Sunteți pe pagina 1din 676

REABILITARE, INTRETINERE-

MENTINERE SISTEM DE ILUMINAT


PUBLIC IN MUNICIPIUL DEVA

FAZA - STUDIU DE OPORTUNITATE

PROIECTANT
Faza Studiu de Oportunitate

MEMORIU TEHNIC

Cap.1 Date generale.

1.Denumirea obiectului de investitii: REABILITARE, INTRETINERE-MENTINERE


SISTEM DE ILUMINAT PUBLIC IN MUNICIPIUL DEVA-intocmire studiu de oportunitate
2. Proiectant de specialitate: S.C. PROTELCO S.A. Campina
3. Amplasament: Municipiul Deva

Cap.2 Necesitatea si oportunitatea investitiei

Preambul

In conformitate cu Oferta Tehnica si a contractului de servicii incheiat intre Primaria Deva


si SC Protelco SA a fost intocmit prezentul Studiu de Oportunitate pentru obiectivul de investitii
”Reabilitare,intretinere-mentinere sistem de iluminat public in municipiul Deva”,reactualizarea
Regulamentului cadru al Serviciului de Iluminat Public in municipiul Deva si Inventarierea si
verificarea sistemului de iluminat public in Municipiul Deva
Scopul acestui preambul este de a detalia etapele de lucru si a delimita responsabilitatile partilor
implicate, in scopul modernizarii iluminatului public in municipiul Deva, urmarindu-se realizarea
unei proceduri care sa duca la executarea unei infrastructuri de iluminat de calitate, respectand
conditiile impuse unui sistem de iluminat modern si care sa corespunda normelor europene si
nationale.

Mai jos regasiti continutul ofertei tehnice care a stat la baza intocmirii prezentului studiu

Obiective

Principalul obiectiv il reprezinta elaborarea oportunitatii de demarare a unui model de


proiect care sa permita efectuarea unei investii pentru realizarea unei noi infrastructuri de
iluminat.
Aceasta infrastructura trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele:

a) Implementarea unei tehnologi eficiente de iluminat, cu costuri de exploatare si


mentenanta reduse;
b) Uniformizarea sistemelor de lampi folosite pentru iluminatul public precum si utilizarea
de lampi corespunzatoare pentru zonele cu cerinte de iluminare specifice;
c) Configurarea retelei de iluminat si a elementelor principale ale sistemului de iluminat (
linii electrice, puncte de aprindere, masurare , alimentare etc. ) se va concretiza intr-o retea cat
mai simpla si uniforma care sa asigure acoperirea din punct de vedere al iluminatului public a
intregului oras, in conditii de eficienta optima.
d) Posibilitatea upgradarii proiectului in scopul utilizarii stalpilor pentru iluminat ca elemente
de sistematizare multifunctionale. Se pot monta pe infrastructura de iluminat public a prizelor
electrice, in zonele de interes, pentru incarcarea acumulatorilor viitoarelor autovehicule electrice;
f) Identificarea surselor de finantare : Se vor studia atat sursele proprii (bugetul local) prin
care investitia va putea fi suportata, cat si oportunitatea apelarii la diferitele forme de finantare
existente pe piata, printre care :accesare fonduri europene,imprumuturi bancare,parteneriate
public private.
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 2
Faza Studiu de Oportunitate

In scopul implementarii unei tehnologi eficiente de iluminat se vor fi urmarite :


- Asigurarea nivelul luminotehnic corespunzator cu valorile reglementate de standardele
nationale si internationale.Vor fi asigurate nivelele de iluminare si luminanta, uniformitatea
generala, longitudinala si transversala atat pentru iluminare cat si pentru luminanta, pragul de
orbire etc.
- Asigurarea nivelul optim al consumului de energie electrica, in conditiile indeplinirii tuturor
cerintelor, prin alegerea unor surse de lumina eficiente,utilizarea de accesorii pentru surse de
lumina cu pierderi reduse de putere,utilizarea de corpuri de iluminat echipate cu lampi cu
randament mare si costuri de mentenanta redusa, cu grad mare de protectie si cu caracteristici
optice superioare,alegerea unor stalpi optimi functie de fiecare zona studiata.
- Componentele sistemului de iluminat vor fi proiectate in conformitate cu standardele in
vigoare ,prezentandu-se la executie certificate de conformitate.

Livrabile

Principalul livrabil este constituit din documentatia privind oportunitatea de demarare a


proiectului.Aceasta documentatie va cuprinde si un plan la nivel general realizat si pe suport
electronic,pus la dispozitie de beneficiar,plan in care vor fi descrise sumar traseele si catalogarea
lucrarilor propuse a se realiza.
Documentatia nu va cuprinde avize sau acorduri de la foruri competente sau de la
detinatorii de utilitati,fiind recomandat ca dupa parcurgerea etapei de oportunitate sa fie realizat
un Studiu de Fezabilitate detaliat. La intocmirea studiului de fezabilitate se vor respecta
prevederile HG nr. 28/2008, privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnic-
economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiectivele de investitii si lucrari de investitii.
Documentatia de oportunitate va contine calculul luminotehnic, livrand proiectul
luminotehnic atat pe suport de hartie cat si pe suport electronic, evidentiind programul de calcul
folosit.
Solutiile propuse vor respecta conditiile de protectia mediului si protectia muncii in vigoare.
Vor fi evidentiate
-Solutiile care au stat la baza elaborarii oportunitatii, in baza unei dimensionari comparative ;
- Stabilirea preturilor unitare medii pentru evaluarea financiara in conformitate cu solutiile tehnice
elaborate (euro, lei) ;
- Armonizarea solutiilor cu retelele de drumuri si cu celelalte retele de utilitati,ca propunere de
trasee.

Standarde si normative ce se vor respecta :

- HG 490/2011
- CEN/TR 13201-1 Iluminat stradal. Partea 1 : Identificarea clasei de iluminare
- EN 13201-2 Iluminat stradal. Partea 2 : Caracteristici.
- EN 13201-3 Iluminat stradal. Partea 3 : Metodologia de masurare a caracteristicilor
sistemelor de iluminat stradal.
- NP-062-02 – Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal;
- SR EN 60598-1/1994 – Corpuri de iluminat;
- SR 13433 – Iluminatul cailor de circulatie.Conditii de iluminat pentru cai de circulatie
destinate traficului rutier, pietonal si/sau ciclistilor si tunelurilor/pasajelor subterane rutiere.
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 3
Faza Studiu de Oportunitate

Documente ce vor fi puse la dispozite de catre Beneficiar in scopul intocmirii Studiului de


Oportunitate

Se va pune la dispozitia ofertantului Planuri sau Studii topografice si orice alte documente
necesare realizarii in bune conditii a lucrarii.
Va fi pus la dispozitie inventarul actual al sistemului de iluminat asa cum este detinut de
catre Serviciul de Iluminat Public,inclusiv numarul si tipul corpurilor de iluminat,al stalpilor si al
punctelor de aprindere.
Orice taxe solicitate de catre orice autoritate,regie sau institutie vor fi suportate de catre
beneficiar.
Procurarea planurilor,elaborarea studiilor conexe referitoare la date statistice despre
municipiu cad in sarcina beneficiarului si vor fi puse la dispozitie de catre acesta.
Nivelul actual al cheltuielior pentru Serviciul de iluminat va fi pus la dispozitie,reprezentand
data de intrare in elaborarea Oportunitatii.

Scopul proiectului

Scopul intocmirii documentatiei il reprezinta studierea necesitatii si oportunitatii efectuarii


unei investitii pentru modernizarea iluminatului public in municipiul Deva, urmarindu-se realizarea
unui serviciu de calitate care sa asigure conditiile impuse unui sistem de iluminat modern si care
sa corespunda normelor europene si nationale.

Prezentul studiu a fost intocmit la nivel de Studiu de Oportunitate cu component ce pot fi


folosite in viitoare studii de fezabilitate si proiecte tehnice. Pe langa punctele obligatorii ce sunt
necesare a fi cuprinse intr-un Studiu de Oportunitate au fost studiate si alte aspecte care sa permita
o intelegere cat mai buna a situatiei existente precum si a solutiilor optime disponibile pentru
crearea unui SIP performant.

Date preliminare studiu- 128km traseu studiat pe strazi, alei si parcuri.

Furnizor actual electricitate - ENEL Banat

Puncte de aprindere studiate -50 buc.

SIP actual pe componente:

- lungime retea - 244 km

- stalpi iluminat- numar, tip, proprietate - Conform inventor- in baza informatiilor obtinute
de la Beneficiar.

- corpuri iluminat - Conform inventor- in baza informatiilor obtinute de la Beneficiar.

- surse - numar, tip, proprietate - Conform inventor- in baza informatiilor obtinute de la


Beneficiar.

- balast electronic - Conform inventor- in baza informatiilor obtinute de la Beneficiar-date


necomunicate de fostul operator.

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 4
Faza Studiu de Oportunitate

- lungime cabluri pe tipuri - Conform inventor- in baza informatiilor obtinute de la


Beneficiar.

Gradul de functionare a SIP actual- La momentul preluarii de informatii din teren gradul de
functionare al SIP era de cca. 95%. Gradul mai mare de defectiuni a fost identificat pe Calea
Zarandului cu un grad de defectiuni de cca 15% mai mare.

Zonele deficitare sau cu excedent in iluminatul actual-prin intocmire studii luminotehnice


si evaluarea masuratorilor se va certifica oportunitatea. Prezentul studiu de oportunitate contine un
capitol dedicat masuratorilor de teren,la verificari fiind identificate zone fie prea intens fie prea
putin iluminate.

Cap.3 Istoricul amplasamentului si situatie existenta.

Deva, resedinta judetului Hunedoara, este una dintre cele mai vechi asezari din tara
noastra, prima atestare dateaza din 1269, insa descoperirile arheologice efectuate pe teritoriul
Devei arata faptul ca zona a fost locuita inca din epoca pietrei slefuite.

Deva este situata pe malul stang al Muresului, la 187 m altitudine, la poalele muntilor Apuseni si
Poiana Rusca. Orasul beneficiaza de resurse minerale ale muntilor metaliferi si ale muntilor
auriferi.

Deoarece nucleul orasului medieval s-a dezvoltat la poalele Dealului Cetatii, majoritatea
obiectivelor turistice reprezentative sunt concentrate in partea veche a orasului.

Resedinta voievodala din 1307 si centru al unui district militar valah inca din secolul al XIV-lea,
Deva, dominata de Cetate, cunoaste o importanta dezvoltare economica in timpul domniei lui
Iancu de Hunedoara si pe tot parcursul Evului Mediu.

Denumirea Deva se presupune ca provine de la localitatea dacica Decidava din care deriva Dava,
apoi Deva (cuvantul dac "dava" inseamna "cetate" ). Se mai presupune ca denumirea Deva are
originea slava “djevoika” (fecioara). S-a mai incercat asocierea numelui Deva cu legendara Diva,
frumoasa sora a lui Decebal, precum si cu unele cuvinte din sanscrita si sumeriana, iar unele
cercetari recente sugereaza o legatura cu denumirea Dowina.

Dealurile din apropierea oraşului sunt ramificatiile nordice ale muntilor Poiana Rusca (inaltimea
lor maximă fiind de 697 metri) si cuprind orasul ca intr-un semicerc ferindu-l de excese climatice.
Orasul se invecineaza cu muntii Poiana Rusca si mutii Zarandului in vest, cu muntii Apuseni in
nord, cu Magura Uroiului in est.

Deşi prima atestare a Devei datează din 1269, numeroase vestigii, în mare parte conservate la
Muzeul Judeţean Hunedoara, demonstrează că localitatea datează din neolitic, din epoca pietrei
şlefuite (5500-2500 i.e.n.). Numele DEVA se consideră că provine din cuvântul dac "dava"
însemnând fortareaţă sau cetate.

