Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPORT DE PRACTICĂ
Servicii Energetice Muntenia S.A.
2020
CAPITOLUL 1: Despre Servicii Energetice Muntenia S.A.
Servicii Energetice Muntenia S.A. a fost înfiinţată în temeiul HG nr. 760/2010 privind
înfiinţarea societăţilor Servicii Energetice Banat S.A., Servicii Energetice Dobrogea S.A.,
Servicii Energetice Moldova S.A., Servicii Energetice Oltenia S.A. şi Servicii Energetice
Muntenia S.A., prin reorganizarea Societăţii comerciale Filiala de Intreţinere şi Servicii
Energetice Electrica Serv S.A.
Societatea este parte a grupului Electrica S.A. şi este înregistrată la Oficiul Registrului
Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti sub nr. J40/14063/2011, iar codul fiscal al societăţii
este RO 29384120. Sediul social este stabilit în Bucureşti, str. Costin Neniţescu nr. 5-9, et.1-3,
sector 6, cod postal 061468.
Servicii Energetice Muntenia S.A. are înregistrate în prezent un număr de 23 de puncte de
lucru/sedii secundare, din care 3 puncte de lucru cu activitate si restul fara activitate productiva.
2
1.2. Capital social
Capitalul social subscris al Servicii Energetice Muntenia S.A. este de 36.873.550 RON,
din care 7.368.341 lei este aport în numerar şi 29.505.209 lei reprezintă aport în natură, active
imobilizate. Numărul de acţiuni deţinute de către acţionarul unic este de
3.687.355 acţiuni nominative, fiecare acţiune având valoarea nominală de 10 lei.
Societatea Servicii Energetice Muntenia S.A. are ca principal obiect de activitate ”Lucrări
de construcţii a proiectelor utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii” - cod CAEN 4222.
Misiunea societatii Servicii Energetice Muntenia S.A. este aceea de prestare de servicii
de înaltă calitate, care să răspundă cerinţelor tuturor categoriilor de clienţi, în vederea asigurării
alimentării permanente a consumatorilor cu energie electrică, în condiţii de eficienţă maximă şi
protecţie a mediului.
3
Orice confecţii metalice pentru instalaţii electrice, prelucrarea metalelor prin deformare
plastică, sudură în mediu protector.
Servicii secundare:
Reparatii auto in service-ul autovehiculelor proprii
Realizare inspectie tehnica autorizata autovehicule
Inchirieri utilaje auto si spatii
Industria energiei electrice din România a fost dominată până la începutul anilor 2000 de
entități de dimensiuni mari care au deținut un control absolut asupra activităților de producție
transport și distribuție a energiei electrice. În acest mod, existau entități organizate pe verticală și
constituiau un furnizor de energie electrică pe o anumită zonă.
Piața serviciilor energetice este una foarte restrânsă prezentând caracteristicile unei piete
cu concurenta imperfecta, prin concurarea firmelor ce oferă astfel de servicii pentru un singur
client și anume deținătorul rețelei de distribuție ENEL DISTRIBUTIE MUNTENIA SA ce ocupă
aproximativ 85% din cerere, restul fiind lucrări de branșamente pe medie tensiune (20 kV)
precum și lucrări de deviere a rețelelor electrice solicitate de Primăria Municipiului București
pentru lucrări de infrastructură.
4
Concurența este una din ce în ce mai puternică pe această piață, în ultima perioadă
înregistrându-se multe firme pe piața din București - Ilfov după retragerea monopolului deținut
de SERVICII ENERGETICE MUNTENIA SA în această zonă înainte de 2011.
Personalul direct productiv a fost angajat pe forme diverse de angajare: timp partial,
perioada determinata, remunerati in corelare cu rezultatele economice ale Societatii si proiectele
in derulare.
In cursul anului 2019 s-au depus eforturi pentru eficientizarea activitatii prin
implementarea unei noi structuri organizatorice, adaptata la piata de Servicii, masuri care sa
asigure o buna dimensionare a personalului si a cheltuielilor de personal in corelare cu
concurenta.
5
Nr. Categorie salariaţi Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Crt. pers pers pers pers pers pers pers pers pers pers pers pers
la la la la la la la la la la la la
31.01 28.02 31.03 30.04 31.05 30.06 31.07 31.08 30.09 31.10 30.11 31.12
1 TESA 77 77 76 77 76 76 74 71 69 69 70 70
2 Maiştrii 11 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
3 Muncitori,din care: 257 267 264 263 246 245 239 233 227 225 225 223
În activitatea 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
reparatii-
administrativ:
În activitatea auto: 50 51 52 51 51 53 50 51 48 47 47 47
În activitatea 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
aprovizionare-
depozite:
Electricieni+ 198 207 203 203 186 183 180 173 170 169 169 167
muncitori
necalificati:
TOTAL 345 354 350 350 332 331 323 314 306 304 305 303
2.Controlul intern
6
personalului în cadrul definit de legislaţia aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale
Societăţii, pe de altă parte, verificarea dacă informaţiile contabile, financiare şi de gestiune
comunicate reflectă corect activitatea şi situaţia Societăţii.
Activităţile de control fac parte integrantă din procesul de gestiune prin care Societatea
urmăreşte atingerea obiectivelor propuse. Controlul implementat de catre Societate asigura
aplicarea normelor şi procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice şi funcţionale:
aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performanţelor operaţionale, securizarea activelor,
separarea funcţiilor. Controlul consta in: compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea
cauzelor care determina abaterile (pozitive sau negative) constatate, luarea masurilor cu caracter
corectiv sau preventiv necesare.
7
nedeductibil;
Export fisa 4428-tva la incasare si
verificarea documentelor ce stau la baza
lui.
18.02.202 07:30-15:30 Export jurnal de vanzari din SAP, -Facturi emise
0 prelucrarea coloanelor dupa formatul catre clienti.
atasat in anexe, in vederea verificarii
informatiilor de pe facturi. Acest lucru
este necesar pentru determinarea TVA-
ului colectat.
19.02.202 07:30-15:30 Verificarea furnizorilor - daca aplica tva -Facturi;
0 la incasare, data pana la care aplica tva la -Anexe;
incasare. daca este activ sau inactiv, data -Contracte;
de la care este platitor de tva; -Site-uri
Completarea in jurnal, a campurilor precum:
aditionale pentru deducere TVA: mfinante.ro,
bunuri/servicii, original/copie, anexa sau anaf.ro.
contract pentru servicii, iar pentru
furnizorii intracomunitari verificarea pe
VIES;
Transpunerea informatiilor prelucrate,
legate de jurnal, in formatul draft.
20.02.202 07:30-15:30 Verificarea achitarii facturilor de la -Jurnalele de
0 furnizori ce aplica tva la incasare; cumparari si de
Transferul de TVA( din 4428 in 4426); vanzari
Inchidere de TVA ( daca 4426<4427 => intocmite
TVA de plata, iar daca 4426>4427 => anterior
tva de recuperat); -fisier anterior
Prelucrarea pentru D394 a documentelor 4428
pe tipuri de TVA: 19%, 9% 5%, tva
exigibil 19%,9%, 5%, tva neexigibil
19%,9%,5%, intracomunitare de bunuri,
de servicii, importuri, exporturi, fara tva
(scutite si neimpozabile, in care voi
cumula pe fiecare partener si pe fiecare
tip de tva baza documentului, tva-ul si
numarul de documente; Din aceasta
prelucrare vor fi excluse bonurile fiscale
cu CUI pe ele deoarece se declara
8
cumulat;
Intocmire declaratii casa de marcat
( A4200- incasarile zilnice si A4109-
pentru o casa de marcat neutilizata).
