B E D A C T II7N E A Ş I A 1>M IX IS T R A Ţ 1 1 \ E A :
SË PRENUMERÀ:
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,GAZET“ IESE ÎN FIECARE pi.
8 unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe t rei I u n ! 3 fior.
România şi străinătate:
Pe an fi 40 fr., pe şese l u n i 20 fr., pe t r e i l u n i 10 franci.
na. 2 6 8 .
Braşovu, 28 Novembre 1886.
Episcopulü catolicü ungurescü alü Sătma-
rului a ţinută de curéndü unü discursü la o
serbare în Pesta, în care propagă idea cucerirei
întregului Orientü prin „cultura maghiară“ .
Acestü discursíi, despre care vorbimü pe
largă mai josü, trebue sé facă o ciudată impre-
siune asupra flăcăruia, care cunósce câtuşi de pu­
ţinii relaţiunile interióre ale statului ungară-
Instruitul il şi de ordinarii bine informatulu
corespondentü alü (}iarului catolicii „Vaterland“
din Viena, desfăşură în Nr. 328 dela 28 No­
vembre alü numitei foi o ieóna a stăriloru pu­
blice în Ungaria.
Aseménándű cele dise în memorata cores­
pondenţă cu fantasiile şoviniste a^e episcopului
Schlaucli ne vine a crede, că acesta prin orato­
ria sa seducétóre a voitü numai sé acopere ade­
vărata stare de decadinţă din întru.
Eată ce i se scrie catolicescului ,,Vater-
land“ din Pesta:
„Amü arátatü şi amü accentuatü în acestü
locü de repeţite-orl contrafacerea dintre aparenţă
si realitate. Datoria ne impune sé revenimü me­
reu asupra acestui faptu, fiindü că tocmai în
acésta înfrumseţare a lucrurilorü oficiósá şi ofi­
cială, în acestü „cultü alü minciunei“ recunós-
cemü principala causă a decădinţei vieţei nóstre
de statü şi sociale. Cátü de miserabilă e admi­
nistraţia ín pompósa nóstrá capitală, acésta a vé-
(Jut’o tótá lumea deunăzi, când isbucnirea epide­
miei de coleră a pus’o în spaimă...“
„Décá ín centrulü ţSrei, sub ochii guvernu­
lui şi a representanţei poporului şi sub contro-
lulu unei 4iaristice nicidecum sfiici<5să, suntü cu
putinţă astfelu de stări desolate: cum va fi a-
tunci administraţia în provinciă („departe de
Madridü“)? “
„Şi în adevérü, ce se anunţă de câte-va
séptémani din diferitele părţi ale Ungariei ne
amintesce cele mai posomoiîte dile ale miserii-
lorü administraţi unei unguresci. Décá amü voi
sé atingemü numai în trécétü tóté plângerile şi
vaetele de miseriă nu ne-ar ajunge spaţiulfl unui
íntregü numérü alü acestei foi.“
„Ori încătrău privesc! şi asculţi, pretutin-
denea ţi se arată urmările unei administraţiuni
insuficiente, defectuóse séu neesacte şi negligente.
Că în ţinuturile cele mai fructifere, în Banatü
şi în comitatulü Peştei, domnesce a(Ji miseriă
cumplită, aşa íncátü încassarea dárilorü a tre­
buită sé se amâne c’unü anü şi sé se încuviin­
ţeze împrumuturi pentru uşurarea miseriei, fiă
amintitü numai în trécétü.“
„Cu deosebire réu stă ínsé siguranţa pu­
blică în ţâră. . . . Statulü „interconfesionalü“
a datű dela 1867 societatea pe mâna instruc-
ţiunei neconfesionale şi pe mâna cămătăriei ca-
pitaliştiloru. O economiă rea parte a secatü is-
vórele de cá§tigü ale poporului, parte le-a astu­
pată. Pauperismulü îşi ridică pretutindenea ca-
pulü séu gorgonicü; jafurile, furturile şi cerşito-
ria suntü la ordinea (Jilei.u
„Ce folosesce ţârei armata de funcţionari,
care sporesce mereu ? Ce folosü are cetâţânulu
şi ţăranulfl dela aceste íngrozitóre legiuni de
scriitori ? “
„Celü ce are vre-o afacere înaintea vr’unui
tribunalü séu oficiu tremură deja de mai înainte;
căci nici chiar celü ce câştigă procesulü nu póte
birui cu spesele şi cu timbrele. Şi cu tóté astea
ministrulü de fináncé vrea sé scumpéscá şi mai
multă administrarea justiţiei.“
„Afară de funcţionari, acéstá liberală eră
a protegiatü şi pe advocaţi, alü cárorü numérü
se înmulţesce ca nisipulü mării. Toţi vréu sé
tráiéscá şi încă sé tráiéscá bine — pe spesele
poporului. “
„Se mai póte mira omulü decă poporulü
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
A N U L Ü X L I X . ANUNCIUBILE:
O seriă garmondü 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar
SorlaorT nofranoate nu se primesoű. — Sanusoripto nu «e retrámltü.
S â m b ă tă , 2 9 N o e m v re (1 1 D e c e m v re ). 1886.
îşi pierde răbdarea şi mii de ómeni iau bêta şi trega lorO fiinţă, orientali, şi aşa catolicismulă, acestă
plécá la drumü ori se aruncă în braţele crirne- însemnată puncta de sprijină alfl culturei occidentale, a
lorü? Fómea, miseriă şi desperarea suntü neno­ aflată acolo numai puţini credincioşi. Şi cu tote astea,
rocita treime, căreia e aprópe sé i ca<|ă jertfă care bărbată de stafii ungurii ar0 vrea să nu recun6scă
ţâra acésta multü binecuvântată de Dutnnedeu, ce plinătate de putere are în sine catolicismulă, decă se
sé-i ca4ă jertfă prin vina ómenilorü.“ pune influinţa lui civilisatore faţa ’n faţă cu starea îna­
„Cercurile nóstre conducétóre“ cultivă pe poiată a Orientului ?
lângă alte sporturi şi „sportulü politică“> facü Da, a lăţi elementulâ catolicii in acele ţinuturi, a
politică mare“ şi abia gásescü demnű de-a vorbi potenţa înfluinţa lui, a nutri şi a întări totQ ceea ce, prin
séu de a ţinâ sémâ de miseriă internă.“ puterea sa de atracţiune, mai nainte a legato nemijlo­
,,Când ve(Ji, cum acestorü domni le zace ciţii cu noi aceste ţări şi ceea ce pote că acjî ar putea
la inimă pare că multü mai multü sórtea ,,sër- să le aducă totă mai aprope de civilisaţiunea occiden­
manilorü Bulgari“, decâtü tótá miseriă din ţâra tală; a îndrenta erăşî, prin însufleţirea şi abnegaţiunea
propriă, acela întru adevérü trebue s0-şi pérdá naţiunei, ceea ce secuii întregi a pricinuită stări nefavo­
speranţa într’unü viitorü mai bunü alü Ungariei“ . rabile şi întârdierî, a îndrepta acesta printr’o activitate
,,La viitórea desbatere e bugetului nostru care în puterea ei intelectuală şi morală înainteză totă
negreşitü că nici de astă dată nu vorü lipsi vor­ mai spre orienta marea grani^eloră culturei occidentale
bele frumóse. Le va lipsi însê şi acum ca şi şi care pare a fi chemată să ne creeze acolo una cercă
înainte ,,părinţiloru patriei“ bunăvoinţă de-a îm­ de interese şi astfelQ sprijiniţi pe ela se putemO înmulţi
boldi pe guvernü şi organele lui la fapte serióse cetii puţinii garanţiile morale ale esistenţei statului nos­
şi roditóre, de a-i constrînge se-şi împlinéscà tru, — tote acestea sunta nisuinţe, care parii a fi che­
strictü datoria, şi de-a premerge înşişi cu esemple mate să formeze cele mai frumose probleme ale simţă­
făcendu-şi datoria“ . mântului de datoriă catolicii, precum şi ale simţementu-
,,Şi astfelü rémâne şi réiilü în vechia lui lui naţională şi patriotismului ungurescO.
stare. Câtü timpü încă? Acésta numai Dum­ Scopul ti nemijlociţii alu societăţii nostre este: a
nezeu o scie“ . susţine religiunea şi naţionalitatea conaţionalilor ii si a ne-
mului nostru şi în afară peste graniţele patriei. Acfetă
Societatea unguréscà „St. Ladislau“. ţîntă ascunde în sine o mare ideă naţională, a cărei rea-
lisa're naţiunea trebue se o întreprindă mai curendu siu
Precum ne-a comunicatü unulü din cores­
mai târdiu; căci calea culturei merge dela Occidentă
pondenţii noştri din. Pesta, societatea unguréscà
spre OrientQ şi naţiunea ungurescă trebue să fiă ante-
„St. Ladislau,“ care luptă cu deosebire pentru
luptăt6rea acestei espediţiunî, căci acesta este pentru ea
susţinerea naţionalităţii şi religiunei Ceangăiloru
o cestiune de vieţă.
din România, şi-a serbatü la 6 Decemvre nou în
Mai nainte sabia, adî spiritulă; mai nainte forţa
Pesta jubileulü de 25 de ani de când esistă.
brută, a(Jî influinţa m orală; mai nainte pumnula de feră
Cu acéstá ocasiune s’au {inutü mai multe discur­
ala învingătorului, atjî raportula am icala; mai nainte o-
suri, a cărorii esenţă ni s’a fostü comunicatü.
magii cu forţa, a(}I comunicarea spontaneă a naţiunilorO
Astăcji ne comunică „Pester Lloyd“ întreg ă dis-
civilisate, — acestea sunta mijlocele, prin care noi, mai
cursulü preşedintelui societăţii, episcopulü Lo-
alesă adi, putemO trece asupra urmaşilora noştri moşte­
renz Schlaucli, din care estragemü urmátórele
părţi : nirea venită asupra nostră dela strămoşi, nutrind’o şi
cultivând’o acasă eu totă căldura iubirei de patriă, în
Onorată adunare generală! De 25 de anî spriji-
afară aducend’o la val6re cu totă preponderanţa nostră
nesce societatea nóstrá pe catolicii şi Ungurii, cari tră-
culturală şi morală.
escü în térile Orientului ; de 25 de ani ajută bisericele
şi institutele patriei, mai puţină dotate... Societatea nós­ Scopula este acelaşi, care a fosta odini6ră, m ij­
trá a fostö totdéuna activă în serviciulü ideilorű înalte.. locele sunta altele. Mărirea Ungariei timpO de unO m i­
înainte cu 25 de anï së născu în spiritulö unui leniu, mărirea Ungariei în viitora: acesta’i fala nostră a
episcopü catolicü ungară, Iosifü de Lonovicï, idea d’a tuturora, dorinţa inimei ndstre a tuturora, rugăciunea
sprijini pe Giangăii unguresci. Opiniu- nostră a tuturora. Şi pentru ajungerea acestui măreţă
Idea era nouă.
nea publică a Ungariei se ţinea atunci strînsă de amin­ ţela, societatea »St. Ladislau" socotesce în prima liniă
tirea lui Körösi Csorna, câlëtorulü în Tibetö, şi a lui ca cele mai potrivite mijl6ce principiele, ideile şi puterea
Antonă Reguly, învăţatului scrutatoră alü limbei înrudite religiunei catolice.
fmice, şi spera firmü, că în patria originară a Maghia- De aci încolo episcopulu Schlaucli aduce
rilorü trebue că trăesce încă o seminţiă a acestora, care laude catolicismului, care a făcută din Ungaria,
ar fi chemată së íntregéscá aci în patriă numërulü nos­ încependii cu Ladislau ceîu sfântu , patronulu
tru tare contopitü ; dér despre aceea, că în apropierea societăţii şi regele Ungariei, unii membru alu
nóstrá, în Moldova, tráescü încà 200,000(???) de Unguri, familiei pop6reloru europene, ce şi-a câştigată
numai forte puţini sciau. Nu se scia nimieü despre a- gloria râsboinică şi a devenită unu factorii alu
ceea, că acéstá poporaţiune separată de ţera-mamă, jîn ­ culturei dominante. Catolicismulă a civilisatu
ghesuită între elemente române, plutesce în celü mai lumea. Elu a făcută ca Ungaria să fiă încă, în
mare perieulü, d’aşi perde cu totulü religiunea şi cu a- evulu mediu egală (?) în cultură cu Occidentulu;
césta naţionalitatea lorii; nu se scia, că sub înfluinţa aci însă dice şi episcopulu că numai se presimte
seculilorü o considerebilă parte din ei in faptă şi-a per- că a fostă aşa, din productele eercetăriloru mai
dutü deja ungurismulü ei şi acum se gândesce plân- nouă, cu alte cuvinte sigură nu scie nici dân-
gèndü (?) în cântece de jale triste (?) la trecutulù dispă- sulii. Ungaria era ultima staţiă a culturei eu­
rutü. Ceilalţi însë — vr’o 50,000 suflete — priveau cu ropene, căci pe când la Unguri încă totii se gă-
tnputare(?) mută dincóce la fraţii lorü din ţări'e ungare, sescu resturi de arcliitectură, de sculptură, de
cari îi uitaseră. aşa numitele arte mici şi de diferite ramuri de
Armele popórelorü creştine ale Europei, unite cu industriă, cercetându în Oiientu, în afară de gra­
ale nóstre, au liberatü, n u’i vorbă, Ungaria de domina- niţele Ungariei, mai că nu se va găsi urmă de
ţiunea mohamedană şi au redatü patria nóstrá civilisa- astfelu de :ucruri. Apoi continuă astfelu:
ţiunei occidentale ; dér peninsula balcanică, teritoriulü Leagănulă vieţii n6stre naţionale a stata în evulâ
dintre Dunăre şi Marea Négrá, alü eárui pămentil odi- mediu şi putemO privi îndereta cu deplină cunoscinţă de
niórá a fostü adápatü cu sânge ungurescü, ale cărui sine la acela timpa, în care sunta înţelenite rădăcinile
ţări formézá încă şi ac|î o parte integrantă a insemne* libertăţii nostre constituţionale, în care s’a născuta bula
lorö (mărcei) regatului ungarü, — acestü teritoriu rămă- de aurO, acestă magna charta a naţiunei n6stre, din
sese în starea sa de mai nainte. Atâtü Turcii, câtü şi care istoria şi-a însemnata atâtea monumente ale inde­
aderenţii religiunei greco-orientale, care locuescü în a- pendenţei şi gloriei nostre naţionale. Dele mai mari fi­
cele ţări lângă olaltă şi întreolaltă, toţi cu toţii (?) suntü, guri ale istoriei nostre au strălucita atunci şi strălucirea
după tradiţiunile lorü, după aspiraţiunile lorü, după în- lorO îşi aruncă radele pănă în dilele nostre. Puterea
 N r. 268. G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I. 1886,
-------------- --------------------- ------