La inceputul secolului XIV Deva era un targ redus ca suprafata în care locuiau nobilimea,
comandantii militari, preotii catolici şi cativa mestesugari. Targul cuprindea o piata de alimente,
un targ de animale, iar la poalele cetatii o statie de postalioane şi un mare birt.

În anul 1453, Iancu de Hunedoara primeste o danie, din partea regelui Ladislau I, Cetatea Devei,
fapt care va conduce la o dezvoltare deosebita a localitatii. Viata grea a taranilor din satele zonei
a continuat insa, în 1514 şi 1524 izbucnind rascoale. Dupa infrangerea armatelor ungare la
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 5
Faza Studiu de Oportunitate

Mohacs în 1526, de catre turci, în absenta unui rege pe tronul Ungariei, Cetatea Devei a fost
disputata intre nobilii Ferdinand de Habsburg şi Ioan de Zapolya.
În timpul revolutiei din 1848 Deva a fost proclamata oras cu consiliu ales, avand autonomie
în conducere. Regimul absolutist din perioada 1848 - 1860 a introdus insa primari numiti,
localitatea fiind pusa sub puterea prefecturii. Aceasta forma a ramas neschimbata şi sub regimul
liberal din anii 1860 - 1866. Din 1886 Deva redevine oras cu consiliu ales.
Anul 1854 a marcat introducerea telegrafului în oras şi primul spital civil iar 1868 intrarea în
gara a primului tren.
În anul 1866 a fost construita o noua primarie pe un loc achizitionat de la Domeniul Fiscal,
în schimbul caselor care formau temnita din cartierul Greci. Dupa 15 ani în 1901 cladirea
Primariei a fost demolata, inaltandu-se pe acelasi loc sediul actual. Sfarsitul secolului XIX şi
inceputul secolului XX au marcat pe fondul dezvoltarii capitalismului în zona, o noua etapa de
prosperitate, Deva reprezentand resedinta pentru multi capitalisti care au investit fonduri în
zonele Hunedoara, Calan şi Muntii Apuseni.
În 1895 ajunge la Deva prima bicicleta, în 1894 prima linie telefonica, în 1901 primul
automobil, în 1905 curentul electric şi cinematograful, în 1908 primul telefon public.

Deva se situează în partea centrală a județu lui Hunedoara, la 45° 52' latitudine nordică și
22° 54' longitudine estică, la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului
mijlociu al Mureșului.
Orașul se învecinează cu munții Poiana Ruscăi și munții Zarandului în vest, cu m unții
Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Dinspre sud, când condițiile atmosferice sunt propice,
se zăresc în depărtare munții Parâng și masivul Retezat.

Date statistice Suprafata: 1753 ha

Intravilan: 500 ha

Extravilan: 10500 ha

Populatie: 72661

Nr. locuinte: 25000

Nr. gradinite: 9

Q Nr. scoli: 6

Nr. licee: 11

Numele localitatilor aflate in administratie: Cristur, Bârcea Mică, Archia

Activitati specifice zonei: Industrie, Comerţ, Prestări servicii, Administraţie publică

Activitati economice principale: Industrie, Comerţ

Obiective turistice: Dealul Cetăţii dotat cu o modernă telecabină, Palatul "Magna Curia",
Rezervaţia naturală Bejan, Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, Biserica ortodoxă "Buna Vestire",
Mânăstirea Franciscană, Centrul de pregătire olimpic de gimnastică, Complex Aqua Land,
Centrul istoric al oraşului

Proiecte de investitii:

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 6
Faza Studiu de Oportunitate

-Un nou corp de clădiri în incinta Spitalului Judeţean


-Fluidizarea traficului rutier prin: parcări laterale pe toate străzile oraşului, sensuri giratorii
-Modernizarea reţelei de apă, canal
-Modernizare străzi pe 80% din suprafaţa municipiului Deva
-Spaţii comerciale: Carrefour, Bricostore, Kaufland

In data de 04.02.2014 Conducerea Primăriei Deva a prezentat „Strategia pentru dezvoltare


durabilă a municipiului Deva 2014 - 2020”, un proiect pe care locuitorii municipiului sunt invitaţi să
îl dezbată.
Planurile administraţiei locale a municipiului Deva pentru următorii şase ani au fost
prezentate sub forma unui document de aproape 700 de pagini, denumit Strategia de Dezvoltare
a Devei 2014 – 2020.
Locuitorii din municipiu sunt invitaţi să consulte documentul şi să îşi spună opiniile despre
acesta, iar dacă îşi doresc să îi aducă îmbunătăţiri, să se adreseze primăriei. Proiectul va fi supus
dezbaterii publice.
Strategia de dezvoltare durabilă a Devei va putea fi consultată pe pagina de Internet a
Primăriei Deva, iar proiectul va fi suspus votului în Consiliul Local al Devei, până la data de 1
aprilie 2014.

Serviciul de Iluminat Public al Primariei Deva este destinat satisfacerii unor cerinţe / nevoi
de utilitate publică şi anume:
- ridicarea gradului de civilizaţie, confortului şi calităţii vieţii
- creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă
- asigurarea siguranţei circulaţiei rutiere şi pietonale
- punerea în valoare, printr-un iluminat arhitectural şi ornamental adecvat a zestrei arhitectonice şi
peisagistice
- realizarea unei infrastructuri edilitare moderne
- funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică a
infrastructurii aferente serviciului de iluminat public

Pentru determinarea starii actuale a Sistemului Public de Iluminat, in cadrul dezvoltari


studiului de oportunitate s-au parcurs urmatoarele operatiuni:

1) Studierea datelor existente


Documentele continand datele tehnice ale componentelor Sistemului Public de Iluminat (SPI) au
fost analizate din punct de vedere al:
- Eficientei
- Vechimi
- Destinatiei
- Caracteristicilor luminotehnice
- Utilizare/amplasare corecta a componentelor
- Corelarea acestor caracteristici raportat la necesitatea existenta

2) Preluarea de date din teren


In perioada 11.02.2014 – 14.02.2014 au fost efectuate masuratori luminotehnice pentru
determinarea eficientei SIP, din punct de vedere al cantitatii de lumina generata de SIP.
Pentru masurator a fost utilizat un sistem de masurare a luminozitatii care are la baza o camera
CCD-Digitala, de tip Technoteam LMK98-4, cu lentile fotosensibile interschimbabile. Aceatsa
camera este legata la un PC care prin intermediul unui program special permite capturarea de
imagini, iar in urma prelucrarii prin intermediul aceluiasi program se obtin parametri luminotehnici

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 7
Faza Studiu de Oportunitate

ai zonei masurate. Principalul parametru obtinut prin aceasta metoda este cantitatea de lumina
pe unitatea de suprafata [Cd/m²].
Operatiunea de masurare se efectueaza pe timp de noapte, in conditii atmosferice adegvate (fara
ceata, carosabil uscat), prin montarea camerei pe interiorul parbrizului unui autoturism. Pentru ca
parametri masurati sa nu fie distorsionati de caracteristicile optice ale parbrizului, inainte de
inceperea masuratorilor se determina un factor de corectie care sa anuleze efectele acestuia si
se introduce in program.

Un exemplu al operatiuni de masurare si prelucrare pentru obtinerea parametrilor poate fi


observat in imaginea de mai jos.

Locatie Min Max Medie


1 0,9846 7,457 2,188

3) Comparare Existent / Necesar


In urma masuratorilor si a studieri datelor tehnice ale SIP s-a determinat starea reala
existenta in teren. Comparand caracteristicile SIP reale cu caracteristicile impuse prin normativele
de specialitate se pot determina masurile, eficiente si dun punct de vedere financiar, ce se impun
pentru a aduce parametri SIP existent la valori normale.

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 8
Faza Studiu de Oportunitate

Cap.4 Cerinte si descriere proiect.

Cerintele de performanta ce trebuiesc atinse pentru noul sistem de iluminat sunt urmatoarele :

-Alegerea unei tehnologi eficiente de iluminat, cu costuri de exploatare si mentenanta


reduse;
-Uniformizarea sistemelor de lampi folosite pentru iluminatul public precum si utilizarea de
lampi corespunzatoare pentru zonele cu cerinte de iluminare specifice;
-Implementarea unui sistem central de comanda care sa permita controlul, reglarea si
supravegherea de la distanta, precum si interconectarea in retea a corpurilor de iluminat;
-Configurarea retelei de iluminat si a elementelor principale ale sistemului de iluminat ( linii
electrice, puncte de aprindere, masurare , alimentare etc. ) se va concretiza intr-o retea cat mai
simpla si uniforma care sa asigure acoperirea din punct de vedere al iluminatului public a
intregului oras, in conditii de eficienta optima.
-Utilizarea stalpilor pentru iluminat ca elemente de sistematizare multifunctionale
Acest lucru presupune o dezvoltare a proiectului pe mai multe directii ,prin proiect
identificandu-se zonele de amplasare pentru urmatoarele tipuri de retele :
-Variantele de montare a unor prize electrice, in zonele de interes, pentru incarcarea
acumulatorilor autovehiculelor electrice;
-Variantele de amplasare echipament si realizarea unei retele wireless pentru acces la
internet

Principala directie de dezvoltare a studiului de oportunitate este

1) Reabilitare iluminat public

Avand ca scop :
-Oportunitatea implementarii unei tehnologi noi, eficiente cu costuri de exploatare reduse;
-Reducerea pierderilor;
-Crearea unui sistem unitar;
-Oportunitatea crearii unui sistem de comanda centralizat;
-Uniformizarea distribuitiei iluminatului public;
-Aigurarea unei iluminari optime si eficiente;
-Utilizarea stalpilor de iluminat ca si elemente de sistematizare pe verticala;
Pentru stabilirea variantelor constructive studiate se vor avea in vedere incorporarea in sistem a:
-Corpurilor de iluminat eficiente cu caracteristici cerute de normativele nationale si
europene;
-Elemente de reglare si comanda fiabile;
-Element (consumatori) cu consum si pierdere de putere redus;
componente unitare, usor de inlocuit , compacte, cu costuri de intretinere reduse

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 9
Faza Studiu de Oportunitate

In stransa legatura cu proiectele de dezvoltare ale Primariei Deva si-n scopul integrarii
tuturor investitiilor intr-un Masterplan, prezentam mai jos acele investiti identificate de Beneficiar
ca anexa a prezentului studiu.

2) Retea de acces internet wireless

In cadrul studiului asupra oportunitatii se propune si implementarii unui sistem wireless


(Wlan) se va tine cont printre altele si de:
-Acoperirea cat mai buna a zonei studiate;
-Acces sigur si facil la retea;
-Asigurarea unui trafic suficient pentru traficul de date obisnuit.

Pot fi amplasate microemitatori in benzile b/g in zonele de agrement din perimetrul studiat.
Interconectarea echipamentelor de sol va fi realizata prin inelul de fibra optica ce
interconecteaza si celelalte subsisteme.

Analiza zonelor ce se doresc a fi conectate

Conform cerințelor formulate de către beneficiar am marcat pe hartă zona de interes,


ținând cont de delimitările stradale.

Analiza privind implementarea sistemului wireless 2.4 GHz, standard 802.11 b/g/n

Analiza privind amplasarea Access Point-urilor trebuie realizată cu ajutorul unui program de
proiectare radio specializat, ținându-se cont de aspectul particular al fiecărei zone: parc, zonă
urbană deschisă, zonă urbană cu clădiri. Se va realiza analiza atât din punctul de vedere al
acoperirii wireless a zonelor menționate mai sus, cât și din punctul de vedere al alocării canalelor
radio conform standardului IEEE 802.11, pentru a evita interferențele în spectrul radio.
Echipamentele luate în calcul trebuie sa respecte standardul IEEE 802.11 și sunt destinate
pentru acoperire outdoor, rețele de tip wireless mesh. În acest tip de rețea, Access Point-urile
sunt sincronizate între ele iar, în cazul în care un AP nu mai funcționează, traficul de date de pe
acest AP se direcționează (rutează) pe altă cale de transmisie, schimbarea fiind insesizabilă de
către utilizatorul final. De asemenea, un mare avantaj al acestui tip de rețea este că nu este
nevoie de o conexiune internet la fiecare din Access Point-uri, un astfel de Access Point putând
comunica cu un altul și funcționa ca punct de retransmisie a datelor.

