REDACŢIUNEA ŞI AIiMXNTSTRA’ţ'IUBiEA s

BRAŞOYU,’ piaţa mare Nr. 22.

SE P R E N U ME R A :
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,G A Z E T A “ IE S E ÎN F IE C A R E DI.

eanfi anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe t rei l u n i 3 fior.

ANULÜ X LIX . ANUNCI UBILE:
O seriă garmondü 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicar
România şi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se l u n i 20 fr., pe t r e i l u n i 10 franci. Scrisori nefranoatt» nu sa prlmeaoü. — Manuscripte nu se retrimită.

N I 263. D u m in e c ă , 2 3 N o e m v re (5 D e c e m v re ). 1886.

Braşovii, 22 Novembre 1886. cuvenită faţă cu guvernulă română şi cu popo- pentru putinulü ce reclamămă în favórea industriilor ü
raţiunea română.“ nóstre şi a productelorü agricole. ínsé tocmai fiind că
Oficioşii din Pesta şi din Viena ne asigurau, Se pare că guvernulă ungurescă se gân- ceea ce ceremü este puţina, suntemü decişi a stărui
că la începutulu lunei lui Decemvre a anului desce seriosă la încheierea tractatului cu Ro­ pentru a ni-se acorda.
curentü vorü sosi la Pesta delegaţii, pe cari îi mânia, după ce ministrulă Széchényi a disă totă Amü fostü acusaţi de índérétníci; ni s’au aruncata
va trimite guvernulă română cu scopű de-a re­ în acelă discursă; că „décá nu va importa grâu injurii nemeritate şi necuviincióse pentru că n’amü voitü
începe negociaţiunile întrerupte pentru încheierea din România, Ungaria, după cum stau a<j.i lu­ a ceda pretenţiunilorO esagerate ale vecinilorü noştri.
unui tractată de comerciu între România şi mo­ crurile, nu va mai puté esporta decâtă orză în Pare că amü fi singuri, pare că ceea ce amü jcerutü ar
narchia nóstrá. Acum ne spună şi foile din Ro­ străinătate.“ Mai departe că „Ungaria nu tre- fi ceva esorbitantü. Alţii suntü mai greoi decátü noi.
mânia, că peste vre-o (Jece (Jüe vorü pleca de­ bue sé se témá, că România îi va face concu­ Aşa spre esemplu, Grecia la propunerile ce i s’au fácutü
legaţii români la Peşta. Este dér de interesă renţă cu esportulă séu de vite în străinătate.“ dela Viena, pentru încheerea unui tractatü de comerciu,
pentru cetitorii noştri a cunósce disposiţiunile ce In ceea ce privesce negociările, ministrului a réspunsü seurtü şi cuprincjétorü, că condiţiunile finan­
domnescă în sferele guvernamentale la noi şi în Széchényi i-a scăpată din gură mărturisirea, că ciare şi economice ale Regatului nu’i permitü a încheia
România în ajunulă nouélorfi negociări. în întrevorbirile avute cu bărbaţii de stată ro­ tractate; câ din contră, tacsele actuale au sé fiă urcate,
Părerile, de cari se conduce a(Jl guvernul u mâni s’au discutată, în liniamente generale celă pisü şi făcu tă; n ’a trecutü multü şi guvernulü elinü a
nngurescă în cestiunea încheierii tractatului co­ puţină, şi concesiunile reciproce ce-şi potă face ridicata cu 20 la sută tacsele vamale.
mercială cu România, suntă fără índoiéla în mo­ ambele guverne. De acéstá părere este şi d. P. Altă ţâră mică, cu consciinţă de drepturile şi ne­
dulă celă mai competentă esprimate în discur- S. Aureliană, în revista sa economică. D-sa voile sale, Elveţia, ne-a datü încă unii esemplu analogü.
sulă, ce l’a ţinută ministrulă de comerciu con­ 4ice, că nu este admisibilă ca sé se fi vorbită Elveţianii, vé4éndü că Germania a urcatü prea multü
tele Széchényi Sâmbăta trecută înaintea alegăto- numai de a reîncepe negociaţiunile, şi totodată tacsele vamale asupra productelorü, cari interesézá pe
riloră séi în Kaposvar. In (}iaru^ oficiosă ne arată ce feliu de concesiuni ară trebui sé se Elveţia nu s’au sfiitü a declara toţi íntr’unü glasü că ei
„Nemzet“ s’a publicată acestă discursă în es- facă de-o parte şi de altă. Eată ce clice în pri­ nu înţelegi! o asemenea politică vamală; că décá este
trasă, după care reproducemă şi noi partea pri- vinţa acésta organulă d-sale „Economia Naţio­ vorba de ridicare de tacse, apoi şi ei, Elveţianii, vorü
vitóre la convenţiune: nală :“ urca tacsele asupra productelorü din Germania. Şi pen­
»Când înainte cu 4ece anî s a încheiată convenţiu- »După părerea nóstrá România nu se póte depărta tru ca interesele lorü sé fiă bine apérate, au pornită la
nea comercială — dise ministrulă — Rom ânia nu era dela programulü economică desfăşurata de guverna şi
Berlinü o companiă de specialişti, care sé asiste pe mi-
încă recunoscută ca autonomă din partea nici unui sta tă ; sancţionată prin promulgarea tarifului autonomű şi în-
nistrutü lorü în negociaţiunile cu Germania.
Româmi au primita aşad0r bucurosă convenţiunea cu cheiérea tractatului cu Elveţia şi putemü 4>ce cu Rusia.
Apoi décá Grecia şi Elveţia îşi apérá cu atâta dem­
cu tóté scăderile ei, căci printrénsa se făcea primulü Nu se póte admite o combinaţiune, care ar anula întru
nitate şi tăriă interesele lorü, cum se face că numai noi
pasă; le-amü oferitü tocmai atâtea avantage ca ei noué câtva acéstá politică economică, provocată de întrega
amü fi tacsaţi de încăpăţânaţi?“
şi décá ei arü fi condusü manipularea vamală cu ace­ ţ0ră. Aşa dér basele negociaţiunilorO nu potü fi decátü
Aici citézá earăşi unü articulü din „N. fr. Presse«
eaşi sinceritate ca noi, n’ar fi lostü de lipsă a se mai urm átórele: ^ — în care se 4ice, că protecţioniştii din Rom ânia cátü şi
întrerupe tractatulü. Ei ínsé n ’au procedatü corecta şi a) Protecţiunea industriilorü române esistente, ori­ cei din Austro-Ungaria suntü aceia, cari au zădărnicită
noi amü trebuita sé dorimü încheierea unui nou trac- care le-ar fi importanţa fabricaţiunei actuale.
íncheiérea convenţiei, apoi continuă:
tatü, la ce au consemţita şi ei, sperându, că noulü trac­ b) Taxe fiscale pentr articulele pe care ţâra nu
tată va fi mai bunü, ca celü dintâiu. Esperimentulü în- le produce séu pe care nu le-ar puté produce, deeátú mai »Acusaţiunea e neîntemeiată, permită-ne a i-o spune
tr’aceea a fostü paralisatO, căci Românii cereau multa târziu, atunci când industria ar lua órecare avéntü în ziarulü vienezü, calü puţinfl întru cátü privesce pe pro-
mai multe avantage pentru sine, decátü ne potü ei oferi România. tecţionistii din România. Ca protecţioniştii şi liberü schim-
şi este în interesulü nostru de a contrabalansa voinţa biştii din Austro-Ungaria dorescü ca tarifulü nostru vamalü
c) înlesnirea esportului nostru de producte agricole