cea mare de bărbatfl de stătu a lui Ştefanii celtt sânţii, de 600,000 fl., adecă mai bine de o jumătate de miliond bine cátü şi la réu, daţi’mi voiă a Vé pune în vedere
care a ridicata regatula şi constituţiunea ndstră pe a- pe anü. Oh, ce fericită ţâră este Ungaria — esclamă unü articulü ce a apárutü la 28 Noemvre a. c. ín n-rulú
cele base tari, pe care stă mii susii încă şi acji, după un a unü diára maghiara — când pentru petrecerea celorü 48 alü fóiei maghiare juridice „A Jog“ din Budapesta
timpa de peste 800 de a n i; caracterula străvechiu ma­ din Budapesta este în stare së jertíéscá aşa sume e- sub titlulü „Judecătoria de cercă din Făgăraşu“, sub*
ghiarii şi cavalerismulii lui Ladislau celCk sfântii, care a norme ! semnata de advocatulü de aici Dr. Ioan Rónai, fră
împăcaţii deplinii şi definitivii naţiunea sa cu creştinis- - x— articulula:
mulfi, care a câştigat.0 numelui ungurescii va^ă în totă La 28 Noemvre, îu staţiunea Lugoşă a societăţii »In FăgăraşO de câţiva ani justiţia este greu bol­
Europn, înaintea căruia se închinau principii europeni; căilora ferate austro-ungare nu s’a vend ut a nici măcara navă. Causa zace parte în instituţiunile ei proprii şi in
ColomanO cela înţelepţii, care celii dînteiu între domni­ una singura biletü de druma, nefiinda nici una câlëtorü. stările administrative (despre cari voiu vorbi altădată),
torii Europei a căutata s6 ştGrgă din lume credinţa în încă una semna ala timpului! dér cu deosebire şi în prima liniă în persóna judelui de
vrăjitore; LudovicQ cela mare, care a estinsO graniţele —x— cerca de aici. Domnulü jude de cercii Tybáld Mihály—\
regatului sSu atâta de departe, ca nici unuia dintre ante Profesorula de gimnastică Ernst Bockelberg, dela deşi se plânge necontenita că e ocupata peste mésurá-
cesorii sSi şi pote că nici unulâ dintre urmaşii sSi nu gimnasiulü evangelicü din Pesta, a fosta condamnatö de nu lucră absoluta nimica afară de compunerea sentin-
le va estinde vre-odată; Sigismunda, care la conciliulti judecătoria cercuală la 20 fl. amendă şi la suportarea ţelora şi din când în când a vre-unei decisiunl. Proto-
din Constanţa a apSratO cu atâta putere dreptula de cheltuelilora de judecată, pentru că a trasü o palmă ele­ cólele de pertractare nu le scrie nici d-sa însuşi, nici
patronalii ala regilora Ungariei, acela drepta, care in vului din classa 7-a Iuliu Kemenyffv. nu le dictézá altuia ca sé le scrie, ci de regulă, pertrac-
Ungaria formeză o atâta de preţiosă garanţiâ a concor- — x— tându-se cam în fugă câte trei cause deodată, din când
diai între biserică şi stata; Mateiu Uniade, acesta mare In Teregova, comitatula Caraşă-Severină, s’au co­ în când aruncă câte o observare ici şi colea, cam ca
scuta şi apostola ala civilisaţiunei europene de ala că­ misa sëptëmâna trecută doué spargeri într’o nópte: în una proíesorü de desenând între şcolarii, cari îla încun-
rui nume e legată nu numai gloria nostră rgsboinică, biserica gr. or. din care s’au furatü 30 fl., şi în fores- giură. După finirea pertractărei ;nu are obiceiula a pu­
ci şi unuia din cele mai măreţe monumente ale culturei teriă, din care au luatü hoţii cassa de bani şi au dus’o blica sentinţa îndată şi verbală după cum prescrie § 124
n6st.re naţionale, — care Ungura nu ridîcă cu fală ca- în câmpa. De urma hoţilora nu s’a data pănă acum. alü art. de lege 54 din a. 1868, ci se inrotulézá actele
puia, când se numesca aceste nume?! — x— pentru ca sé se aducă sentinţa abia după luni de <Jile,
Episcopulu termină (Jicândti, că societatea Prinţii Leopold şi Ferdinand de Hohenzollern au dér şi atunci nu se trimite în scrisa părţilora litigante,
„St. Ladislau“ urmăresce aceste idealuri. A plecata în Germania. Causa acestei subite plecări se a- ci se citézá părţile la publicarea verbală a sentinţei, în
vorbitu adecă la inima Unguriloru, aşa după tribue unei telegrame ce principele Leopold a primita de care casa de regulă nu ’i se licviaézá nimica părţei carea j
cum vorbescu şi scriu toţi istoricii unguri neaoşi la Berlina, dlice „Rësboiulü«. câştigi faţă cu partida contrară; advocatului, în easulü
şi făcuţi, când e vorba d’a pune în umbră pe —x — cela mai bunii, ’i se licvidézá unü bagatela, dér şi acesta
orice altu poporft. PScatu că episcopulu Schlauch Tóté (Jiarele din Bacuresci aducû importanta scire, numai faţă cu clientula séu! Ba ce e mai multa, dispo-
n ’a vorbitu într’unu congresîi de învăţaţi ai lu- că Prinţulii Leopoldă de Hohenzollern, într’o convorbire siţiile §-lui 124, citata mai susa, nu se aplică nici în
mei, ca s6 i se pună câteva cestiuni prealabile, ce a avutü filele astea cu unü personagiu politicü, a de- caşuri de contumaţare, nici când incusatulü mârturisesce
atâtu cu privire la cultură, câtu şi la istoria. claratü că este mar j témà d’unü rësboiu apropiată între singurü faptulü, nici chiar atunci când nu obvinü as­
Franţa şi Germania. »Epoca“ spune categoricü, că Priu- cultări de martori séu de esperţl, séu oeulaţiunî jude­
ţulD Leopold a declarata acésta în doué convorbiri cu cătoresc!.
S C IR 1 L E P I L E I . doi bărbaţi politici. Decisiunile provéqfute cu subscrierea domnului jude
Ni se trimită din Sibiiu spre publicare următorele cercuală producă asupra juristului practica prea de multe
la adressa membrilorü „Associaţiunei transilvane“ : »In­ Se asigură prin unele cercuri, scrie »Românulü«, ori impresiunea, ca şi cănd le-ar fi compuşii cutare can-
cassarea taxelorü de membri a causatü pănă acum a- că guvernula româna a renunţată d’a mai încheia con- celista neesperta şi le-ar fi subscrisa d-lü judecátorü póte
tâta administraţiunei fondurilora „ Associaţiunei transil­ venţiunea consulară cu Germania, şi de a o mai presenta fără a Ie fi cetitü.
vane,* câta şi domnilorü membri ai acestei societăţi di­ prin urmare Corpunlorü legiuitóre. Faţă cu advocaţii —- afară de cancelaria fiscalului
ferite greutăţi Nici noula normativa pentru incassarea — x— comitatensü — sé porta în totă privinţa prea fără nici
taxelora nu a produsü vre-o schimbare favorabilă în a- Tribunalulü din Ogulină a condamnata Ia mórte o considerare, la stabilirea espenselorü se folosesce de
cestă privinţă, incuviinţânda comitetulü centralii pro­ prin spendurăt0re pe Sava SteicI, Ilija RadovicI şi Gjuka órecare tarifű atátü de minimala, de care nu se usiteazâ i
punerile subsemnatului pentru modificarea normativului KovacevicI din lasenak, pentru crima de furta şi omorü. póte nicăiri în totă ţera; în faptă ínsé fórte adeseori!
despre incassarea taxelorü, am onóre a Ve încunosciinţa, Condamnaţii au apelatü. licvidaţiunea rémáne chiar şi sub acesta tarifa minimalü, j.
că încă pentru anula curentü şi şi pe viitora, Vi se va —x— licvidânda numai aproximativa, asttela încâta câte odată (
presenta prin oficiulü poştala locala adeverinţa de pri­ Noulü episeopü sêrbescü ala Carloviţului, Ilarionü abia ’i mai rémáne advocatului după substragerea spe-l