In funcție de topologia finală a rețelei vor fi necesare mai multe puncte de interconectare.

O schema de interconectare propusa este regasita in desenul de mai jos.

Cat 7

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 10
Faza Studiu de Oportunitate

Comanda
LWL
centrala cu
Router

Antena W-lan cu
Accesspoint

Distribuitor cu
Switch
Server

Centralizator cantitati pentru sistemul wireless

NrCrt Item Cantitate


1 Wireless AP 2.4 GHz
b/g/n (inclusiv licență folosire AP în sistem 60
wireless mesh)
2
Cutie exterior pentru punctele de
30
interconectare

3 Puncte de acess (AP) 60

3) Retea de alimentare cu energie electrica a autovehicolelor electrice

Avand ca scop:
-Stabilirea dimensiunii acestui sistem (numar de puncte de incarcare) in raport cu
tendintele pietei in achizitionare de autovehicule electrice;
-Stabilirea zonelor de interes in care aceste puncte de incarcare se vor amplasa, pentru a
deservi cat mai multi beneficiari (rutele de tranzitae, zone cu trafic ridicat).
De comun acord cu Primaria Deva au fost propuse urmatoarele locatii care sa
permita montarea statiilor de incarcare a acumulatorilor pentru autovehiculele electrice :

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 11
Faza Studiu de Oportunitate

Nr
. Zona amplasare Incarcator electric Auto
1 Pata Unirii
2 Calea Zarandului zona complex Comercial
3 Calea Zarandului zona Strada Horea
4 Cetade Deva zona Str Stadionului

Asftel,pentru fiecare locatie se propune amplasarea a doua statii care sa permita racordul
simultan pentru minim 8 autoturisme.

Pentru statiile de alimentare autoturisme electrice se propun, fara a fi restrictive,


urmatoarele caracteristici tehnice :

-Carcasa din aluminiu si otel ioxidabil cu suprafata de calitate, in culoare ceruta de


beneficiar
-Muchii si colturi tesite.
-Panou iluminat.
-Protectie antiefractie.
-Incuietori sigure.
-„Pompa Electrica“ cu prize cu protectie la puterea nominala (16A)
-protectie la supratensiune (conductor de supratensiune)
-„Pompa Electrica“ este executata pentru consum redus de energie
-Prize:
4 prize CEE 3x16A 230VAC.
sau 1 priza CEE 5x16A 400VAC si 3 prize CEE 3x16A 230VAC.
sau 2 priza CEE 5x16A 400VAC si 2 prize CEE 3x16A 230VAC.
sau 1 priza CEE 5x32A 400VAC si 3 prize CEE 3x16A 230VAC.
sau 1 doza de alimentare conform IEC 62196 32A 400VAC si 3 prize CEE 3x16A
230VAC.
sau doza de alimentare conform IEC 62196 32A 400VAC si 2 prize CEE 3x16A 230VAC.
sau 1 doza de alimentare conform IEC 62196 32A 400VAC, 1 prize CEE 5x32A 400VAC
si 2 prize CEE 3x16A 230VAC
Dimensiuni: Soclu: 490x440x240mm / Echipament: 490x1228x250mm
inaltime totala maxima 1820mm (inclusiv o antena WLAN si fundatie de beton max. 100mm)
Greutate: ca. 40-50kg
Protectie: IP44
Clasa de protectie: I
Tensiune: 230V/400VAC 50Hz
Putere nominala: 32A / 50A
Interval de temperatura in care functioneaza: -30°C pana la +50°C
Umiditate realtiva din aer: 15-100%.
Utilizare pana la altitudini de2000/3000m.
Norme: verificat vonform EN 60439-1-3 si utilizat conform ÖVE E 8001 si EN 61851-22
Cablaje:
Intrare maximal 5x50mm² Al/Cu
Iesire maximal 5x50mm² Al/Cu

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 12
Faza Studiu de Oportunitate

Statiile de alimentare trebuie sa corespunda claselor care impun rezistenta la deteriorare


prin forta proprie/personala,recomandata fiind chiar alegerea unor statii care sa permita si
rezistenta impotriva deteriorarii cu ajutorul de scule (rangi, levier, etc) sau alte obiecte).
Totodata este recomandata instalarea de senzor alarmare in cazul deschiderii
compartimentelor/usilor

Mai jos regasiti un exemplu de astfel de echipament :

Variante constructive:

Varianta 1:
„Pompa electrica“ este compusa doar din parti mecanice si dotata cu sisteme de
protectie,fara sisteme inteligente si iluminat.

Varianta 2: (in plus fata de varianta 1)


„Pompa electrica“ este iluminata si prevazuta cu un sistem de citire (fara atingere) de
cartele RFID sau sistem de citire de cartele magnetice.
Supravegherea incarcarii prin masurarea consumului. (masurarea nu este exacta)
Legarea in retea a mai multor coloane prin LAN, WLAN, LWL sau HSDPA.
Identificare automata a conectarii si deconectare automata la terminarea incarcarii sau
deranjamente/intreruperi.
Dupa deconectare, priza de alimentare este scoasa de sub tensiune.
Optional exista si module software.

Varianta 3: (in plus fata de varianta 2)


Masurarea consumului de energie electrica se realizeaz cu aparate omologate

Domeniu de aplicare: Varianta 2+3


Zonele in care acest serviciu este inclus intr-un pachet pausal.

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 13
Faza Studiu de Oportunitate

Varianta 4: (in plus fata de varianta 2)

Posibilitate de plata directa cu cardul/bancomat.


Este necesara o conexiune la internet

Domeniu de aplicare:
In zonele publice in care beneficiarul plateste acest serviciu direct la „pompa“.

Optiuni:
Displlay color 8,4 toll, incepand cu varianta 2 este posibila si reclama.
(Softwaremodul ESA POWER, necesita Web).Inforamtiile sau reclamele afisate pot fi
actualizate prin internet.

Conditii pentru amplasare:

Conexiunea la punctul de alimentare sa nu depaseasca 350 m intrucat diamentrul maxim


al cablului de alimentare nu poate depasi 50mm².

Alimentare este posibila si din distribuitorii noi ai sistemului de iluminare publica:

Pentru ca un distribuitor ai sistemnului de iluminare sa poata alimenta o astfel de statie de


alimentare este necesar ca acesta:
Sa fie dimensionat corespunzator
Alocarea de rezistente/puteri mai mari.
Cresterea dimesiuni cablurilor.

Masuri constructive:
Se considera pentru sapatura doar 10 m in plus intrucat restul sapaturii se realizeaza
pentru partea de iluminat public.

Costuri permanente:
Chirie server
Costuri pentru servcice/revizie

4) Directie ulterioara de dezvoltare-Monitorizare trafic si sistem Net City

Avand ca scop:
-Implementarea unui sistem eficient si fiabil care sa indeplineasca conditiile impuse de zona
studiata.

La dimensionarea sistemului de monitorizare se va tine cont de:

-Configuratia zonei studiate;


-Necesarul de informatii ce trebuiesc preluate, prelucrate si stocate;
-Armonizarea acestui sitem cu noul sistem de iluminare publica.

Pe strazile prevazute cu un astfel de sistem vor fi amplasate separat cabluri cu fibra optica (96
fibre).
Pentru acoperirea strazilor cerute sunt necesare 36 km de cabluri cu 96 de fire, amplasate in 36
km de tub.Realizarea unei infrastructuri de comunicatii poate fi corelata cu un viitor proiect de tip

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 14
Faza Studiu de Oportunitate

Net-City care sa permita gazduirea in infrastructura de comunicatii a retelelor de fibre optice ale
diferitelor operatori.

Cap.5 Obiectivele investitiei.

Prin modernizarea retelei de iluminat vor fi atinse urmatoarele obiective :


-Va fi asigurat nivelul luminotehnic corespunzator cu valorile reglementate de standardele
nationale si internationale.Vor fi asigurate nivelele de iluminare si luminanta, uniformitatea
generala, longitudinala si transversala atat pentru iluminare cat si pentru luminanta, pragul de
orbire etc.
-Va fi asigurat nivelul optim al consumului de energie electrica, in conditiile indeplinirii
tuturor cerintelor, prin alegerea unor surse de lumina eficiente,utilizarea de accesorii pentru surse
de lumina cu pierderi reduse de putere,utilizarea de corpuri de iluminat echipate cu lampi cu
randament mare si costuri de mentenanta redusa, cu grad mare de protectie si cu caracteristici
optice superioare.
-Toate componentele sistemului de iluminat vor fi proiectate in conformitate cu standardele
in vigoare ,prezentandu-se la executie certificate de conformitate.
In orasul Deva exista 45 km de strazi principale si 64 km strazi secundare. Strazile
principale sunt iluminate pe ambele parti si vor fiind asimilate cu distanta de 90 km (41%).
Rezulta astfel o lungime totala studiata de 218 km.
Strazile principale 90km vor fi calculate cu lampi cu capacitate de 140 Watt de tip Iridium 2
(cu lampa cu descaracare CosmoPolis) sau cu module LEDGINE 2 (cu capacitati pana la 199 W)
cu distante de 38 m si o cantitate de 2368 lampi.
Strazile secundare vor fi calculate cu lampi cu capacitatea de 100 Watt de typ Selenium
(Cu vapori de sodiu cu balast conventional) si distante de 30 m si o cantitate de 2133 de lampi.
Totalul este de 4661 din care 160 sunt stalpi ornamentali. Distanta de128km reprezinta distanta
strazi si alei intre blocuri.
Vor fi luate in considerare cca 700 de intersecti, pentru care se vor mai prevedea cate 2
lampi. Acelasi principiu se aplica si la trecerile de pietoni.
Astfel au fost obtinute urmatoarele date: 1400 buc. Intesectii cu 100Watt
1400 buc. Treceri de pietoni cu 100Watt
Parcurile vor fi iluminate cu 1000 lampi in locul celor 720 lampi actuale, insa cu o
capacitate de 50 Watt/lampa.
Monumentele ce vor fi iluminate se considera a fi 50 de bucati. Acestea vor fi iluminate cu
lampi de 50 watt si un numar de 10 lampi per monument, rezultand un numar de 500 de lampi de
50 watt.
Momentan exista 147 de puncte de aprindere(puncte materializate pe planul anexa al
prezentei documentatii). Acestea vor fi reduse la 100 de puncte .Pot fi prevazute 50 de puncte de
aprindere cu 80 de amperi dar se estimeaza amplasarea doar a 4 puncte de alimentare pentru
autoturisme electrice cu intensitati de 63 Amperi.
Retelele de alimentare pentru distribuitorii cu puncte de alimentare pentru autoturisme (4
de bucati) vor fi asigurati cu 100 amperi si necesita o alimentare cu cabluri 5x50mm². Astfel
pentru o distanta medie de 350 m sunt necesari maxim 17,5 km de retea(pentru maximul posibil).
Restul de 50 de distribuitori necesita o capacitate medie de 13,59 KW.
Distribuitorii vor alimenta in medie 109 lampi cu o capacitate medie de 124,2 Watt (inclusiv
20% pierderi).
Pentru a se evita caderile de tensiune, lampile aferente fiecarui punct de distributie vor fi
impartite pe 6 linii, fiecare cu cca. 18 lampi rezulatnd astfel o capacitate medie de cca. 2300 Watt
si 16 amper.
Lungimea liniei de alimentare nu va depasi 600 de metri.
Alimentarea pentru aceste linii vor avea in medie 370 m.
Astfel: 370 x6x100= 222 km 5x10mm².
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 15
Faza Studiu de Oportunitate

Alimentarea pentru distribuitori se realiza pe distante de 350 m 50 debuc. 13,59KW, 35


amperi si sectiune 5x16mm².
Astfel 350x50 =17,5 km 5x25mm².