lorü. Ei doreau adecă: 1. ca comerciulO cu vitele în ­ şi de vite, prin scutire de taxe séu prin taxe reduse. sé fiă cátü de redusü, despre acésta nu ne-amü índoitü ; că
tre graniţele lorü şi ale nóstre sé fiă cu totulü liberü, cei din Ungaria dorescü ca sé nu mai trécá graniţa vitele nós
In schimbulü acestorü avantage, acordare de taxe
ceea ce nicidecum nu putemü sé conredem ü; 2. au voit potrivite fabricatelorü austro-ungare în marginele eonee- tre, acésta o şcimfl de faptü. Dér că protecţioniştii din Rom â­
sé supună unorü anumite restricţiuni dreptulü naţiunei siunilorü ce ni s’ar face, luându-se de normă avantagele nia ar fi causa că nu s’a íncheiatü tractatulü de comerciu,
celei mai favorisate, séu arü fi voitü bucurosü sé încheiă ce ni s'au acordată şi de cătrâ alte puteri. acesta nu este esactü. Mai întâiu noi, Românii, atátü de
unö tractata, care sé fiă cu totutü deosebitü de tracta­ blăjini din firea nóstrá, n’amü protegiatü nici odată pro-
După câte amü pututü înţelege din (Jiarele austriace,
tele încheiate cu celelalte state. Guvernulă ungur'escă a cei dela Viena ar fi fórte dispuşi sé intre pe calea con- ducţiunea naţională: graniţele nóstre au fostü deschise
întreruptă prin urmare negociările şi a declarată, că nu cesiunilorü ; că tótá dificultatea ar fi în stăruinţa celorü lumii întregi. Şi décá acum, pentru întâia oră în viéta
va mai negocia cu România, pănă ce guvernulă de acolo dela Pesta, cari stăruescă a se dobândi o convenţiune uostră economică venimü sé ceremü ocrotirea industriei
nu se va ruga însuşi pentru închearea tractatului. R o­ analogă cu cea expirată.« naţionale, acésta nu vrea sé 4,c& că protecţioniştii din
mânia a şi făcuta acésta. După o remaniare ministe­ România au reuşită sé şî impună voinţa lorü. Binevo-
Aici citézá unü articulü din „Neue fr. Presse“ dela
rială s’a reluata ârăşi firulü negociăriloră şi precum se 18 Noemvre a. c. unde se 4*ce» cá nu numai lă Bucu- iască a afla 4*<n*ulü vienezü, că ceea ce dorescü protec-
vede din negociările cu guvernulü románescü, tractatulö resci, ci şi la Budapesta trebue sé desfăşure activitate ţioniştii români este póte mai puţina decátü doresce în-
va puté fi íncheiatü ín seurtü timpü pe basa echităţii contele Kalnoky, décá este sé se pună capétü résboiului tréga ţeră. Şi’şi faeü ilusiuni cei, cari credü că pop o-
pentru ambele părţi; prin urmare suntă prospecte că va vamalü cu România, apoi continuă a ş a : rulü románü ar fi dispusü sé priméscá ori ce tractatü
înceta resboiulă vamală cu România.“ de comerciu, numai sé fiă lăsată în pace de protecţio-
»Sé nu se cré4á ínsé, că numai la Pesta trebue lu­
nişti. Amăgire periculosă, care induce în eróre nu n u­
Din cuvintele de mai susă ale ministrului crata; din contra, şi la Viena este nevoe de a se desfă­
Széchényi resultă mai întâiu că guvernulă un- şura órecare activitate pentra a face sé se înţelegă, că mai pe cei dela Viena, dér şi o sémá de ómeni chiar
gurescă a fostă acela, care a întreruptă negociă­ pentru o seriă de fabricaţiuni, România nu póte admite dintre Români.
Poporulü románü, în afară de ori-ce acţiune a
rile cu România, apoi că guvernulă română a decátü tacse protectóre. Astfelü fabricanţii de încălţă­
protecţioniştiloru, simte nevoiă de a avea o industriă na­
adresată „rugarea“ pentru reînoirea tractatului minte, de haine gata, albituri, de trăsuri, de chârtiă, de
şi în fine, că, după o remaniare ministerială în olăriă, de luminări şi altele, trebue sé se deprindă cu ţională şi ca sé o pótá avea nu póte face altă de cátü
Bucuresci, s’au reîncepută negociările, cari pro­ idea, că noi, cei dela Bucuresci, suntemü decişi a protege sé imiteze procedările celorlalte popóre mai iscusite şi
mai esperimentate decâtă dénsulü. Écá secretulü resis-
mită ună bună resultată. asemenea fabricaţiuni, cari esistă în ţeră.
Organele ministeriale din Pesta se grăbescă tenţei Románilorü contra unei convenţiuni de comerciu,
Când cei dela Viena se vorü convinge despre aces­
acum a rectifica discursulă ministrului Széchényi, tea; când cei dela Pesta vorü pricepe, că nu putemü a de felulü celei care a espirată la Iunie trecută.“
(jicéndü că a fostă fórte greşită reprodusă „mai ne înţelege pre cátü timpü ni-se refusă importarea de
alesă în partea ce privesce România“. Széchényi vite, ni se cercuesce esportulü de cereale, ni se cere sa­ Regimentulu alu 3-lea de liniă românii.
n’a <}isă, că [Ungaria ar fi întreruptă astávérá crificarea născendei nóstre industrii, atunci noi credemö,
negociările, asemenea n’a (Jisü câ România s’a Cetimă în „Telegrafulă“ d in Bucuresci:
că ne vomü puté ajunge în condiţiunî ca ambele părţi
„rugată“, ci numai că ea a făcută pasulă celă sé o ducă cei câţi va ani câţi au mai rémasü pănă la Regimentulă alâ 3-lea a meritată în anula 1886
dintâiu pentru reînceperea negociaţiuniloră, în espirarea Convenţiei comerciale cu Germania. Noemvre 14, de a ave de capa şi patronă pe princi­
fine n’a vorbită de feliu de o remaniare minis­ Amü mai dori sé se înţelâgă odată, că despre con­ pele Leopold de Hohenzollern, fratele mai mare ală M.
terială în România nici de aceea că deja s’ar fi venţiune ca cea espirată nici nu mai póte fi vorbă, şi S. Regelui Carolă I. Etă cum a sositâ la acestă gloriă
începută negociările. 4icemü acésta pentru că în multe cercuri de dincolo de menţionatulă regim entă:
Nu voimă sé cercetămă décá raportulă an- Carpaţi sé cere cu stăruinţă ceva analogü cu ceea ce a Pe câtă cunoscă eu, ca ună ofiţeră vechiu ală ar­
terioră din „Nemzet“, ori rectificarea posteriórá esistatü. matei române, încă din anulă 1830, timpulă întâiei or-
din „Pester Lloyd“ merită mai multă credinţă. Cererile României suntü atátü de modeste şi atátü ganisaţiă a ostei, regim, ală 3-lea românescă a servită
Ajunge că fóia din urmă declară sSibătoresce, de legitime, íncátü suntemü surprinşi, când vedemü că mai întâiu la 1830 ca regimentă de cadră ala armatei,
că „ministrulă Széchényi n’a (Jisu nicî unü cu‘ pressa austro ungară índémná pe guvernü sé stáruéscá şi de aceea ’i s’a şi data atunci de comandanttt cu-
véntű, care sé fiă de natură a vátéma delicateţa şi sé lucreze la Bucuresci. Nu este nşvoe de atâta trudă noscutula viteză romântt, venerabilulâ răposata colonelă
 N r. 264. G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I. 1886.