21.02.202 07:30-15:30 Completare D300 dupa jurnale; -Jurnalele de
0 Completare D100 pentru fondul de cumparari si de
handicapati; vanzari
Completare D394 dupa prelucrarea intocmite
facuta cu o zi in urma astfel : pe fiecare anterior si
partener in parte dupa tip( platitor sau prelucrarea
neplatitor de TVA), pe tipuri de pentru D394
operatiuni; urmeaza verificarea pe
centralizator a sumelor introduse ce
trebuie sa corespunda cu totalurile puse
pe jurnal. Completare plaja de facturi
emise (verificare cronologie) si
verificarea facturilor anulate , completare
sume cumulate pentru bonuri fiscale( tva
normal sau cu tva la incasare),
completare TVA devenit exigibil in luna.
24.02.202 07:30-15:30 Semnare si depunere declaratii( D100, -Declaratii,
0 D112, D300, D394, A4200 si A4109); -Stat de salarii
Intocmire centralizator cu taxele ce pentru
trebuie platite ( CAS-21,5 %, impozit verificarea
pentru veniturile ce depasesc 30.000 lei, D112 si D100,
fond de handicap, contributia asiguratorie -Registrul de
de munca, TVA de plata); mijloace fixe
stabilirea impreuna cu directorul din luna
economic distribuirii sarcinilor pentru anterioara
inchiderea de luna;
Rulare amortizare si intocmire FAR
contabil.
25.02.202 07:30-15:30 Intocmire FAR fiscal; -Macheta
0 Verificarea diferentelor intre FAR mijloace fixe de
contabil si FAR fiscal pe fiecare mijloc luna trecuta
fix in parte pentru stabilirea
deductibilitatii amortizarii OUG 34 a
mijloacelor fixe ce au rezerva din
reevaluare.
9
26.02.202 07:30-15:30 Verificarea avansurilor de salariu -Facturi venite
0 intocmite de colega din subordine si dupa depunerea
acceptul darii in plata; declaratiilor sau
Postare estimari facturi nesosite pentru estimari pe baza
serviciile lunare din luna de referinta; facturilor din
Constituire estimari pe serviciile luna precedenta;
nefacturate aferente lunii ianuarie 2020; -stat de avans,
Inregistrarea decontarilor interne a -situatie servicii
combustibilului consumat efectiv intre nefacturate
centre de cost. primita de la
serviciul de
productie,
-situatie
decontari
interne primita
10
furnizori si clienti.
02.03.202 07:30-15:30 Verificarea registrului de casa si a -Registru de
0 avansurilor spre decontare; casa,
Numararea banilor ce trebuie sa coincida -Chitante,
cu soldul din registrul de casa; -Deconturi,
Verificare conturi bancare si a conturilor -Dispozitii de
de tranzitie asociate acestora (581- plata/incasare,
viramente interne, 508- depozite -Extrase bancare
overnight;
Verificare depozite colaterale
( gestionari, garantii de buna executie).
03.03.202 07:30-15:30 Verificarea rulajelor aferente conturilor -Dosar cerere
0 de cheltuieli (ex: inchirierea este recuperare
inregistrata in contul 612 si nu in alt CASMB, -Stat
cont); salarii,
Completare cerere pentru constituire -Balanta,
garantie de buna executie; -Macheta
Clearing diferite conturi; stocuri,
Verificare dosar recuperare CASMB, -NIR-uri,
intocmit de o colega; -Bonuri de
Verificare sold cont 408 ( NIR-uri fara consum
facturi), actualizare provizion stocuri fara
miscare sau cu miscare lenta.
04.03.202 07:30-15:30 Actualizare provizion concedii -Fise de
0 neefectuate; lichidare,
Descarcare cont 471-cheltuieli in avans; -Scadentar
Inregistrare dobanda imprumut; imprumut,
Verificare inchidere cont 473; -Situatie
Verificare si semnare fise de lichidare concedii de
(venituri si inventar personal) din cadrul odihna
VLP-urilor;
Verificare situatie avansuri acordate
furnizorilor.
05.03.202 07:30-15:30 Verificarea rulajelor din P&L ( veniturile -Balanta SAP
0 sa aiba rulaj creditor, iar cheltuielile rulaj -Registru jurnal
debitor- exceptie facand conturile 609 si SAP
709; pentru contul bifunctional 711 nu
este cazul);
11
Inchidere venituri si cheltuieli pe
domenii de activitate;
Asistarea unei colege la inchiderea
modului de centre de cost si blocarea
lunii;
Inchiderea in FI a lunii;
Exportarea balantei de verificare si a
registrului jurnal;
Verificarea rulajelor si a soldurilor din
balanta impreuna cu directorul economic
pentru depistarea eventualelor greseli.
06.03.202 07:30-15:30 Sedinta sustinuta de directorul economic, -Situatie tichete
0 cu interventii din partea mea, alaturi de de masa primita
echipa, despre problemele aparute si ce de la Resursele
solutii ar trebui adoptate; Umane;
Verificare tichete de masa si acceptul -Balanta
pentru comanda; -Decizie
Am participat la o sedinta cu auditorii majorare capital
interni, social +
Calcul cifra de afaceri din constructii, in documente
total cifra de afaceri pentru softul notariat
contabil de salarii;
Inregistrare nota majorare capital social.
09.03.202 07:30-15:30 Intocmire raport tranzactii cu afiliatele; -Situatie litigii
0 Intocmire raport cu tranzactiile cu primita de la
societatile controlate de stat; departamentul
Raport cu salariile directorilor; Juridic,
Macheta IFRS 9; -Stat salarii,
Verificare si actualizare situatii litigii. -Contracte
clienti,
-Fise din SAP
furnizori si
clienti
12
0 Reconciliere solduri ce tin de salarii -Centralizator
(421, 423, 425, 427, 4315, 4316, 444, salarii
436, 447) ;
punere la dispozitia auditului intern a
documentelor ce stau la baza salariilor
pentru ultimele 12 luni.
12.03.202 07:30-15:30 Training program salarii cu un trainer de -Materiale de
0 la furnizorul nostru de soft; training
Colaborare cu trainer-ul in vederea -Manual de
optimizarii unor rapoarte utile. utilizareProcedu
ri
13.03.202 07:30-15:30 Corectie diferente extrase bancare; -Extrase
0 Reconciliere solduri clienti; bancare,
Clearing clienti; -Documente ce
Calcul indicatori de performanta tin de accesul la
solicitati de societatea mama; alte servicii
Acordare suport pentru directorul
economic pentru diverse taskuri.
16.03.202 07:30-15:30 Justificare inregistrari contabile pe baza -Diverse
0 documentelor contabile a unui numar documente
consistent de selectii din registrul jurnal (facturi, extrase
solicitat de auditul intern; bancare,
Identificare diferente circularizare deconturi etc)
furnizori, generate de clearing,
inregistrari de genul 401=401.