Se vor considera si 200 de camere, alimentate LWL.


Astfel 200x370m=74km LWL

Considerente de economisire de energie electrica prin reducerea iluminarii pe timp de


noapte intre 23:00-05:00 :

Sistemul actual de iluminat are o capacitate medie de 195,27 W, inclusiv 20% pierderi prin
balast.
Consumul de energie anula la o functionare de 3900 ore ajunge la 6.056.817 kWh.
Astfel se ajunge la o emisie de CO² = 3876,36 tone (0,00064t/kwh x 6.056.817 kwh).

Astfel orele anuale de functionare de 3900 ore se vor considera astfel:


- 2190 cu diminuare de intensitate
- 1710 normale

Toate punctele de iluminare (10934) au astfel un consum anual fara reducerea intensiatii de:
1359 kWh x 3900h = 5300100 kWh.

Prin diminuare pe timp de noapte :


1359kWh x 2190h minus ca.35% = 1934536,5 kWh
1359kWh x 1710 2323890 kWh

Rezulta un consum de 4258426,5 kWh

Reducerea emisiilor de CO² prin reducerea intensitati este de 3876,36-2725,39 =1150,97


tone/an.

Ipoteza de lucru pentru realizarea viitorului sistem de iluminat:

Actual Necesar
Puncte de iluminare 7953 10934
€ €
Costuri pe energie anuale 700.000,00 523.786,00

Mentenanta 100.000,00

Intretinere 175.000,00
Consum energie kW/h 6056817 4258426
Emisii CO² 3876,36288 2725,39264
Puncte de aprindere-alimentare / Trafo 147 100
Capacitate per punct de iluminare in Watt 195,27 124,2

Propunere pentru stalpi:

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 16
Faza Studiu de Oportunitate

Stalpi noi vor fi confectionati din otel si vor avea la partea inferioara un capac pentru
vizitare.
Majoritatea stalpilor vor fi prevazuti cu consola. Lungimea consolelor va fi determinata in
cadrul fazei de proiectare.
In general pentru strazile principale si cele secundare/zone locuinte vor fi utilizati stalpi de
10-12 m.
Locurile de parcare si zonele pietonale vor fi prevazute cu stalpi de cca 4 m cu corpuri de
iluminare decorative.

Propunere privind tipul lampilor:

Pentru strazi principale-45km

Lampi de pana la 150W: CosmoPolis si LED-gine, (lumina alba).Se au in vedere lampi


Philips
Irridium 2: Cosmo polis, Ledgine si cu sodiu sub presiune.
Koffer 2: identic ca Irridium2 dar se poate folosi si la zone pietonale.

Strazile principale vor fi iluminate pe ambele parti, datorita latimi mari - latimi de la 10,5-
25m (pana la 7 benzi) pentru care sunt ideale inaltimi de stalpi de 10-12m, cu distanta intre
acestia de pana la 50 m.

Pentru strazi secundare/zone locuinte-64km

Lampi cu sodiu sub presiune de max.100W. Exista posibilitatea ca in anumite puncte critice sa fie
necesara utilizarea celor de max 150W. (lumina galbena).
Irridium 2: Cosmo polis, Ledgine si cu sodiu sub presiune.
Koffer 2: identic cu Irridium2 insa posibile si pentru zone pietonale.

Aceste strazi vor fi iluminate pe o singura parte in zonele in care este posibil.
In general aceste strazi au latimi de pana la 10,5 m (pana la 3 benzi).
Stalpi avuti in vedere pentru acestea au inaltimi de 10-12m cu distanta de pana la 30 m
intre acestia.

Calcularea tuturor distantelor precum si alegerea in detaliu a produselor se poate realiza


doar in faza de proiectare efectiva conform EN 13201.
Pe cat posibil se incearca refolosirea stalpilor vechi sau a cablurilor existente in masura in
care starea fizica a acestora o va permite.

Surse de lumina propuse:

-CosmoPolis - Lampa cu descarcare in halogen.


-Lampi cu vapori de sodiu.
-LED

MASTER CosmoWhite:
Capacitate: 45 W (4300 lm; 18 000 h), 60 W (6900 lm; 24 000 h), 90 W (10 450 lm; 30 000 h)
si 140 W (16 500 lm; 30 000 h).
Posibilitate dimming, care reduce la randul sau consumul de energie.

Lampi cu vapori de sodiu MASTER SON-T: 70 W (5900 lm; 28 000 h), 100 W (10 200 lm; 32 000
h) si 150 W (17 000 lm; 32 000 h)
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 17
Faza Studiu de Oportunitate

LEDGINE-Modul poate fi aplicat in 3 variante:


-ComfortLine – pentru crearea unei atmosfere calde (48 LED, lumina calda alba - Tc = 3000 K,
Ra ≥ 80, capacitate specifica 59 lm/W),
-GreenLine - pentru consum redus (40 LED, lumina neutrala alba - Tc = 4000 K, Ra ≥ 70,
capacitate specifica 85 lm/W),
-EconomyLine – produs economic (32 LED, lumina rece alba Tc = 5600 K, Ra ≥ 70, capacitate
specifica 75 lm/W).

Comanda sistemului de iluminat:

Sistemul de management este o componenta a unui sistem inteligent (Smart Grid).


Printr-un semnal de comanda pot fi comandate dintr-un singur punct de „Dispecerat“ toate
punctele de aprindere sau lampi in parte.
Un astfel de sistem de comanda este City-Touch, care permite supravegherea
componentelor si a starii sistemului de iluminat.

Alte avantaje:
-Defectiunile pot fi recunoscute instantaneu.
-Reviziile pot fi planificate pe anumite directii
-Prognozele asupra consumului pot fi estimate mai precis.
-Intensitatea iuminarii poate fi reglata in parte pentru fiecare lampa
-Inventar digital a tuturor componentelor
-Vedere de ansamblu permanenta asupra costurilor

Orasul Deva cuprinde o multitudine de strazi cu profile diferite. Se desprinzand astfel 3


situatii, cu valori luminotehnice diferite: B1, D2 si E2. Astfel pe langa structrarea si orientarea in
interiorul localitatii, acest sistem astfel determinat confera si o coerenta vizuala a orasului. Iar prin
alegerea unei surse de lumina de calitate se mareste calitatea insa cu o crestere a consumului de
energie.
Astfel un punct important in cadrul viitorului proiect de executie este acela de a adapta
consumul de energie functie de specificul local.
Proiectul de execuie va cuprinde toate elementele orasului prin considerarea efectelor
acestora:
• O grupare pe tipuri a sistemului stradal,
• O evidentiere marita a zonelor,
• Evidentierea centrului si a zonelor importante,
• Accentuarea monumentelor, pasajelor sau caldiriilor de patrimoniu
• Integararea in aspectul nocturn a cladiriilor inalte,
• Parcuri, cu iluminare orientata la conditiilor naturale care sa asigure siguranta trecatorilor.
Cu ajutorul iluminatului public, spatiul public din interiorul localitatii devine accesibil pe timp
de noapte. Simbioza intre lumina si mediu joaca un rol important in arhitectura urbana. Este
important ca iluminatul public sa nu fie tratat doar ca tema tehnica. Combinarea unei iluminari
functionale si estetice produce o sinergie asupra comfortului vizual, perceptiei spatilor si abunei
dispoziti. O astfel de ambianta se poate obtine prin alegerea corpurilor de iluminat si surse de
lumina potrivite montate la inaltimi adecvate. Aceasta inseamna ca sunt de avut in vedere nu
doar cerintele pentru asigurarea traficului ci si aspectele economice si turistice. Prin poportionare
adecvata caile de circulatie simple pot fi transformate in zone pietonale care atrag populatia in
zona respectiva si ajuta la crearea de harti mentale folosite la orientarea pe timp de noapte.
Totodata se poate obtine o accentuare a caracterului geografic si a conformatiei spatiale care
determina morfologia localitatii. Proiectarea luminotehnica nu se limiteaza doar la cerintele

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 18
Faza Studiu de Oportunitate

referitoare la parametri de iluminare ci cuprinde si aspecte referitoare la perceptia umana


implicand astfel si parametri obiectivi si subiectivi.
Transpunerea unui nou sistem de iluminare in orasul Deva poate fi realizata prin parcurgerea
urmatoarelor etape:
 Determinarea stadiului actual,
 Estimarea anvergurii modernizarii,
 Identificarea alternativelor,
 Evaluarea alternativelor,
 Elaborarea conceptului de modernizare,
 Verificarea modalitatilor de finantare,
 Luarea deciziei, executie si control.
Aceasta reprezinta in practica un proces iterativ cu integrarea pe de o parte a administratiei
locale si a specialistilor pe diferite domenii pe de alta (priectanti, constructori, etc).

Scopul general al proiectului de Modernizare si construire a unui sistem public de iluminat


nou in orasul Deva il reprezinta eficientizarea costurilor aferente serviciului de iluminat public
(IP), imbunatatirea impactului acestuia asupra mediului si astfel oferirea unui iluminat public
calitativ, estetic, modern si eficient locuitorilor precum si turistilor din orasului Deva. Acestuia
apartin iluminatul stradal, iluminatul orasenesc (piete, parcuri, zone pietonale, zone centrale)
precum si iluminatul tunelelor si a drumurilor nationale de pe teritoriul orasului..

Proiectul descrie activitatile necesare de realizat pentru indeplinirea obiectivelor generale


ale proiectului. Este evident ca:
• Inlocuirea corpurilor de iluminat si a surselor de lumina existente prin corpuri de iluminat
ergonomice si luarea in considerare a cerintelor luminotehnice conform EN 13201 partea 1 la 4
contribuie la scaderea costurilor pentru fiecare punct de iluminat si la o protectie sporita a
mediului (o reducere semnificativa a luminarii in sus, reciclarea lampilor, surselor de lumina si a
aparatelor),
• Prin realizarea lucrarilor de schimbare a stalpilor (optimizarea pozitiei, inaltimii, bratului,
aliniamentul si inclinarea corpurilor de iluminat in raport cu suprafata carosabilului) a braturilor si
a cablurilor de conectare se vor indeparta carentele sistemului de iluminat public din orasul Deva
Nota: Acest pas poate fi realizat in doua varinate – prima varianta ar fi inlocuirea imediata a
lampilor vechi si reconstruirea distribuitorilor si a punctelor de aprindere, a doua varianta o
reprezinta o solutie mai complexa care include printre altele si inlocuirea tuturor stalpilor de beton
si a instalatiei de alimentare.
• Prin reductie si inlocuirea distribuitorilor invechiti ai sistemului de iluminat public (DIP) si
printr-o operare corecta (intensitatea Iluminatului, managementul timpilor) se contribuie la
economisirea de energie in sistemul de iluminat si la o reducere semnificativa a costurilor de
intretinere a intregului sistem de iluminat public a orasului,
• O inspectare conform normelor europene, la fiecare 4 ani, pentru determinarea starii
instalatiilor si aparatelor fixe.
Specificatia tehnica a proiectului general a sistemului de iluminat cuprinde:
• Stabilirea spatiului iluminat, trasee de trafic (strazi, piete, intersectii si altele, clasa traseelor
de trafic, clasa de iluminare a traseelor de trafic),
• Parametri energetici si luminotehnici a surselor de lumina ( sistemul intenational de
codificare a lampilor – ILCOS, capacitatea nominala, culoare, durata de viata, etc),
• Parametri energetici si luminotehnici ai lampilor (amplificarea luminii, gradul de eficienta,
emisiile de lumina, tipul protectiei parti electrice si luminotehnice, clasa de protectie a lampilor,
tipul balastului, materiale, factorul de reducere, etc.),
• Pozitia lampilor in raport cu traseul de trafic (ordonarea lampilor, distanta intre punctele de
iluminare, inaltimea de pozitionare a lampii, brat, aliniament si inclinare in raport cu suprafata
carosabilului, tipul stalpului, stabilirea locului de instalare in schita),
• Informatii asupra prametrilor luminotehnici realizati pe trasee conform EN 13201 partea 1
pana la 4 (luminanta, uniformitate, culoarea lumini, pragul de orbire,
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 19
Faza Studiu de Oportunitate

• Cablaje si distribuitori – tip si grosime a cablurilor, parametri distribuitorilor ( tip, dotare,


elemente de protectie, masurare si comutare, elemente de comanda, in cazul in care acestea
exista),
• Tipul de comanda a operarii sistemului public de iluminat (intensitatea iluminatului,
managementul timpului),
• Planul de intretinere respectiv influenta realizarii proiectului asupra costurilor de intretinere.
In orasul Deva sistemul de iluminat public este invechit si nu se poate pleca de la informatiile
oferite de furnizorul respectiv operatorul initial - Enel Distributie Banat. Inainte de demararea
proiectului de executie este necesarea realizarea unui audit energetic.