I6nfi Solomona. In acesta regimenta serveau toţi braviiFiă ca acesta brava regimenta sâ-şî desvolte si­ tronulu bulgară. Ela a avuta deja la Târnova unü a.
panduri, cari au cooperate cu gloriosa armată rusă la linţa şi se-şî îmbrăţişeze mândria, ca sâ devină şi astăcji, genta, care însâ s’a mărginită a sonda numai disposiţia
anula 1828 în bătăliele, Cireşiu, Maglavita, Băiieştî şi prin disciplină, eserciţiu şi bravuri, la acela nume glo­ Bulgarilora. Vogorides e de origine bulgară şi cunos­
Cioroiu, unde bravuia generala rusa, Gheismar, câştiga riosa, ce l’a avuta la începutula óstei române, cuta rusofila. Una bărbata de stata bulgara a (jisü:
glori6sa bătae dela Băiieştî, contra formidabilului nu­ Spâtarula C. Ghica a inrolata pe singurula fiu ce Candidatura lui Vogorides e seriosă şi mai acceptibilă
măra alfl oştirei regulate otomane comandate de trei l’a avuta M. Ghica, prenumârându-se în protocólele acelui de câta a unui Cerkesa.
paşi, alâ Vidinului, ala Ada-Calei şi ala Nicopolei. Atunci regimenta încă dela naşterea sa, asemenea bâtrânula —x —
armele, corturile şi chiar căldările de bucătăriă a ta­ colonela Solomona a înrolată pe fiula sâu, care mai Curia din Pesta a decisa în şedinţa plenară dela
berei otomane au fosta dăruite de generalula superiorii târziu a devenita generala tota în aceia regimenta. 30 Noemvre n., în cestiunea căsâtoriilora din Ardélü, în
Langeron Ţărei românescî, căruia i se pregătea la Pe- Sunt de părere dâr, ca în cronica menţionatului favórea unitarilora şi a enunţată, că jurisdicţiunea tri-
tersburg proiectula âr ţera regimenta, sâ se înscriă
pentru a noua organisaţiă, aceste linii ce publica astătji, bunalelora de căsătoriă preoţescî unitare din Ardélü se
a dăruita vitâzului generala Gheismar o sabiă de onore, ilustrându-le cu împârăteşcile nume ale protectorului estinde asupra tuturora unitarilora locuitori în Ungaria
încrestată în pietre scumpe, ce a costată pănă la suma regimentului şi ale moştenitorului regatului româna.... şi în Ardéla. Prin urmare tribunalele civile ordinare
de 4ece mii galbeni, căci a fosta singurula, care a câş­ L -colonela, D. Pappazoglu. chiar şi dincolo de Munte’e Craiului nu sunta îndreptuite
tigată bătălia dela Băiieştî, numai cu una număra de a judeca în afacerile de divorţa ale unitarilora.
patru mii ostaşi ruşî şi una miiă două sute de panduri — x—
S O IR IL E P IL E I. Associaţiunea cismarilora din Chezdi-Oşorheiu a
români împărţiţi în trei batalione pedestri şi trei esea-
dr6ne călăreţi, sub conducerea bravului colonela Solc- Cu privire la valahisarea Maghiarilora din Câmpia ceruta autorităţii industriale de acolo, d’a interzice co­
mona, atunci căpitanO, er în urmă avansată la graduia „patrioţii« nu se pota înţelege chiar de loca. Doi inşi mercianţilor a din Chezdi-Oşorheiu vânzarea mărfurilord
de maiora rusescfi, avânda ca căpitani de au scrisa pănă acum în douâ feluri şi nici unuia din ei de încălţăminte
pe câmpuld sub cuvântula că n’au atestata de ca­
bătaiă pe bravii viteji M. Ciupagea, H. Tehlu, Magheru, n’a avuta drepta. Acum primesce „E— k« o a treia pacitate pentru măestria cismăriei. Comercianţii au pe-
Cacaleţianu, Vărbiceanu şi Viişoreanu; er din aceştia corespondenţă dela Orosfaia, ala căreia autóra desminte tiţionata pentru respingerea cererei cismarilora. Se aş-
toţi, la organisaţia ostei au fosta înrolaţi numai maio- pe amândoi „informatorii« de mai nainte. Acesta da- tâptă hotărîrea ministrului de comerţa.
ruia Solomona, Cacaleţeanu şi căpitanula Thelu. tâz Ci „valahisarea* numelora unguresc! din anula 1848, — x—
La organisaţia dstei române în anula 1830, din când o tabërâ românâscă, sub conducerea lui Constan­ Din Mercurea se scrie fóiei ,Herm. Ztg.«, că la 29
acele trei batalione de panduri, s’au formata cadrele a tina Rotnana, ducânda cu sine m ai mulţi preoţi, se a- Noemvre au predata organele financiare solgăbirâiatului
trei regimente regulate române, asemenea şi cele trei şedâ în Comloda, lângă Orosfaia. Aceştia dânda sem­ de acolo 30 de porci graşi, ca aduşî de contrabandă din
escadrone s’au formata în şâse escadrdne de cavaleriâ nala prin clopote au silita pe toţi Ungurii sâ mârgă la România, cari s’au vânduta în publica prin licitaţiă.
regulate române, comandate de bravuia căpitana prusianQ biserică. Una preota lua apoi una mătăuza şi una ciu- — x—
Iulius Engel, de regretatula căpitana Th. Brătianu, fra­ bâra cu apă şi stropinda dearândula pe fiăcare îi bo­ In comitatula Irei-Scaune bântue versatulă în mare
tele respectatului nostru prima-ministru, care şi d-nia teza: din János — luona, din Miklós — Niculae etc. măsură, aşa că a trebuita sâ se închidă scólele în mai
sa ca iuncăra a servita în escadronuia .fratelui d-sale; — Frigă, frigu, dâr fantasia lucrâză. multe comune. Printre pasările de casă bântue una feld
(căci tine.’imea boerilora ţârei a trebuita a da cela din- — x— de coleră, care seceră multe găini.
tâiu avânta la una începută aşa de frumoşii ala armatei Ama comunicata despre mişcarea ce s’a înscenată — x—
române, şi în urma unei bravuri, atâta de eroice des­ în Lugoşă în scopa d’a-ia preface în oraşa cu magis­ Din raportula comisiunei însărcinate de cătră Uni­
făşurată în bătălia dela Băiieştî, formânda aripa drâptă trata regulata. Representanţa comunală a ţinuta o adu­ versitatea săsescă să predea concepistului ei Bock agen­
pre lângă colona rusâscă). Căpitanula Costache Filipescu nare generală, ca sâ hotărască asupra petiţiunei ce are dele secretarului Siegler, care s’a sinucisa, resultă că
GigărtulO, Scarlata Creţulescu şi bâtrânula vitâza Fo- sâ se înainteze în acâstă privinţă. Petiţiunea, subscrisă din banii anticipaţi despre care ela avé să dea sémá
chianu, fratele lui Bimbaşia Sava, cari s’au masacrată de de mai mulţi contribuabili şi adresată representanţei co­ lipsesca 1485 fl. 70 cr. Universitatea însă nu e în pa­
Turci în masacrula din Bueuresci la anula 1821, luna munale, s’a cetită în limba română, germană şî ungu- gubă, deórece ea s’a intabulata pe casa lui Siegler din
Maiu. Aceştia sunta ânteii căpitani ai Cavaleriei. râscă,* âr cea adresată
comitatului numai în limba un- Bistriţa. In locu-i s’a alesă secretara concepistula Ca-
Căcî, decă acea bătăliă dela Băiieştî^ nu ar fi fosta gurâscâ. Representantula Görner cerii sâ se cetéscá şi rol Bock, ér concepista Adolf Albrich.
câştigată de bravii noştri panduri şi de brava armată în limba germană. Judecătorulil Rădulescu, care pré­ — x—
rusă, Ţâra Românâscă aflăndu-se atunci totâ golită de sida, dispune sâ se facă acâstă cetire. Janculescu cerù
In timpula din urmă se trimită îndârâia dela Prt-
armatele ruseşcî, fiinda că trecuseră Balcanii sub Feld- ca o comisiune sâ-şî dea părerea asupra petiţiunei, Ha - deală, sub escortă, număroşi fugari de armată din Ar­
Mareşaluia Deibicî, ar fi fosta arse Craiova ’şi Bucurescii, tingu, Brediceanu şi Nedelcu}vorbiră contra petiţiunei, âr déla. In săptămâna acésta au fo«ta aduşî la Sibiiu trei
şi trecută prin foca şi sabiă t6tă ţera dela Calafata pănă
Popă şi Lovinger, precum şi conducetorulü întregei miş­
fugari, cari aveau la ei peste 800 f l şi 1000 ruble de
în Bucuresci.
cări, notarulă r. Mihailu Bejană, susţinură petiţiunea,
hârtiă.
Regimentula ala 3-lea a fost totdeauna chemata la care se şi primi cu 16 contra 15 voturi spre a se tri­ — x—
nevoile ţârei, aşa sub bâtrânula ei colonela Solomona mite cu o recomandaţiă comisiunei municipale comita- Rotacismulű la Moţi şi Istriem, de Teofilü Frâncu
tense. — Cum vedema, Lugoşula are sâ cacjă în mânile
cum şi sub colonelii cei din urmă B. Vlădoianu şi şi Gheorghe Candrea, învăţătora în Câmpeni, a apárutű
patrioţilora, graţiă înstreinaţilora din nâmula lorO.
Pleşoianu. In tipografia Dor. P. Cucu în Bucuresci D-lil Frâncu
— x—
In ela au fosta totdeauna cetele pandurilora Ol­ a mai adausa multe lucruri interesante în acesta volurnü,
D-la Jacoba Pradanü, prim irula din Năseudă, răs­
teni, căcî la celelalte douâ regimente, s’au data la orga- precum toponimia în munţii apuseni ai Transilvaniei cu
punde la panfletula publicata în »Ellenzék“ cu privire
nisaţiă numai feldwebelii şi Ofiţerii, din cei ce au mirosit descrierea unora fapte istorice forte importante.
la presupusa batjocorire a stâlpului cu tricolora ungu-
focula în combaterile susa menţionate cu Musulmani, — x—
resca din partea tinerimei române. Deşi redacţiunea lui
căci restula era din recrutăţiele României celei mari. »Ellenzék« din Cluşiu nu e mulţămita cu raportulű
»Ellenzék“ n ’a voita a publica întrega râspunsula d-lui
Şi acâsta a durata numai câta a trecu; a termenula
Pradana, ne sunta de ajunsa cele publicate pentru a comisiunei pentru esterne a delegaţiunei ungare făcuta de
de şâpte ani ala serviciului.
constata, că atâtu cele afirmate despre persona d-lui Pra­ Max Falk, fiinda că tótá vitejia constă numai în zângâ-
Astfel a dâr iiem permisa, ca la etatea mea de 76 dana, câta şi despre atitudinea întregei inteligenţe nirl de săbii, cărora nu corâspunda faptele, şi numesce
ani şi în urma unui serviciu de 30 ani, sâ felicita din románéscá din Năsâuda au fosta nisce născociri ne­ raportula simplu »eroisma ţigănescil.«
inimă pe bravuia regimenta ala 3-lea din oştirea ro­ ruşinate, demne a fi publicate numai într’una (Jiara ca —x—
mână. Şi sâ-la saluta, că după 56 de anî a avuta m ă ­ »Ellenzék“ . O grădină de copii unguréscá au de gânda să des-1
rirea şi îndoita onore a avâ de capa şi patrona ala lui — x— chi^ă în curânda Ungurii în Orâştiă. Se face propagandă I
pe ilustruia principe Leopold de Hohenzollern şi de sub­ „Liberalula« din laşi (Şice, că o telegramă din Sofia printre Sasî, ca sâ-şî trimâtă copii acolo. Sâ se feréscá
locotenent pe fiula sâu iubita Ferdinand, moştenitorula anunţă, că principele Manuilu Vogorides, nepotula lui Românii d’a cădea în cursă, înstreinându-şî copii.
tronului regatului româna. Aleco-paşa, cu locuinţa în laşî, îşi pune candidatura la