Ruvaraez, a declaratü patriarhului Anghelicï, că nu pote selora contante câţiva cruceri pentru munca sa.
mire a taxei de membru şi sunteţi cu t<5tă stima rugaţi
a o onora. Pentru casula, când a-ţî avé pentru viitorü depune jurâmêntulù şi că prin urmare mc! demnitatea De altă parte faimoşii procatori neautorisaţi (Win-j
unele dorinţe, d. e. ca chitanţa sé vé fiă presentată în- de episeopü nu o primesce. „Branik“ dice câ episco- kelschreiber) din Făgăraşa se bucură într’una moda bă-1
tr’unü anumita timpa, séu, că voiţi a solvi taxa anuală pulü de aceea nu vrea së depună jurâmêntulü, fiindcă tátorü la ochi de multă bunăvoinţă şi unii dintrenşii se f
în rate semestrale (de câte 2 fl. 50 cr.) séu în rate guvernulü iï cere unü ôrecare reversü. »Sobobran* 4'ce sémtü în localităţile judecătoriei prea bine, prea acasă I
la ei.
cuartale (de câte 1 fl. 25 cr.), vé roga a'mî comunica că episcopulü n’a depusü jurămentula, fiindcă n’a voitü.
prin unü biletü de postă dorinţele D-Vóstré, pe cari le Foile ungureseï desmintü aceste scirï, 4*céndü că moti- In fine e o calamitate destula de mare şi împre-1
voiu respecta întocmai. Décá, în contra tuturora aştep* vula refusărei ar fi declaraţiunea ce a făcut’o chiar Ru- jurarea, că d-lü jude de cercü mu cunósce aprópe dej
tărilorQ, D-V0stră veţi afla de bine a refusa primirea varaez, că nu se simte destoinica a sta în fruntea die- locü limba română şi germană, usitate în acestü ţinuţi, I
chitanţei, acésta se va considera dreptü renunţare de a cesei. Óre aşa së fiă? aşa că cunoscinţa D. Sale in aceste limbi nu trece pesti 1
fi numérata între membrii societăţii. Domnii directori ai — x — formula de jurămentă booisată*) şi preste căte-va singu■|
despărţSminlelora cercuale sunta poftiţi, încâta mai sunta In curênda va apàré, scrie »Epoca“, o operă lite­ ratice cuvinte atâtă de reu înveţate încâtă nu înte-1
în posesiune de cuitanţe necomputate séu de taxe de rară forte însemnată: „Poesiile marelui poetu moldovână lege nici deposiţiunilej părţilorft litigante nici aleuiar t
membru încassate, a le aşterne acestea fără amânare Konaki“, culese de nepotuia sëu Prinţula Em. Vogoridi- torilortt, séu în casulă celu mai bună le înţelege reu.
séu comitetului centrala séu subsemnatului. Cu t0tă Konaki. Acéstá operă va fi precedată de o importantă Luându-mi voia a atrage atenţiunea Escelenţei Sale 1
stima, cassarulü generalii alü »Associaţiunei transilvane“ suprafaţă datorită penei prinţului Vogoridi. domnului ministru de justiţiă asupra acestorü neajunsuri I
pentru literatura română şi cultura poporului româna: declară , că iau totă réspunderea pentru cele ceam I
Eugenii Brote.“ Din Copenhaga se anunţă, că guvernulü daneză are serisü, dér numai în easulü când cercetarea s’ar încre-1
de gàndü së sporéscá armata cu 12,000 de ómeni de dinţa unui delegata străina asistata de unü notarii
Deputaţiunea bulgară a fostü salutată la sosirea ei tóté speciile de arme. Deasemenea se va spori atâtü străină.
în Pesta de vr’o 100 de studenţi. Aceştia se adunaseră personalulü câta şi materialulü flotei, intre altele se vorü Deocamdată atâta.*
pe pieţa universităţii şi plecară în corpore spre gară, procura 8 corăbii noue mai mari de luptă şi încrucişe- Acestea le scrie unü advocatü neromână la adresa I
cântânda continuu cánteculü lui Kossuth şi strigânda me- tori, precum şi 28 torpilori. Fortificaţiunile Copenhagei d-lui ministru de justiţiă într’o foiă maghiară speeialö I
reu „éljen“ Bulgaria, libertatea şi independenţa Bulgari- vorü costa 80 milióne crone. juridică, care publică comunicatulü cu totă prevenirea I
lora, şi amiciţia cu Bulgaria. In strigăte de »Abzug (teljes készséggel), după cum se esprimă redacţiunea in Í
muszka!« (Josü Muscalii) ajunseră pe peronulü gării, unde „Monitorulü Oficialü«' din Bucurescï publică deci nota ce o face. Şi după cum se vede d-lü Dr. Rónai |
se trăsese unü cordona. Urmară apoi discursurile, fă- siunea consiliului sanitarü superiorü, după care, din causa îşi face de multe ori silă. Se pare că ar avea i
céndu-se politică la gară, între studenţi şi deputaţiune. ivirei colerei ín Belgradü, toţi càlëtorii din Serbia numai multe de spusü, dér le retace deocamdată. Oricum ar fi, |
Studenţii se’ntórserá în strigăte de ,eljen* şi cántándü pe la Vêrciorova, Turnu-Severinü şi Calafata potü intra ne pare bine, că tocmai unü advocată maghiarü şî-a luata I
imnulü naţionala. în România, trebue sê fiă prov0<Juţi cu paşaporte şi în curagiulü rarü de a descrie miseriile judecătoriei de cercü
— x— i localitatea unde sé oprescü vora fi supuşi unei suprave­ de aici, la care contribue multü şi stările administrative
Spre a putea face cu putinţă şi miciloru industriaş gheri medicale de cinci din acestü comitatü, (Jice scriitorulü.
— x— Poftiţi domnilorü dela putere! Acestea nu vi Ie f
taxele de încărcata moderate, „Reuniunea de comerţa
In Galaţi s’a înfiinţata o fabrică tehnică română spune unü „agitatorü valachü*. Olteanulű.
şi industriă« din loca a hotărîta în ultima ei şedinţă a
pentru producţiuni chemice. Fabrica a şi începută a lu­
întocmi vagóne colective de marfă, prin care se facă sin­
cra fabricând deocamdată diferite specii de cernélá de o
guraticilor mari reduceai. In scopuia acesta fii alesă
calitate superiórá, 4*ce »V. Naţională*. Din comitatulü Murésü-Tnrda.
Heinrich Zikeli espeditorü (strada Căldărarilora) ca ex-
— x—
peditorü ala reuniunei, care atrage atenţiunea celora in­ TJliesulű mare, 2 Decemvre 1886.
„Naţiunea* scrie, că Marţi primulü ministru românü
teresaţi cu observarea, că înformaţiunî şi lămuriri în Domnule Redactorü! Vé rogü sé binevoiţi a pu- |
a avutü o lungă întrevedere cu Regele, ér MercurI la
privinţa acésta — chiar şi nemembrilora — se dau gra­ ín pretuitulü (liarü »Gazeta Trans." acéstá cores- |
orele 11 toţi miniştrii s’au întrunitü în consiliu. Şedinţa
tis de cătră d. Heinrich Zikeli. pondenţă, pentru ca on. publicü sé cunoscă şi starea şi I
s’a prelungita multa timpa şi s'au discutata cesiuni fórte
— x— causa nostră románéscá, şi pentru ca sé védá, că noi I
importante, mai alesă privitóre la situaţiunea exterioră.
Dela anula 1874 pănă la 1884 s’au luatü din bu pe aicea suntemü scurtaţi mai cu totulü în drepturile |
zunarula poporului Ungariei câte 150,000 fl. pe anü pen­ nóstre
tru susţinerea operei şi teatrului naţionalO maghiaru
Justiţia în Făgaraşti. Mai în totü loculü suntü persecutaţi Românii, li 1
din Budapesta. Dela anula 1884 încoce acesta soiu de Făgăraşu, 6 Decemvre n. 1886. suntü atacate drepturile lorü cardinali, cu deosebire limba I
contribuţiă a crescutü mereu, aşa că pentru anulü 1887 Stimate d le Redactorü ! Cunoscêndü interesulü ce-lü
susţinerea teatrului naţionala din Budapesta are nevoiă dovediţi la orï-ce ocasiune pentru {éra Oltului, atâtü la *) a bovisa — a învâţa de rostü fără a înţelege, I
 Nr. 267. G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I. 1886

