Universitatea din Piteşti

Facultatea de Mecanică şi Tehnologie

Departamentul de Fabricaţie şi Management Industrial
Domeniul: INGINERIE INDUSTRIALĂ
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: Ramona IVAN

Îndrumător: Conf. dr. ing. Daniel-Constantin ANGHEL

Anul universitar
2019 - 2020
Universitatea din Piteşti
Facultatea de Mecanică şi Tehnologie
Departamentul de Fabricaţie şi Management Industrial
Programul de studii: Inginerie Economică Industrială

CONTRIBUȚII LA DEZVOLTAREA UNUI

SISTEM DE MONITORIZARE A
PARAMETRILOR DE MICROCLIMAT LA
UN LOC DE MUNCĂ

Absolvent: Ramona IVAN

Îndrumător: Conf. dr. ing. Daniel-Constantin ANGHEL

Anul universitar
2019 – 2020
 Cuprins

INTRODUCERE..................................................................................................................4

PARTEA A I-A STUDIU BIBLIOGRAFIC

CAPITOLUL 1.....................................................................................................................5
1.ERGONOMIA- NOTIUNI GENERALE
2 SISTEMUL OM-MASINA MEDIU.......................................................................................6
CAPITOLUL 2
2 MICROCLIMATUL LA LOCUL DE MUNCĂ....................................................................9
2.1 PARAMETRI DE MICROCLIMAT
2.2 FACTORII CARE ACTIONEAZA ASUPRA ORGANISMULUI UMAN 11
2.3 AMBIANTA LA LOCUL DE MUNCA............................................................................13
2.4 CONCEPTUL ARDUINO............................................................................................21
PARTEA A II-A STUDIU DE CAZ
CAPITOLUL 3. PREZENTAREA FIRMEI ADIENT AUTOMOTIVE POIANA
LACULUI.................................................................................................................................23
3.1.PREZENTARE FIRMA.....................................................................................................23
3.2.DESCRIEREA DEPARTAMENTULUI DE PRODUCTIE ADIENT AUTOMOTIVE
POIANA LACULUI.................................................................................................................24
3.3. PREZENTARE SITUATIE INITIALA............................................................................24
CAPITOLUL 4 PLATFORMA MULTISENZOR PENTRU MONITORIZAREA
MICROCLIMATULUI LA LOCUL DE MUNCĂ..................................................................26
4.1 Necesitatea monitorizării microclimatului în industrie r...................................................26
4.2 Platforma Arduino și senzorii utilizați în monitorizarea parametrilor de microclimat......30
4.2.1 Stabilire arhitectură platformă.........................................................................................30
4.2.2 Achiziție componente......................................................................................................36
4.2.3. Soft pentru monitorizare temperatură, umiditate, vibrații, zgomot și iluminare............38
4.3. Teste...................................................................................................................................40
4.4 Masurători cu platforma multisenzor............................................................................41
4.5 Interpretare rezultate.....................................................................................................48
PARTEA A III-A CONCLUZII PRIVIND REZULTATELE OBȚINUTE ȘI
CONTRIBUȚIILE PERSONALE............................................................................................49
Bibliografie...............................................................................................................................50
 INTRODUCERE

Obiectivul acestei lucrări a presupus monitorizarea microclimatului la locul de muncă,

cu scopul asigurării condițiilor care să le permită operatorilor umani desfășurarea în bune
condiții a activității și asigurarea securițății muncii. Pentru a-mi îndeplini acest obiectiv am
abordat ca temă de studiu “CONTRIBUȚII LA DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE
MONITORIZARE A PARAMETRILOR DE MICROCLIMAT DE LA UN LOC DE
MUNCĂ”, sub îndrumarea domnului conferențiar doctor inginer Daniel-Constantin
ANGHEL.
Principalele activități în îndeplinirea obiectivelor au fost:
 analizarea posturilor de muncă din punct de vedere ergonomic;
 analizarea halelor de producție;
 indentificarea parametrilor de microclimat;
 aplicarea metodelor de îmbunătățire.

Lucrarea este structurată în trei părți:

Partea I cuprinde studiul bibliografic, realizat cu scopul de a evidenția parametrii de
microclimat în funcție de activitate și de capacitatea de lucru a operatorului uman, dar și
elementele generale ale ergonomiei cu metodele și mijloace utilizate în studiul
microclimatului la locul de muncă.
Partea a II-a cuprinde studiul de caz efectuat în cadrul companiei SC. ADIENT
AUTOMOTIVE Poiana Lacului, realizat cu scopul de a evidenția dezvoltarea unui sistem de
monitorizare a parametrilor de microclimat de la locul de muncă.
Partea a III-a cuprinde concluziile finale și contribuțiile personale, lucrarea încheindu-
se cu bibliografia utilizată.
Lucrarea tratează etapele proiectării și realizării unei platforme multisenzor pentru a
monitoriza, simula și a interpreta parametrii de microclimat cu care se confruntă operatorul
uman la locul de muncă. În interpretarea lor, s-a creat un soft ce are la bază limbajul de
programare C++.
 PARTEA I - STUDIU BIBLIOGRAFIC

CAPITOLUL 1. ERGONOMIA-NOTIUNI GENERALE –SISTEMUL OM-MASINA-

MEDIU

1.1 Ergonomia

Ergonomia - după definiţia dată de Asociaţia Internaţională de Ergonomie (A.I.E.) -

este ştiinţa care studiază interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem, dar şi riscurile
presupuse de practicarea profesiei, aplică teorii, principii, informaţii sau cunoştinţe şi metode
de design pentru a optimiza starea de bine a oamenilor în timpul muncii, precum şi a asigura
performanţa în ansamblu a sistemului angajat-loc de muncă. Prin ergonomie se caută
îndeplinirea celor două scopuri - sănătate şi productivitate - modelând şi/sau structurând
elemente precum mobilierul sigur şi o interfaţă uşor de folosit cu aparatele sau echipamentele
utilizate. Ergonomia vizează compatibilitatea oamenilor cu locul lor de muncă: abilităţile şi
limitele angajatului, asigurarea sarcinilor, echipamentelor, informaţiilor şi mediului de lucru
care i se potriveşte fiecărui om.

Fig.1.1 Ergonomia muncii

Ergonomia este definită ca fiind un demers de analiză și transformare a muncii cu

scopul de a contribui la conceperea și transformarea situațiilor de muncă, acționând într-o
manieră pozitivă asupra instrumentelor și mijloacelor de muncă, asupra mediului de muncă și
asupra oamenilor.

Acest demers ține cont de caracteristicile psihologice și fiziologice ale ființei umane în
diverse situații, în special în timpul lucrului, de obiectivele urmărite de individ, de intențiile
acestora, dar și de obiectivele întreprinderii.

Criteriile de acțiune ale ergonomiei, atât în interesul persoanelor cât și în interesul

întreprinderilor, sunt: sănătatea, confortul, securitatea și competențele persoanelor, dar și
eficiența și calitatea muncii.

Așadar, în ergonomie întâlnim două curente:

- ergonomia axată pe „factorii umani”, adică centrată pe caracteristicile ființei umane
(fiziologice, antropomorfe, cognitive) ce trebuie luate în considerare în conceperea sau
reconceperea sistemelor.
- ergonomia axată pe activitatea operatorului uman, constând în analiza lucrului efectiv cu
scopul de a concepe sau ameliora situații sau sisteme de lucru.
Aceste două curente sunt complementare. Pe de o parte, ergonomia factorilor umani
permite adaptarea sistemelor la caracteristicile operatorului uman sau utilizatorului de produs
independent de context, iar pe de altă parte, ergonomia activității operatorului uman asigură
adaptarea la exigențele activității reale de lucru. (Anghel, D., Suport de curs Ergonomie,
2012).

În concluzie se poate spune că ergonomia studiază relaţia dintre om şi munca sa astfel

încât să determine creşterea productivităţii muncii fie prin organizarea ergonomică a locurilor
de muncă existente, fie prin proiectarea ergonomică a unor noi locuri de muncă. Lucrarea de
faţă îşi propune o detaliere a direcţiilor de organizare ergonomică a muncii precum şi
reproiectarea ergonomică a locurilor de muncă.

2 SISTEMUL OM-MASINA MEDIU

Sistemul om-maşină-mediu este un ansamblu format din unul sau mai mulţi oameni şi
una sau mai multe componente fizice (maşini, echipamente) care interacţionează pe baza unui
circuit informaţional, în cadrul unei ambianţe fizice şi sociale, în vederea realizării unui scop
comun.