F O I L E TONU. sită mortâ în capula scării „probabilii ucisă de Dama câteva cesurî după mdrtea marelui electora. N’ama mai
Albă“. sfîrşi, dâcă ama spune de câte ori s’a arătata Dama
Douâ-(}ecî de ani mai târţfiu, margravului George Albă.
Dama Albit a Ilohenzollerniloril. *
Frederic îi veni în gânda sâ reconstruiască castelula Plas-
(Urmare şi fine).
senburg, lucrula nu prea plăcea, se vede, unora dintre Portretulu Damei Albe.
Cercetări istorice şi esplicărî probabile a aşa (Jiseloru personele care-la înconjurau. Aşa că, deodată, la timpO Una din cele mai curiose arătări ale Damei Albi
arătări ale fantomei. f6rte potrivita, Dama Albă făcu o gălăgiă aşa de mare de sigura că este cea pusă de istoricii legendei în 1799
In cele mai multe din caşurile pomenite mai susa, ndptea, încâta margravula se lăsâ de plănuia său. şi care ar fi avuta martora pe unuia din muşchetarii de
cela, care ar fi voita sâ caute în funduia lucrurilora ar Falkenstein spune, că margravula Erdmann Filip de gardă la castelula din Berlina Numituia muşchetarii a
fi găsită, probabila, sub vâluia pretinsei Dame Albe, ele­ Brandenburg, care sciuse să ’şi atragă mulţi vrăşmaşi povestitu astfela sena impresiilora lui:
mente ceva mai substanţiale decâta cele, cari sunta re­ din cei ce’la înconjurau, vâtjii într’o ()i, în 1677, pe Au4i mai întâia una sgomota, care semăna mulli
putate, că consfitue subtila esenţă a fantomelora. Dama Albă la castelula din Bayreuth. Când intrâ în cu sgomotula ce face vântula când trece prin frundele
Istoricula de Jules Minutoli, vorbinda de misteri6 apartamentula său o găsi şet^ânda chiar în fotoliula lqi, uscate. Pe urmă din <JidQ se desfăcu deodată o fan­
sele apariţiuni ale Damei Albe în Bayreuth, dela 1486 aşa de tare se speria margravula încâta începu să tre­ tomă mare albă, care semăna a femeă, cu figura pre­
încdce, face acestă observaţiă c-uri6să, că spectrula se mure şi peste două 4>le şi muri. lungă, cu fisionomia şi cu atitudinea liniştită, cu pM
♦
arăta în generala »când li se părea cavalerilora şi func- desa, negru ca jeula, atârnându’i pe spate; împrejuruli
ţionarilora, că venise vremea sâ părăsâscâ tristuia oraşa Dama Albă la Berlinâ. gâtului strălucea una îndoita şira de mărgăritare cu or­
Bayreuth ca sâ se ducă sâ reîncâpă viâţa veselă şi ac­ La 1 Ianuarie 1598 se (Jice că s’a arătata pentru namente de aura şi de pietre scum pe; în mâna dr6ptă,
tivă dela Curte.« 0 întâia oră în Berlina Dama Albă a Hohenzollernilora; fantoma ţinea una sceptru de fildeşa şi pe pieptD, în
Acelaşi istorica ne spune, că în 1540, margravula opta (}ile în urma arătării ei, electoruia Ioana-Sigismund stânga, se vedea bine, în relief, o inimă roşiă ca sângele
Albrecht vă(}u pe Dama Albă , dâră nevoind a sâ râmâie muri. pe care erau scrise caractere misteriose, cari străluceai
păcălita, începu sâ cerceteze. Aflânda că fantoma avea In 1619, la 1 Decemvre, altă apariţiune la Berlina ca focula.
obiceiula să facă o rondă n6ptea prin unele apartamente a Damei Albe, urmată, peste trei săptămâni, d e mârtea Bravuia muşchetara a lăsata chiar una desemnii
ale castelului se puse la pândă, se năpusti pe fantomă unui alta electora. In 1667 Dama Albă a fosta Rărită grosolana, care represintă pe câta să pote pe Dama
în momentula când trecu şi o asvîrli josa în capula scării. er, şi peste câteva 4*le more prinţesa Luisa— Henrieta. Albă aşa, cum i s’a părută lui c’o vede. Acesta desemn
A doua cji i spuse că o persână din suita sa fusese gă- Tota aşa în 1668 se semnalâză o nouă arătare abia la a fosta pusa ca frontispiciu pe o broşură scrisă s&i
 Nr. 262. G rA Z E T A iîT R A N S IL V A N IE I. 1886

