocluzale
 Restabileste adeziunea si succiunea
 Reaplicand protezele pe campul protetic

Daca dintii au fost montati in articulator

 Lejoyeux-reguli pt ocl echilibrat balansata si suprimarea contactelor premature in RC
 CP sup V inf-prezervati=cuspizi activi
 Ceilalti sunt de valoare secundara
 Nici un cuspid activ nu va fi redus decat in cursul unei miscari de diductie;el vajena
contactul bicuspidian al partii opuse

Suprimarea contactelor premature in propulsie

 Regula DUMI=corectarea intereseaza versantele distale superioare/meziale inferioare

Suprimarea contactelor premature in lateralitate

 Se corecteaza din
 cuspizii vestibulari superiori
 Cuspizii linguali inferiori

 Echilibrarea ocluzala se face in mai multe sedinte

 Pentru ca protezele sa se aseze mai bine pe camp
 Sub actiunea presiunilor masticatorii
  Dr asemenea si controlul fizionomic se poate aprecia mai bine dupa cateva zile-integrarea
protezei
 Functia fonetica

Adaptarea biologica
 Se face in timp-toleranta tisulara
 Conditionata si de acceptarea psihica
 Se modifica in functie de capacitatea de realizare a functiilor ADM
 Strans legata de starea emotionala a pacientului
 Increderea in medicul curant
 Comunicare
 Pretentii nerealiste

ADAPTARE BIOLOGICA
 Tine si de acceptarea psihica
 La randul sau aceasta se coreleaza cu particularitatile psihologice ale pacientului edentat
total
 Necorespondenta intre varsta biologica si cea psihica
 Dificultate adaptare-SNC-reactii motorii
 Reactii emotionale declansate de purtarea protezelor

Retusul leziunilor de decubit

 Contactul bazelor cu mucoasa poate provoca leziuni
 Pacientul este chemat la control la 24-48h dupa aplicarea protezelor
 Evidentierea leziunilor se face dupa purtarea protezelor
 Se marcheaza-se retuseaza din baza

Zone in care apar frecvent leziunile de decubit

 Zona Ah
 Vestibular-tuberozitati sau
 Creste edentate retentive
 Fren buza superioara
 Frenuri laterale
 Creasta milohioidiana
 Zona linguala centrala
 Torus mandibular
 Tubercul piriform

Adaptarea functionala
 Restaurarea masticatorie intampina dificultati la inceput
 Papilele gustative
 Scaderea fluxului salivar-medicatie/varsta/patologii diverse
 Medicul trebuie sa indice consumul diversificat de alimente
 In primele zile alimente de consistenta redusa si care creste treptat

 Indicatii privind alimentatia:

 -nu se recomanda muscatul din alimente
 -daca apar plangeri privind bascularea in timpul masticatiei este posibil ca bucatiel mestecate
sa fie prea voluminoase
 Unii pacienti au refles de voma in primele zile (verificarea DVO/poate fi prea mare/Ah)
Agenti de curatare
Igienizarea protezelor

Instruire pacient
Spalare cu apa si sapun
Demonstratie
Perie de unghii
Agenti de curatare-patru tipuri
-enzime
-acizi diluati
-hipocloriti alcalini
-peroxizi alcalini

Enzimele
De tipul: lipazelor, tripsina, amilaza,etc
Dizolva mucina
Saponifica acizii grasi
Dizolva calcificarile
Elimina substantele odorifere
Actiune bactericida
Actiune fungicida

Acizii diluati
HCl 5%
Acid fosforic 15%
Acid acetic (clasicul otet)
In 5 minute se dizolva tartrul

Hipocloritii alcalini
Au actiune bactericida
Dizolva matricea organica a placii bacteriene

Peroxizii alcalini
Sub forma de pulbere
Sau sub forma de comprimate
Amestecate cu apa elibereaza oxigen in solutie efervescenta

Baie ultrasonica-curatat proteze

Stomatite protetice

Definitie
Afectiunea muc bucale caracterizata prin fenomerne inflamatorii determinate de diferiti factori
locali sau sistemici

Factori locali
Agenti fizici-traumatici, termici obiceiuri vicioase-fumat, etc
Agenti chimici-componente ale materialului protezei
Infectii locale microbiene sau fungice
Factori sistemici
Diabet tip 2-predispune la candidoza bucala
Tulburari imunologice/hiv/hipotiroidism
Dieta dezechilibrata medicatie prost administrata
Medicatia are rolul de a reduce infectia, scade morbiditatea,previne complicatiile