Componentele de bază al unui sistem om-maşină-mediu sunt ilustrate în figura 1.

Observăm că există trei subsisteme între care există interacţiuni, rezultanta lor influenţând
calitatea şi cantitatea muncii depuse de om.

Subsistemul om este descris prin funcţiile de recepţie, procesare a informaţiilor şi de

luare a deciziilor şi funcţia de acţiune prin care se acţionează direct asupra maşinii.

Subsistemul maşină este format din următoarele elemente: dispozitive de afişare şi

semnalizare, dispozitivele de comandă; între acestea două maşina realizează o serie de
operaţii.

Subsistemul mediu influenţează funcţionarea sistemului prin componentele sale, date

de: zgomot, temperatură, umiditate, noxele toxice, iluminat, etc. (Pitariu, 2003).
 Fig.1.2 Sistem ergonomic om-mașină-mediu

Problema relatiilor om-masina-mediu a devenit tot mai importanta o data cu

dezvoltarea tehnologiei si schimbarea conceptiei despre munca, facand necesara adaptarea
optima a subsistemelor componente, prin cerecetarea factorilor tehnici in continua schimbare,
dar si prin investigarea particularitatilor fiziologice si psihologice ale subsistemului om. Pe
parcursul secolelor oamenii si-au perfectionat uneltele, masinile, echipamentele si metodele
de lucru, tehnologia intr-un cuvant prin care realizau diferite obiecte si servicii. Unele dintre
aceste imbunatatiri au avut o asemenea anvengura incat au determinat schimbari majore la
nivel economic si social, spre exemplu mototrul cu aburi, tehnologia informatiei.
Sistemul om –masina-mediu este un caz particular al sistemelor cibernetice, acestea
acoperind o diversitate de stiinte si discipline traditionale. Notiunea de sistem defineste
gruparea si organizarea ierarhica de elemente intre care exista legaturi si interactiuni
informationale, energetice, substantiale etc. care participa la realizarea unor scopuri comune.
Psihologia muncii a preluat cadrul de gandire sistemic prin raportarea omului la
echipamentele cu care lucreaza, la continutul sarcinilor, la mediul fizic si social in care acesta
isi desfasoara activitatea, deoarece studiaza activitatea psihica si comportamentul de munca al
omului in scopul compatibilizarii sau adaptarii reciprocii om-masina-mediu.
Sistemul om-masina-mediu e un ansamblu format din unul sau mai multi oameni si
una sau mai multe componente fizice , ca echipamente, masini, care interactioneaza in baza
unui circuit informational in cadrul unei ambiante fizice si sociale, in vederea realizarii unui
scop comun. Un sistem detine proprietatile adaptabilitatii, stabilitatii si fiabilitatii.
Adaptabilitatea este capacitatea sistemului de a se modifica din mers fara perturbari
majore datorate schimbarilor interne in echipamente, oameni, scop, energie, tehnologii. Cand
un sistem este stabil isi indeplineste in orice moment scopul, iar in cazul unor perturbari isi
redreseaza functionarea. Fiabilitatea o putem masura prin probabilitatea de a realiza cu
success o performanta ce se afla in opozitie cu probabilitatea de aparitie a unei erori ca o
pana, avarie…
Subsistemul om este descris prin functiile de receptie, de procesare a informatiilor si
de luare a deciziilor si prin functii de actiune, prin care se actioneaza asupra masinii.
Subsistemul e format din dispozitive de afisare, semnalizare si de comanda.
Subsistemul mediu influenteaza sistemul prin zgomot, noxe, iluminat temperatura.
Omul realizeaza in cadul acestui sistem functia de receptie de prelucrare a informatiilor si de
actiune . Pentru ca sarcina sa fie executrata efectiv, utilizatorii trebuie sa primeasca informatii
de la echipament intr-un format pe care ei sa il poata recunoaste si intelege.
Dupa receptia informatiilor, utilizatorul trebuie sa fie capabil sa inteleaga informatia
pentru a lua decizia corespunzatoare. In faza de procesare a informatiilor omul e implicat in
diferite operatii mentale ca judecati, evaluari, calcule, rationamente, la sfarsitul carora se ia o
anumita hotarare.
În cazul sarcinilor repetitive decizia este practic predeterminata. Este cazul proceselor
de munca mecanizate si automatizate . In cazul sarcinilor mai puțin structurate si
nepredictibile, capacitatile intelectuale ale omului sunt utilizate mai mult. Bineințeles un rol
important il au experiența, pregatirea profesională si aptitudinile omului.
În termeni generali, omul realizează trei tipuri de funcţii în cadrul sistemului om-
maşină-mediu din care face parte. Acestea sunt: funcţia de recepţie, funcţia de prelucrare a
informaţiilor şi funcţia de acţiune (figura 2.). Vom exemplifica aceste funcţii cu situaţia unui
echipaj dintr-un avion de pasageri care se pregăteşte de aterizare. Pilotul primeşte
informaţii de la dispozitivele de afişare din cabină, de la turnul de control al aeroportului, de
la membrii echipajului şi informaţii vizuale, auditive, proprioceptive (acceleraţia) rezultate
din deplasarea avionului. Pe baza acestor informaţii (şi a experienţei anterioare) - faza de
prelucrare a informaţiilor - pilotul decide următoarele acţiuni ale sale care se vor transforma
în manevre ale avionului, acţionând asupra comenzilor din carlingă, pentru încadrarea pe
traiectoria optimă.

- Fig.1.3 Funcțiile omului

Mașina:
 Dacă vorbim la modul general, mașina este văzută ca un sistem tehnic care transformă
o formă de energie în alta, iar din punct de vedere cibernetic mașina este văzută ca un sistem
care transformă intrările în ieșiri. (Bucur et al.,2004).

Ea este un subsistem al sistemului ergonomic om-mașină-mediu. Astfel, din punct de

vedere ergonomic, mașina este un subsistem care interacționează cu subsistemul om, cu
subsistemul mediu și cu alte subsisteme. Mașina poate transforma informațiile brute,
semifabricatele, energia, materiile prime etc, în informații utile, în piese finite, în energie etc,
conform figurii 2.1.

Fig.1.4 Subsistemul mașină (Anghel, D., Suport de curs Ergonomie, 2018).

Relațiile subsistemului mașină pot fi privite ca:

• Relații interne (între componentele subsistemului);

- Directe - reprezintă totalitatea influențelor exercitate de către componentele mașinii

asupra modului de funcționare și a fiabilității acesteia, a parametrilor de funcționare
(turații, avansuri, temperatură etc) asupra fiabilității mașinii și a calității produselor, a
caracteristicilor mașinii asupra consumului de energie și de materii prime etc;
- Indirecte - disfuncții ale mașinii datorate alegerii neadecvate a parametrilor de
funcționare (viteze de lucru prea ridicate, turații prea mari ale sculei sau piesei) a
calității materiilor prime sau a lichidelor de răcire-ungere. Acestea pot conduce la
costuri suplimentare și la creșterea duratelor de realizare a produselor sau chiar la
scăderea calității acestora.
• Relații externe (cu alte subsisteme). Acestea pot fi cu:

o Subsistemul om:
- Intrări: reglare, introducere date, comenzi, acționare etc;
- Ieșiri: informații cu privire la starea procesului, date de ieșiri, valorile unor parametrii
urmăriți etc;
o Subsistemul mediu:
- Intrări: influența factorilor de mediu (temperatură, umiditate, praf, zgomot, vibrații,
accelerații);
- Ieșiri: temperatură, noxe, zgomot, vibrații;
 o Subsisteme diverse:
- Intrări: materii prime, echipamente, semifabricate;
- Ieșiri: produse finite, servicii etc. (Anghel, D., Suport de curs Ergonomie, 2012).

Mediul:

Reprezintă totalitatea factorilor ce caracterizează ambianța în care se desfășoară

activitatea omului și influiențează starea fizică și psihică a acestuia.

Din punct de vedere fizic, mediul este caracterizat de:

- gradul de înlocuire a azotului din aerul respirabil (ambianța barică);

- gradul de încărcare cu microorganisme a aerului (ambianța biologică);
- temperatură, umiditate, praf, curenți de aer;
- ansamblul cromatic al mașinilor și echipamentelor acestora;
- luminozitate, zgomot, vibrații;
- gaze toxice sau suspensii de pulberi în aer.