In Perşanî au arsü casa, şura şi grajdulü lui George Amintitulü erou alü prevaricaţiuniiorfl de nóptea române să binevoiescă a lua acestti avisQ şi în colonele
Denes. In grajdü au arsü doi mântji şi taurulü comu­ prin procedura föszolgabiréului vé4éndu-se favorisatü ín sale, pentru binele şi înflorirea scumpului nostru poporti
nei. Paguba se urcă la 1100 fl. In Satu-nou au su- transgresiuni, în tovărăşia altuia a năvăiitO beatü ínscólá românQ. Petru Grama,
asupra înveţătorului şi i-a sfárticatü vestmintele fără ca ____________ învSţ. pop.
feritü 9 economi, din causa incendiului, o pagubă de
sé se témá de pedépsá, sciindü că înaintea judecăţii n ’are
2110 fl. decátü sé nege şi va fi achitatü.
— x— Acestorü esemple a urmatü şi unü altü individü TROJANÜ.
La 25 şi 26 Noemvre n au arsü ^în Bistriţa 25 păşunândă în capü de nópte holda unui moşnâgO, dér ţ)iarele din Parisü vorbescü de câte-va 4^e de unü
de şuri eu cereale şi fructe pănă’n temeliă, şi trei case. aflându lü şi voindü a-lü zălogi, în locü de zálogü ílü escrocü románü din Parisü.
Paguba se urcâ peste 20,000 fl., care pănă la suma de tocă cu bâta în capü pe moşneagO, íncátü acesta căcju Asupra acestei persóne, corespondentulü „R om â­
ameţitO la páméntü. Fiindü trasü la réspundere nega.
11,000 fl. era asigurată. Din aceste póte vedea publiculü, cine pórtá vina nului“ îi trimite urmátórele aménunte:
lăţirei relelorü între poporü şi cine ne amárésce 4'lele- Individulü ín cestiune se afla ín Parisü (décá a-
In dilele trecute în Cluşiu o fată aducea dela Póte că crede că prin astfelü de apucături mâne poi- cum nu cumva va fi fugitü de aici) de câte-va luni.
postă 300 fl. în bancnote. Pe drumü i le luá véntulü mâne ne va face acceptibili de a îmbrăţişa limba şi re După ce a dusü o viâţă vagabundă, acum trei luni, în
din mână şi banii fluturau veselü prin aerü. Unü poli­ ligiuna d-sale lépédandu-le pe ale nóstre séu dór vomü Septemvre,j s’a încercaţii sé înfiinţeze cu unü Románü
lua lumea ’n capü şi atunci ne va înlocui cu Ciangăi,
ţiştii, care era prin apropiare, ajuta la adunarea banilorü, domiciliatü aici de mai mulţi ani (I. Bâcu, séu Bica,
écá unü planü .patrioticü« culturegyletistü! Dér a-
aşa că desperata fată se putü duce acasă cu inim a Ia marü se înşâlă, unü proverbü că celü ce sapă cum ílü numeseü francesii, hotelierü, Boulevard St. Mi-
locü. grópa altuia, cade însuşi în ea. Bine ar fi sé nu uite chel 41, şi de origine din Tergovişte) unü biurou de
acésta. Sentinela. comisiune şi espediţiune de mârfuri pentru Orientü. Ro-
Kocetoff’ corespondentulü clarului »Nowoje W rem ja“ ,
mânulO meu fluándü la întrebare pe acestü necunoscutü,
se află în Bucurescî. De asemenea se află acolo căpi­ Sânte-jude, Noemvre 1886. individulü în cestiune îl réspunse, că e náscutü în vestita
tanii Bendereff, Dimitrieff şi Grueff, autorii principali ai
Domnule Redactorü! Inprejurârile în care me aflu Troia, că a fosrü în România mai multü timpü, că a fi-
lui 9 Augusto în Sofia; precnm şi Enicetnci, fostulü co-
de presinte suntü fórte nepărtinitore a mi mai putea guratfl chiar ca directorü de studii la unü pensionata
misarü pe lângă consiliulü de résboiu din Sofia, scrie continua şi mai departe activitatea mea pe terenulü in­
de copii din Bucurescî (póte la institutulü Trojanü), că
»V. Naţională.* dustriei de casă, spre a se putea introduce în scólele
— x— poporale elementare, de unde înveţândo generaţiunea are la casa de depuneri şi consemnaţiunî bani depuşi
Teatru în Braşovii. ţ)ilele aceste a sositü aici ténérá a scumpei nóstre naţiuni, îneâ din frageda ei (avere a nevestesii, Româncă din Tergovişte). La cerere
d-lü Maurice Morisson renumitulü artistü dramaticü dela etate, întreprinderile manufacturale, mai târdiu sé se lă- n ’a pututü proba nici una din afirmările acestea. Era
ţâscă şi între bunulü nostru poporü románü, multü apé- evidentü deci, că nu se putea începe nici unü negoţO cu
cartea de Saxhen-Meiningen. Ca óspe alü trupei direc­
satü şi cercatü, care poporü e inim a şi sufletulü scum­ unü astfelü de omü,
torului Dorn, d. Morisson va juca rolulü de căpeteniă în pei nóstre naţiuni.
trei drame de ale lui Shakespeare: Hamlet, Othello, Re­ Am cerutü ajutorulü şi sprijinulü scumpei mele După câte am aflatü, individulü Trojanü, vé4éndü
lele Richard I I I şi în drama lui Alexandru Dumas naţiuni ín acéstá privinţă, dér nu mi s’a datü índestulü, jă n’a reuşitO cu domnulü Bica sé facă nici unü co-
,Kean, geniu séu pasiune.« D-lü Morisson este cetăţenii Cáutándü in jurulü mea şi védéndu mé prea pu- mertü, voi sé înfiinţeze cu unü francesü o ageuţiă de a-
ţinu íncurageatü, eram aprópe sé desperezü cu totuiü nunciurl pentru jurnalele din provincia, din Francia. Té-
románü de origine din Galaţi.
a-mí mai putea continua activitatea începută pe téré-
—x— rémulü acesta fiindü bátutü şi esploatatü deja, numai
mulü industriei de casă, care de 4 — 5 ani încoce mi-a
Mâne sérá Duminecă va juca trupa teatrală ger­ succesü a o desvolta, precum e bine informatü publiculü încape nici o îndoială, că şi întreprinderea (?) lui cea
mană „Don Caesar«, mare operetă de Deliinger. cetitorü. Décá acéstá activitate s’ar putea cu puteri noua visa pârlirea eventualului companionü, care i-ar fl
unite continua şi în viitorü, multü în 5 — 10 ani amü cá(Jutü înainte.
avé a ne bucura de unü progresii strálucitü ín acestü Ce s’a fácutü după tentativele acestea individulü
De pe Crane, la 15/27 Noemvre 1886. ramü de cultură, prin urmare ne am ü ajunge saluiariulü
Trojanü, nu se scie cu siguranţă. Dela unii şi dela alţii
Domnule Redactorü! Ca sé vé4á publiculü cum şi măreţulO scopü, d’a mai da poporului unü isvorü de
câştigfl. de pe aci am au4itü, că pungăşea când pe unulü cândf
sciu organele d-lui Tisza a şi résbuna asupra acelora
nari nu aderézá la ideia de statü esclusivü maghiarű,« Pe lângă tóté acestea, aruncándü o privire ín tre- pe altulü dintre Românii ale cârora adrese le afla.
- Vé aducü înainte în cele patriotice résbunári, pe fiszol- cutulü meu de 25 de ani, de când lucrezü ín interesuiü Am mai aucjitü că în timpulü din urmă a sciutü
gabiréulü Vallya Ferencz. scumpului nostru poporü, şi preste câte fase de suferinţe se’şî scotă unü certificatü de bună purtare, iscálitü de
Spre orientare spunü că e în cerculü de modelü şi neajunsuri am trecutü, ar fi unü lucru nesocotitü a-
vre-o 20 de tineri. După spusele lui acestü certificatü
alü Ciachii-Gárbéului aparţinâtorO comitatului de modelü cum la bétránete a înceta din activitatea misiunei mele,
fiindü că în suferinţe şi în neajunsuri voiü înceta din îi făcea trebuinţă pentru ca sé se apere în faţa nevestii,
Solnoeü-Dobáca, prin urmare în cele patriotice nu póte
li omü micü. In cerculü Ciachii-Gárbéului, cine are lume. ce ar fi lăsat’o în ţâră, de svonurile ce eşiseră pe soco-
pécatulü de a nu simpatisa cu vederile celorü dela pu­ AnunţO deci, că cu ajutorulü lui Dumne4eu mai téla lui. că ar fi unü berbantü şi cheltuitorii (!)
tere, acela de timpuriu are sé se aştepte la totü felulü deschidü unü cursü suplimentaro de industria de casă Nota-bene, după afirmarea d-lui Bica, chirie Tro­
de volnicii şi nedreptăţiri. şi instrucţiune în cetire, scriere şi calculare, íncepéndü
janü (care trebue sé fiă greeü de origine, nevorbindü