Specificatiile asupra economisiri de energie, poluarii mediului si costuri, care rezulta din
realizarea proiectului

Calculul economiei de energie electrica

Calculul economiei de energie electrica pleaca de la valoriile medii de operare a sitemului public
de iluminat – 3900 ore de iluminare pe an (Noaptea intre ora 23 si 5: 6 ore * 365 Tag = 2190 ore
(cu reducere de cca. 35%); Granita zi-noapte = 1710 ore).
• Economie de energie in sistemul public de iluminat (kWh/An) = [Suma capacitatiilor
surselor de lumina, a punctelor de iluminare cuprinse in proiectul de modernizare a sistemului de
iluminat din sistemul existent (kW) * An. Valoarea medie a duratei de operare – iluminat anual
(3900 ore)] - [Suma capacitatilor noilor surse de lumina, din corpurile de iluminat cuprinse de
punctele de iluminare in proiect din sitsemul de iluminare initial, (kW) * valoarea medie a duratei
de operare – iluminat anual (1710+2190 ore), cu considerarea economiilor realizate prin reglarea
intensitatii iluminarii]
La sistemul modernizat trebuie luate in considerare si efectele tipului de comanda a operarii
(intensitati de iluminare diferite pentru intervale diferite) asupra consumului total. In prezentul
Masterplan este planificat Dimming pentru urmatoarele intervale:
Dimming: Ora pornire 23:00 05:00 Ore oprire
Capacitate: 100% 65% 100%
• Economie de energie per punct de iluminare (kWh/An) = [capacitatea initiala a sursei de
lumina din punctele de iluminare cuprinse in proiectul de iluminare (kW) *An. Valoarea medie a
duratei de operare – iluminatul anual (3900 ore)] – [capacitatea sursei de iluminat din punctul de
iluminat al sistemului de iluminat nou (kW) * An. Valoarea media a duratei de operare – iluminatul
anual (3900 ore), cu considerarea economiilor realizate prin reglarea intensitatii iluminarii].

Calculul efectelor asupra mediului

• Diminuarea emisiilor de CO2 (t/An) = economia de energie in sistemul de iluminat (kWh /


An) * 0,00064 (t/kWh)
In care coeficientul 0,00064 (t/kWh) este factorul emisiei de CO2.

Stabilirea altor economii in operare


Pentru un iluminat public eficient sunt necesare includerea geometriei de iluminare si a
electrotehici (Definirea conditiilor de furnizare energie, plata energiei consumate conform orelor
de functionare pausal sau conform contor, ceas pornire sau comutator la trecerea zi-noapte,
lampi compensate singular sau central, dimensiuni calburi pentru capacitatea necesara). Alte
economii se realizeaza in principal la costurile pentru intretinerea si schimbarea surselor de
lumina. Costurile pana la momentul de fata pot fi specificate prin datele asupra operarii din ultimi
ani. Costurile viitoare rezulta din operarea planificata a sistemului public de iluminat modernizat
(lampi moderne cu grad de protectie mare, cu acoperire buna, surse de lumina cu durabilitate
prelungita, influenta comenzi operarii sistemului de iluminat asupra durabilitatii surselor de
lumina, etc). Prin modernizarea si operarea corecta se poate asigura o optimizare precum si o
indeplinire a cerintelor luminotehnice pentru intreg sistemul de iluminare publica.
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 20
Faza Studiu de Oportunitate

Planificarea viitorului proiect :


Primul pas in procesul de planificare este ordonarea strazilor conform situatiilor de iluminare,
conform EN 13201. In orasul Deva exista urmatoarele situatii de iluminare:
• B1 (Utilizator principal: trafic motorizat, vehicule cu viteza redusa si alti participanti la trafic:
biciclisti, pietoni) cu viteza de deplasare a utilizatorului principal: 30 km/h pana la 60 km/h.
Exemple: Strazi principale, strazi de legatura.
• D2 (Utilizator principal: trafic motorizat, pietoni si alti utilizatori: vehicule cu viteza de
deplasare redusa, biciclisti) cu viteza utilizatorului principal: 5 km/h pana la 30 km/h. Exemple:
Zone de langa gari, autogari, parcari zone rezidentiale.
• E2 (Utilizator principal: pietoni si alti utilizatori: trafic motorizat, vehicule cu viteza de
deplasare redusa, biciclisti) cu viteza utilizatorului principal: viteza de deplasare pietonala.
Exemple: Zone pietonale si comerciale.
Nota: Iluminatul intersectiilor cu zonele pietonale este tratat in Anexa la EN 13201-2. Este
recomandat ca inainte de intersectiile cu zonele pietonale sa se monteze lampi cu LVK asimetric,
pentru ca pietonii sa fie radiati din punctul de veder al conducatorilor de vehicule, creind un
contast cu fundalul mai intunecat. La fel sunt de iluminat si zonele in care pietoni asteapta pentru
a intra. La clasa de iluminare a iluminatului stradal stationar ME3a pana la ME5 trebuie ca
puterea de iluminare verticala aferenta, la 1 m peste sol, sa aibe valori Ev,min minim 5 lx. Daca
de exemplu inainte si dupa zonele pietonale clasa de iluminare este ME3a/b/c (ME4a/b), atunci
clasa de iluminare necesara in zona intersectiei sa fie ME2 sau CE2 (ME3c sau CE3). Lampa
optimala pentru zonele de trecere este PHILIPS Koffer cu optica asimentrica.
Dupa care urmeaza in dependenta de situatia de iluminare alegerea clasei de iluminare. Cu
ajutorul tebelelor principale si secundare se vor alege apoi, cu considerarea parametrilor specifici,
clasa de iluminare corespunzatoare.

Dimming pe baza claselor de iluminare conform EN 13201

Situatia de iluminare Timp de pornire 23:00 05:00 Timp oprire


B1 ME 3c ME 4b ME 3c
D2 CE 3 CE 4 CE 3
E2 S1 S2 S1

Caracteristici

Clasa de iluminare - ME

Clasa Luminanta Cresterea valorii Raportul intre iluminarea naturala si cea artificiala
L in cd/m2 U0 Ul TI in % SR
ME 3c1 0,4 0,5 15 0,5
ME 4b 0,75 0,4 0,5 15 0,5

Nota: de exemplu in cazul unei strazi cu clasa de iluminare ME 3c se va utiliza in zonele de


conflict o clasa de iluminare mai mare: CE 2.

Clasa de iluminare CE

Clasa Putere de iluminare orizontala


E in lux U0
CE 2 20 0,4
CE 3 15 0,4
CE 4 10 0,4

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 21
Faza Studiu de Oportunitate

Clasa de iluminare S

Clasa Putere de iluminare orizontala


E in lux Emin in lux
S 1 15 5
S 2 10 3

Clasa de iluminare S

Clasa Putere de iluminare cilindrica


Esc, min in lux
ES 3 5
ES 4 3
ES 5 2

Nota: Clasa de iluminare ES este o clasa suplimentara pe langa cea recomandata CE- sau S,
pentru a reduce criminalitatea si de a conferi o senzatie subiectiva de siguranta.

Clasa de iluminare suplimentare sau asemanatoare conform CEN/TR13201-1

ME 2 ME 3 ME 4
CE 2 CE 3 CE 4
S1 S2
ES 3 ES 4 ES 5

Imbracamintea rutiera este considerata deschisa/intunecata si neteda/aspra, clasificare conform


EN 13201.
Ordonare a lampilor: pe o parte sau pe ambele parti (paralel sau intercalat).

Atasat,la finalul documentatiei se regasesc masuratorilor luminotehnice efectuate pe


strazile principale, strazi de legatura, strazi de colectare si zone rezidentiale, ale stalpilor si
consolelor, surselor de lumina, lampilor, distribuitorilor si ale cablurilor de alimentare.
Tot atasat se regasesc legendele ce descriu situatia actuala cu privire la caracteristicile
stalpilor.

Surse de lumina

Sursele de lumina utilizate in orasul Deva nu corespund normelor tehnice actuale. Sunt permise
doar sursele de lumina cele mai eficiente (minim 87 lm/W). Oferta de produse depasite tehnic se
interzic prin Ecodesign 2009/125/EG numita si Energy-related Products (ErP). Normativele pentru
realizarea sistemelor de iluminat public reglementeaza achizitia surselor de lumina pentru orasele
europene. Pana in anul:
• 2012 orasele vor renunta la utilizarea de tuburile cu natriu sub presiune si de tuburile cu
halogen cu arzator din cuart,
• 2015 orasele vor renunta la utilizarea de tuburi cu mercur sub presiune si de tuburile
pentru cu mercur sub presiune.
La alegerea surselor de lumina optime nu se au in vedere doar consumul de energie si
costul de achizitie. Criterile de selectie sunt legate si de durata de viata, intretinere si lucrari
legate de schimbarea acestora. Totodata la alegerea acestora trebuie avuta in vedere si
disponibilitatea acestora in viitor ( de exemplu LED-uri) si costurile pentru reciclare.
Acestea vor fi inlocuite cu produse de calitate superioara de tip Cosmopolis, MASTER City
WHITE CDO si MASTER SON PIA in toate formele, capacitatiile si prinderile iar pe termen lung

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 22
Faza Studiu de Oportunitate

prin LED-uri si tehnologia plasma a firmei LUXIM. Privind termenul lung de operare si de executie
a proiectelor de ilumnat public tuburile nepermise trebuie excluse din proiecte.