Din punct de vedere psihosocial, mediul este caracterizat de:

- relațiile dintre indivizi la locul de muncă;

- condițiile igienico-sanitare;
- gradul de omogenitate a grupului din care face parte individul;
- factorii de personalitate ai celor cu care intră în contact individul: temperament, caracter;
- preocupările extraprofesionale ale membrilor grupului.

CAPITOLUL 2. MICROCLIMATUL LA LOCUL DE MUNCĂ

2.1 Parametri de microclimat

Microclimatul, grupă a factorilor fizici din încăperile și zonele de lucru din care fac parte:

- temperatura ambientală, care constă în radiațiile suprafețelor înconjurătoare și mai ales

determinate de natura proceselor tehnologice dar și de temperatura aerului;
- umiditatea, determinată prin vapori de apă, condens, aburi ș.a., aerisirea care are ca scop
să înlăture efectele nedorite;
- noxele chimice, reperezintă concentrația de pulberi, bioxid de carbon, agenți generatori de
mirosuri neplăcute, praf industrial;
- radiațiile, etc.
 Microclimatul exercită, prin factorii săi, acțiune concomitentă și diversificată asupra
organismului în muncă. El constituie un factor de confort, de menținere și chiar de stimulare a
capacității de muncă, de menținere a sănătății oamenilor, la fel cum un microclimat
necorespunzător reprezintă un disconfort ce favorizează îmbolnăvirea organismului și chiar
apariția unor boli profesionale, și reduce capacitatera de muncă mai ales prin suprasolicitarea
funcției de termoreglare, determinând cantitatea de căldură pe care o pierde corpul omenesc,
în funcție de natura solicitărilor. Dacă în condițiile muncilor ușoare corpul omenesc degajă
până la 150 kal/oră, în munciile grele degajarea calorică este dublată. Cănd efortul fizic al
executantului este depus în condiții de temperatură ridicată a spațiului de muncă, căldura
produsă de efortul dinamic se pierde prea încet, ceea ce duce la creșterea temperaturii
corpului. Același efect apare și atunci când aerul are umiditate ridicată, deoarece căldura care
se pierde prin evaporarea transpirației este mică. În toate acestea, organismul luptă prin
scăderea metabolismului, adică a activității. (Roșca Constantin, 1997)

Deci, pentru ca nivelul de temperatură să poată fi suportat, fără a scădea

productivitatea muncii, depinde de felul de muncă, dar și de umiditatea și viteza de circulație
a aerului.

Pulberile minerale industriale fin dispersate sau vegetale sau de altă natură inhalate în
concentrații crescute, pot determina leziuni pulmonare, adică diverse boli profesionale.

Dacă cunoaștem efectele factorilor de microclimat asupra organismului omenesc, se

permit luarea măsurilor de muncă corespunzătoare în condiții optime astfel încât omul să aibă
eficiență și să fie sănătos. Dacă activitățiile nu se pot desfășura în condiții normale de muncă,
atunci securitatea va face o analiză și va remedia cauza.

2.2 FACTORII CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

2.2.1. Iluminatul

O atenție deosebită trebuie acordată luminii din interiorul clădirilor pentru ca lucrătorii
sa aibă parte de un mediu de muncă confortabil, de calitate si productivitate sporită.
Un exemplu de iluminare naturală potrivită poate fi evidențiat in situatia unui spatiu de munca
unde lumina patrunde din lateral sau chiar prin tavan.
In plus, lucrătorii trebuie sa aibă posibilitatea sa deschidă, sa inchidă, sa regleze sau sa fixeze
ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele in condiții de securitate. Cand sunt deschise, acestea
trebuie poziționate si fixate astfel încat sa nu constituie un pericol pentru lucratori.
Lumina adecvată la locul de muncă imbunatățeste capacitatea fizică si psihică a salariaților si
are efect pozitiv asupra randamentului in activitate.
Ferestrele și luminatoarele trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive la locurile de
muncă, in funcție de natura muncii si de locul de muncă.
Munca in condiții de iluminare slaba sau in situația instalațiilor de iluminat plasate irațional
conduce la iritabilitate crescută si la oboseală rapidă, inducand o stare generală de deprimare
si disconfort, care afecteaza in mod direct scăderea capacitații de munca. Rata medie de
iluminare pentru clădiri industriale si locuri de muncă poate fi comparata cu normative
 speciale.
Instalațiile de iluminat din incăperile cu posturi de lucru si de pe caile de acces si de
circulație trebuie amplasate in așa fel incat sa nu existe riscul de accidentare a lucratorilor ca
rezultat al tipului de iluminat montat. Trebuie avut in vedere faptul ca locurile de munca in
care lucratorii sunt in mod deosebit expusi riscurilor in caz de intrerupere a iluminatului
artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de o intensitate suficienta.

 Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toată suprafaţa încăperii de lucru, fără o
orientare precisă asupra unui anumit loc de muncă. El poate fi:
direct: lumină dirijată direct pe suprafaţa de lucru;
indirect - lumina este dirijată în proporţie de 90-100% spre plafon şi partea superioară a
pereţilor. Avantajul acestui tip de iluminat constă în faptul că elimină umbrele din încăpere şi
nu provoacă orbirea prin strălucire;
semidirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafaţa de lucru, restul de 40-10%
fiind dirijate spre plafon;
semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon şi pereţi, restul spre planul
care trebuie iluminat;
difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzată uniform în toate
direcţiile datorită surselor luminoase mascate.
Iluminatul local este folosit în încăperile în care se efectuează lucrări ce necesită valori
diferite ale intensităţii luminii, în raport cu particularităţile sarcinilor. Dispunerea şi orientarea
surselor de lumină trebuie astfel adaptate încât direcţia cea mai frecventă a privirii să nu
coincidă cu direcţia luminii reflectate.

Tipuri de iluminat

Felul
Mod realizare Avantaje Dezavantaje
iluminatului
 difuzare mare a
luminii
 repartiţie limitată a
 ferestre  economic
fluxului luminos
Natural  luminatoare  igienic
 variaţii în timpul zilei
 nu oboseşte
ochii

Artificial  emit o lumină gălbuie

lămpi cu  lumină obositoare pt.
incandescenţă ochi
   nu sunt economice
 becuri simple  dau o strălucire mare
a obiectelor

 dirijarea
 corpuri de fluxului luminos
 nu sunt economice
iluminat  ocrotesc ochii
contra strălucirii

lămpi cu descărcări  lumină  

în gaze apropiată de cea
 naturală
 repartizare
uniformă a
fluxului luminos
 elimină
contrastele şi
umbrele
 economice

Sistemele de iluminat artificial se grupează în următoarele categorii:

 Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toată suprafaţa încăperii de lucru,

fără o orientare precisă asupra unui anumit loc de muncă. El poate fi:

 direct: lumină dirijată direct pe suprafaţa de lucru;

 indirect - lumina este dirijată în proporţie de 90-100% spre plafon şi partea superioară
a pereţilor. Avantajul acestui tip de iluminat constă în faptul că elimină umbrele din
încăpere şi nu provoacă orbirea prin strălucire;
 semidirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafaţa de lucru, restul de
40-10% fiind dirijate spre plafon;
 semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon şi pereţi, restul spre
planul care trebuie iluminat;
 difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzată uniform
în toate direcţiile datorită surselor luminoase mascate.

 Iluminatul local este folosit în încăperile în care se efectuează lucrări ce necesită

valori diferite ale intensităţii luminii, în raport cu particularităţile sarcinilor.
Dispunerea şi orientarea surselor de lumină trebuie astfel adaptate încât direcţia cea
mai frecventă a privirii să nu coincidă cu direcţia luminii reflectate.