Unü asemenea ,pécatü« a comisü unü preotü ro­ dela l-a Decemvre a. c. pănâ \a 31 Martie 1887. Pro­
punerea se va face în Sânte-jude, în casă închiriată. Ca bine nici românesce) era la Parisü cu nevasta şi só­
mână, care a fostü de ajunsü spre a-lü ínpinge pe fisol-
gábiréulö pe calea resbunárilorü; deci a căuta acesta participanţi se vorü primi copii dela 13 — 15 ani şi mai éra sa.
nodü în papură: sub pretextü că preotulü conturbă or süsü pe lângă urmátórele condiţiunl: Isprava lui din urmă ai citit’o póte şi în L’Intran-
dinea şi agitézá poporulü: sé nu preliminézá prenume- a.) Propunerea se va preda gratuit ü. b) Pentru sigeant.«
re fóiá .Szolnok Doboka« şi cumpérarea de acţii d’ale materialele de lipsă la propunerea studiului de industria Ca fisicü, Trojanü e unü omü mijlociu de statü,
teatrului maghiarü din Deşiu etc.) l’a scosü dintre mem­ şi pentru sala de propunere fiesce-care participantü va în etate ca de 45— 50 ani cu barba rnare négrá, pérulü
brii comitetului comunnalü şi, neîndestulindu-se cu acéstá avea a plăti pentru íntregü cursulü numai 6 fl. v. a. cam surü_
spăriatO de fantoma daco-românismului, ilü petrece cu anticipative. Pentru viptü, spălatO şi cuartirü pe lună Post-scriptum! In ultimele momente mai aflu, că
vederea şi pănă în 4‘a& de astă<Ji, unde i se dă ocasi- numai 7 fl. v. a. aducendu’şi fiesce care participantü pécátosulü de Trojanü, care unü momentü ne-a datü de
une ílü nedreptâţesce. Retacéndü alte multe, amintescü vestminte de patü cu sine ruşine pe aici, dându se de Románü, e în adevérü grecii.
că în anulü trecutü unü réufácétorü a păşunatO cimiti- Instrucţiunea se va preda în urmátorulü m odil: a) Societatea de ajutorare a Grecilorü de aici, care n ’a-
rulü nóptea cu vitele; venindü procesulü înaintea pre- Dela 6 pănă la 8 óre deprinderi in instrucţiunea manu- jută decátü pe sin-patrioţii lorü, l’a ajutatű pe Trojanü
tnrei, cu tóté că a fostü unü martorü ocularü, l’a achi- facturală. b) Dela 8 pănă la 11 óre deprindere în ce­ chiar in“ timpulü din urmă, când Na datü parale de
tire şi scriere, c) Dela 11 pănă la 2 óre după amé^í drumü.
latü; totü acestü individü ín anulü curentü a fácutü
multă daună parochului menţionatO, cu care ocasiune pausă. d) Dela 2 pănă la 4 óre după amécjí deprindere
iu aflatü şi zálogitü de însuşi parochulü, dér ce se ve4i? în calcuîaţiunea mintală şi scripturistioă. e) Dela 4 pănă
când vine lucrulü înaintea fiszolgábiréului ârăşi tu achi­ la 5 óre pausă. / ) Dela 5 pănâ la 8 óre séra deprindere S O IR I T E L E G R A F IC E .
tatei. Calea pe care se sucesce adevérulü în cancelaria în industria de casă etc. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
pretorială din Ciachii-Gárbéu e: predarea întrebărilor^ Rogü cu totü respectulü şi supunerea pre Prea ORADEA-MARE , 2 Decemvre. — Episco­
unicü in feliulü lorü, cari cuprindü în sine şi réspunsulü onoraţii domni protopopi şi preoţi a sfătui pe credincio- palii I p o 1 y a murită a4i după amMi) lovitu
uegativü ce are sé-lü dea acusatulü pe Jbasa căreia fisol- sulü poporü a’şî trimite copii la acestü cursü, în folo-
gábiréulü sé pótá face judecata aşa cum îi convine sulü şi bună starea lorü propriă.
fiindu de apoplexiă.
d-sale. Mai încolo rogü cu totü respectulü pe tóté diarele P E T E R S B U R G tf, 2 Decemvre. — Gene-
ralulu Kaulbarsu s’a duşii eri la Gacina, pentru
ca raporteze Ţarului.
dictată de elü asupra Damei Albe cu titlulü: .Arătarea îi înfipse baioneta în voalurile, cari fâlfăiau ímprejurulü SOFIA, 2 Decemvre. — Deputaţia Sobra-
Damei Albe la castelulü din Berlinü şi remarcabile pro­ Iui. Spectrulü, negreşitfl atinsü în carne viă, scóse unü niei trimisă la curţile streine şi constătăt6re din
rociri făcute de ea în nóptea de 31 Martie spre 1 Aprilie ţipetO jalnicü. Grecof, Stoilof şi Kolcef a plecatu a4i dimin^ţă
1799, povestită de unü muşchetarO, care era de gardă In Maiu următorO, unü sub-ofiterü fű íngrozitü <}ă' mai ânteiu la Belgradu. Se vorbesce, că regele
chiar în nóptea aceea la Castelü“. rindü fórte bine pe Dama Albă, care se plimba încetü şi Serbiei şî-a esprimatii dorinţa d’a primi pe nu­
* pe tăcute înprejurulO fântânei, în curtea palatului. A miţii delegaţi.
Scepticísmulű istoricului Damei Albe dcua <Ji ínsé se află, că pretinsa Weisse Frau nu era alt O RA D EA -M A RE, 3 Decemvre. — Cada-
Istoriculü Juiius de Minutoli, deşi a consemnatü cineva decátü o betrână şi respectabila bucátárésá surdo­ vrulu lui Ipolyi se va aşe4a în cosciugu Luni.
tóté faptele relative la legenda Damei Albe, pare că s’a mută cunoscută sub numele de Die schwarze Mine (m;na Joi se îmorment^ză.
silitü sé împuţineze pe cátü a pututü credinţa, ce putea cea neagră) care părăsise bucătăria în negligé pentru ca B E R L IN tl, 3 Decemvre. — Reichstagulu
avea cineva în realitatea ale spec­ sé se ducă sé se récoréscá la récórea nopţii.
aşa (Jiselorü arătări desbate proiectulu de lege militară. Ministrulu
trului. S’a bágatü de sérná în unele împrejurări că ori Una din ultimele arătări ale Damei Albe în Europa de r§sboiu motiv^ză sporirea trupeloru presente
de câte ori se 4>sese că s’arătase nóptea Dama A lbă , centrală a fostü în 1873, în Viena. Presinţa reală a sub steag cu înarmările ameninţăt6re ale Franciei.
care spăriâ aşa de multü pe Berlines* dela 1799 pănă Damei Albe în forma unei fantome fű ér pusă în discuţiă. Richter nu găsesce situaţiunea aşa de ameninţă-
la 1802, fusese numai o halucinare. Aşa, aceea ce se P’atuncl, íntr’adevérü, umbla sgomotulü că sentinela care t6re şi să prov6câ cu satisfaeţiune la alianţa
lua dreptü fantoma Hohenzollernilorü era de multe ori o vét^ü fantoma asia încerca efectulü baionetei asupra formei austro-ungară. Dupa o mai lungă desbatere s’a
perdea bătută de víntü, ori o fustă, ori o manta, ori albe. A doua 4> după arătare se şoptea în palatulü im-
amânată discuţiunea pe mâne.
chiar o batistă. Altă dată se băga de sémá că aceea ce perialü, că cineva fusese ránitü misteriosü în nóptea tre P A R IS tJ, 3 Decemvre. — Camera a pri­
se presupunea, că este fantoma care se vedea pribegindü cută, ş> adevérulü este că fantoma albă era o damă
mită cu 262 contra 249 propunerea, combătută
d’alungulü unui turnü, care domina Sprea, era numai care ţinea de casa ímpérátesei.
de Freycinet şi Sarrien, d’a se desfiinţa subpre­
reflectulü lunii, care sclipea pe apele fluviului. Cu tótfi tăcerea observată de foile germane în pri­ fecturile (solgăbiraele — Red.) In urma acestui
Intr’o sérfi locotenentulü W ... Dama vinţa arătării Damei Albe, legenda îşi vede de drumO şi
întâlni pe
votă s’a întrunită consiliulă de miniştri, s£ra
AM íntr’unü coridorü alü castelului;] era o damă ténérá se 4ice că alü patrulea centenarü alü arătării Damei Albe s’au dusă miniştrii la preşedintele Grkvy şi i-au
a Curţii, care la ceasulü acela ar fi trebuitü sé fîă în patü. va fi ínsemnatü prin vre-unü evenimentü de gravă im ­ îmânată demisiunea.
Acelaşi Minutoli spune şi aventura spectrului în­ portanţă pentru ursita Hohenzollernilorü. Editorii: laeobti Mureşianu.
tâlnită la castelü în 1850 Sentinela, care o vé4ü trecéndü („Rom ânia Liberă*.) Redactorii responsabilii Dr. Aurel Mureşianu
 N r. 263. G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I 1886.