17.03.202 07:30-15:30 Inregistrare facturi furnizori; -Facturi
0 Verificarea rulajelor conturilor de -Decizii de
cheltuiala; impunere de la
Inregistrarea impozitelor aferente taxelor Primarii
locale in contul 446, impozite ce se vor
descarca lunar pe cheltuiala din contul
471.
18.03.202 07:30-15:30 Export jurnal de cumparari din SAP si -Facturi
0 prelucrarea coloanelor dupa formatul -Bonuri fiscale
atasat in anexe, in vederea verificarii primite de la
informatiilor de pe facturi si de bonurile furnizori
fiscale ce au CUI-ul societatii. Acest
lucru este necesar pentru determinarea
TVA-ului deductibil si a celui
13
nedeductibil;
Export fisa 4428-tva la incasare si
verificarea documentelor ce stau la baza
lui.
19.03.202 07:30-15:30 Export jurnal de vanzari din SAP si -Facturi emise
0 prelucrarea coloanelor dupa formatul catre clienti
atasat in anexe, in vederea verificarii
informatiilor de pe facturi. Acest lucru
este necesar pentru determinarea TVA-
ului colectat.
20.03.202 07:30-15:30 Verificarea furnizorilor - daca aplica tva -Facturi
0 la incasare, data pana la care aplica tva la -Anexe
incasare. daca este activ sau inactiv, data -Contracte
de la care este platitor de tva; -site-uri precum
Completarea in jurnal, a campurilor mfinante.ro ,
aditionale pentru deducere TVA: anaf.ro
bunuri/servicii, original/copie, anexa sau
contract pentru servicii, iar pentru
furnizorii intracomunitari verificarea pe
VIES.
23.03.202 07:30-15:30 Verificarea achitarii facturilor de la -Jurnalele de
0 furnizori ce aplica tva la incasare, in cumparari si de
vederea transferului de TVA( din 4428 in vanzari
4426); intocmite
Inchidere de TVA ( daca 4426<4427 => anterior
TVA de plata, iar daca 4426>4427 =>
tva de recuperat);
Prelucrarea pentru D394 a documentelor
pe tipuri de TVA: 19%, 9% 5%, tva
exigibil 19%,9%, 5%, tva neexigibil
19%,9%,5%, intracomunitare de bunuri,
de servicii, importuri, exporturi, fara tva
(scutite si neimpozabile, in care voi
cumula pe fiecare partener si pe fiecare
tip de tva baza documentului, tva-ul si
numarul de documente; Din aceasta
prelucrare vor fi excluse bonurile fiscale
cu CUI pe ele deoarece se declara
cumulat;
14
Intocmire declaratii casa de marcat
( A4200- incasarile zilnice si A4109-
pentru o casa de marcat neutilizata).
24.03.202 07:30-15:30 Completare D300 dupa jurnale; -Jurnalele de
0 Completare D100 pentru fondul de cumparari si de
handicapati; vanzari
Completare D394 dupa prelucrarea intocmite
facuta cu o zi in urma astfel: pe fiecare anterior si
partener in parte dupa tip (platitor sau prelucrarea
neplatitor de TVA), pe tipuri de pentru D394
operatiuni; urmeaza verificarea pe
centralizator a sumelor introduse ce
trebuie sa corespunda cu totalurile puse
pe jurnal. Completare plaja de facturi
emise (verificare cronologie) si
verificarea facturilor anulate, completare
sume cumulate pentru bonuri fiscale( tva
normal sau cu tva la incasare),
completare TVA devenit exigibil in luna.
25.03.202 07:30-15:30 Semnare si depunere declaratii( D100, -Declaratii,
0 D112, D300, D394, A4200 si A4109); -Stat de salarii
Intocmire centralizator cu taxele ce pentru
trebuie platite ( CAS-21,5 %, impozit verificarea
pentru veniturile ce depasesc 30.000 lei, D112 si D100
fond de handicap, contributia asiguratorie
de munca, TVA de plata);
Rulare amortizare;
Intocmire FAR contabil.
26.03.202 07:30-15:30 Verificarea avansurilor de salariu -Stat de avans
0 intocmite de colega din subordine si salarii
acceptul darii in plata;
Postare estimari facturi nesosite pentru
serviciile lunare din luna de referinta;
Constituire estimari pe serviciile
nefacturate aferente lunii ianuarie 2020;
Inregistrarea decontarilor interne a
combustibilului consumat efectiv intre
centre de cost.
27.03.202 07:30-15:30 Inregistrare facturi clienti si de furnizori; -Facturi
15
0 Verificarea mijloacelor fixe iesite din furnizori
societate si descarcarea rezervelor din
reevaluare.
30.03.202 07:30-15:30 Inregistrare registrul de casa; -Deconturi,
0 Intocmire situatie Bilete la ordin; -Bilete la ordin,
Inregistrarea ordinelor de compensare; -Borderouri,
Solicitare eliberare certificat de atestare -Facturi,
fiscala. -Bonuri fiscale,
-Ordine de
compensare
16
Verificare dosar recuperare CASMB.
03.04.202 07:30-15:30 Reevaluarea contului 167; -Extras bancar,
0 Actualizare macheta leasing cu sold -Scadentare
ramas pe fiecare contract; leasing
Actualizare situatie mijloace fixe pe baza
planului de investitii;
Reevaluare cont 5124;
Creare conturi CASH POOLING si
inregistrarea extrasului bancar conform
monografiei .
Este imposibilă conducerea unei organizații în lipsa unor date financiar-contabile corecte
și în timp real, aceste informații fiind furnizate de către departamentul financiar-contabilitate.
Contabilul comunică sensul informațiilor financiar-contabile catre persoane fizice si
organizatii pentru a ajuta la utilizarea acestor date într-un mod eficient, pentru a face față
problemelor cu care se poate confrunta compania.
Înregistrarea datelor din documetele justificative (dupa utilizarea raționamentului
contabil in legatuta cu modul de reflectare a operațiunilor) este partea mai ușoară a contabilității,
în special când aceste informații sunt introduse într-un sistem informatic avansat. Partea dificilă a
contabilității o reprezintă analiza, interpretarea, precum si comunicarea informațiilor pe înțelesul
fiecărui individ.
Contabilitatea de gestiune : oferă informații pentru analizele efectuate de factorii de
decizie în interiorul organizației ce ajută la planificarea, organizarea și controlul activității, toate
acestea pentru continuitatea si dezvoltarea afacerii.
Contabilitatea financiară furnizează informații persoanelor, atât din interiorul cât și in
afara organizației, referitor la poziția financiară (bilanț), performanța sau rezultatele (contul de
profit si pierdere) si modificările poziției financiare a întreprinderii și contribuie la formarea unei
imagini asupra evoluției posibile a relațiilor comerciale.
17
Prin analiza si interpretarea informației se iau decizii în legatură cu activitățile viitoare și
se evaluează acțiunile anterioare.
Informația contabilă produsă într-o întreprindere este utilizată de către conducerea
acesteia, investitorii actuali și potențiali, salariații, partenerii comerciali, băncile, instituțiile
statului.
Investitorii sau creditorii vor furniza banii de care are nevoie compania pentru a
funcționa. Aceștia studiază informațiile financiare și pe baza evaluării performanței unei
companii se orientează în luarea deciziilor privind investițiile în afacerea respectivă. Este
imposibil să se ia decizia unei investiții sau acordării unui credit fără un raport precis privind
“sanatatea” financiara a unei organizatii.