şi totă libertatea de acţiune, fiă ea câtă de legală;nici Acestea ar fi unele din nécazurile nóstre multe ar cámpü formate, în trupe de reservă şi în trupe locale.
intr’unü locü ínsé nu credü sé fiă mai persecutaţi ca în mai fi încă de a înşira aci, dér unele despre cari aşfl Partea a doua a puterii continentale o formézá Cazacii,
comitatulü Mur0şO-Turda, deşi plângerile prin foi suntü vré sé vé mai scriu le lasü pentru altă-dată, împărţiţi în 7 armate diferite, cu spiritü résboinicü. Ele-
fórte puţine de pe aici. Noi nu putemü face nimicü, la Ulieşanulu. mentulü de viétá alü acestora e calulă, din care causă
tóté ni-se strigă veto, n e -au lipsită cu totulü de dreptate, Cazacii servescü ca escelentă cavaleriă uşoră. După
libertate şi egalitate. învăţătorii nu-şî potü scóte lefile, Maierű, 2 Decemvre 1886. patru ani de serviciu militară aceştia se reînforcă ca
necápétándü ajutorii dela organele ^subalterne maghiare, Domnule Redactorü! Demnulü de amintire Gregoriu concediaţi aca&ă. Miliţia imperiului, asemenea glótelorü
decátü numai décá protopopulű se întrepune şi încă şi Hangea din comuna Maierú, care a repausatü ín 21 Fe- germane, cuprinde pe toţi băibaţii capabili de a purta
atunci numai ca greu se dă ajutorü. Listele de repar- bruariu a acestui anü, încă înainte de mórtea sa cu arma, íncepéndü dela alü 20-lea anü alü vieţii.
tiţiune pe poporü, décá nu suntü făcute şi traduse pe un- vre-c 4 ani dispuse preste íntréga sa avere prin unü Armata ruséscá, care e înfiinţată încă de Petru-
guresce se respingü; aşa de esemplu s’a íntémplatü anulü testamentü, care amésuratü ultimei sale voinţe s’a pu- celü Mare, e înteneiată pe aceleaşi forme, pe cari suntü
acesta în comuna UlieşO, unde solgábiréulü a respinsü blicatü ín „Gazefa Transilvaniei“ . După luarea caşului de întemeiate cele mai multe armate ale statelorü culte eu­
lista pentru léfa invâţătorului, fiindü că nu a fostü tra­ mórte şi a inventariului, s’a ordonatü la judecătoria din ropene ; uniforma séméná multü cu cea pruséscá. E u-
dusă in limba maghiară, fácéndu-i-se imputare notarului Rodna vechiă pre 26 Noemvre a. c. căi. nou pertrac­ sitată colórea verde. De curéndü s’au íntrodusü nă­
cercualü, care e Románü, că de ce primesce atarî liste. tarea de ereditate, carea din causă că eredii nu s’ tu dragi largi ca poturii, cismee mari pănă la genunchi,
Etă în traducere románéscá scrisórea, pe care a primit’o presentatü cu toţii, s’a amánatü. unü rocü cu buzunare şi doué capace puse pe peptă
in causa acésta notarulü dela solgábiréulü respectivü cer­ Deórece din averea remasă de decedatulü, pre- una peste alta, fără nasturi şi süsü încopciate, apoi o
cualü : lângă consângeni, au parte şi legate şi diferite corpora- manta cu baslicü şi şapcă de piele de mielü. In locă
Dela solgábiréulü cercului MureşulO superiorü, 15 ţiunî, este de lipsă ca pertractarea de ereditate sé se de raniţă au unü sacü pentru efecte de drumü şi ună
Aprilie 1886. Nr. 1963.
termine cátü mai în grabă; acésta ínsé numai aşa va fi sacă pentru pesmeţî. Cazacii portă îmbrăcăminte civilă.
Domnului notarü cercualü
cu putinţă, décá la terminulü ce se va Caucazienii cerchescă sură négrá cu cămaşiă de lănă,
de pertractare
ín Sánmártinulú de Câmpia.
pune se vorü presenta toţi câţi vorü fi judecătoresce pumnalü şi pistóle cu manta rotundă. Puşca e formată
Dela d-ta ca dela funcţiunarfi nu aşteptO ca limba
oticiósá a statului sé-o ignorezi, astfelü de conspectü nu citaţi, nu ca în 26 Noemvre a. c., când dintre ereijii ci­ după sistemulü americano Berdan şi se încarcă pe din-
primescü după ce eu nu înţelegtt ce felü de consemnare taţi, abia s’au presentatü jumătate. dérétü. Tunurile trecü de fórte bune, batü departe şi
este acésta, în orîce procedere ulterioră în causa acésta Repausatulü a lásatü, ca din averea sa sé se facă nimerescü fórte sigurü. Póte sé stea multe încă nu­
eu nu mé simtü chiámatü. şi deosebite fundaţiuni, a cărora începere alernă dela mai pe hârtiă din cele ce privescü armata ruséscá. póte
Tergulfi-Mureşului, 15 Aprilü 1886.
grabnica finire a pertractărei de ereditate, căci numai ca nutrirea şi mişcarea unui astfelü de masse mari de
Dózsa, solgábiréu.
atunci se potü rădica banii puşi în casse de păstrare şi armată sé fiă împreunată cu multe greutăţi., totuşi după
Acésta fü aşa dérá causa pentru care s’a respinsü
împărţiţi la diferitele corporaţiunî încredinţate de testa- cele înşirate, armata ruséscá în mare gradü este gata
süsü 4isa listă íntéia órá. A doua oră s’a adusü camo-
tore cu supra-inspecţiunea şi formarea fundaţiuniloră. de résboiu şi de luptă.
tivü împrejurarea, că protopopulű, preotulü şi curatorulö
Fiindü că între ereqfii repausatului Gregoriu Hangea| se
nu şî-au scrisü numele în limba maghiară, cápetándü re-
află ca nepotü de frate şi d-nulü Beniamină Hangea, Ultime sciri.
sultatulü că : „v. protopopii“, „parochu locală', „curatoră
fostü profesorü gimnasialü în Náséudü, despre carele nu
prim.“ nu suntü cuvinte unguresci*. Londra, 7 Decemvre. — Principele Alecsan-
se scie unde locuesce şi fără de carele, décá nu s’ar
Maghiarisarea se continuă cu totă puterea, cu deo­ dru de. Battenberg- a sosită aici şi a fostă pri­
presenta, periractarea nu s’ar puté termina şi aşa s’ar
sebire în comune micste, precum e şi a nostră; nu e mită la gară în numele Reginei de generalului
mai trăgăna cine scie pănă când; deci se invită d-nulü
bunü şi nu se primesce nimicü ce e románescü. Inspec- Duplat. Principele va merge mâne la Windsor.
Beniaminü Hangea, séu sé-lü invite ori cine altulü. ca­
torulü regescü de scóle visitézá scólele románescí, ne- Parisü, 8 Decemvre. — In t<5tă Europa
rele scie unde petrece, ca decă nu se va puté presenta
voindü a vorbi cu ínvé(átorii decátü numai în limba ma­ nord-vestică este mare furtună. Liniile telegra­
în personă la judecătoria regescă din Rodna-vechiă, sé
ghiară, vine în scolă şi íntrébá pe copii în acea limbă, fice suntă pretutindeni parte întrerupte, parte
plenipotenţieze pre cineva sé lü represinte şi sé priméscá
ba ce e mai multü, vorbesce şi pretinde, ca şi copiii sé îngreuiate.
partea de avere ce’i este lăsată în testamentü, şi pleni-
vorbéscá numai în limba maghiară. învăţătorii, décá nu Sofia, 7 Decemvre. — Se asigură, că jGad-
potenţa sé o trămită la subscrisulü în comuna Maierü,
posedü limba maghiară, deşi au diploma (oklevél), suntü ban-paşa a declarată guvernului bulgară, că
poşta ultimă Rodna-vechiă (Ó-Radna), căci num ai aflân-
ameninţaţi cu suspendare, séu la din contră se-şî aducă Pörtei i-a succesă a face ca Rusia sö recun6scă
du-mé în posesiunea acelei plenipotenţe voiu puté lucra
invâţătora suplentü (segédtanító), spunendu-li-se apriatű, valabilitatea hotărîriloru Sobraniei sub condi-
la judecătoria respectivă pentru punerea altui terminü
câ diploma lorü nu are nici o valóre, décá nu sciu vorbi ţiunea, ca sö se formeze unü ministeriu mixtă
scurtü de pertractare.
perfectü limba maghiară; ba persecuţi unea contra ínvé- bulgară şi ca prinţulfi de Mingrelia s6 fiă alesü
In fine pentru sciinţa şi cunoscinţa tuturorü inte-
ţătorilorO şi preoţilorfl a mersü pănă acolo, íncátü ei ca principe alü Bulgariei.