Etiopatogenie
Stomatita protetica reprezinta cea mai frecventa complicatie prezenta la nivelul structurilor orale
la pacientii purtatori de proteze totale sau partiale,
in special (maxilare)
Etiologie multicauzala in care mereu se combina mai multi factori din cei prezentati anterior

Aspecte care se coreleaza in aparitia stomatitelor

 Controlul mecanic al placii bacteriene+obiceiuri ale purtatorului de proteze
 Stabilitatea protezei
 Incidenta aparitiei -6luni de la aplicarea protezei-poate fi redusa prin educarea asupra
sanatatii orale
 Incidenta se coreleaza cu purtarea permanenta a protezei

Tipuri
 Stomatita bacteriana-afte bucale/leziuni tuberculoase/leziuni sifilitice
 Stomatita virala-stomatita herpetica
 Stomatita tabagica
 Stomatita protetica

Afte bucale
Cel mai frecvent intalnite ca leziune intraorala
Sunt infectioase, contagioase
Localizare:bolta palatina, mucoasa jugala, planseu
Evolutie rapida insotite de durere intensa
Raspund bine la tratament
Aspect clinic albicios in centru inconjurate de un lizereu intens eritematos
Tratate se vindeca in timp de 7-10zile

stomatita tabacica
Leziuni de culoare albe situate la nivelul palatului dur sau moale
La niovelul zonei care expusa fumului cald
Caracterizat de prezemta papulelor reliefate cu centru rosu-glande salivare minore inflamate cu
modificari metaplastice/ considerate leziuni premaligne

Factor favorizanti in stomatita protetica

 Sistemici
 Fiziologici/disfunctii endocrine/status nutritional
afectat/neoplasme/imunosupresii/AB cu spectru larg
 Locali
 Dieta carbohidrati
 Alcool/tutun/hiposalivatia
 Igiena/purtare permanenta protze
Factori determinanti in stomatita protetica
 Protetici
 Proteze cu echilibru deficitar
 Probl ocluzale/DVO marita/sau micsorata/zone retentive
 Infectiosi
 Colonizare bacteriana si fungica

Semne clinice
 In general asimptomatica
 Aspect congestiv de care pacientul nu e constient
 Edem
 La palpare mucoasa prezinta aspect de tesut friabil
 Unii pacienti prezinta mici sangerari, senzatie de arsura xerostomie sau alterarea gustului

Forme clinice clasificarea Newton-severitate

 Tip I pin ball-cea mai mica severitate-inflamatie localizata, simpla hiperemica
 Tip II-eritem difuz restrictionat la teritoriul mucoasei in contact cu baza protezei
 Tip III cu suprafata granulara sau hiperplazia inflamatorie papilara-raspuns epitelial la
inflamatia cronica-secundar colonizarii microbiene

Exemplificari forme clinice-localizari

Stomatita protetica cls I Newton
Stomatita protetica cls II Newton

Forma cls III Newton-hiperplazia papilara-exemplificare

Hiperplazie papilara in zona distala posterioara la maxilar
Hiperplazie papilara la nivelul torusului palatin

Hiperplazie papilara forma cronica fibroasa

Hiperplazie papilara la nivelul torusului

Stomatita protetica N cls III la 48h dupa suprimarea protezelor
Stomatita protetica N cls III la prezentare

Localizare forma hiperplazie papilara

 Acolo unde baza protezei este instabila fata de campul protetic:
 -palat
 -versant vestibular
 -cresta edentata (in special zonele cu creasta fibroasa)

Prezentare caz-stomatita protetica cu hiperplazie protetica

Edentatie totala unimaxilara cu dinti antagonisti prezenti
Sindrom kelly instalat cu
Fibrozarea crestei frontale maxilare
Scaderea DVO
Aparitia cheilitei angulare
Instabilitatea protezei
Igiena proasta
Stomatita protetica +hiperplazie “papilara” pe versantul vestibular al crestei
Cu suprapunerea factorului microbian
Diagnostic
 Diferential cu:
 -cancerul mucoasei orale
 -stomatita de contact
 -manifestari orale inc adrul afectiunilor autoimune
 -afectiuni orale in afectiunile sistemice

Tratament
 Suprimarea protezei
 Igienizare cu agenti antimicrobieni
 Apa de gura cu clorhexidina
 Laser cu energie joasa-pentru reducerea inflamatiei mucoasei
 Daca este nevoie se indeparteaza chirurgical prin diferite metode insa numai dupa
amendarea fenomenelor inflamatorii si inlaturarea factorului microbian daca exista