18
Compartimentului financiar-contabil îi revin responsabilităţi în ceea ce priveşte:
1. Evidenţa şi urmărirea tranzacţiilor cu furnizorii: răspunde de executarea strictă a disciplinei
contractuale în ceea ce priveşte: cantitatea contractată, calitatea, termenele de livrare, preţul;
întocmeşte calculul penalizărilor - în cazul nerespectării clauzelor asumate prin contracte;
urmărirea încasării creanţelor; decontarea prin virament şi numerar; întocmeşte documentele
pentru efectuarea plăţilor de aprovizionare pentru nevoile producţiei şi altor activităţi,
dispoziţii de plată, obligaţii faţă de buget şi alte instituţii;
2. Verifică documentele întocmite pentru livrarea produselor fabricate şi serviciilor prestate,
stabileşte volumul impozitelor;
3. Efectuează controlul operaţiunilor de casă, inventarierea soldului faptic şi concordanţa
acestuia cu cel scriptic;
4. Întocmeşte ordine de deplasări în interesul serviciului, stabileşte valoarea avansurilor în
numerar.
19
cash-flow; întreprinderea are control deplin sau poate controla accesul la acest beneficiu;
evenimentul care oferă dreptul la controlul acestui beneficiu s-a produs deja.
IAS 1 clasifică activele în curente și necurente, în bilanț fiind prezentate și delimitate
următoarele clase de active: „ imobilizări corporale, investiţii imobiliare, imobilizări necorporale,
active necurente deţinute în scopul vânzării, active financiare, stocuri, şi creanțe comerciale,
numerar şi echivalente de numerar”1.
Activele imobilizate au fost detaliate în profunzime în IAS 16 și reprezintă tipurile de
active corporale deținute pe termen lung de către o entitate care le utilizează pentru funcționarea
afacerii.
Activele corporale imobilizate, denumite conform OMFP 1802/2014, active fixe
tangibile, materiale, includ terenuri, clădiri, instalații tehnologice, mașini, computere și alte tipuri
similare de active care sunt definite prin lege, prin standardele contabile și politicile companiei.2
Aceste active au de obicei o valoare ce depășește 2500 lei, iar durata de viață utilă trebuie să
depășească un an.
1. Recunoașterea
IAS 16 ne prezintă condițiile conform căruia costul unei imobilizari este recunoscut ca un
activ doar dacă poate fi evaluat în mod credibil și beneficiile pe care imobilizarea se pregătește
să le aducă în viitor vor reveni întreprinderii. La aceste două condiții se adaugă altele două
specifice imobilizărilor corporale: obiectul să fie folosit în cadrul mai multor perioade, iar scopul
bunului să fie pentru producerea altor bunuri sau la prestarea unor servicii, pentru închirierea
persoanelor terțe sau pentru buna administrație a entității.3
Există cazuri în care un activ poate fi recunoscut doar ca un ansamblu de elemente
deoarece IAS 16 nu prevede care este unitatea de măsura pentru recunoaștere, dar există și cazuri
în care unui activ complex i se recunosc separat componentele. Condiția recunoașterii separate a
componentelor este impusă de duratele de viață diferite în comparație cu activul complet
deoarece necesită rate și metode de amortizare diferite.
Un bun exemplu ar putea fi achizitia unui teren pe care este construită o cladire și în care
este instalat un echipament de producție la costul de achiziție de 100.000 lei. Analiza costurilor
de achiziție separat a arătat faptul că terenul ar fi costat 30.000 lei , echipamentul 20.000 lei, iar
cladirea 70.000 lei.
În acest exemplu costul ansamblului este de 100.000 lei, în timp ce costul cumulat separat
al activelor componente este de 120.000 lei. Această diferență de 20.000 lei trebuie recunoscută
1
International Accounting Standard 1 (IAS 1) , pg 10, disponibil on-line la adresa:
http://www.cig.ase.ro/prof/stbunea/resurse/IFRS%20romana.pdf
2
OMFP 1802/2014, pg 24
3
Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16, Editura CECCAR, București, 2003, pg 31
20
ca fiind o reducere comerciala ce va fi distribuită fiecărei componente. În contabilitate se va
recunoaște cladirea ca imobilizare corporală distinctă la costul de achiziție de:
70.000-20.000*70.000/120.000=58333 lei , echipamentul ca imobilizare corporală distinctă la
costul de achiziție de 20.000-20.000*20.000/120.000=16.667 lei., iar terenul distinct la costul de
achiziție de 30.000-20.000*30.000/120.000 =25.000 lei.
Sunt considerate imobilizări corporale separabile, cladirile și terenurile. Acestea deși pot
fi cumpărate împreună,contabilitatea le înregistrează ca fiind separate. Creșterea de valoare a
terenului pe care se află o construcție nu va influența valoarea amortizării construcției.
Un al doilea exemplu ar putea fi legat de imobilizările complexe a căror componente
necesită în timp reparații și înlocuiri precum: înlocuirea birourilor și a mochetei dintr-o clădire a
unei firme de IT; înlocuirea rotorului principal al unei tiparnițe industriale. Aceste cheltuieli cu
înlocuirea componentelor stricate este înregistrată în contabilitate ca o cumpărare a unui activ
distinct, iar vechea componenta distrusă este scoasă din gestiune.
Un al treilea exemplu vizează piesele de schimb privite în general ca stocuri, dar costurile
unor componente mai importante cum ar fi motorul unei mori de cereale sau capul tractor al unei
combine industriale ce au în general durate de viață mai mari de un an trebuie recunoscute ca
imobilizări corporale ce se vor amortiza diferit de activul complex de care aparțin.
În unele cazuri deoarece nu există o bază clară de prescripție asupra unor elemene, va fi
nevoie să fie aplicat raționamentul profesional pentru a putea vedea ce ar trebui clasificat drept
proprietate, ce ar trebui să fie clasificat drept echipament sau ce ar trebui să fie clasificat ca
plantă.
În consecință, cheltuielile sau bunurile vor fi considerate imobilizări corporale dacă sunt
îndeplinite în primul rând cele 2 condiții de recunoștere ca activ și următoarele 2 condiții
specifice de recunoaștere ca fiind corporale.
Orice bun pentru a putea fi recunoscut drept imobilizare corporală trebuie să poata fi
evaluat credibil. Conform principiului exemplificat în IAS 16.15, „un element al imobilizărilor
corporale care este recunoscut ca activ trebuie măsurat inițial la costul său”.
O imobilizare corporală poate fi dobândită prin mai multe moduri printre care se număra
achiziția, producția în regie proprie, schimb cu o alta imobilizare, ca aport în natură determinat
de o fuziune, divizare sau prin donație. În funcție de modul de dobândire al acesteia și intrare în
gestiunea firmei, costul se determină în mod diferit.
Prin achiziție, cumpărătorul trebuie să plătească vânzătorului o sumă stabilită la data
operațiunii ce se numește preț de cumpărare. Conform IAS 16, costul de achiziție al imobilizării
corporale este compus din preț de achiziție , ajustat eventual cu reducerile comerciale acordate
de vânzător, daca există, la care se adaugă taxele și comisioanele vamale, cheltuieli accesorii
precum: cheltuielile de transport, cheltuieli de instalare cheltuieli de amenajare a locului în care
21
va fi plasată imobilizarea, onorarii. Pe lângă toate aceste costuri, la unele imobilizări trebuie
inclus în costul de achiziție și costul cu demontarea și dezafectarea amplasamentului, recunoscut
în contabilitate sub forma unui provizion ce va fi în permanență actualizat. Un bun exemplu îl
constituie o sondă petroliera care la sfârșitul duratei de funcționare, amplasamentul este aproape
distrus din cauza gazelor și țițeiului.4
Formulă: Cost achiziție=Preț cumpărare- reduceri comerciale+taxe vamale +transport +
+cheltuieli amenajare+cheltuieli dezafectare.