Aerul
Noile constructii realizate la cele mai inalte standarde se remarca printr-un confort sporit
pentru personalul de birou, avand astfel un efect benefic asupra sanatatii si, in consecinta,
creste nivelul productivitatii.
Tot mai multi angajatori responsabili iau in calcul imbunatatirea conditiilor de micriclimat la
locul de munca reprezentati prin temperatura, umiditate, ventilatie sau nivel de dioxid de
carbon.
Calitatea aerului la locul de munca este exprimata prin numarul de parti pe milion (ppm) de
dioxid de carbon.
Un indice prea mare al concentratiei de dioxid de carbon in aer poate afecta capacitatea de
concentrare, accentueaza starea de oboseala si afecteaza starea generala de sanatate cu
implicatii asupra nivelului de productivitate.
Exista aparate care pot determina nivelul de dioxid de carbon intr-o incapere.
400 – 700 ppm indica un nivel potrivit pentru desfasurarea activitatii in bune conditii;
700 – 1200 ppm indica un nivel marit de dioxid de carbon care genereaza oboseala,
somnolenta, scaderea capacitatii de concentrare;
> 1200 ppm se poate ajunge la pierderea capacitatii de munca.
Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise
La locurile de munca in spatii inchise trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer
proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse
lucratorilor.
In cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in stare de
functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru
sanatatea lucratorilor.
Daca se utilizeaza instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea trebuie sa
functioneze astfel incat sa nu creeze disconfort prin expunerea lucratorilor la curenti de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin
poluarea atmosferei trebuie eliminata fara intarziere.
Eficienta energetica
O iluminare buna si aerul proaspat si curat necesita un consum mare de energie. O solutie in
acest sens o reprezinta echiparea lampilor de iluminat cu senzori care regleaza intensitatea
luminii artificiale. In cazul in care nivelul de lumina ambientala este suficienta, sistemul de
iluminat artificial se dezactiveaza.
De asemenea, investitia in sisteme de iluminat tip LED scade consumul de energie, deoarece
este de 6 ori mai eficient decat un bec cu incandescenta si cu 40% peste un bec economic si
poate reprezenta o solutie pentru a eficientiza consumul de energie intr-o incapere moderna si
confortabila pentru lucratori.
Principala problemă din cadrul unei întreprinderi este cauzată de factorii de micloclimat. Dacă
ne gândim la ceea ce presupune un departament de producție vom sesiza că omul reprezintă
principala componentă fără de care o industrie nu poate funcționa.

Diversitatea pe care orice companie o adoptă determină anumite obstacole, cum ar fi

confortul operatorului uman. În această privință asigurarea unor condiții adecvate muncii, nu
sunt realizabile, montându-se diverse aparate care au parametrii de lucru dăunători, de la
iluminatul necorespunzător pâna la amplasarea aparatelor de aer condiționat, eficiența omului
scăzând și chiar ducând la riscul de îmbolnăvire a acestuia.

Așadar, necesar este să se studieze parametrii de microclimat, evoluția acestora în

funcție de postul de lucru al fiecărui om și în funcție de programul său. Pentru a face acest
lucru se poate realiza o platformă multisenzor pentru monitorizarea tuturor parametrilor de
microclimat.

Lumina condiționează în mare parte activitatea umană și în general pe cea industrială. Ea

influențează în mod direct recepționarea informațiilor vizuale.

Lumina este definită, în literatura de specialitate „ca o radiație capabilă să producă prin
intermediul organului vizual o reacție vizuală sub forma unei radiații luminoase vizuale”.

Condițiile de iluminare a spațiului de lucru sunt analizate în funcție de tipul de

activitate efectuat.

Stabilirea modului de iluminare a unei linii de producție se va ține cont de cantitatea

de lumină necesară, care trebuie repartizată în funcție de efortul vizual necesar unei anumite
activități și de o anumită calitate a luminii care să realizeze o ambianță luminoasă plăcută,
evitându-se acomodările succesive între zonele de umbră și lumină, atât de obositoare pentru
ochi.

Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influență importantă asupra
productivității angajaților și asupra gradului lor de oboseală. O iluminare defectuoasă poate
cauza disconfort vizual și o poziție nenaturală a corpului, fiind deci o piedică în calea
performanței.

Rolul deosebit de important al ochilor în activitatea desfășurată de om, rezultă și din

cercetăriile fiziologilor, care arată că 80-90% din totalul informțiilor percepute care ajung la
scoarța cerebrală sunt de natură vizuală. De asemenea, în procesul de producție orice
executant solicită ochiului atât pentru orientarea și coordonarea mișcărilor, dar și pentru
coordonarea funcțiilor întregului organism. În general există tendința ca fiecare mișcare să fie
însoțită; circa 80% dintre activitățile noastre desfășurându-se sub controlul privirii. Oboseala
oculară se manifestă atunci când executantul lucrează în condiții de iluminare insuficientă.
Oboseala nervoasă apare atunci când vederea este mai solicitantă fără ca organul de simț să
fie afectat de unele insuficiențe ale luminii (Bucur et al.,2004).

La proiectarea și realizarea iluminatului se vor lua în considerare următoarele:

- destinația încăperii (spațiului);

- distribuția locurilor de muncă;
- categoriile de lucrări vizuale și nivelul de iluminare;
- calitatea ambianței luminoase (uniformitatea iluminării, distribuția luminanțelor, existența
fenomenului de orbire, culoarea luminii, redarea culoriilor etc.) ;
- sistemul de iluminat;
- corpul de iluminat;
- posibilitatea întreținerii instalațiilor de iluminat și a suprafețelor vitrate (Norme generale
de protecție a muncii, 2002).

Categoriile în care poate fi împărțit iluminatul la locul de muncă sunt:

a) iluminarea ambientală este dată de obicei de o sursă de lumină montată în tavan

(tub fluorescent). Uneori este singura sursă de lumină la locul de muncă;
b) iluminarea cu ajutorul lămpilor de birou (pentru confortul individual). Deşi oferă
confortul individual, acest tip de iluminare este absent în cele mai multe locuri de
muncă;
c) iluminarea direcționată este asigurată de surse de lumină orientate în jos, sau de
lumini “de urmărire”. Este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru
creșterea nivelului de intensitate;
d) iluminarea naturală provine prin geamuri, uși sau pereți de sticlă. Are un efect
pozitiv asupra omului, dar nu este disponibilă permanent.

Fig. 2.2.1 Iluminarea artificială Fig. 2.2.2 Iluminarea naturală

 Ca să avem o iluminare bună, avem nevoie de un echilibru. Astfel, putem spune că o
iluminare este eficientă numai atunci când operatorul beneficiază de un confort vizual şi de
vizibilitate echilibrată din punct de vedere al luminozităţii.

Dacă ne gândim la masa de lucru, contrastele între iluminatul locului de muncă şi

imediata apropiere a acestuia trebuie să fie destul de mari pentru a le permite operatorului să
vadă masa de lucru cât mai clar. Problemele apar atunci când ochii operatorului sunt forţaţi să
se adapteze unor schimbări ale intensităţii care se repetă sau din cauza contrastelor puternice.
Dacă, operatorul este nevoit să primească un contrast prea mare ori de câte ori va fi nevoit să
îsi ridice ochii de la masa de lucru, atunci va interveni oboseala. Pentru ca omul să primească
o sursă bună de lumină, indicat ar fi lumina naturală, însă acest lucru este greu de realizat, de
regulă, cele mai multe locuri de muncă sunt ori excesiv, ori slab luminate, ceea ce afectează
productivitatea operatorului. De asemenea unele birouri, au un singur tub fluorescent ca unica
sursă de lumina, drept efect, va rezulta o lumina necontrolată.

Așadar, putem să menționăm faptul că acuitatea vizuală reprezintă calitatea pe care o

posedă ochiul într-un grad mai mult sau mai puțin ridicat de a distinge detaliile obiectelor și
se determină în practică cu ajutorul optotipului (Bucur et al.,2004).

Pentru activitățile ce necesită o acuitate vizuală ridicată, se măsoară diferențele de

luminozitate.

Pentru sarcinile de muncă ce nu necesită acuitate vizuală nu este suficientă simpla

observație ci este necesar să se măsoare diferențele de luminozitate.

Pentru a se putea obţine un echilibru al iluminării se recomandă:

- păstrarea nivelurilor de iluminare ambientale scăzute, dar și echilibrate la aceleași

niveluri. Conform standardelor de iluminare, un birou ar trebui să aibă 800-1000 lucși, iar
birourile în care se lucrează pe calculator, nivelul de iluminare nu trebuie să depășească
400-500 lucși.
- evitarea umbrelor și a concentrațiilor mari de lumină;
- asigurarea fiecărui birou câte o lampă care să aibă un scut direcțional de lumină, cu braț
flexibil, posibilitate de înălțare și de reglare a intensității;
- o distribuție asimetrică sau simetrică a luminii. Ca de exemplu, pentru lucru pe calculator,
necesită o lumină asimnetrică, iar munca de proiectare, necesită o muncă o iluminare
simetrică.
Există mulți factori de iluminare care pot contribuie la un confort cât mai bun și la o
productivitate mult mai bună ce tind să fie individualizați, ca de exemplu vârsta. Conform
studiilor, pentru a avea un confort și o vizibilitate bună, un lucrător care are vârsta de 50 de
ani, are nevoie de o lumină de 10 ori mai puternică decât unul de 20 de ani.