Pentru Deva avem urmatoarele date in privinta consumului :


Consum energie anual (kWh) 5047497
Consum energie anual per punct iluminare (kWh) 634,6657
Capacitate totala (kW) 1553,030
Consum anual total (kWh/Jahr) 6056817,109
Consum anual total per punct de iluminare (kWh/Jahr) 761,576

Economii de energie in sistemul public de iluminat


[Capacitatea totala (a surselor de lumina inclusiv 20% pierderi in balasturi) a punctelor de iluminat
din sistemul initail (kW) * An. Durata de operare (3900 ore) = 1 553,030 * 3900 = 6 056 817,109
kWh/An] – [Capacitatea totala (a noilor puncte de iluminat inclusiv 15% pierderi in balsturi) in
punctul de iluminare initial (kW) * An. Durata de operare (1710 ore + 2190 ore.), cu includerea
economiilor ce se realizeaza prin reglareaintensitatii iluminarii = 914,595 * 1710 + 594,486 * 2190
= 1 563 957,450 + 1 301 925,982 = 2 865 883,432 kWh/an] = 3 190 933,677 kWh/an
Economie de energie per punct de iluminare
[Capacitatea initiala a sursei de lumina (inclusiv 20% pierderiin balast) a punctelor de iluminare
cuprinse in proiect (W) * An. Durata de operare (3900 ore) =195,276 * 3900 = 761,576 kWh/an] –
[capacitatea noii surse de lumina (inclusiv 15% in balasturi) in punctul de iluminare initial (kW) *
An. Durata de operare (1710 Std. + 2190 Std.), cu considerarea economiilor realizate prin
reglarea intensitatii = 115 * 1710 + 74,75 * 2190 = 196,650 + 163,702 = 360,352 kWh/An] =
401,224 kWh/An.
Diminuarea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) (t/an) = economia de energie (kWh/an) * 0,00064
(t/kWh) = 3 190 933,677 * 0,00064 = 2 042,197 t/an
Nota: Pentru iluminatul public din orasul Deva se vor utiliza surse luminoase cu o eficenta inalta,
viata marita, fiabile si cu preturi scazute, cu o capacitate medie de 100 W cu pierderi in balasturi
de 15% (mix cu balast conventional sau electronic). La analiza economiei de energie si de emisii
de dioxid de carbon s-au luat in considerarea 7953 puncte de iluminare, identic cu situatia
anterioara la care pierderile de Watt in balasturi erau de 20%. Este insa clar ca in proiectul de
executie este necesar ca numarul de puncte de iluminare sa fie majorat, pentru a se imbunatatii
valorile luminotehnice.

Lampi

In orasul Deva sunt utilizate cca. 10 tipuri de lampi – cele mai vechi produse de ELBA
Timisoara, iar cele mai recente de PHILIPS. Termenul de durabilitate a lampilor initiale a expirat,
iar din cauza murdariei sau a influentelor razelor UV acoperirea acestora este deficitara si
prezinta semne de degradare prin vandalism. Cea mai mare deficienta o reprezinta insa radiatia
razelor luminoase in sus si astfel utilizarea ineficienta a fluxului luminos. Lampile nu indeplinesc
cerintele fotometrice cerute prin normele EN 13201 partea 1 pana la 4 pentru clasa
corespunzatoare de iluminat a drumurilor circulate.
Solutia recomandata utilizeaza cele mai bune tehnologi. La alegerea lampilor s-au luat in
considerare parametri energetici si luminotehnici ai lampilor. Lampile trebuie insa sa fie
corespunzatoare si din punct de vedere estetic. In afara timpilor de iluminare (ziua) trebuie ca
aspectul lampilor sa se integreze in ambianta. In afara de acestea este important si raportul intre
operare si intretinere. Lampile trebuie curatate periodic iar sursele de lumina uzate trebuie
schimbate. Este foarte important ca interventiile la lampi sa se poata executa cu dispozitive si
prin operatii simple. Trendului actual ii corespund, din punct de vedere al aspectului, lampi cu
contur simplu care sunt eficiente din punct de vedere al intretinerii si sunt mai economice. Tubul
de descarcare trebuie astfel pozitionat in lampa incat parametri luminotehnici sa fie indepliniti
(distribuirea puterii luminoase, eficienta, restrictionarea orbirii si a luminii deranjante), cerinta ce
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 23
Faza Studiu de Oportunitate

se poate indeplini daca lampa are dulia reglabila. Pentru montarea la inaltimi mari sunt necesare
lampi cu o capacitate mai mare, care au dimensiuni mai mari insa cu aspect coresponzand seriei
de lampi de capacitate mica. Conformatia suprafetei lampilor trebuie sa asigure protectie
impotriva intemperiilor, praf si umiditate. Lampile trebuie sa aiba o carcasa si un capac bine
etansat, pentru a nu patrunde apa la tuburi si la partile aflate sub tensiune. Toate lampile
considerate trebuie sa corspunda normelor de siguranta EN 60598. Din acest motiv s-au laut in
considerare la alegerea lampilor si urmatori parametri:
• Acoperirea parti optice a lampii min. IP65
• Acoperirea parti electrice a lampii min. IP44 (IP65),
• Utilizarea de balasturi electromagnetice (conventionale) si electronice,
• Reflector din aluminiu anodizat,
• Protectie antivandalism,
• Fara emisii luminoase orizontale sau in sus (0 cd/klm),
• Surse luminoase eficiente – linie de productie de calitate superioara a tuburilor de tip
CosmoPolis, MASTER City WHITE CDO si MASTER SON PIA (Minimum 87 lm/W).
Scopul este un iluminat, care nu este mai intens decat este cerut prin standardele de siguranta in
domeniul iluminatului, precum si optimizarea fiecarui punct de iluminare si utilizarea regularizarii
intensitatii iluminarii.
In orasul Deva exista o incarcare mare a retelei de alimentare prin operarea cu lampi cu
descarcare cauzata de lampile defecte, lampi cu compensare separata.
In perioada 2006 – 2011 au fost montate pe anumite strazi si lampi moderne cu grad de
protectie ridicat de tip Iridium (cca. 50 buc.), Selenium (1166 Buc.) Malaga (355 buc.), Marbela
(306 buc.), Estoril (100 buc.) si TrafficVision (119 buc.). Cu alte cuvinte s-au ales lampi produse
de catre Philips. Propunerea noastra este aceea de a continua solutia deja adoptata. Pe partea
de tehnologie propunem pentru categori joase de tip Selenium cu lampi cu sodiu (capacitati 100
pana la 150 W) cu balast conventional, la categori mai mari Tip Iridium 2 cu balast electronic si
lampi cu natriu (capacitati 100 W si 150 W), si lampi cu descarcare CosmoPolis (capacitati 60 W,
90 W si 140 W), precum cu modul LEDGINE 2 (in zona de capacitate de pana la 199 W). Pentri
lampile decorative propunem lampi cu halogensi balast conventional - Tip Urbana (capacitate 70
W si 100 W) si Tip CitySoul (capacitate 70 W).

Balasturi

Pentru lampi cu halogen-metal si sodiu se pot monta in afara de balasturi conventionale si


balasturi electronice.
Avantajele principale ale celor din urma sunt:
• Alimentarea imediata a tuburilor, fara scantei, cu efecte pozitive asupra psihicului uman,
• Indepartarea pulsatiei fluxului luminos a tuburilor, prin care rezulta un efect periculos de
stroboscop,
• Rezistenta la aprinderi repetate (in urma aprinderii termice) si caderi de tensiune ale retelei
(stabilizarea capacitatii se afla in domeniul 165 V pana la 250 V),
• Exploatare marita a luminii,
• Posibilitatea reducerii luminozitatii si asigurarea separarii unui tub defect,
• Prelungirea durabilitatii tuburilor cu pana la 30% (un numar redus de tuburi arse inseamna
o economie ecologica),
• Pierderile de watt in balasturile electronice sunt mai reduse decat la o bobina drossel,
• Bilant energetic optim (rezistentele electronice asigura o operare optima pe intreaga
perioada de functionare).
Introducerea de balasturi electonice in orasul Deva este necesara si din cauza distribuirii
economice a energiei electrice. Factorul de putere la tuburile utilizate normal (cu o bobina drossel
cu miez de fier) este de 0,4 pana la 0,5. Din acest motiv lampile vor fi dotate cu un condensator
de compensare care asigura un factor de putere de 0,95.
Nota: Factorul de putere fara compensare provoaca o crestere a costurilor de investitie, o
diminuare a exploatarii si o crestere a pierderilor prin caldura in retea. Uzinele electrice cer ca
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 24
Faza Studiu de Oportunitate

balasturile electronice sa aiba un factor de putere de minim 0,95. Rezistentele de intrare pentru
tuburi asigura o diminuare a consumului de energie cu pana la 40%, respectand obligatiile
protocolului Kyoto asupra reduceri poluarii mediului (efectele iluminatului se rasfrang direct
asupra emisiilor de CO2 in atmosfera la producerea electricitatii).
Se planifica utilizarea balasturilor electronice cu posibilitatea reducerii luminozitatii (de exemplu
DynaVision – se poate utiliza combinat cu dispozitive de aprindere sau sisteme de comanda de
la distanta StarSense). Reducerea treptata a luminozitatii scade gradul de iluminare la 50% iar
economia de energie electrica cu pana la 40%. Reducerea luminozitatii se poate realiza cu
aparatul electric SDU0I/II (functioneaza cu balast electronic), care se plaseaza in partea de balast
a fiecarei lampi. O alternativa este ChronoSense, care nu necesita un cablu suplimentar.
ChronoSense este un comutator temporal separat care reduce gradul fluxului de lumina a
tuburilor cu sodiu prin intermediul comutatoarelor individuale integrate. ChronoSense poate fi
amplasat in lampa si nu necesita o adaptare la reteaua existenta la iluminatul rutier.
Reducerea continua a luminozitatii face posibila reducerea gradului de iluminare cu pana la
20%. Comanda lampii (OLC) poate fi montata fie in lampa fie in stalp. Ea comunica cu balastul
electronic. Reducerea continua a luminozitatii cu balasturi electronice poate reduce cu peste 60%
consumul de curent.
Nota: Se utilizeaza termenul de „costuri totale pentru innoirea completa a iluminatului
retelei rutiere“. Acestea sunt costurile pe perioada ciclului de viata la achizitia tuburilor, inclusiv
balasturilor; mai departe se vor mai adauga costurile pe perioada operarii (acestea vor fi
influentate de capacitatea maxima instalata, numarul de ore de iluminare anual, insa si de
costurile de intretinere), iar la terminarea duratei de functionare trebuie adaugate costurile cu
prelucrarea deseurilor din tuburi. Dupa insumarea acestor posturi rezulta ca, costurile totale
pentru innoirea completa a retelei de iluminat prin utilizarea tuburilor de calitate de tip
CosmoPolis, MASTER City WHITE CDO si MASTER SON PIA cu rbalasturi electronice de inrare
sunt mai mici dacat cele cu tuburi ieftine si cu balasturi electromagnetice.

Monitorizare si telemanagement a retelei de iluminat public

Pentru administrarea la distanta si comanda lampilor in orasul Deva a fost recomandat


sistemul de comanda StarSense. Functionarea fluxului luminos virtual (VPO) permite
regularizarea sistemelor de iluminat supradimensionate, de exemplu prin reglarea tuburilor de
150W la nivelul necesar de 120 W. Lampile pot fi astfel grupate incat sa reactioneze
concomitent, corelate cu pozitionarea lor specifica. StarSense permite supravegherea starii
tehnice si a orelor de operare a fiecarui tub si raportarea pozitiei acestuia. Minimalizeaza
cheltuielile cu intretinerea sistemului de iluminat, intrucat permite luarea in considerare a fiecarui
tub astfel incat inlocuirea tuburilor sa poata fi estimata si planificata in grup, evitand astfel
situatiile periculoase pentru pietoni si conducatori auto. Mai mult acesta ofera posibilitatea
programarii a diferitor scheme de aprindere sau reducere a luminozitatii lampilor in dependenta
cu planurile de timp sau a altor date de intrare a aparatelor de masurare a luminantei sau a
aparatelor de masurare a intensitatii traficului. Toate scenariile dinamice sunt corelate la cerintele
din EN 13201 partea 1 pana la 4..
Ca si alternativa pentru monitorizare si management a sistemului de iluminat public se mai
poate adopta combinatia intre software-ul sixData si sistemul Amplight (PHILIPS).

Suport lampi (Stalpi si cabluri aeriene)

Pe langa lampi si surse de lumina suportii pentru sustinerea acestora sunt cele mai
importante componente in sistemul de iluminat. In orasul Deva se folosesc stalpi din beton, otel si
fonta. Stalpii din beton sunt foarte rezistenti la coroziune insa cel mai des folositi in statele
europene sunt stalpii din otel. Acestia se confectioneaza din tabla cu imbinare sudata
longitudinala sau din tuburi. Protectia la coroziune se realizeaza prin galvanizare. Durabiltatea
acestor stalpi este de 35 pana la 40 de ani, iar la stalpi turnati de pana la 100 de ani.