În cazul producției, IAS 16 prevede că imobilizarea se recunoaște la costul de producție,
calculat ca fiind suma dintre cheltuielile directe aferente producției și cheltuielile indirecte
proporționate cu gradul de funcționare normală a activității. În categoria cheltuielilor directe pot
intra cheltuilile cu materiile prime, consumabile, salariile muncitorilor din fabrică, iar la cele
indirecte cheltuieli cu salariul administratorului, cheltuieli cu amortizarea.
Formulă: Cost producție=Cheltuieli directe+cheltuieli indirecte*gradul activității.
O particularitate de cost este costul unei imobilizări produse de entitate pentru ea însăși.
Deși acest cost se determină tot prin metoda folosită în cazul achiziției activului, în acest caz nu
se urmărește obținerea unui profit, costul putând fi diminuat datorită eliminării costurilor
anormale generate de folosirea ineficientă a materiilor prime, a forței de muncă și a
consumabilelor, dar și a celorlalte resurse ce participă la construirea imobilizării.
Prețul de intrare în gestiune al imobilizărilor corporale primite prin donație se stabilește
în funcție de prețul pieței dacă tranzacția s-ar fi desfășurat în mod normal, iar în lipsa unei
referințe de pe piață va trebui contractat un evaluator.
Exemplu:
O companie ce are în proprietate o instalație agricolă evaluată la valoarea de 30.000
RON, are trei opțiuni privind schimbul cu un alt activ. Instalația a fost achiziționată la un cost de
achiziție de 40.000 RON și este amortizată în proporție de 50%, adica 20.000 RON. Prima
opțiune este de a schimba această instalație cu o altă instalație ce are valoarea justă extrem de
asemănătoare, caz în care în contabilitate nu se va înregistra nimic, deoarece este vorba de
imobilizări utilizate în aceeași ramură și au aceeași valoare.
Cea de-a doua opțiune este de a schimba instalația agricolă cu o instalație petrolieră
estimată la o valoare de 30.000 lei, adică aceeași valoare. În contabilitate se va înregistra un venit
deoarece sunt imobilizări cu aceeași valoare, dar au naturi diferite.
4
Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16, Editura CECCAR, București, 2003, pg 39
22
Cea de-a treia opțiune este de a schimba instalația cu alta ce are o valoare justă de 35.000
RON. În acest caz entitatea va trebui să mai plătească suma de 5000 RON pentru a soluționa
diferența de valoare. Tranzacția va genera o creștere a veniturilor exercițiului curent, generate de
diferența dintre valoarea netă contabilă a activului cedat: 40.000 RON-20.000 RON=20.000
RON și valoarea justă a instalației luate la schimb de 35.000 RON, plus numerarul de 5.000
RON. Înregistrarea operației contabile a amortizării este prezentată în Figura 1.
5
Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16, Editura CECCAR, București, 2003, pg 45
23
Contabilitatea are ca scop principal redarea fidelă și reală a activității unei entități, iar
informațiile din situațiile financiare să reflecte realitatea actuală astfel încât utilizatorii să
înțeleagă exact ceea ce se întamplă în acea firmă. Tocmai de aceea este foarte importantă
evaluarea ulterioră.
IAS 16 propune doua tratamente contabile conform cărora evaluarea ulterioară se poate
realiza prin:
6
International Accounting Standard 16 (IAS 16) , pg 83-84, disponibil on-line la adresa:
http://www.cig.ase.ro/prof/stbunea/resurse/IFRS%20romana.pdf
7
OMFP 1802/2014, pg 20 , paragrafele 82-83
24
3.2 Evaluarea la data bilanțului
Pentru întocmirea cât mai corectă a situațiilor financiare, la data întocmirii bilanțului se
vor evalua elementele de activ, datorii și capitaluri proprii care vor constitui bazele de intrare
pentru întocmirea bilanțului firmei la valoarea de intrare în gestiune sau la valoarea contabilă
stabilită în urma inventarului.
IAS 16.30 propune ca tratament contabil de bază : „ Ulterior recunoașterii inițiale ca
activ, o imobilizare corporală trebuie înregistrată la cost, mai puțin amortizarea cumulată
aferentă și orice pierderi cumulate din depreciere”, așa cum reiese și din Figură 3.
Exemplu:
25
3.3 Politici contabile de evaluare la ieşire privind imobilizările contabile
8
OMFP 1802/2014, secțiunea 3.4, art. 99-102, pg 23
9
Standardul Internațional de Raportare Financiara (IFRSs) 13 , 2014, paragraful 9, p. 1
26
Trebuie avut în vedere faptul că dacă o imobilizare corporală este supusă procesului de
reevaluare, atunci întreaga clasă de imobilizări va fi supusă reevaluarii.
De cele mai multe ori, valoarea imobilizării care este supusă reevaluării produce atât
diferențe favorabile, cât și diferențe nefavorabile societății. Aceste diferențe vor influența, fie
Contul de Profit și Pierdere(CPP) prin producerea de venituri și cheltuieli, fie elemente ale
capitalurilor propriu.
În situația în care există diferențe favorabile, adică valoarea contabilă este majorată,
OMFP 1802/2014 și IAS 16.39 ne detaliază doua situații:
a) aceste plusuri din reevaluare vor afecta conturile capitalurilor proprii, contul 105
„Rezerve din reevaluare”, dacă imobilizarea nu a mai fost reevaluată pozitiv
anterior.
b) cea de-a doua situație prevede că se vor înregistra ca venit din reevaluare, dacă
compensează o diferență nefavorabilă anterioară.
În situația în care există diferențe nefavorabile, acestea se vor înregistra pe cheltuială
sau vor avea ca efect micșorarea rezervelor din reevaluare în limita acestora dacă la o reevaluare
anterioară s-au înregistrat plusuri, iar restul pe cheltuială.10
Soldul creditor al contului 105 poate fi capitalizat în contul 117 „ Rezultatul reportat”,
dacă imobilizarea este vândută sau scoasă din funcțiune, atunci când se poate spune că rezerva
este realizată.
Din punct de vedere fiscal, reevaluarea poate să nu fie recunoscută, iar atunci se pune
problema apariției impozitelor amânate, creanță sau datorie, pentru diferența dintre valoarea
reevaluată a imobilizării și valoarea dacă nu s-ar fi reevaluat.
Normele contabile oferă posibilitatea de alegere privind înregistrarea în cotabilitate a
reevaluării imobilizărilor corporale, astfel că există două procedee:
1. Procedeul de reevaluare concomitent a amortizării cumulate și a valorii brute.
Primul pas al acestui procedeu este calcularea coeficientului de reevaluare care va fi
folosit în determinarea valorii brute reevaluate și a amortizării cumulate reevaluate, după cum
reiese din Figură 5.