borsain la bursa de Viena Cursulu pieţei Braşovu 7—20

din 1 Decemvre st. q. 1886,
Rentă de aurâ 4°/0 . . . 105 50
Rentă de hârtiă 5°/0 • . 9445
Bonuri croato-slavone . . 105 50
Despăgubire p. dijma de Bancnote românesc!
diu 2 Decemvre st. n. 1886

. . . . Cump„ 8.45Vend. 8.46

Pischinger-Torte,
ImprumutulQ căilorfi ferate vinii ung....................... 98.75 o to rtă , c are a c â ş tig a tă în a lt a recu
u n g a r e .......................152.70 Imprumutulfi cu premiu Argint r o m â n e s c ...................... » 8.40 » 8.42
Amortisarea datoriei căi­ ung................. . . . . 124 50 n o s c in ţă a M a ie s t ă ţ ii s a le R e g in e i şi
lorfi ferate de ostfi ung. Losurile pentru regularea Napoleon-d’o r î ........................... > 9.93 * 9.96
(1-ma emisiune) . . . 100.50 Tisei şi Segedinului 125.20
care , n e fiin d u în tr e c u tă în c a lit a t e a ei
Renta de hărtiă austriacă 84 20 Lire turcesc!............................... * 11.27 » 11.30
Amortisarea datoriei căi-
Renta de arg. austr. . . 84 85 e s c e le n t ă , a a j u n s t i a f i v e s t i t ă p r e ţu im
lorfi ferate de ostfi ung.
Renta de aurâ austr. . . 125 20 i m p e r i a l ! ................................... » 10.27 * 10.30
(2-a emisiune) . . . . --- Losurile din 1860 . . . 139 —
Amortisarea datoriei căi- d e n î , s e g ă s e s c e î n fie - c a re d ip r t f s p e tă la
Acţiunile băncel austro- G a lb e n i........................................ » 5.91 » 5.93
lorfi ferate de ostfi ung.
ungare ....................... £85 —
(3-a emisiune) . . . . 129 50 E m il P o r r , b ă c ă n ia la sttua
Act. băncel de ereditfi ung. 305.— Scrisurile fonc. »Albina* . . * 100.50 » 101.50
Bonuri rurale ungare . . 104.80 Act. băncel de ereditfi austr. 298.80
Bonuri cu cl. de sortare 1C4.60 Argintulfi — . — GalbinI r o s iă .
Bonuri rurale Banat-Ti- Ruble R u s e s c !........................... * 117.— » 118.—
împărătesei . . . . . 5.93
m i ş f i ...........................104.50 Napoleon-d’orI . . . . 9.96 D e p o s itu lfl p r i n c i p a la : O s k a r P i
Discontulii . . . » 7— 10°/9 pe anii.
Bonuri cu cl. de sortare 104 50 Mărci 100 împ. germ. . . 61.80
Bonuri rurale transilvane 104 70 Londra 10 Livre-s sterlinge 126.05 s c h in g e r , V ie n a , J B r ig it t e n a u .

Umezeala, frig u lu , n u superă!

*
# Pe de geaba!
m Numai fl. 1.85. # Cele mai frumóse şaluri pentru dame!
« m Din causa relelorQ afaceri şi esportului slabii mă vădii si­
Pentru Domni: Pentru Dómne. Impermeabile, căldurose, durabile şi
m m liţii a
desface totalii întregulO meu depositâ de 3000 duzine
în adeverii admirabile de edine sunt O şaluri
din cele mai frumose cu ori ce preţO, şi le dau cu unO
m din nou inventatele şi renumitele •
9 preţii
aşa de ieftină, încâtfi de abia se plătesce valârea lânei
• brute,
6r nici decum preţuia fabricaţiunei şi alâ fason, modernă.
# J A C H E T E 9 Dau prin urmare pe câtG timpii ajunge provisiunea:
• 1 Cârpă (măramă) pentru capii frumosă şi moderna cu
(Biirger -Jacken) 80 ci\. 1 Şal & mare de dame forte eleganţii şi finii fl. 1.50, şi
ţesute desfi şi cari se potrivesefl forte frumoşii fl. 2.50 din lână veritabilă de Berlina, în cele mai pompose colori
pentru Domni, Domne, băeţî şi fete.
Tote cu preţulu egalii de numai fl. 1.85 şi cele mai frumose ape precum : Bordeau, granatti, gensdarmes,
bucata. drapp, lila, brunii, negru, roşu, albâ, galbenii, surii, verde,
Aceste Jachete renumite suntu pentru scoţianii, turcescti etc în 60 fasone fine, cel ii mai elegantă
ori-cine celu mai indispensabilii şi necesarii # şi frumoşii portti pentru fiă-care damă, în casă, pe stradă, la
vestmentfi, şi se află în colorile: surii, cafeniu, drapa, bordeaux, civitu şi negru. Cine
m promenadă, bala etc., practicii şi gentila pentru tomna şi 6rnă fiind forte căldur6se.
m Intrebuinţede dar fie-care damă acest ă ocasiune favorabilă de a’şî procura
nepreţuită pentru aprope pe de geaba o asemenea cârpă de capă şi şalii frumoşii, finii şi căldu-
află pentru dame încă douë soiurî: • rosă, căci din causa comandelorâ f6rte mari va fi intregula depositQ desfăcutfl
Din lână Zephir lină Lână Zephir blănite în celii mai scurţii timpii. La comandare mS rogu a mi se arăta adresa pre­
• numai fl. 2.85. numai fl. 4. cisa, specia şi colorea dorită. Se trimite în tote părţile lumei în 24 ore cu
m Ca rnesură este suficientă a areta decă statura e mare, mijlocia sen mică. rambursă, seu trimiţendu-se preţuia p r in :
Se trimitii Veritabile contra rambursă numai de 3— 12
m m Wiener -Tiiclier -Fabriks -Niederlage 3-4
• Julius Fekete, Yersendungsliaus in Wien
V., Hundsthurmerstrasse 18/59. A . Gans, W ie n , XXX. K olon itsgasse 8/66.