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 25
Faza Studiu de Oportunitate

Asadar stalpi sunt parti constructive cu durata de viata lunga. Conform normelor EN, stalpii
trebuie sa fie rezistenti la sarcini mecanice (greutate proprie, lampi, montari suplimentare de ex.
semne etc.) precum si impotriva sarcinilor orizontale prin vant sau a impactului autovehiculelor si
supusi verificarilor normate de stabilitate. Seria de norme E 40 este implementata in toate statele
CEN. Pentru stalpi de lemn nu exista norme. Functiile principale sint normate in seria de norme E
40.
Geometria sistemului de iluminat din orasul Deva nu corespunde criterilor arhitectonice ale
sitemelor de iluminat public (Ordonare lampi, distante intre puncte de iluminare, inaltimi ale
punctelor ediluminare, console, unghi de inclinare). O deficienta majora ale sistemului de
iluminare publica se poate observa in zonele cu treceri de pietoni, care nu sunt iluminate
corespunzator. Fara optimizarea geometriei de iluminare (stalpi), optimizarea sistemului de
ilumiat si implicit a costurilor de operare este aproape imposibila.

Cabluri si instalatii

Se face deosebirea intre cablu, instalatii si instalatii libere. In sistemele de iluminat se


utilizeaza in principal cabluri acoperite cu plastic. Cablurile au o protectie suplimentara si se pot
ingroapa, iar pentru identificarea acesteia sau protectia impotriva deteriorarilor se acopera cu o
banda de avertizare
In orasul Deva sunt utilizate cabluri ingropate (59,4 km) cu diametre de 16 mm2 (8,9 km),
25 mm2 (47,5 km) si 35 mm2 (3 km). Lungimea totala a cablurilor electrice este de 322,1 km.
Aceasta situatie este nesatisfacatoare. Tipurile de cabluri se determina pe baza scaderii tensiuni.
Cablarea se realizeaza prin panouri montate pe stalpi sau libere, fiecare cu cablaj separat.
Realizarea lucrarilor de cablare se recomanda a fi realizata impreuna cu alte proiecte , de
exemplu apa-canal,Net-City(infrastructura de telecomunicatii capabila sa permita inchirierea
suportului de tevi pentru gazduirea cablurilor de fibre optice ale diferitilor operatori).

Puncte de aprindere / Distribuitori

Punctele de aprindere se afla in 147 din transformatorii aflati in orasul Deva. Numarul total de
contoare din orasul Deva este de 171. Acestea sunt punctele de alimentare cu energie electrica
catre sistemul de iluminat public si contine
• Contor
• Protectie la comutare
• Comutator crepuscular
• Sisteme de comanda
• Sigurante pentru protectia panoului, cablurilor si a sistemelor de comanda

In orasul Deva sunt utilizati, in afara catorva distribuitori amplasati in statii trafo noi,
distribuitori cu un grad ridicat de uzura fizica si morala. Se propune inlocuirea distribuitorilor si
legarea acestora la sistemul de comanda la distanta a sistemului public de iluminat. Este
imperios necesar sa se reduca numarul de contoare, implicit si a punctelor de aprindere si sa se
dimensioneze corespunzator puterea alocata fiecarui distribuitor.

Oportunitatea proiectului propus

Realizarea proiectului aduce pa langa economiile de energie si o reducere cat mai mare a
emisiilor de lumina, realizata nu doar printr-o schimbare pe suprafete mari a lampilor existente cu
lampi superioare ci si prin inlocuirea distribuitorilor existenti cu distribuitori cu comanda la
distanta. Aceasta schimbare asigura modernizarea distribuitorilor si ofera in special posibilitatea
de utilizare la maxim a avantajelor oferite de balasturile electronice in lampi si posibilitatii
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 26
Faza Studiu de Oportunitate

modificarii parametrilor acestora precum si implementarea in sistem a comenzii la distanta a


distribuitorilor, ceea ce conduce la o scadere semnificativa a costurilor de operare a
distribuitorilor.
Nota: Intervalul tehnic de timp al durabilitatii lampilor si a distribuitorilor este de 15 – 20 ani.
Intervalul de timp estimat la sursele de lumina planificat nu este mai scurt de 16.000 ore (4Y),
ceea ce inseamna, la o operare anuala de 3900 de ore, 4 ani.

Avantajele realizarii proiectului propus

• Realizarea proiectului sprijina dezvoltarea centrelor culturale si dezvolatrea activitatiilor


economice, de servicii si sociale.
• Proiectul este un instrument in cadrul sectorul administratiei publice pentru scaderea
consumului de energie in zona operarii, ineficiente, a iluminatului public. Indepartarea ineficientei,
care consta din sursele de lumina invechite si din comanda nefiabila a acestora, este concomitent
un obiectiv al planulul propus pentru orasul Deva.
• Proiectul sprijina prin rezultatele si efectele sale la indeplinirea sarcinilor de dezvoltare a
Romaniei. Creaza conditiile pentru dezvoltarea pozitiva a atmosferei in legatura cu schimbarile
climatice globale (efectul de sera), protejarea ozonului si poluarea aerului.

In acest moment,in Deva sunt inventariate 147 puncte de aprindere cu 31 blocuri de


masura si 33 ceasuri.
Liniile electrice aeriene de joasa tensiune pentru iluminatul public utilizeaza un numar de 1051
stalpi proprietatea Enel folosind conductor clasic.Conductoare torsadate sunt utilizate la reteaua
de iluminat amplasata pe 1382 stalpi.
Liniile electrice subterane pentru iluminat cumuleaza o distanta de 59,360km din care
8.904metri au sectiunea de 16mmp, 47.488 metri au sectiunea de 25mmp si 2.968 metri au
sectiunea de 35mmp.

Cap.6 Surse de finantare.

Se vor studia atat sursele proprii (bugetul local) prin care investitia va putea fi suportata,
cat si oportunitatea apelarii la diferitele forme de finantare existente pe piata, printre
care :accesare fonduri europene,imprumuturi bancare,parteneriate public private.

Cap.8 Standarde si normative ce vor fi respectate

Standarde si normative ce se vor respecta :

- HG 490/2011
- CEN/TR 13201-1 Iluminat stradal. Partea 1 : Identificarea clasei de iluminare
- EN 13201-2 Iluminat stradal. Partea 2 : Caracteristici.
- EN 13201-3 Iluminat stradal. Partea 3 : Metodologia de masurare a caracteristicilor
sistemelor de iluminat stradal.
- NP-062-02 – Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal;
- SR EN 60598-1/1994 – Corpuri de iluminat;
- SR 13433 – Iluminatul cailor de circulatie.Conditii de iluminat pentru cai de circulatie
destinate traficului rutier, pietonal si/sau ciclistilor si tunelurilor/pasajelor subterane rutiere.

Cap.9 Securitate si sanatate in munca


Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 27
Faza Studiu de Oportunitate

Pe tot timpul desfăşurării lucrărilor, se vor aplica cu stricteţe prevederile specifice cuprinse
în actele normative următoare:
-Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
-Norme metodologice de aplicare a legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
aprobate prin HG nr. 1425/2006;
-Hotărârea Guvernului nr. 300/2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru şantierele temporare sau mobile;
- HG nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
-3 RE-Ip41-1992, Norme de proiectare şi exploatare privind protecţia împotriva influenţelor
datorate apropierilor de liniile electrice aeriene;
-STAS 2612/1987, Protecţia împotriva electrocutărilor (limite admise);
- STAS 12604/4-1989, Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale;
-STAS 12604/5-1990, Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe.
Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare;
-STAS 4102/1985, Piese pentru instalaţii de protecţie prin legare la pământ.
-Norme PSI de Prevenire, Stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru Producerea
Transportul şi Distribuţia Energiei Electrice şi Termice – PE 009/1993;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru construcţii şi confecţii metalice (Ordinul
MMPS nr.56/1997);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire (Ordinul MMPS nr.
118/1998);
-HGR nr. 601/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
-HGR nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
- HGR nr. 970/2006 privind aprobarea Planului national de actiune in domeniul ocuparii
PNAO – 2006;
- HGR nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
-HGR nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia
sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive;
-HGR nr. 1070/2006 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 412/2005 privind
organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;
-HGR nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca;
-HGR nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea
la agenti biologici in munca;
-HGR nr. 1093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru
protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni
la locul de munca;
- HGR nr. 1136/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice;
-HGR nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
-HG nr. 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa,
sănătatea,securitatea muncii şi protecţia mediului;
- HG nr. 457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de
joasă tensiune,modificată şi completată prin HG nr. 1514/2003;
-HG nr. 1029/2008 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor
tehnice şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă;

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 28
Faza Studiu de Oportunitate

-Ordinul MIR nr. 344/31.10.2001 privind prevenirea şi reducerea riscurilor tehnologice şi a


evităriiaccidentelor de muncă;
-Norme interne de protecţie a muncii pentru lucrul la înălţime;
- Norme interne de securitate a muncii pentru lucrările de construcţii şi montaj;
-Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii;
-Legea nr. 476/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.
21/1992 privind protectia consumatorilor;
-Norma tehnica de aplicare a prevederilor Legii nr. 226/2006 privind incadrarea unor locuri
de munca in conditii speciale;
-Ordin nr. 753/2006 privind protectia tinerilor in munca;
-Ordin nr. 754/2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de
prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
-Ordin nr. 804/2006 privind modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului
agriculturii,padurilor si dezvoltarii rurale, al ministrului sanatatii si al ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr.
-1.017/1.144/1.171/2005 pentru aprobarea Principiilor uniforme de evaluare si omologare
a produselor de protectie a plantelor;
-IPSM – IEE/2007;
-PO 07.12 privind LST, a CN Transelectrica SA;
-OHSAS 18001:2008 – Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale –
Specificaţie;
-OHSAS 18002:2009 – Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale –
Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001;
- “Fişe tehnologice” şi “Instrucţiuni specifice” pentru fiecare categorie de lucrări aferente
LEA;
-Pescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
Pentru evitarea accidentelor trebuie să se considere următoarele interdicţii:
-interdicţia efectuării lucrărilor pe timp nefavorabil, şi anume când există riscul unor
conturnări datorate descărcărilor atmosferice sau pe timp de ploaie;
-interdicţia atingerii concomitente a unui punct de pe sol şi a unui conductor de fază, a
unui conductor de protecţie sau a stâlpului (direct sau indirect), cu ajutorul unor obiecte metalice.