10
Weygandt, Jerry J., Kieso, Donald E., Kimmel, Paul D., Financial Accounting 3rd (third) IFRS Edition, pg 439
27
2. Procedeul de reevaluare doar a valorii nete contabile, calculate prin eliminarea
amortizării din costul de achiziție.
Primul pas este reprezentat de anularea amortizării cumulate, apoi se poate înregistra
reevaluarea propriu-zisă netă calculată dupa formulele din Figură 6:
Exemplu:
O întreprindere are în proprietate instalații Agricole cumpărate la un cost de 50.000
RON, având amortizarea cumulată în valoare de 20.000 RON. Instalațiile sunt reevaluate de niște
profesioniști la valoarea justă de 39.000 RON. Să se înregistreze în contabilitate prin ambele
metode.
a) Procedeul 1, figură 7:
- Calculul coeficientului de reevaluare: Coeficient=39.000 / (50.000-20.000) =1,3
- Determinarea valorii brute reevaluate(VBR): VBR=50.000*1.3=65.000 RON
- Calculul amortizării cumulate reevaluată: Amortizare reevaluată=20.000*1.3=26.000 RON
Rezultă ca Valoarea netă reevaluată= 65.000-26.000=39.000 RON
b) Procedeul 2, figură 8
28
3.5 Amortizarea
Orice imobilizare corporală , mai puțin terenurile, suferă pierderi de valoare, atât fizice,
provocate de trecerea timpului și a folosirii continue în exploatare, cât și morale, determinate de
evoluția tehnologiei, care crează noi mașinării ce au performanțe mai mari la costuri mai reduse.
Amortizarea este procesul de alocare într-o manieră rațională și sistematică a valorii
amortizabile de-a lungul timpului de viață utilă a imobilizării. Alocarea costurilor permite
companiilor să asocieze corect cheltulile cu veniturile conform principiului recunoașterii
cheltuielilor. Din punct de vedere contabil, pentru fiecare perioadă alocată, amortizarea va fi
ilustrată ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, mai puțin cazul în care aceasta este
împreună cu valoarea contabilă a altui activ. 11
În ceea ce privește amortizarea imobilizărilor corporale, prevederile contabile românești
sunt diferite față de cele internaționale, IAS 16. Conform legislației din România, personalul din
management al companiilor va trebui să determine durata utilă de funcționare a fiecărei
imobilizări, să aleagă care metodă de amortizare este cea mai potrivită pentru evidențierea
corectă a consumului beneficiilor economice din viitor și să estimeze valoarea reziduală, dacă
aceasta va exista.
De regulă stabilirea acestor indicatori se face la începutul vieții activului, dar cum
fenomenele economice sunt în continuă schimbare, raționamentul profesional trebuie să fie apt
ori de câte ori va fi nevoie pe parcursul consumului beneficiilor, pentru revizuirea duratei de
viață utilă sau a metodei de amortizare a activului, astfel încât aceasta să exprime realitatea cât
mai veridic.
În funcție de calculul și raționamentul societății, amortizarea va influența imobilizările
din bilanț, iar cheltuiala aferentă amortizării va influența contul de profit și pierdere. Datorită
legilor fiscale care se pot schimba periodic, amortizarea fiscală nu va influența activitatea firmei,
ci doar baza impozabilă pentru determinarea rezultatului impozabil. Acest lucru va genera o
datorie sau o creanță cu impozitele amănate.12
Amortizarea începe să producă efecte atunci când imobilizarea este pregătită să fie pusă
în funcțiune, de regulă amortizarea începe în luna următoare punerii în funcțiune și încetează să
mai producă efecte atunci când este scos din gestiune sau este reclasificată ca fiind imobilizare
deținută cu scopul vânzării, moment în care durata de viață utilă este scurtată.
În concluzie, pentru imobilizările corporale există patru parametri fără de care nu s-ar
putea determina cheltuielile cu amortizarea și anume: metoda de amortizare folosită, durata de
amortizare estimată, valoarea reziduală estimată și costul de achiziție / producție.
11
Lucian Cernusca, Strategii și politici contabile, Editura Tribuna Economica, București, 2012, pg 205
12
Feleagă N. ,Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 3, București, 2001, pg. 5
29
3.5.1 Durata de amortizare
Durata de viață utilă poate fi considerată ca fiind estimarea numărului mediu de ani în
care un activ este considerat util în activitatea de exploatare cu scopul generării veniturilor,
înainte de amortizarea totală a acestuia. Mulți factori influențează estimarea vieții utile dar cei
mai importanți sunt anul fabricației bunului și cât a mai fost utilizat, cât de performant este bunul
și modul de utilizare al acestuia.
În România, Guvernul a promulgat o hotărâre prin care s-a constituit „Catalogul privind
clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe” în care sunt prezentate pentru
fiecare categorie de imobilizări perioadele de timp în care pot fi amortizate, lasând astfel
posibilitatea de alegere a conducerii societății a numărului de ani din interval.13
Un caz particular sunt considerate terenurile deoarece acestea nu se amortizează. Acest
lucru se datorează faptului că sunt considerate ca având durată de utilitate nelimitată.
Exemplu:
O companie deține o imprimantă industrială care costă 60.000 RON și i-a fost determintă
o durată de viață de 12 ani, iar după expirarea duratei se estimează că se poate vinde la REMAT
ca deșeu pentru suma de 8.000 RON. Pentru a duce imprimanta la REMAT, transportul costă
500 RON, atunci rezultă că valoarea reziduală a imprimantei este de 7.500 RON (8.000-500)
Conform IAS 16, dacă întreprinderea estimează că va folosi bunul pe toată durata lui de
viață atunci valoarea amortizabilă va fi reprezentată de costul de achiziție / producție sau
valoarea justă în cazul unei reevaluări, altfel dacă bunul este folosit o perioadă mai mică atunci
valoarea amortizabilă este determinată ca fiind costul de achiziție / producție / valoare justă din
care se scade valoarea reziduală.
Dacă valoarea reziduală nu este recunoscută fiscal, se vor genera impozite amânate.
https://www.reviso.com/accountingsoftware/accounting-words/residual-value
30
de aplicat și care se apropie de amortizarea reală. Aceasta se poate determina fie
prin calculul cotei medii anuale de amortizare și înmulțirea acesteia cu valoarea
amortizabilă, fie prin împărțirea valorii amortizabile la numărul de ani utili. Se
folosește obligatoriu în cazul construcțiilor.
b) Metoda accelerată, este mai puțin utilizată deoarece amortizarea ar trebui să fie
corelată cu starea de utilizare a imobilizării, se folosește doar în România și
presupune contabilizarea în primul an de folosință a cheltuielilor cu amortizarea
în proporție de 50% din valoarea amortizabilă, urmând ca din anul doi să se treacă
la amortizarea liniară folosind valoarea rămasă de amortizat și numărul de ani
rămași.
c) Metoda degresivă este destul de eficientă din punct de vedere fiscal deoarece
conduce la amânarea plății impozitului pe profit real. Aceasta presupune o
cheltuială cu amortizarea mai mare la început, urmând ca aceasta să scadă,
verificându-se în fiecare an dacă valoarea amortizării este mai mică decat dacă
s-ar fi calculat prin metoda liniară, iar dacă acest lucru se întâmplă atunci se trece
la amortizarea liniară. Calculul prin această metodă vizează folosirea unei cote
speciale, cota de amortizare degresivă care se obține prin înmulțirea cotei litiare
cu un coeficient fiscal.