resaţilorO observn şi aceea, cum că averea bánéscá a
suntü astăzi supuşi la iote greutăţile, pănă chiar şi la
repausatului elocată la cassele de păstrare, menită de
cărarea de prisme.
a se împărţi la consângeni şi pentru întemeiarea mai S C ffil T E L E G R A F IC E .
In comuna nóstrá este din 1879 şi şcolă de statü,
multorü fundaţiuni, este depusă la respectivele casse (Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
deşi comuna e micuţă, e închiriată casa unui proprietarü
încă din luna lui Maiu a. c., şi aceea din 11 Noemvre
şi acolo se ţinO prelegerile cu copiii maghiari, căci R o ­ PESTA , 9 Decemvre. — Camera deputa-
a. c. nu aduce nici una fructificare.
mânii, pre lângă tóté prigonirile, îşi susţină şc01a lorü ţiloru: Contingentulu recruţiloru pe anulă 1887
confesională propriă. In totü chipulü se silescü şi âmblă Deci ca consângenii să-şi pótá cápéta cátü mai cu­ s’a votată neschimbată.
sé închidă şcola nostră, ba ce e mai multü, anulü réndü partea lorü de avere, şi fundaţiunile cátü mai ín-
din PARIS CJ, 9 decemvre. — Goblet a luată
1879 íncepéndü aruncă şi pe Romani, fără voia lorü, grabă sé intre în vieţă, fără a suferi daună din nefruc- asupră’şi formarea cabinetului. Cei mai mulţi
câte 5 cr. după ílorenulü de dare în favórea şc0lei de tificarea capilalelorü, grábéscá toţi interesaţii, cari au din miniştri de mai nainte intră în noulă ca-
statü şi aceşti bani îi scotü deodată cu contribuţinea, fostü citaţi, décá socotescü că nu se vorü puté presenta binetă.
fiă. chiar şi prin esecuare, nescutindü nici pe preotulü şi în personă, a’şî trimite plenipotenţele lorü în scrisü la
inveţătorulO románü. Altmintrea causa acésta s’a fácutü subscrisulü cátü mai îngrabă, spre a se puté esopera pu­ DIVERSE.
de multü cunoscută superiorităţii eclesiastice, dér cu tóté nerea celui mai scurtü terminü de pertractare.
Tóté acestea servéscá tuturorü interesat.ilorü ca 0 fundaţiune în favórea fetelorű urîte. — Luna
acestea nu scimü cum stă lu cru lü; n ’amü cápétatü nici
trecută a muritü la Santander (Spania) unü bogatü co­
unü resultatü. Chiar şi poporulü însuşi a suplicatü pen informare, acomodare şi ca avisü, ér pe D-Vóstrá d-nule
merciantă de vinuri, originarü dela Malaga şi unü ori-
tru resolvarea acestei ‘cestiuní şi încă chiarü şi acum, Redactorü, vé rogü a-le publica ín preţuitula şi vetera-
ginalü estraordinarü, care prin testamentulü séu a lăsată
ín timpulü mai de curéndü, dér până acum nu a pri- nulü (Jiarü, ce-lü redigeaţi.
unü capitalü ale cărui dobândi în sumă de 6000 duroşi
mitü nici unü réspunsü. Basiliu Groze, parochü ín Maierü,
ca esecutorü testamentarü. suntü destinate pentru înzestrarea a patru fete pe fiă-
Cátü pentru şcola nóstrá ín specialü am de a mai
care anü. Compeţitorele trebue sé fi trecutü versta de
spune, că autonomia ei este fórte multü ştirbită din
treizeci de ani şi sé fiă recunoscute de urâte. Ne este
partea Maghiarilorü. Aşa de esemplu ne pomenimü mai
Armata ruséscá. témá că negociatorulü spaniolü de vinuri, décá n’a fostă
ijilele trecute, că primarulü satului, care e maghiarü,
vine în şcolă, şi chemándü pe doi din membrii senatului Numérulü trupelorü de liniă se urcă la 24.228 o- beatü, făcendu-şi testamentulü a voitü s0-şî bată jocü de
bietele fete. Care fată ar împinge abnegaţiunea şi m o ­
şcolasticO, a cetitü catalogulü copiilorü şi le-a fácutü cu- fiţeri şi 986.373 de ómeni cu 155.755 cai şi 2608 tu­
destia pănă acolo a’şî mărturi o verstă de peste 30 de
noscutü membrilorü, că ínzadarü au dispensatü câţiva nuri. La aceste mai suntü a se adauge trupele de re-
ani şi a se declara de urîtă ?
copii, căci e poruncitü prin lege, că nimeni nu e scu- servă, de întregire şi cele locale, cu 13.818 ofiţeri,
Prinţulii de coronă alü Greciei. — Din Atena se
titü; a chiámatü pe părinţii copiilorü şi le-a poruncitü, 741.530 omeni, 67.177 cai şi 88 tunuri, apoi diferitele
anunţă: Capitala Greciei se prepară pentru o serbare,
ca toţi să-şi dea copii la şcolă, fiă muţi şi sur^i, armate de Cazaci pe piciorü de résboiu cu 145.325 că­
ce n ’a fostü în acéstá ţâră de când e regatü, serbarea
nedesvoltaţi şi fórte miserí. Se vede der, că ei în lăreţi şi circa 100 tunuri, precum şi trupele neregulate,
ma'oreniiâţii viitorului séu suverană, prinţulu de coronă.
totü tipulü se amestecă la şcola nóstrá. Décá este formate din popóre streine. Cu totulü consistă armata
Festivităţile vorü începe la 1 Decemvre şi vorü ţine mai
vr’o crăpătură pe lângă o feréstrá séu pe lângă o uşă, ruséscá in timpü de pace din 800,000 ómeni, ér în
multe cjile. PrinţulO va depune jurám éntü ca cetăţeană
primarulü îndată face arétare la solgábiréu, acusándü pe timpü de résboiu din rotunda cifră de 2 milióne. Ser-
elenü. Constituţia prescrie, ca fie-care G recü, care a
membrii senatului şcolasticfl, că nu grijescü de şc01ă ctc., viţiulO militarü generalü e íntrodusü încă dela 1874, cu
ajunsü sé se bucure de tóle drepturile civile, ceea ce în
ba se’ntemplă că recurgü şi la născociri acusándü de tóté aceste înră nu s’a esecutatü pretutindenea. Supre-
Grecia este la etatea de 21 ani şi pentru membrii dinas­
esemlu pe înv0ţătoră, că nu ţine prelegere regulatü şi mulü comandantü alü trupelorü e Ţarulfl, lui e supusü
tiei la 18 ani, sé depue juráméntü ca cetăţeanfl. Acésta
altele de acestea, prin cari voiescü organele unguresci a ministerulü de résboiu, de care se ţine şi cuartirulü gene­
se face de regulă înaintea primarului. Protocolulü de­
produce desbinare intre preotü, ínvétátorü şi săteni, pen­ ralü ímpérátescü cu numérosii adjutanţi generali. Marea
punerii jurămentului de cătră prinţulă regalü se va semna
tru ca în urm ă ei sé pescuéscá în turbure şi poporulü împârăţiă e împărţită în 14 districte militare, unü alü
de regele şi de ministrulü preşedinte. La festivităţi se aş*
s6-şî páraséscá de bunăvoiă şcola. 15-lea districtü formézá teritorulü Cazacilorü de Donü.
téptá sosirea mai multorü ospeţi distinşi, între care prin-
In faţa acestorü uneltiri fruntaşii poporului nostru, In provinciile vestice ale imperiului se face în timpulü
ţulO de Wales şi ducele de Edinburg. PrinţulO de W a ­
fiindü ómeni deştepţi şi véfjénd pericululü ce-i ameninţă, de faţă concentrarea cea mai numérósá de trupe. Ar­
les ve veni cu Yahfulü séu Osborne, însoţiM de tótá
şi-au pusü de gándü a’şi edifica şc61ă nouă după planü mata de cámpü se împarte în regimente de gardă şi re*
flota englesă mediterană sub comanda admiralului şefă
şi a suplini tóté defectele, aşa íncátü sé nu li-se mai gimente de arm a tă ; garda trece în totă privinţa câ pre­
ducele de Edinburg. Pentru prinţulO de Wales se pre­
potă băga nici o vină, dorindü totodată, ca cei 5 cr. ce se ferită atátü cu privire la aptitudine, câtă şi la armătură.
pară apartamente în palatulü regalü.
plátescü şcolei de statü de pe spinarea poporului románü In mijlocü, între gardă şi armată, stau grenadirii. Garda
sé se dea şc0lei lorü proprie, care de altmintrea nu are se recrutézá din feciorii cei mai mari şi mai frumoşi ai Editorü: Iacobft Mureşianu.
nici unü venită. împărăţiei. Armata ruséscá se împarte în trupe de Redactorü responsabilă Dr. Anrel Mureşianu
 t