Controlul luminii reprezintă un important factor în iluminarea modernă a locului de

muncă. Aceste metode de control, includ: poziționarea, comutatorul, jaluzelele.
Poziționarea

Locul de muncă trebuie poziționat astfel încât linia vizuală să fie paralelă cu lumina și cu
ferestrele. Dacă lumina va cădea într-un unghi corespunzător pe suprafața de lucru previne
reflexia care poate întuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.

Comutatorul

Există diferite tipuri de comutatoare care le pot permite lucrătorilor să aprindă pe rând câte o
serie de lumini, ceea ce le poate permite reglarea luminii ambientale.

Jaluzelele

Acestea pot permite controlul luminii naturale pe tot parcursul zilei.

Întreținerea reprezintă o altă problemă a iluminatului, pentru a avea o bună întreținere a

elementelor componente ale lămpilor include o schimbare regulată la 2/3 din viața acestora. O
generație nouă de startere electro-magnetice și de tuburi fluorescente cu eficiență, dar și cu
viață mărite sunt din ce în ce mai folosite, reducând problemele de întreținere.

Dacă există o iluminare eficientă, costurile vor fi mult mai reduse. Conform studiilor, 85 de
cenți dintr-un dolar cheltuit pe un sistem de iluminat care există deja, se duc la costul de
electricitate. Anumite investiții în sisteme eficiente de iluminare pot să ducă la reducerea
acestor costuri, pot reduce munca de întreținere și pot îmbunătății calitatea luminii.

Opțiunile ideale de convertire a sistemelor fluorescente care deja există în cele eficiente
includ:

- schimbarea tuburilor fluorescente existente cu unele economice;

- cumpărarea unor tuburi fluorescente cu startere electromagnetice, care să reducă consumul
cu până la 40%;
- instalarea unei foițe de aluminiu reflectorizante în interiorul lămpilor pentru ca nivelul de
lumină să fie mai bun. (Z.Bogathy, 2004).

2.2.2. Umiditatea

Umiditatea este un alt factor care condiționează solicitarea organismului uman în

condițiile de microclimat; reprezintă cantitatea de vapori de apă conținută într-un eșantion de
aer.

Există trei moduri de a exprima umiditatea: umiditatea absolută, umiditatea relativă și

umiditatea specifică.

Umiditatea aerului trebuie să se înscrie între 40 și 50% pentru ca organismul să nu fie

afectat. Se impune precizarea că scăderea umidității sub 30% este contraindicată, deoarece are
efecte nefavorabile atât pentru căile respiratorii cât și asupra vederii.
 Atât umiditatea aerului cât și temperatura trebuie să țină seama de genul de activitate ce
se execută și de condițiile tehnologice ale producției. De exemplu, în industria textilă uscarea
sau umiditatea aerului sub sau peste sub un anumit grad de umiditate afectează calitatea
țesăturilor. În aceste condiții, pentru a reduce efectul dăunător al umidițății asupra sănătății
oamenilor este necesară o mișcare a aerului prin ventilație.

Parametrii cei mai frecvenți pentru a stabili limitele fiziologice ale condițiilor de
microclimat sunt:

- consumul de energie;
- temperatura aerului;
- circulația aerului;
- transpirația evaporată;
- temperatura cutanată;
- frecvența pulsului;
- umiditatea aerului.

Fig. 2.2.3Senzația operatorului în funcție de umiditatea relativă și temperatura medie a aerului

Dacă există un nivel mare al umidității aerului se reduc posibilitățile de răcire a

organismului prin transpirație și se reduce rata de evaporare a umidității din piele.
 Oamenii sunt sensibili la umiditate, deoarece aceștia utilizează mecanismul de răcire
prin evaporare ca un mecanism primar de reglare a temperaturii.

În condiții de umiditate, rata cu care transpirația se evaporă de pe piele este mai scăzută
decât în cazul în care aerul nu este umed.

Din cauză că ființele umane percep rata de transfer de căldură dintre corp și mediu ca
pe temperatura însăși, aceștia au senzația de rece când umiditatea este ridicată și temperatura
mai scăzută.

O combinație judicioasă între nivelul umidității relative și al temperaturii medii oferă

operatorului uman confortul termic pentru a-și desfășura judicios și eficient activitatea.

2.2.3. Temperatura

Temperatura reprezintă un alt component specific al ambianței fizice de muncă care

joacă un rol deosebit de important în cadrul locului de muncă putând genera efecte negative
ale operatorului uman.

Fluctuația sau variația acestuia influențează mecanismele de termoreglare specifice ale

corpului uman.

Temperatura optimă stimulează lucrul și crește eficiența.

Intervalul de temperatură cel mai confortabil pentru om este unul foarte larg, de la
19°C până la 24°C.

Nevoia de a menține temperatura în limitele confortului, provin din faptul că

temperatura mediului ambiant are diferite efecte asupra organismului uman.

Realizarea unei ambianțe termice corespunzătoare unei bunăstări fiziologice a

organismului se bazează pe un echilibru stabil între temperatură și umiditatea mediului.

Atât umiditatea aerului cât și temperatura trebuie să țină seama de genul de activitate
ce se execută și de condițiile tehnologice ale producției. (Bucur et al.,2004).

Umiditatea în mediul de lucru este un factor specific. Specificitatea sa stă în principal în

faptul că, spre deosebire de temperatură, acest lucru poate fi foarte dificil de perceput și apoi
evaluat. Corpul uman poate avea un efect advers atunci când scade sau crește nivelul
umidității. Iată care este relația dintre temperatură, umiditate și nivelul de performanță.
La o temperatură de 21°C:
-40% umiditate  – nivelul de performanță al angajaților este foarte bun
-85% umiditate – nivelul de performanță este bun dacă se face pauză
-91% umiditate – nivelul de performanță este redus, apare oboseala și depresia
La o temperatură de 26°C:
– 30% umiditate- nivelul de performanță este unul foarte bun
– 65% umiditate- nivelul de performanță este unul redus, apare rapid oboseala
– 80% umiditate- nivelul de performanță este redus, este nevoie de pauză de lucru
La o temperatură de 32°C:
-25% umiditate- nivelul de performanță este foarte bun 
-50% umiditate- nivelul de performanță este foarte redus
-65% umiditate -desfășurarea activității este aproape imposibilă
-81% umiditate- contribuie la creșterea temperaturii corporale
-90% umiditate – munca afectează sănătatea
-100% umiditate- desfășurarea activității este imposibilă
Curenți de aer
În practică, nu este posibil ca intensitatea curenților de aer să fie menținută la un nivel scăzut
pentru a asigura un mediu de lucru confortabil. Există adesea dificultăți în ceea ce privește
răcorirea spațiului de lucru. 
Intensificarea curenților de aer contribuie la intensificarea răcirii corpului și reducerea
cantității de transpirație produsă.
Viteza curenților de aer într-un anumit spațiu are ca scop crearea unui mediu confortabil din
punct de vedere termic. Acest lucru este extrem de important. Oamenii care desfășoară o
activitate sedentară în spații închise sunt mai mult receptivi la curenții de aer decât cei care
lucrează în spații deschise. 
Viteza permisă a curenților de aer pentru cei care lucrează în spații închise (la birou) este în
sezonul cald de 0,25 m/s, iar în sezonul rece de 0,20 m/s. Umiditatea permisă atât în sezonul
cald, cât și în cel rece este de 30-70% .
Asigurarea unui microclimat optim la locul de muncă este esențială pentru securitatea și
sănătătea angajaților. Prin urmare, trebuie luate toate măsurile în acest sens.
Conform art. 8 din Legea 319/2006, angajatorul are obligația de a desemna unul sau mai mulți
lucrători pentru a se ocupa de activitățile de protecție. În cazul în care aceștia nu-și pot
îndeplini obligațiile prevăzute de lege, angajatorul trebuie să recurgă la servicii externe.

2.2.4 Zgomotul

În activitatea sa, operatorul uman trăiește și își desfășoară activitatea în lumea

sunetelor și a zgomotului. Zgomotul este sunetul puternic necoordonat; sunetul este definit ca
vibrațiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Apariția unui sunet
neașteptat are în general influențe negative asupra receptorilor oamenilor, fapt ce poate
impiedica comunicarea verbală între indivizi și determină o acută stare de oboseală, stres și
încordare a receptorilor.