Atunci când există suspiciunea că unei imobilizări corporale i-a scăzut valoarea înseamnă
că a suferit o depreciere de valoare, caz în care putem verifica prin compararea valorii contabile
cu valoarea sa recuperabilă, conform IAS 36 „Deprecierea activelor”.
Pierderea din depreciere este determinată conform Standardelor internaționale și la nivel
național prin diferența dintre valoarea contabilă și valoarea recuperabilă.
În condițiile în care valoarea contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă, atunci
în contabilitate acea imobilizare va trebui depreciată până când valoarea contabilă va ajunge la
nivelul valorii recuperabile. Prin înregistrarea în contabilitate a pierderii din depreciere, se va
recunoaște o cheltuială ce va afecta contul de rezultate al întreprinderii, dar un caz particular îl
reprezintă atunci când acea imobilizare a fost reevaluată pe plus și deprecierea se recunoaște prin
diminuarea rezervelor din reevaluare în limita acestora, iar tot ce depășeste se înregistrează pe
cheltuială15
Printre factorii care ne trezesc suspiciunea că imobilizarea s-a depreciat se pot număra:
- imobilizarea funcționează sub gradul de performanță normal
15
Standardul IAS 36 „Deprecierea activelor”, paragrafele 60-61
31
- este posibil ca un angajat nou să nu știe să foloseasca corespunzător,
imobilizarea, caz în care se produce o uzare fizică
- apariția uzurii morale datorită apariției imobilizărilor mai performante
- rata dobânzi pe piața capitalurilor a crescut și influențează în mod negativ
valoarea recuperabilă
- datorită intrării pe piață a unui competitor puternic, valoarea pe piața
imobilizării respective a scăzut semnificativ
- modificări în cadrul de organizare al companiei
După înregistrarea pierderii din depreciere, valoarea amortizării va trebui modificată în
viitor, pentru a se aloca corect pentru perioada de viață ramasă, valoarea contabilă recalculată.
Printre situațiile financiare pe care orice companie trebuie să le întocmească, cel mai mult
sunt influențate de imobilizările corporale bilanțul cu notele sale explicative prin prezentarea
valorii juste, contul de profit și pierdere prin prezentarea tuturor cheltuielilor legate de
imobilizările corporale precum cheltuielile cu amortizarea, cu pierderile din depreciere și alte
costuri.
Datorită faptului că imobilizările sunt mai puțin lichide, acestea funcționând pe o
perioadă mai mare de un an calendaristic, în bilanțul societății acestea vor apărea ordonate în
sensul invers lichidității lor. În bilanț acestea pot fi prezentate, fie la valoarea reevaluată, fie la
cost din care se vor scadea amortizarea cumulată și eventualele pierderi din depreciere.16
16
Roman Aureliana Geta, „Contabilitate: Teorie și studii de caz”, Bucrești, Editura Economică, 2014, pg 205
32
După cum spune standardul internațional IAS 16, pentru fiecare clasa de imobilizări
corporale trebuie prezentate în situațiile financiare informații precum următoarele:
a) metodele de amortizare utilizate;
b) valorile contabile brute, precum și amortizarea cumulată plus pierderi din depreciere din
momentele inițiale și finale;
c) bazele de măsurare folosite pentru calculul valorii contabile brute
d) duratele de viață utilă;
e) pierderile din depreciere recunoscute în CPP;
f) reluarile pierderilor din depreciere în CPP
g) modificările valorilor în urma reevaluărilor și a deprecierilor sau a deprecierilor reluate în
capitalurile proprii”17
Totodată următoarele informații ar trebui să se regăsească:
a) dacă există se va prezenta valoarea imobilizărilor corporale gajate sau ipotecate sau
acordate drept garanție pentru anumite obligații ale întreprinderii
b) cheltuielile estimate cu refacerea locului aferent imobilizărilor corporale
c) valoarea compensațiilor de la terți
d) cheltuielile cu imobilizările în curs de execuție(WIP -„work in progress”)18
Dacă compania decide să prezinte informațiile despre imobilizările corporale la valoare
reevaluată atunci sunt obligatorii următoarele:
a) baza valorii contabile utilizată pentru reevaluare
b) de la ce data este recunoscută reevaluarea
c) dacă firma a apelat la un expert
d) valoarea adăugată obținută în urma reevaluării
e) valoarea contabilă aferentă fiecărei clase dacă reevaluarea nu ar fi avut loc19
17
IAS 16 „Imobilizări corporale”, paragraful 60
18
IAS 16, paragraful 61
19
IAS 16, paragraful 64
33
funcțiune a imobilizării, iar IAS 16 prevede că amortizarea se va calcula din momentul în care
imobilizarea devine disponibilă pentru utilizare. Metoda de amortizare pe care întreprinderile
trebuie să o folosească conform IAS 16 este cea care prezintă cel mai bine utilizarea beneficiilor
economice corespunzătoare imobilizării în cauză, în timp ce OMFP 1802/2014 exemplifică patru
metode ce vor fi acceptate(degresivă, liniară, accelerată și cea determinată pe unitate de produs),
dar doar cea degresivă și cea liniară sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Ultima diferență
ce privește amortizarea este legată de recalcularea acesteia, OMFP 1802/2014 vede schimbarea
de metodă ca o corecție pentru a prezenta real valoarea amortizării, iar durata se va schimba doar
în cazuri excepționale, dar IAS 16 dorește ca întreprinderile să verifice permanent dacă
elementele din calculul amortizării prezintă realitatea, iar dacă nu acestea trebuiesc reestimate.
Diferențe există și la aria de aplicare, asfel că în OMFP 1802/2014, mare parte a
elementelor ce respectă condițiile de recunoaștere sunt imobilizări corporale, în timp ce IAS 16
nu se poate aplica pentru active destinate vânzării, pentru imobile aflate în plasament, pentru
active biologice cu excepția plantelor productive pentru că sunt prevăzute în alte standarde și nu
vor fi considerate imobilizări corporale.
IAS 16 nu face diferența între reducerile comerciale și cele financiare, astfel că
toate afectează negativ costul de achiziție. OMFP 1802/2014 diminuează costul de achiziție doar
cu reducerile comerciale, reducerile financiare recunoscându-se ca un venit.
În tranzacția de schimb de imobilizări OMFP 1802/2014 recunoște doua tranzacții, de
cedare și de primire, în timp ce IAS 16 recunoaște o singură operație, cea de schimb, la valoare
justă.
Transferul activelor de la o clasă la alta implică diferențe între planul național și cel
înternațional. Astfel că, transferului unui activ din clasa stocurilor, în cea a imobilizărilor
corporale de natura investițiilor imobiliare se va face conform OMFP 1802/2014 la valoarea
contabilă , în timp ce referențialul internațional prevede acest transfer la valoare justă, cu
precizarea că diferența dintre valoarea contabilă și valoarea justă se va reflecta sub forma unei
reevaluări dacă a fost imobilizare corporală sau se va reflecta în Contul de Profit și pierdere dacă
a fost stoc. Exemplu reprezentativ este cazul unei firme ce vinde apartamente, iar la un moment
dat dorește să păstreze un apartament pentru depozitarea diverselor obiecte de inventar.