Stomatita candidozica-etiologie
 Suprapunerea infectiei candidozice pe terenul cu leziuni inflamatorii al purtatorului de
proteza
 Intretinuta prin igiena deficitara
 Fiind favorizata de varsta, unele afectiuni generale, medicatie

Localizare
 E de tip invaziv
 Candida este saprofita-prezenta peste tot in organism iar daca nr creste peste masura,
devine patogena
 La niv CB-pe mucoase, pe restaurarile protetice, comisuri, buza inf-rar

Candidoza pseudomembranoasa
La nivelul crestelor edentate
La nivelul fetei dorsale a limbii

 Candidoza bucala la dentat arata asocierea cu alte boli generale de sistem:scaderea

imunitatii, diabet, boli de sange, sindromul Sjogren, xerostomia indusa medicamentos
 In general este foarte rara
 Extinderea teritoriului in afara cavitatii bucale apare in cazul cheilitei angulare
 Dar poate afecta si buzele

Candidoza care afecteaza si buza inferioara

Forme clinice
 Acute
 -pseudo-membranoasa
 -eritematoasa acuta atrofica
 -glosita mediana romboida
 Cronice
 -orala cronica-leucoplazica
 -endocrine cu localiz muco-cutanata
 -cronica multifocala
Tratament
 Tratament antifungic
 Verificare: adaptarea bazei protezei/echilibrare ocluzala/DVO/RC
 Igienizare cu periaj minutios
 Noaptea puse in sol cu clorhexidina/hipoclorit de Na diluat (10picaturi/pahar) indepartate
din gura
 Scade iritatia mecanica

Terapia antifungica –dupa confirmare

 Terapie topica
 Clotrimazol/nistatin-per os iar proteza trebuie sa nu mai fie purtata pe parcursul
tratamentului/aplicarea pe fata interna de geluri cu antifungicie-cpatusire proteze cu
material de conditionare+agenti antifungici

Mecanisme de actiune medicamente

 Clotrimazol-altereaza permeabilitatea celulelor si le inhiba cresterea si dezvoltarea
 Nistatin/micostatin-altereaza permeabilitatea prin legarea la gruparile sterol-celula se scurge
 Tratamentul se continua inca 48ore dupa incetarea simptomatologiei

Dispensarizare
 Igienizare si control
 Corelatie cu durata purtarii
 Educarea pacientilor
 Daca e infestata proteza exista 2 posibilitati: se face o alta proteza(respectiv nu se incepe
realizarea unei noi proteze pana ce nu e redusa infectia cu Candida)
 Sau daca infectia se petrece dupa aplicarea protezei nou confectionate se sterilizeaza cu raze
gama.

Complicatii
 Nu s-a raportat malignizarea hip papilare

Prognoza
 Eliminarea fact mecanici cauzali
 Igiena orala buna si admin terapiei antimicotice de obicei amendeaza leziunile inflamatorii si
se vindeca rapid

Educatia pacientului
 Componenta educationala in preventia sanatatii orale
 Lucru calitativ profesional cu pacientii si membrii familiei
 Indicatii de purtare si mentenanta a protezei

Lichen plan
 Poate determina sensibilitate la masticatie/periaj/sensibilitate a mucosei senzatie de arsura
sau durere
 Stare inflamatorie cronica de origine autoimuna
 Necontagios de la o persoana la alta
 Contagios daca in gura exista o leziune
 Temporizare extractii
 Risc cancerigen
Tratamente medicamentoase preprotetice
LICHEN PLAN BUCAL
Lichen plan bucal-afectiune inflamatorie cronica cu etiologie insuf. cunoscuta cu risc de malignizare in
zona aparuta; necesita monitorizare atenta din acest motiv; da senzatie de discomfort, arsura
sensibilitate la atingere (cu alimente sau periaj)
Tratament cu vitaminoterapie
Nu este contagios; Dar necesita tratament inainte de orice procedura chirurgicala in zona deoarece
se “intinde” daca producem o interventie sangeranda inainte de vindecare
Poate aparea si la nivelul limbii (afectarea gustului) sau mucoasei fixe sau planseului bucal
Exista si o forma hipertrofica

Poate afecta si regiunile cutanate si mucoasa vaginala; este o conditie patologica insuficient
cunoscuta
Factori cauzali:hepatita C medicatie pe baza de arsenic, lucrari protetice din aur sau Cr-Ni, anumite
substante chimice