M e r s u lü tr e n u r ilo r ü
Valabilű delà I Octomvre st. n. 1886.

pe linia Predealű-Budapesta şi pe linia Teíusü-Aradú-IIiidapesta a calei terate orientale de statú reg. ung.

Predealá-Budapesta B udapesta—3*redealü T e iu ş ft- i r a d A - B u d a j i e s t a B u d a p e s t a - ir a d A - T e iu ş A .

Trenü Tren Trenű Trenú Trenü Tren Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü de Trenü de Trenü Trenfl
de accelerat omnibus omnibus de pers. accelerat omnibus de omnibus omnibus omnibus persóne persóne de perdón< ornnibw
persóne I persóne

Bucurescl 7.30 Viena îi.ioj T e iu ş f t 11.24 __ 2.40 V iena 11.10 12 10 —

1.14 Budapesta 7.40 2.— ! 3.10 6.20 8.00 Alba-Iulia 11.39 - 3.14 B u d a p e s ta 8.20 9.05 —
Predealù Szolnok 11.061 3.58" 9.34 11.40 Vinţulti de josű 12.30 - 4.2á 11.20 12.41 —
Qmlmnlr
Timişfi 1.45 P. Ladány 2 0 2 5.2K I ; 11.26 2.31 Şibotii 12.52 - 4.50
3ZQ1I10K. ^(
4 10 5.45 —
Oradea mare * .\ 2 6.58 1.38 Orâştia - 5.18 A ndA 4 30 6.—
1.01 7.0*
Várad-Velencze 2.06 Simeria (Piski) 2.03 - 5.47 Glogovaţii 4- 43 6.13 7.2Ü
7.47 4.U' 2.32
Fugyi-Vásárhely 2.17 Deva 2 52 - 6.35 Gyorok 5 07 7.58
Feldióra 824 5.02 6.38
Apatia Mezö-Telegd 7.33 2.40 Branicica 3.23 - 7.02 Paulişii 5.19 6.51 817
8 51 5 4^
Agostonfalva Rév 8.04 3.24 Ilia 3.55 -- 7.28 Radna-Lipova 541 7.10 8 36
9.14 6.15
Homorodfi Bratca 3.47 Gurasada 4.08 - 7.40 Conopü 7.37
9.51 7.06 6 (9 —
Bucia 4.07 Zam 4.25 - 8.11 Bêrzova __ 1
Haşfateu 11.08 8.52 6 28 7.55
Ciucia 8.58 4.33 Soborşin 5.30 8.46 Soborşin 8.42
ü . 29 9.19 - 7 25 —
Sighi^óra | 11.26 Huiedin 9.28 5.15 Bërzova - 9.33 Zam 8 01 9.12 —
9.31 5.56
Stana 5.3 lt Conopü - 9.53 Gurasada 8 34 9.41 —
jElisabetopole 12 OÙ 10 16 6.27
âghiriş 5.55 Radna-Lipova 6.47 - 10 27 Ilia 8 55 9.C 8 —
Mediaşfi 12.29 10.57
Ghirbéu 6.07 Paulişii 7.28 - 10.42 Branicica 9.19 10.17 —
Copsa mică
1.2 44 11.19
11.31 Nedeşdu 6.24 Gyorok - 10.58 Deva 9.51 10 42 ....
Micăsasa 1.05 11.52 7.43
10.28 6.43
1.34 Clusiu ^ Glogovaţii 7.59 -- 11.25 Simeria (Piski) 10.35 11 07 —
Blaşiu 12.31 7.08
1.46 11.UO ir a d ú 8.28 - 11.39 Orăştiă 11.11 11.37 —
Crăciunelfi 12,48 7.36
Apahida 11 19 4 52 Şibotii 11.43 12.—
Teiuşft
2.09 1.22
12 30 9.06 Szolnok v| 8.42 - —
2.39 Gtliiriş (j -- - - j 5.12 Vinţulti de josü 12 18 12.29
Aiudfi 2 í8 9.53
1.01 B u d a p e s ta _ 1 8.20 Aiba-Iulia 12.36 12.46 —
Vinţulfi de susti 3.01 2.48 Cncerdea
106 10.—
-
3.08 Viena — 6.05 T e lu ş ik ; 1.29 1.41 —
Uióra 2 56 10.09
3.14 Uióra 1.13
Cucerdea 3 64 1.20 10.19
3.51 Vinţulfi de susfc A r a d t t - T im lç ô r a H i m e r i a (Piski) P e t r o ş e n l
fthirisă 4 51 1 41 10.48
5.10 Aiudfi
Apahida 5 28 2X0 11.14
5.30 Teiu^ö Trenü Trenü i'e Trenü Trenü de Treaü Trenű
5 56 12.12
Cluşiu | __ 8.00 Crăciunelfi 2 3* omnibus persóne mixt persóne omnibus mixt
6 03 —
Blaşfi 2 48 12.30
Nedeşdu ___ 6.21 — 8.36|
__ Micăsasa 3.20 1.12
GhirbSu — — 9 .0 i A rad A 5.48 6.05 S Im e d a 11.25 2.42
Oopşa mi« 3 36 1.32
Aghirişfi __ __ — 9.32 Aradulü nou o 19 - 6.33 Streiu 11.58 - 3.25
Mediaşfi 4.C0 2.18
Stana __ ___ — iO .ll Németh-Sâgh 6,44 — 6.58 Hategű 12.46 - 416
Elisabetopofr 4.3 3.03
Huiedin® ___ 7.14 — 10.5 i Vinga 7.16 - 7.29 Pui 1.37 . - 5.11
Sigiş6ra 5.12 3.49
Ciucia — 7.43 — 12 16 Orczifalva 7.47 - 7.55 Crivadia 2.24 - 5.58
Haşfaleu 6.37 4.28
Bucia ___ — — 12.50 — - — 3.05 -
___ — — 1.21 Homorod 7.0? 6.16 Merczifalva
-
Baniţa fi 41
Bratca 7.06 T im iş 0 r a 9.02 9.08 P e t r o ş9e n l 3.37 - 7.12
__ 8.22 — 2.02 Agostonfalva 7.43
Rév 7.46
Mező-Telegd ___ 8.48 — 3.06 Apatia 8.11 T im iş 6 r a - A r a d A P e t r o ş e n l — S i m e r i a (Piski)
Feldióra 8.41 8.25
Fugyi-Vásárhely ___ — — 3.38
9.21 9.15
Vârad-Velinţe ___ — — 3.54
Braşovă 1.55 Trenü de Trenü de Trenü Trenü Trenü Trenă
— 9.13 — 4.051 persóne persóne omnibus de pers. omnibus miit
Oradia-mare 2.53
__ 9.18 10.55 4.50 Timişfi 1

P. Ladány — 10.38 1.23 7.2â Predealâ _ __

3.28 T im iş 0 r a 6.25 5.00 P e tro ş e n l 10 07 6.10
Szolnok — 12.20 3.24 —
9.35 Merczifalva — -- — Baniţa 10 48 -- 6.53
Buda-pesta — 2.15 10.05 — Bucurescl
2.15 — Orczifalva 7.46 6.32 Crivadia 11.25 -- Tói
— —
Viena Vinga 8.15 - 7.02 Pui 12.05 - 8.20
— 8.00 6.05 —
Németh-Ságh 8.36 - 6.23 Haţegii 12.42 - 9.01
N o t a : Órele de nópte suntfi cele dintre liniile gróse.
Aradulü nou 9.11 - 8.01 Streiu 1.22 - 9.52j
Tipografia A L E X I Braşovii. Hârtia din fabrica d-lorü Königes & Kopony, Zernesc*. A radA 9.27 - 8.17 S lm e r is 1.53 10.31