2.2.5.Vibrațiile
 Vibrațiile au calitatea de a acționa asupra corpului datorită transmisibilității forțelor
care determină vibrațiile, deci ele au influențe negative asupra capacității de lucru și a stării de
sănătate a oamenilor. Începând de la valori de 4 până la 10 Hz ale vibrațiilor începe să apară o
senzație de disconfort general, dureri în piept, o anumită dificultate a mișcărilor respiratorii,
unele dureri abdominale.

2.2.6.Cromatica

Cromatica influențează productivitatea muncii și are un rol important asupra

capacității vizuale, în asigurarea unui iluminat eficient și a unui confort sporit. Folosirea
anumitor culori în procesul de muncă se bazează pe efectele fiziologice și psihologice ale
culorilor asupra omului. Roşul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimulează
circulaţia sângelui şi pofta de mâncare, vasele limfatice şi metabolismul.

Verdele este calmant şi dă senzaţia de odihnă.

Oranjul tonifică aparatul respirator, combate stările de anxietate, stimulează
atenţia, fixează calciul în oase.
Albastrul are ca efect scăderea presiunii sanguine, a tonusului muscular,
calmează respiraţia şi reduce frecvenţa pulsului.
Violetul stimulează producerea globulelor albe, creşte tensiunea arterială şi
frecvenţa ritmului cardiac.

PARTEA a II- a - STUDIU DE CAZ

3.PREZENTAREA FIRMEI ADIENT

Adient, lider global in productia de scaune auto, este prezent in Poiana Lacului din
anul 2010.
Fabrica Adient este de tipul “Just in Time” si “Just in Sequence”, mai bine spus ne
calculam si ne planificam cu mare precizie activitatea astfel incat sa livram clientului
nostru ce ni se cere, cand ni se cere, cum ni se cere, unde ni se cere. Misiunea fabricii este
de a ne mentine statutul de cel mai bun furnizor al fabricii Ford din Craiova. Aceasta este
cea mai mare provocare a noastra, insa, acest mediu dinamic nu ne impiedica sa furnizam
scaune de cea mai buna calitate.
 Procesul de asamblare incepe cu peste 200 de componente care sunt asamblate in
diferite posturi de lucru si se termina cu livrarea setului complet de scaune care se vor
monta pe masina.
Anul trecut am livrat clientului nostru peste 130 000 de colectii de scaune.
Este o echipă de profesionisti ce oferă soluții de automatizare și design
industrial.Asigură dezvoltarea de soluții de la idee până la punerea în funcțiune și startul
activitatii de producție, abordand fiecare proiect ca pe o oportunitate de a ridica
standardele de calitate, siguranța și durabilitatea serviciilor oferite.
ADIENT oferă un portofoliu unic de produse, tehnologii și servicii și este în mod
constant ȋn lucru cu privire la extinderea acestei oferte chiar mai departe cu soluții noi,
ecologice.
Atunci când vorbim despre calitate la ADIENT, vorbim nu doar despre produsele
individuale, ci despre întregul proces de creare de valoare. Materiale și tehnologii,
metode, procese și prestarea de servicii sunt toate supuse unui control în curs de
desfășurare și sunt optimizate continuu și dezvoltate în continuare.

PREZENTAREA FIRMEI ADIENT

Fig. 3.1.1 ADIENT România

Adient Automotive Romania SRL Bradu Sucursala Poiana Lacului este amplasata in
comuna Poiana Lacului, sat Poiana Lacului, str.Dealul Negrii, nr 1, judetul Arges. Obiectivul
se afla in partea vestica a intravilanului Comunei Poiana Lacului, judetul Arges, in bazinul
hidrografic Arges, pe malul stang al raului Cotmeana. Accesul rutier la amplasament se
realizeaza prin DN 67B care face legatura dintre Municipiul Pitesti si Dragasani.
 Planul de incadrare in zona al obiectivului ADIENT AUTOMOTIVE ROMANIA SRL
Bradu Sucursala Poiana Lacului: Locatia ADIENT AUTOMOTIVE ROMANIA SRL Bradu
Sucursala Poiana Lacului este inconjurata de padure pe o raza de 500 m si se invecineaza cu:
a) Nord: padure;
b) Est: padure;
c) Sud: padure;
d) Vest: SC CONPET SA, statia de pompare Poiana Lacului.
.Activitati desfasurate in cadrul amplasamentului: Activitatea de productie la ADIENT
AUTOMOTIVE ROMANIA SRL Bradu Sucursala Poiana Lacului are ca scop productia de
repere auto din spume poliuretanice flexibile obtinute prin procedeul de turnare in matrita
(sezut si spatar).

Fig. 3.1.2 ADIENT România

2.Prezentarea situatiei initiale-Conditii de microclimate la locul de munca- necesitatea

monitorizariiconditiilor de microclimat

Departamentul de producţie este responsabil pentru asigurarea normei

productivităţii zilnice, pentru urmărirea şi îmbunătăţirea fluxului de producţie şi întocmirea
fişelor de lucru ale angajaţiilor, întocmirea modului operator, a instrucţiunilor de lucru şi a
standardelor, dar și asigurarea ergonomiei postului de lucru.
Obiectivul studiului de caz este acela de a monitoriza microclimatul într-o
întreprindere, cu scopul asigurării unor condiții adecvate care să le permită operatorilor umani
desfășurarea în bune condiții a activității acestora și asigurarea securițății muncii.
În necesitatea de a asigura un mediu favorabil operatorilor umani, ADIENT
AUTOMOTIVE POIANA LACULUI a făcut un studiu de microclimat cu o firmă
specializată, în care de fiecare dată când au determinat parametrii de microclimat cu ajutorul
acesteia, au fost nevoiți să cheltuiască mulți bani.Acest studiu se efectuiaza anual,ceea ce
inseamna costuri ridicate.
 Analizându-se acești factori s-a constatat că, prin realizarea unei platforme multisenzor se
poate aduce un aport în acțiunile de ameliorare a condițiilor de muncă din întreprindere, pe de
o parte datorită costurilor reduse pentru realizarea acesteia, dar și prin informațiile despre
variațiile parametrilor de microclimat la locul de muncă.
Ideea a apărut ca o necesitate de a observa care sunt variațiile parametrilor de microclimat
cu care se confruntă operatorii umani.
Pentru atingerea obiectivului studiului de caz au fost analizați mai mulți factori
de microclimat, cum ar fi temperatura, umiditatea, intensitatea luminoasă, vibrațiile și
zgomotul.
Analiza debutează cu studiul activităţilor şi a locului de muncă, fiind urmată de realizarea
de măsurători fizice (temperatură, viteza curenţilor de aer, radiaţii termice, umiditate relativă).
Interpretarea valorilor măsurate, ţinând cont de activitatea desfăşurată şi caracteristicile
izolatoare ale îmbrăcămintei, conduce la determinarea unui indice care arată senzaţia termică
umană în legătură cu mediul termic. Valoarea acestuia este determinată şi interpretată
utilizând standardele specifice.
In ADIENT, măsurătorile pentru determinarea temperaturii și umidității se realizează cu
instrumentrul de măsurare, Higrometru, numit și umidometru.

Fig.3.2.1 Higrometru

Temperatura
Microclimatul optim la locul de muncă poate fi stabilit în funcție de activitatea pe care
angajații o desfășoară. Microclimatul optim depinde de producția de căldură a corpului
afectată de intensitatea  activității angajaților. 
Temperatura optimă pentru cei care își desfășoară activitatea in hala de productie este:
– în sezonul cald de 21-25 °C
– în sezonul rece 20-23 °C
Temperatura relativă pentru cei care își desfășoară activitatea in hala de productie este:
– în sezonul cald de 20-28 °C
– în sezonul rece 20-26 °C
Umiditate
Umiditatea în mediul de lucru este un factor specific. Specificitatea sa stă în principal în
faptul că, spre deosebire de temperatură, acest lucru poate fi foarte dificil de perceput și apoi
evaluat. Corpul uman poate avea un efect advers atunci când scade sau crește nivelul
umidității. Iată care este relația dintre temperatură, umiditate și nivelul de performanță.
La o temperatură de 21°C:
-40% umiditate  – nivelul de performanță al angajaților este foarte bun
-85% umiditate – nivelul de performanță este bun dacă se face pauză
-91% umiditate – nivelul de performanță este redus, apare oboseala și depresia
La o temperatură de 26°C:
– 30% umiditate- nivelul de performanță este unul foarte bun
– 65% umiditate- nivelul de performanță este unul redus, apare rapid oboseala
– 80% umiditate- nivelul de performanță este redus, este nevoie de pauză de lucru
La o temperatură de 32°C:
-25% umiditate- nivelul de performanță este foarte bun 
-50% umiditate- nivelul de performanță este foarte redus
-65% umiditate -desfășurarea activității este aproape imposibilă
-81% umiditate- contribuie la creșterea temperaturii corporale
-90% umiditate – munca afectează sănătatea
-100% umiditate- desfășurarea activității este imposibilă
Curenți de aer
În practică, nu este posibil ca intensitatea curenților de aer să fie menținută la un nivel
scăzut pentru a asigura un mediu de lucru confortabil. Există adesea dificultăți în ceea ce
privește răcorirea spațiului de lucru. 
Intensificarea curenților de aer contribuie la intensificarea răcirii corpului și reducerea
cantității de transpirație produsă.
Viteza curenților de aer într-un anumit spațiu are ca scop crearea unui mediu confortabil
din punct de vedere termic. Acest lucru este extrem de important. Oamenii care desfășoară o
activitate sedentară în spații închise sunt mai mult receptivi la curenții de aer decât cei care
lucrează în spații deschise. 
 Fig.3.2.2 Temperatura efectiă