N r. 268. G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I 1886.

CJorsaln la bursa de Viena B u r s a d e B u e u r e s c ï. Cursulu pieţei Braşovu

din 9 Decemvre st. n. 1886.
Cota oficială dela 25 Noemvre st. v. 1886. din 10 Decemvre st. n. 1886.
Rentă de aurâ 4% • . • 104 55 Bonurl croato-slavone 105.50
Rentă de hârtiă 5% . . 94 35 Despăgubire p. dijma de Cump. vend. Bancnote românescî . . . . Cump. 8.42 Vend. 8.44|
Imprumutulă căiloră ferate vină ung................ 99.-
u n g a r e .......................152.20 ImprumutulO cu premiu Renta română (5°0). . • 91 Va 92 Va Argint rom ânesc.................... » 8.40 *
Amortisarea datoriei căi- ung................................ 123 25 Renta roni. amort. (5%) 94— 941/a
loră ferate de oşti ung. Losurile pentru regularea * convert. (6°/0) 85»/* 861/«, Napoleon-d’o r l ........................» 9.94 * y.aii
(1-ma emisiune) . . . 100.75 Tisei şi Segedinului . 126.20 împr. oraş. Buc. (20 fr.) 32— 35—
Renta de hărtiă austriacă 83.60 Lire turcesc!............................» 11.27 * 11.301
Amortisarea datoriei căi-
Renta de arg. austr. . . 84 25 Credit fonc. rural (7%) . 103 Va 104—
lorfl ferate de ostă ung. 88—
(2-a emisiune) . . . . ---
Renta de aurii austr. . . 114 35 * 55 » (5°/o) * 87 V* Im p e r ia li................................* 10.27 *
Amortisarea datoriei căi­ Losurile din 1860 . . . 139.10 » » urban (7° /0) . 101!SU 102V*
Acţiunile băncel austro- Galbeni....................................» 5.91 »
loră ferate de ostâ ung.
u n g a r e ....................... 886 — , (6°/0) • 93Va 94 V a
(3-a emisiune) . . . . 11875 » * » (5°/o) • 84V* 85—
Act. băncel de credită ung. 300.60 Scrisurile fonc. »Albina* . . » 100.50 » 101.501
Bonuri rurale ungare . . 105.— Act. băncel de credită austr.300.80 Banca naţională a României 500 Lei 1020 1030
Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4.70 Argintulă — . — GalbinI Ac. de asig. Dacia-Rom. 286 268
Bonuri rurale Banat-Ti- Ruble Rusesc!........................» 117.— * 118.—
|
împărătesei ............... 5.95 « » » Naţională
m i ş ă ...........................104.80 206 208
Napoleon-d’orI . . . . 9.97 Discontulii . . . * 7— 10°/9 pe anti.
Bonuri cu cl. de sortare 104.80 Mărci 100 împ. germ. . . 61.90 Aurü contra bilete de bancă . . 17.— 17.50
Bonuri rurale transilvane 104 60 Londra 10 Livres sterlinge 126.31 Bancnote austriaee contra anrfi. . 2.02-- 2.03