Cap. 110 Masuri pentru protectia mediului

Cele mai importante reglementări interne din domeniul protecţiei mediului sunt
următoarele:
-Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă aGuvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005,
rectificare în M.Of. nr.88/31.01.2006)
-Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului
-Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea
și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
- Legea nr. 22/22.02.2001 (M.Of. nr. 105/01.03.2001) pentru ratificarea Convenţiei privind
evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25.02.1991
-Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr.
52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de
emitere a acordului de mediu(modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 - M.Of. nr.
309/07.04.2004; Ordinul MMGA nr.1037/25.10.2005 - M.Of. nr. 985/07.11.2005)
-HG nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii evaluării
de mediu pentru planuri şi programe

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 29
Faza Studiu de Oportunitate

-Ordonanţa de urgenţă nr. 68/28.06.2007 (M.Of. nr. 446/29.06.2007) privind răspunderea


de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului (aprobată de Legea
nr. 19/29.02.2008 -M.Of. nr. 170/05.03.2008)
-Legea nr. 655/20.11.2001 (M.Of. nr. 773/04.12.2001) pentru aprobarea OUG nr.
243/28.11.2000 privind protecţia atmosferei (modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă
nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul
comunitar în domeniul protecţiei mediului - M.Of. nr. 153/02.03.2007)
-HG nr. 731/14.05.2004 (M.Of. nr. 496/02.06.2004) pentru aprobarea Strategiei naţionale
privind protecţia atmosferei
- HG nr. 738/14.05.2004 (M.Of. nr. 476/27.05.2004) pentru aprobarea Planului naţional de
acţiune în domeniul protecţiei atmosferei
-Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/25.06.2002 (M.Of. nr.
765/21.10.2002) privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de
prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de
azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5),plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi
ozonului în aerul înconjurător (completat de OrdinulMinistrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.
27/10.01.2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar
de mediu – M.Of. nr. 194/21.03.2007)
- Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of. nr. 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor
-Ordonanţa de urgenţă nr. 61/06.09.2006 (M.Of. nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor
- Legea nr. 27/15.01.2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor
- Hotărârea de Guvern nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa
gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
(completată de Hotărârea nr.210/28.03.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative care transpun acquis–ul comunitar în domeniul protecţiei mediului – M.Of. nr.
187/19.03.2007)
-Hotărârea de Guvern nr. 1470/09.09.2004 (M.Of. nr. 954/18.10.2004) privind aprobarea
Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor
-Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/26.11.2004 (M.Of. nr.
86/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (modificat
prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1230/30.11.2005 - M.Of. nr.
1101/07.12.2005)
-Hotărârea de Guvern nr. 128/14.02.2002 (M.Of. nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea
deşeurilor(modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/31.03.2005 - M.Of. nr. 332/28.04.2005)
- Hotărârea de Guvern nr. 162/20.02.2002 (M.Of. nr. 164/07.03.2002) privind depozitarea
deşeurilor
-Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 1147/10.12.2002 (M.Of. nr.
150/07.03.2003) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor –
construirea, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri
-Ordinul MAPM nr. 1215/10.01.2003 (M.Of. nr. 150/07.03.2003) pentru aprobarea
Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor
- Legea nr. 465/18.07.2001 (M.Of. nr. 422/30.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 16/26.01.2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile
(modificată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/25.06.2003 - M.Of. nr. 461/28.06.2003; Legea nr.
138/12.05.2006 – M.Of. nr. 426/17.05.2006)
-Hotărârea de Guvern nr. 349/11.04.2002 (M.Of. nr. 269/23.04.2002) privind gestionarea
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje
-Hotărârea de Guvern nr. 621/23.06.2005 (M.Of. nr. 639/20.07.2005) privind gestionarea
ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr.
1872/21.12.2006 - M.Of. nr.15/10.01.2007)
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 30
Faza Studiu de Oportunitate

-Ordinul MMGA nr. 927/06.10.2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la


ambalaje şi deşeuri de ambalaje (M.Of. nr. 929/18.10.2005)
-Hotărârea de Guvern nr. 235/07.03.2007 (M.Of. nr. 199/22.03.2007) privind gestionarea
uleiurilor uzate
-Hotărârea de Guvern nr. 1132/18.09.2008 (M.Of. nr. 667/25.09.2008) privind regimul
bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori
-Hotărârea de Guvern nr. 992/25.08.2005 (M.Of. nr. 822/12.09.2005, rectificare M.Of. nr.
941/21.10.2005)privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele
electrice şi electronice(modificată de Hotărârea de Guvern nr. 816/21.06.2006 - M.Of. nr.
588/07.07.2006; Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1226/30.07.2007 şi al
Ministrului Economiei şi Finanţelor nr.1771/30.07.2007 pentru modificarea anexei la Hotărârea
Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizăriianumitor substanţe periculoase în
echipamentele electrice şi electronice - M.Of. nr. 626/12.09.2007)
- Hotărârea de Guvern nr. 448/19.05.2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi
electronice (M.Of.nr. 491/10.06.2005)
- Ordin MMGA nr. 901/SB/30.09.2005 (M.Of. nr. 910/12.10.2005) privind aprobarea
măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care
prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de
colectare
- Hotărârea de Guvern nr. 930/11.08.2005 (M.Of. nr. 800/02.09.2005) pentru aprobarea
Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică
-Legea apelor nr. 107/25.09.1996 (M.Of. nr. 244/08.10.1996) (modificată de Legea nr.
192/19.04.2001;
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 107/05.09.2002; Legea nr. 310/28.06.2004;
Legea nr. 112/04.05.2006;completată de Ordonanţa de urgenţă nr. 12/28.02.2007 pentru
modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul
protecţiei mediului – M.Of. nr. 153/02.03.2007)
- Hotărârea de Guvern nr. 101/03.04.1997 (M.Of. nr. 62/10.04.1997) pentru aprobarea
Normelor specifice privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară
-Hotărârea de Guvern nr. 118/07.02.2002 (M.Of. nr. 132/20.02.2002) privind aprobarea
Programului de acţiune pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată
de evacuarea unor substanţe periculoase
-Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 277/11.04.1997 (M.Of.
nr.100bis/26.05.1997) prin care se aprobă Normativul de conţinut al documentaţiilor tehnice
necesare obţinerii avizului şi autorizaţiei de gospodărire a apelor
-Ordonanţa de urgenţă nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (modificată şi
completată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr.
787/25.11.2008)
- Hotărârea de Guvern nr. 1143/18.09.2007 (M.Of. nr. 691/11.10.2007) privind instituirea
de noi arii naturale protejate
- Ordin comun MMGA nr. 520/29.05.2006 şi al MAI nr. 1318/29.05.2006 (M.Of. nr.
522/16.06.2006) privind aprobarea procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt
implicate substanţe periculoase
- SR ISO 10005:1999 – Managementul calităţii. Ghid pentru planurile calităţii;
- SR ISO 10013:1996 – Ghid pentru elaborarea manualelor calităţii;
-SR EN ISO 9000:2006 – Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi
vocabular;
- SR EN ISO 9001:2008 – Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;
-SR EN ISO 9004:2001 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
îmbunătăţirea performanţelor;
- SR EN ISO 14001/2005 – Sisteme de management de mediu. Ghid de utilizare;
- SR EN ISO 14004:1998 – Sisteme de management de mediu – Ghid pentru principiile,
sistemele şi tehnicile de aplicare;
Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,
ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 31
Faza Studiu de Oportunitate

- SR-OHSAS 18001:2008 – Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii


ocupaţionale – Specificaţie;
- OHSAS 18002:2004 – Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale –
Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001;
- SR EN ISO 19011/2003 – Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii
şi/sau de mediu;
- Legea nr. 18/1991 – Legea fondului funciar

S.C.Protelco S.A.

Verificat, Data: Martie 2014 Intocmit,


ing. C-tin Patrasca REV1 NOV 2014 ing. Ionel Serban
Pagina 32
CA
LE
A
ZA
RA
ND
ULU
I

UR
RC
ME
R.
ST

CA
LE
A
ZA
S RA
NU ND
VE ULU
R. I
ST

STR.
MA
TEI

STR. PRIMAVERII CO
RV
IN

ST
R.
MA
TE
IC
STR OR
. D. V IN
CAN
TEM
IR

I
LU
AU
.R
STR

STR.
MA TEI
CORV IN
IN I CORV
MATE
STR.

R
O

ST
SIL

RA
E
IR

DA
IR
OM

C DR
AG

R.
IU
SILV

CII
R.
ST

ST

HO
IA N
R LU
TU

RI
R.
ST
II

A
NC

EN
LU
R.
ST

.C

ST
R I
ST IC

R.
AV
SL

B.
. I.

LA
S TR

UT
A

STR.
RU

16 FEBR
UARIE
I
IC
AV
I. SL
R.
ST
U
O AN
CI UT
E
P IN B

STR. BUCEGI
P. . I.
. I. TR
TR S

CA
S

LE
TA
BALA

A
STR.

ZA
RA
ND
UL
UI
U
R
LATA

TA
. BA

STR STR

ADA

AU
STRADA HOREA
HOR

.L
ST IA
STR
AD

R. A

ATA

.B
HO ATA
RE . BAL

. BAL
STR

B.
A

R
LA STR

ST
U . BAL
ATA

NU TA STR

RU

I
EA

UL U
T
I. BU

. PIN
R. ST
R.
ST ST

STR
E JA
RU
LU
I

STR.
STR. PLE

ALEXAN
VNEI

DRU
VLAHUT

STR.
A

TUDOR
VLA
DIMIRE
SCU
STR

CA
LE
A ZA
RA
AD

ND
UL
UI
A STA
DIO
LUI

STR.
MURESU

NU
STR.

PLE
VNEI
LUI
LUI
MURESU
STR.

STR.
A
A HORE

A LEXA
STR.
ALEXAN
STRAD

DRU

N
VLAHUT
HOREA

DRU
A
STRADA
(As)
EI
GRIVIT
STR.

VLAH
ESCU

U
IGOR
GR
LAE

TA
NICO
STR.

STRADA
V. BRAN
ISTE

EI GRIVITE
I

RIVIT
STR.

VEI STR.
G
A DE STRADA
V. BRAN
ISTE

TE

s)U
TA

(AC
AL

S
RE
EE
CE

O
RIG
A PR

G
N.
OG
ST

R.
RE

ST
SU
R

LU
I
.P
RI
VI

SEVER
G

TE
H.G. 834/91

HE

STR. AXEN
I
LU
TO PR
OG
RE
SU

RI R.

CALEA
ST

LO

ZARANDUL
R OG
RE
SU
LUI

PR

UI (DN7
STR.

)
AL
EE
A PR
STR. TRIBU

ST NUL SOLO

OG
MON

EA

RE
SU
STR. HOR
R.

LU
I
ST
EF SIF
AN O . IO
CE S T. ALEEA
PARC ULUI

L R.
M ST
AR
E

cu
am Ian
Str. Avr

M IANCU

CALEA
STR. AVRA

STR.
U

N. GR
NC

IGO
IA

Bulevardul Decebal

RESC
A.

U II
R.

ZARAN
T

Str.
S

ST
An

R.
drei

G.
EN
Sa

ES
gu

CU
na

D
ULUI (D
ST
ic u
Vla

STR. AUREL VLAICU .A


ur
el

R.
Str

B-d
ul 1

A.
Dece
mbrie

N7)
SA
U
ST

IC

GU
LA
R

LV
.G

NA
cu
Vlai

RE
rel
Au
Str.

AU
HE

I R.
TI

Str.

BULEVA
An
.L

TA ST

drei

STR
Sa
AZ

CE

.C
RDUL
gu

UZA
IU (As)

na
MAN
LIU

R.

VO
DECEBA
L IU
A

DA
cu B-DU
Vlai

ST
R

rel CU
Au

L
ES
Str. EN
G.
R.
ST
Str.

NIU
Lu
cia

MA
n Bl

STR.
ag

STR. A
a

IU

N.
U L

GRIGO
REL V A L IU
IU

LAICU OG
UM
AN

B-d

RESC
IULI

CU U

ul 1
rie UL

.G
mb

B-D
RD
Dece

Bulev
AI
VA

U
ul 1

Dece
LE

O BU

(As)
ard

R. STR. HARAULUI
Bulev

ardul
a

VL

mbrie
Gog
ST

O.

ST
Str.

Dece
I

Str.
L US

bal
An
R.

RE

drei
NC
Vla
icu STR. HARAULUI
el

Sa
AU
Aur

RA
ada
A.

gu
Str

B-D

na
B
R. R.
UI

IP

ST ST LUI
UL

AT

RAU

UL 1
ST
Alee
a Tran

. HA
AL
NG

IEI
dafi
ES

rilor

STR
Str.

R.

L
Lu
EE

cian

NO
RA

CU

DEC
LU
Blag

Str.
ULU
. HARA

AG

AL
STR
a

M
AT

agno
.C

EE

CA
AM

A PO
CIA

LE
lie

A
i
Stra

IANA

ZA
R

EE
da

AL
Luc
RA

EMB

RA
ian

EE
ST

AL

ND
Bla

NA
ga

A PO
NB

ULU
RC
ISEL

I (D
IANA
ND

B-d

N7)
OR
NA
ul 1

ST
RIE