Măsurătorile au fost realizate în trei puncte diferite ale întreprinderii ADIENT

AUTOMOTIVE Poiala Lacului, din care a rezultat un raport, ilustrat în figura urmatoare

10<T, 10<T, 10<T,

25,U,75 25,U,75 25,U,75
40 40 40
DATA
DATA Umidita DATA Umidita Umidita
Temp. Temp Temp
te te te
Ora 10 Ora 14 Ora 19
03.02.20 03.02.20 03.02.20
23,1 49,6 24,7 50.3 23,6 47,6
20 20 20
 04.02.20 04.02.20 04.02.20
22,9 51,1 25,3 51,1 22,5 47,3
20 20 20
05.02.20 05.02.20 05.02.20
23,3 48,9 23,9 50,2 23,1 48,4
20 20 20
06.02.20 06.02.20 06.02.20
23,4 49,9 24,1 51,1 22,8 49,6
20 20 20
07.02.20 07.02.20 07.02.20
24,2 48,6 24,3 50,2 22,6 48,2
20 20 20
10.02.20 10.02.20 10.02.20
23,6 50,2 24,6 49,9 23,5 49,5
20 20 20
11.02.20 11.02.20 11.02.20
22,5 50,4 25 50,4 22,5 51,1
20 20 20
12.02.20 12.02.20 12.02.20
23,1 48,5 24,8 51,1 23,1 50,2
20 20 20
13.02.20 13.02.20 13.02.20
22,8 48,8 23,8 48,9 22,8 51,1
20 20 20
14.02.20 14.02.20 14.02.20
22,6 47,6 24,6 49,9 22,6 50,2
20 20 20
17.02.20 17.02.20 17.02.20
23,5 47,3 24,5 48,6 23,5 49,6
20 20 20
18.02.20 18.02.20 18.02.20
25,6 48,4 25,9 48,4 24,7 51,1
20 20 20
19.02.20 19.02.20 19.02.20
24,7 49,6 25,7 49,6 25,3 48,9
20 20 20
20.02.20 20.02.20 20.02.20
25,3 48,2 26,3 48,2 23,9 49,9
20 20 20
21.02.20 21.02.20 21.02.20
23,9 49,5 24,9 49,5 24,1 48,6
20 20 20
24.02.20 24.02.20 24.02.20
24,1 48,2 25,1 49,6 24,3 50,2
20 20 20
25.02.20 25.02.20 25.02.20
24,3 50,2 25,3 51,1 24,6 50,4
20 20 20
26.02.20 26.02.20 26.02.20
24,6 51,1 25,6 48,9 24,6 48,5
20 20 20
27.02.20 27.02.20 27.02.20
25 50,2 25,5 49,9 23,4 48,8
20 20 20
28.02.20 28.02.20 28.02.20
24,8 49,9 25,7 48,6 24,2 47,6
20 20 20
După realizarea măsurătorilor cu acest instrument de măsurare, numit Higrometru, am
constatat timpul alocat pentru efectuarea acestor măsurători și preciza lor nu sunt destul de
exacte.
 CAPITOLUL 4 PLATFORMA MULTISENZOR PENTRU MONITORIZAREA
MICROCLIMATULUI LA LOCUL DE MUNCĂ

4.1 Necesitatea monitorizării microclimatului în industrie rezultat din studiul

bibliografic si conditiilor prezentate in urma monitorizarii.

Așadar, dorim construirea unei platfome multisenzor ieftine pentru monitorizarea

parametrilor de microclimat, fapt care demonstrează că un microclimat necorespunzător are
ca efect reducerea capacității de muncă a operatorului uman și care poate spori riscul de
îmbolnăvire și implicit reducând productivitatea muncii.
O platformă multisenzor și „multidevice”, în care se pot controla ușor parametrii de
microclimat, ca de exemplu temperatura optimă în încăperiile de producție, stimulează lucrul,
deci crește eficiența. În urma analizării temperaturii și umidității se realizează un raport cu
măsurătorile aferente acestor parametrii.
In urma masuratorilor,s-a putut observa,ca in cadrul intreprinderii ADIENT
AUTOMOTIVE Poiana Lacului temperatura și umiditatea pot varia în funcție de intervalul
orar și de zilele în care operatorii își exercită activitatea. Observându-se modul de realizare a
măsurătorilor de către întreprinderea ADIENT AUTOMOTIVE Poiana Lacului și analizându-
se rezultatele din urma rapoartelor, se constată că, întreprinderea alocă multe resuse (bani și
timp), așadar, propunerea pentru a avea un cost redus și a le oferi confortul necesar
operatoriilor este aceea de a se implementa în fabrică platforme ARDUINO, care cu ajutorul
inteligenței artificiale, măsurătorile se vor realiza doar printr-o simplă programare a acesteia.
Cu ajutorul platformei care va avea conectați senzorii de microclimat se vor seta ca de
exemplu: temperatura și umiditatea dorită în funcție de locul de desfășurare al fiecărui
operator. Cu aceasta, parametrii de microclimat vor avea o precizie mult mai ridicată și în
funcție de rezultatul pe care îl va afișa platforma, se va ști concret ce măsuri se vor lua pentru
a le oferi operatorilor umani un mediu de lucru cât mai bun.
 Fig.4.1Temperatura efectiă

4.2Platforma Arduino si senzorii utilizati in monitorizarea parametrilor de

licroclimat

Platforma Arduino - constă dintr-un microcontroler care are o serie de componente

complementare pentru a facilita programarea și încorporarea în alte circuite.S-au folosit
urmatoarele componente
-modul semzor de lumină ambientală TEMT6000
-MEGA 2560 R3 (AT mega2560+AT mega16u2)-Placa de dezvoltare compatobola cu
ARDUINO
-modul senzor de presiune barometric BM280CJMCU
-modul seszor de temperatură DHT11cu LED
-modul seszor gazMQ-2
Modul semzor de lumină ambientală TEMT6000
Specificatii tehnice:
Tensiune emitator colector: 6V;
Tensiune emitator colector: 1.5V;
Curent maxim: 20mA;
Modul de alimentare: 3.3V - 5V;
Lungime de unda: 570 nm;
Unghiul de detectie: 60 o.
Dimensiuni: 14 x 8 mm.
Modulul senzorului de lumina este echipat cu un fototransistor NPN TEMT6000. Este
foarte mic si de inalta performanta. Este adaptat la receptivitatea ochiului uman.
Fototransistorul, de buna calitate si dimensiuni reduse, este adesea utilizat in laptopuri,
telefoane sau alte dispozitive de afisare pentru a regla luminozitatea in functie de lumina
ambientala.
Modulul poate fi utilizat in proiectele dvs. in care doriti sa detectati luminozitatea. De
exemplu, impreuna cu o placa Arduino, puteti controla luminile casei in functie de lumina
ambientala.
Instructiuni de folosire:
1. Alimentati modulul cu o tensiune constanta intre 3,3 V si 5 V.
2. Conectati modulul la o placa de dezvoltare.
Iesirea modulului este analogica, deci trebuie sa conectati pinul OUT la un pin analogic,
cum ar fi pinul A0.
Pentru citirea datelor masurate, trebuie sa folositi comanda analogRead (A0); . Valoarea
de retur este o valoare nedimensionala.