Activele complexe formate din imobilizîri, una corporală și cealaltă necorporală, se vor
recunoaște separat conform planului national, dar IAS 16 tratează acest aspect ca fiind o singură
imobilizare corporală, doar dacă este imposibilă funcționarea imobilizării fară componenta
necorporală. Un exemplu este laptop-ul unei agenții imobiliare care nu poate funcționa în
domeniu decât dacă are licență pentru un program informatic ce strange anunțurile imobiliare.
34
Întreprinderea Servicii Energetice Muntenia SA are nomenclatorul şi circuitul
documentelor primare conceput astfel încât să permită consemnarea completă şi la timp a tuturor
operaţiunilor privind mişcarea mijloacelor fixe.
În funcţie de operaţiile care intervin în evidenţierea existenţei, mişcării şi deprecierii
mijloacelor fixe, de căile de intrare şi ieşire din patrimoniu, se întocmesc documente specifice,
care se pot grupa pe trei categorii, cum ar fi:
35
valoarea şi caracteristicile mijloacelor fixe din producţie proprie sunt reflectate în proiectele
şi devizele lucrărilor, fişa de cont analitic pentru costuri efective etc.
Mijloacele fixe pot ieşi definitiv din gestiune prin casare, vânzare, donaţie, iar temporar
prin concesiune, locaţie de gestiune sau închiriere.
Casarea, adică scoaterea definitivă din gestiune a mijloacelor fixe prin demontare,
dărâmare, este consemnată în următoarele documente:
Specificaţia privind mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune (casare) întocmită
de secţiile, laboratoarele sau serviciile care propun casarea, prin care aceasta se motivează.
Se întocmeşte de către Departamentul Tehnic o Notă de constatare care se înregistrează de
către Departamantul Financiar – Contabil;
Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri
materiale elaborat de către comisia de casare, reprezintă documentul prin care se constată
îndeplinirea condiţiilor de casare, de aprobare şi executare a ei, de consemnare a materialelor
rezultate din casare şi ca document de înregistrare în evidenţa operativă şi în contabilitate. O
comisie de avizare întocmeşte procesul verbal de casare (scoatere din funcţiune) în trei
exemplare din care câte unul merge pentru înregistrare la Departamentul Financiar –
Contabil, respectiv la Departamentul Tehnic, iar al treilea exemplar rămâne la gestionarul
care a avut mijlocul fix casat în gestiune, pentru a-l scade din Fişa mijlocului fix.
Pentru a stabili existenţa efectivă a mijloacelor fixe pe locuri de folosinţă (secţii, ateliere,
servicii) şi pe responsabili, folosirea judicioasă şi integritatea acestora, se utilizează Lista de
inventariere şi de evidenţă a mijloacelor fixe. Ea serveşte şi la inventarierea mijloacelor fixe
şi a consemnării rezultatelor ei, fără a fi necesară întocmirea altor documente.
36
Contabil, pe grupe de mijloace fixe, prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe intrate în
unitate.
Imobilizările corporale pot intra în întreprindere prin aport în natură la capitalul social,
achiziţionate de la furnizori sau plus de inventar.
Conturile care reflectă existenţa, mişcarea şi amortizarea imobilizărilor corporale sunt
cuprinse în grupele: 21” Imobilizări corporale”, 28” Amortizări privind imobilizările”
37
. Debit Credit Debit Credit
Exemplu nr 3: Se majorează capitalul social al societății prin aportul unui teren de către
societatea mamă, pe data de 05.01.2020, o suprafaţă de teren, evaluată la 7.379.064 lei.
38
Registru Jurnal nr. 4
Nr. Data Felul Simbol conturi Suma
Explicaţii
crt. inreg. doc. Debit Credit Debit Credit
Se înregistrează plus la
31.01.202 NC nr. 3.768
1. inventar un aparat de 2132 134 3.768
0 100
măsură şi control
Exemplul nr.5: Întreprinderea SEM deţine un grup de sudură al cărui cost iniţial este de 12.450
lei. Durata utilă de viaţă este de 6 ani, iar metoda de amortizare aplicată este metoda liniară.
După doi ani este reevaluat echipamentul, valoarea justă determinată fiind de 16.340 lei.
39
crt
inreg. Debit Credit Debit Credit
.
2131 12.450
PV de
reevaluare nr. Se înregistrează 4.150
1. 31.12.2019 %
5546/31.12.201 reevaluarea
2813 8.300
9
105
În varianta a II-a, se elimină amortizarea, astfel încât valoarea brută devine egală cu valoarea
reevaluată.
Se înregistrează
NC nr.
amularea 4.150 4.150
1. 31.12.2019 667/31.12.201 2813 2131
amortizării
9
cumulate
NC nr.
Se înregistrează 8.300 8.300
2. 31.12.2019 680/31.12.201 2131 105
reevaluarea
9
Principalele căi de ieşire a imobilizărilor corporale din unitate sunt: casare, vânzare,
cedare cu titlu gratuit, lipsuri constate la inventariere.
40
Exemplul nr. 6: Societatea realizează scoaterea din funcţiune, pe data de 03.02.2020, a unei
ghilotine, având valoarea de intrare egală cu 22.345 lei, egală cu valoarea amortizabilă,
amortizarea cumulată 22.345 lei. Casarea este efectuată de către o firmă specializată, cheltuielile
fiind de 1680 lei; La casare se recuperează stocuri, în valoare de 1.980, din care piese de schimb
1.450 şi materiale diverse 530 lei.
Registru Jurnal nr. 7
Nr. Simbol
Data Felul Suma
crt Explicaţii conturi
inreg. doc.
. Debit Credit Debit Credit
Exemplul nr. 7: Întreprinderea deţine grup de sudură în valoare de 23.799,8 lei (valoare de
intrare), pe care doreşte sa-l scoată din gestiune prin casare, pe data de 01.12.2019, având
înregistrată o amortizare cumulată de 21.378,8 lei.
41
casarea 2813 2.421
echipamentului 6583
Exemplu nr 8: Societatea are în proprietate un mijloc de transport marca Dacia Logan, având
valoarea de intrare de 57.977,8 lei, amortizarea cumulată de 36.589 lei, pe care intenţionează sa-l
vândă pe data de 03.10.2019, cu factura nr. 334, obţinând la licitaţie preţul de 22.589 lei, TVA
19 %.
Registru Jurnal nr. 9
Nr. Simbol conturi Suma
Data
crt Felul doc. Explicaţii
inreg. Debit Credit Debit Credit
.
461 26.880,9
Se înregistrează
1
Factură nr. vânzarea 22.589
1. 03.10.2019 %
334 autoturismului pe
7583 4.291,91
baza facturii
4427
Se înregistrează % 2133 57.977,8
scoaterea din 2813
2. 03.10.2019 PV nr.67 gestiune a 6583 36.589
autoturismului 21.388,8
vândut
42
cedare- 2813 19.034,5
scoaterea din gestiune a 6583
primire
echipamenetului 4.352,5
nr.4
Concluzii:
43
Anexa nr. 2
FIȘĂ DE OBSERVARE
Nr.……. din……………….
Alte observaţii:
Reprezentant legal
Instituţie organizatoare de practică
Tutore
44
Anexa nr. 3
Documente specifice
Vor fi anexate (în format electronic sau scanat, după caz) documentele specifice aferente
temei abordate.
În cazul existenţei unor clauze de confidenţialitate cu anumiţi clienţi, acestea vor fi respectate.
45