.A. P E L U I 8-20
1— 3 ( ă t r ă t o ţ i c e t ito r ii aceste i s tim a te fo i.
Din causa totalei desfiinţări a filialelorfl mele din provinciă precum şi luarea în primire a unei fabrice îmi
Pischinger- Torte,
vendă tote mărfurile pentru a patra parte din valore, adecă:
o to rtă , c are a c â ş tig a tii în a lt a re cu ­
------ Tote cu 07 cr. . ---
97 cr. 97 cr. 97 cr. 97 cr. 97 cr. n o ş tin ţă a M a ie s tă ţ ii s a le R e g in e i şi
1 Pălăriă bărhătescă 12 linguriţe, 1 Cigaretă din 1 Cârpă mare 1 Cutia cu 10 basmale
din pîslă mólé în tóté col. argintă de britaniaade- spumă de mare. pe spate pentru dame. dif. colori adevărate c are , n e fiin d u în t r e c u t ă în c a lit a te a ei
97 c i vgrată din Londra. 97 cr. englizeştl.
97 cr. e s c e le n t ă , a a j u n s u a i i v e s t i t ă p r e t u t i n ­
1 Căinase p. (lume 1 Lanţu de cesornică 3 Batiste din mătase 97 cr.
97 cr.
cu broderia, chifonu aură artificială. fină de Lyon în dife­ 3 Saluri din lână d e n i , s e g ă s e s c e î n fie - c a r e d i p r o s p e t ă l a
1 Costumă împletită
celü mai finű. 97 cr. rite colori. fină, in colori vii cu
pentru băeţl seu fetiţe, ciucuri.
97 cr. constândă din panta­ 2 Sfeşnice, argintü de E m il JP o rr, b ă c ă n ia la s te u a
97 cr.
6 perechi ciorapi loni şi giletcă. Britania ad. din Londra. 97 cr.
Ineltt cn briliantă,
sadea séu vărgaţi. 97 cr. 1 Chibritarniţă r o sf i ă .
97 cr. peatră imitaţiă.
97 cr. 3 cuţite de masă cu mechanismă
1 Cămaşe bărbătâscă arg. de brit. adevér. 97 cr. D e p o s i t u l u p r i n c i p a l i i : O s k a r P i-
1 pânzătură bună 97 cr.
din chif! fină cretonă
albă damastű séu feţe. din Londra. 1 Lingură mare p. 1 Medalionft, fasonulă
séu exsford. s c h in g e r 7 V ie n a , B r i g i t t e n a u .
97 cr. 97 cr. supă, arg. brit. celă mai nou cu pietre.
Ismenă hărbătescă mare, 97 cr. 1 Fustă p. dame
97 cr. 97 cr.
apărare contra frigului. 3 per. Ciorapi de dame împletită cu vărgî.
6 Furculiţe franţ. G linguri de masă
97 cr. cualitate bună. 97 cr. arg. de brit. adevër. arg. brit. adevëratü
1 Pipă, spumă artifi­
cială cu capacü. 97 cr.
6 Şervete
1 per. pantofi de casă
eleganţi din postavă.
97 cr.
din Londra.
97 cr.
din Londra.
(Avisu d-loră abonaţi!
97 cr. 97 cr.
1 Eventailtt
albe séu colorate, de­ 1 Ismană de érná
laibërû de érna
1 Garnitură R u g ă m u pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenuj
modernű, finű colorată.
senă de damastă. bărbătâscă (sist. Jäger.) constândă di n: 1 meda-
bărbaţi şi dame. meraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulu man­
lionű, cercei, 1 inelü
97 cr. 97 cr. 97 cr. 97 cr. din bronză cu smaragdă datului poştalii şi num erii de pe făşia sub care
1 Krasletă 1 Covorasü la patu 6 otrepe pentru vase 6 Ştergare cu desenă şi 1 per. nasturi de
bogată de pietre. din jutte cu desenă. pânză cenuşiă cu vărgî. cadrată si tivite. manchete. prim itu (Jiarulu nostru pân ă acuma.
Espedarea se face cu rambursa; ce nn convine se schimbă seu se înapoiază banii prin: D om nii ce se abon^zfi din nou să binevoiasca!
I II i i AT iT Y A W lfy Viena I I I . Kez, Hintere
*»• II» H A I l l l l V li l v /^5 Zolliimts8trasse Bir. 9. a scrie adresa lăm uritu şi s& arate şi posta ultimă.
A D M IN IS T E . [GAZ. 1 RAN&*

M e r s u lil tr e n u r ilo r ü
Valabiiű delà i Octomvre st. n. 1886.

Predeală-Bndapesta S iidapesta—I*redealü TeiusA- is adfi- B u da| )«8 ta B u d a p e s ta - A r a d A-TeiuşA.

_____ __________________ - - -- . - :1
Trenü Tren Trenă Trenü Trenü Tren Trenű Trenü Trenü Trenü Tre'iü Trenü de Trenü de Trenü Treni |
de accelerat omnibus omnibus de pers. Iaccelerat omnibus de omnibus omnibus omnibus persóne persóne de perisónc omnibuf 1
persóne persóne

Bucurescï 7.30 Viena 11.10 T eiu şA 1 1 .2 4 -- 2 .4 0 V ie n a 1 1 .1 0 12 10 -- I

1.14 Budapesta 2.— 1 3.10 6.20
7.4C 8.00 Âlba-lulia 11.39 - 3.14 B u d a p e s ta
Predealù 8 .2 0 9 .0 5 - I
Szolnok 11,06 3.58 1 7.38 9.34 11.40 Vinţulii de josü 12.30 - 4.22 a - , ( 1 1 .2 0 12.41 -!
2 02 5.28 5 40 11.26 2.31 Şibottt 12.52 - 4.50 Szolnok ^
Timişă 1.45 P. Ladány 4 10 5.45 --
Oradea mare 4.12 6.58 9.14 1.38 — Orăştia 1 .0 1 - 5.18 A rad A 4 30 6.— 7.04 I
Braşovfi Várad-Velencze — — 9.24 2.06 ■. Sîraeria (Piski) 2.03 Glogovaţti 4 43 7.22 1
7.47 4.16 2.32 -- 5 .4 7 6.13
Fugyi-Vásárhely — — 9.41 2 17 — 2 52
Feldióra 8.24 5.02 Deva -- 6.35 Gyorok 5 07 6.38 7.58 1
Mezö-Telegd — 7.33 10.19 2.40 — Branicîca 3.23 7.02 Paulişii 5.19
Apatia 8 51 5 43 -- 6.51 8 17 I
Rév — 8.04 11.38 3.24 — 3.55 7.28 Radna-Lipova 5.41 8 36 1
Agostonfalva 9.14 6.15 Ilia -- 7.10
Homorodă Bratea — — 12.18 3.47 — Gurasada 4 08 7.40 Conopü
9.51 7.06 -- 6 09 7.37 — 11
Haşfaleu 11.08 Bucia — — 12.54 4.07 — Zam 425 Bérzova
8.52 -- H .Í 1 6.28 7.55 —
11.29 Ciucia — 8.58 1.57 4.33 — Soborştn 5 30 --- 8.46 Soborşin 8.42 —
9.19 Huiedin __ 9.28 3.11 5.15 —
7 25
Sighişora ^ 11.26 Bërzova 9.33 Zam 8 01 9.12
9.31 __ — — 5.f>6 -- —

JElisabetopole 12 0) Stana 3.40 5.3 Í Conopü -- 9.53 Gurasada 8 34 9.41

10.16 __ — 4.15 5.55 —
6 .27 — f
12.29 Aghiriş Radna-Lipova 6.47 -- 10.27 Dia 8 55 9..R8 —
Mediaşă 10.57 __ — 4.36 6.07 —
12.44 Ghirbéu Paulişă 7.28 -- 10.42 Branicïca 9.19 10.17
Copsa mică 11.19
__ — — — 1
1.05 11.31 Nedeşdu 4.58 6.24 Gyorok 7.43 -- 10.58 Deva 9.51 1042 -- i
Micăsasa i 11.52 — 10.28 5.26 6.43 —
Blaşiu
1.34 12.31 Cincin Glogovaţti 7.59 -- 11 25 Simeria (Piski) 10.35 11.07 —
1.46 11.00 , — — 7.08 A r a d ft 8.28 -- 11.39 Orăştiă 11.11 11.37
Crăciunelă 12.48 — 1
2.09 Apahida 11 19 __ — — 7.36 8.42 -- 4 52 Şibotii 11.43 1 2 .—
Teiuşft 1.22 — — Szolnok — 1
2.39 fthiris 12 30 ,__ 9.06
í __ - 5.12 Vinţulii de josü 12 18 12.29 —
2.18 1
1.01 —— —
Aiudă — 9.53
Vinţulă de susă
3.01 2.48 Cucerdea B u d a p e s ta - - 8.20 I Alba-Iulia 12.36 12.46 —
106 __ — — 10.-
1 1
Uióra
3.08 2 56 Viena — 6.05 T efuşA . 1.29 1.41 — 1
3.14 Uióra 1.13 __ — — 10.09
Cncerdea 3 64 __ — — 10.19
3M Vinţulă de susö 1.20 Á r a d f t- X im lfó r a S im e r la (Piski) F e troşesaî j
fthirisft 4 51 1.41 . — — 10.48
5.10 Aiudă
Apahida 5.28 — —
5.30 Teiuşă 2.C0 —— » 11.14
5 56 __ — — 12.12
Trenü Trenü de Trenű Trenü de Treuü Trenü j :
Cluşin I _ 6 03 — 8.00 Crăciunelă 2 35 omnibus persóne mixt persóne omnibus mixt

Nedeşdu — 6.21 — 8.36 Blaşă 2.48 _ — — 12.30

__ — — Micăsasa 3.20 — — 1.12
Ghirböu 9.02 A r a d ft 5.48 6 .0 5 SSiuaeria 11.25 2.42 I
__ __ — 9.32 Copşa mit 3 36 __ — — 1.32
Aghirişă Aradul ü nou 0.19 6.33 Streiu 11.58 3.25
__ — — Mediaşă 4.00 — — 2.18 -- --
Stana I0 .il Németh-Ságh 6.44 6.58 Ilategü 12.46
— -- 10.5 Í Elisabetopole 4.3? __ — 3.03 -- --
416
Huiedinti 7.14 Yinga 7.16 -- 7.29 Púi 1.37 -- 5.11
— — 1216 Sigiş0ra 5.12 - — — 349
Ciucia 7.43 Orczifalva 7.47 -- 7.55 Crivadia 2.24 -- 5.58
— — — 12.50 Haşfaleu 5.37 - — — 4.28
Bucia Mercziíalva Baniţa 3.05 641
__ __ — 7.03 - — — 6.16
— -- — --
Bratca 1.21 Hornorod T ilsaidéra 9.02 9.08 F e tro ş e u i 3.37 7.12
7.43 __ — — 7.06 -- --
Rév __ 8.22 — 2.02 Agostonfalva
— — Apatia 8.11 __ — — 7.46
Mező-Teleid 8.48 3.06 T im is é ra - A ra d A P e t r o ş e n l— H iunerîa (Piski)
__ — — 8.41 __ — — 8.25
Fugyi-Vásárhely 3.38 Feldióra
__ — — 9.21 - — — 9.15
Vârad-Velinţe 3.54 —
Braşovtt - .
- 1.55 — Trenü de Trenű de Trenü Trenü Trenü Trenă
— 9.13 — 4.05 persóne persóne omnibus de pers. omnibus mixt
Oradia-mare — 10.55 4.50 Timişă - - 2.53 —
9.18
— 10.38 1.23 7.28 - - — —
P. Ladány Predealu — __
— 3.24 — __ __ 3.28 — T in á id é ra 6.25 ,. . 5.00 P e tr o ş e u l 10 07 6.10
Szolnok 12.20
— 2.15 10.05 — BucurescI 9.35 Merczifalva — -- — Baniţa 10 48 -- 6.53
Buda-pesta
— — 2.15 — Orczifalva 7.46 -- 6 .3 2 Crivadia 11.25 -- 7 37
Viena
— 6.06 — Vinga 8.15 -- 7.02 Pui 12.05 -- 8.20Í
8.00|
Németh-Ságh 8.36 -- 6.23 Haţegtt 12.42 -- 9 01
N o t a : Órele de nópte suntă cele dintre liniile gróse.
Aradulü nou 9.11 -- 8.01 Streiu 1 .2 2 -- 9.52
Tipografia A L E X I Braşovti. Hârtia din fabrica d-lorü Königes & Kopony, Zernesc*. A r o d fl 9.27 -- 8.17 1 f&isBorle 1 53 -- 10.51,