Fig.4.2.1 Modul semzor de lumină ambientală TEMT6000

MEGA 2560 R3 (AT mega2560+AT mega16u2)-Placa de dezvoltare compatibolă cu

ARDUINO
Placa de dezvoltare Arduino Mega 2560 este bazată pe microcontrolerul ATmega2560.
Are 54 de pini digitali I / O, 16 intrari analogice, 4 UART-uri, un oscilator de cristal de 16
MHz, o conexiune USB, o mufă de alimentare, un set de pini ICSP si un buton de resetare.
Conține tot ce este necesar pentru a susține microcontroleru, pur si simplu de conectat la un
computer cu un cablu USB sau alimentat cu un adaptor AC-DC sau cu o baterie pentru a
incepe.
 Caracteristici tehnice:

 Microcontroller ATmega2560
 Tensiune de alimentare: 5V
 Tensiune de intrare recomandata: 7-12V
 Pini Digital Input / Output: 54 (din care 14 ofera iesire PWM)
 Pini de intrare analogici: 16
 Curent DC pe Input / Output: 40 mA
 Curent DC pentru Pinul 3.3V: 50 mA
 Flash Memory: 256 KB
 Frecventa: 16MHz

Fig4.2.2Placa de dezvoltare compatibolă cu ARDUINO

Modul Senzor de Presiune Barometric BMP280 CJMCU este ușor de folosit cu

proiectele arduino unde este nevoie de o citire de precizie a temperaturii sau presiunii
barometrice.

Caracteristici tehnice:
 Tensiune de alimentare: 3 - 5V
 Comunicare: I2C sau SPI
 Acuratețe presiune: ±1 hPa
 Acuratețe temperatură: ±1.0°C
 Dimensiuni: 19.2mm x 17.9mm x 2.9mm / 0.8" x 0.7" x 0.1"
 Greutate: 1.3g.
Pinii:
 Vin - acesta este pinul pentru alimentare. Din moment ce chip-ul folosește 3V DC,
placa are un regulator de tensiune încorporat, astfel se poate alimenta de la 3-5V și va fi redus
la 3V. 
 3Vo - Aceasta este ieșirea de la regulator de 3.3V și poate oferi până la 100mA 
 GND - masa 

Fig4.2.2.3 Modul senzor de presiune barometric BM280CJMCU

DHT11 este un senzor de umiditate si temperaturaă de inaltă performanța asigurând

o buna fiabiilitate si stabilitate.

Caracteristici tehnice:

 Tensiune de alimentare: 3.3V - 5V;

 Curent: 2.5mA (maxim);

 Gama de măsurare a umidității: 20% - 95% RH;

 Acuratețea măsurării umidității: ±5% RH;

 Gama de măsurare a temperaturii: 0 oC - 60 °C;

 Acuratețea măsurării temperaturii: ±2 oC;

 Nu funcționează sub 0°C.

 Dimensiuni: 32mm x 14mm.

Temperatura este măsurată de un NTC, iar umiditatea relativă este măsurată folosind un
senzor capacitiv. Aceste elemente sunt pre-calibrate, iar ieșirea este oferită ca semnal digital.

Acest senzor este compatibil cu cele mai populare plăcuțe de dezvoltare, precum Arduino.

Senzorul de temperatură și umiditate DHT11 este foarte convenabil, oferind precizie bună,
simplitate în utilizare și dimensiuni reduse la un preț mic.

Senzorul poate măsura umiditatea în intervalul 20% - 90% cu o precizie de 5% și

temperatura în intervalul 0 – 50 ˚C cu o precizie de 2 ˚C.

Fig4.2.2.4 Modul seszor de temperatură DHT11cu LED

Schema de conectare este următoarea:

 Pin-ul marcat cu "+" se conectează la pin-ul de 5 V sau 3.3V al plăcii de dezvoltare.

 Pin-ul marcat cu "OUT" se conectează la un pin digital.

 Pin-ul marcat cu "-" se conectează la un pin GND al plăcii de dezvoltare.

 Fig4.2.4 Schema de conectare

Modelul 3D al senzorului de temperatură și umiditate

Acesta a fost realizat în CATIA și va fi ilustrat în figura 4.2.5.

Fig. 4.2.5 Model 3D Senzor temperatură și umiditate

Modul seszor gazMQ-2

Modulul este folosit pentru a detecta scurgerile de gaze în incaperi mici sau mari și
reprezinta o metoda de precautTe pentru incendii sau pentru intoxicatii.
Senzorul are o sensibilitate ridicata și principalele gaze pe care le vizeaza sunt GPL-ul,
izobutan, propan, metan, alcool, hidrogen și fum.
Senzorul dispune de un comparator, astfel ca puteti citi date analogice in timp real sau
puteti afla daca concentratia de gaz a depăsit o anumita limita.
 .

Fig 4.2.5 Modul seszor gazMQ-2

Caracteristici tehnice:
 Tensiune: 5V;
 Curent: 150mA;
 Rezistență heater: 33R;
 Temperatură de lucru: -20oC - 50oC;
 Output digital sau analogic.
Dimensiuni: 33 x 14 x 1.6mm;

Modulul este folosit pentru a detecta scurgerile de gaze în încăperi mici sau mari și reprezintă
o metodă de precauție pentru incendii sau pentru intoxicații.

Senzorul are o sensibilitate ridicată și principalele gaze pe care le vizează sunt GPL-ul,
izobutan, propan, metan, alcool, hidrogen și fum.

Senzorul dispune de un comparator, astfel că puteți citi date analogice în timp real sau puteți
afla dacă concentrația de gaz a depășit o anumita limită.

Utilizare împreună cu Arduino

Vom folosi senzorul citind valorile analogice generate de acesta. Conectăm linia analogică la
un pin analogic Arduino
Fig4.2.6 Schema de conectare
 Fig4.2.7 Componentele platformei ARDUINO

Fig4.2.8 Componentele platdormei ARDUINO asamblate

4.2.2 Achiziție componente

Atât plăcuța Arduino cât și senzorii au fost achiziționați accesând următoarele site-uri:
http://www.ebay.com/;www.Optimusdigital.ro;http://anycomponents.fnhost.org/;
https://www.robofun.ro
 În fotografia 4.2.2.1 sunt menționate costurile aferente produselor.

4.2.2.1 Costuri achiziție produse Arduino

Avâand in vedere de acest total, care reprezintă suma tuturor componentelor, putem
observa minimul cost pentru indentificarea parametrilor, în comparație cu fima specializată
angajată de către întreprinderea ADIENT POIANA LACULUI.
Având confirmarea că se poate dezvolta această platformă multicontroller la un preț
convenabil, în continuare se va realiza și încărca softul pe această platforma multisenzor.

4.2.3 Realizare soft pe platforma multisenzor

Necesitatea de a cunoaște produsul reprezintă o primă etapă în contribuirea și realizarea

unui dispozitiv; așadar vom începe prin a vă prezenta conceptul ARDUINO și senzorii
utilizați pentru monitorizarea parametriilor de microclimate.Numele de “Arduino” provine de
la un bar din Ivrea, locul unde o parte din cei care au fondat acest concept obișnuiau să se
întâlnească.
Arduino este o companie open-source care produce atât plăcuțe de dezvoltare bazate
pe microcontrolere, cât și partea de software destinată funcționării și programării acestora. Pe
lângă acestea include și o comunitate uriașă care se ocupă cu creația și distribuirea de proiecte
care au ca scop crearea de dispozitive care pot sesiza și controla diverse activități sau procese
în lumea reală.
După finalizarea platformei Wiring, mai multe versiuni, mai simple și mai ieftine, au fost
create și puse la dispoziția comunităților open-source.
Această plăcuță este compusă dintr-un microcontroler bazat pe o arhitectură Atmel AVR
de 8-, 16- sau 32-biți. Din anul 2015, s-au folosit microcontrolere de la alți producători, cu
componente complementare care facilitează programarea și încorporarea în alte circuite.
Un aspect important la Arduino este că aceasta dispune de conectori standard, care permit
utilizatorului să conecteze plăcuța la diferite module interschimbabile numite shield-
uri(scuturi).
Spre deosebire de alte dispozitive, Arduino are avantajul că utilizează un soft open-source.
Acest aspect face Arduino o soluție simplă și unică care permite programarea de pe orice
computer, și cu un nivel relativ scazut de cunoștințe de programare.
Plăcuța Arduino are expuși mulți dintre pinii de intrare/ieșire ai microcontrolerului, pentru
ca aceștia să fie folosiți de alte circuite.
Plăcuțele Arduino pot fi programate prin:
USB, având integrate cipuri de conversie USB-serial, cum ar fi, FTDI FT232;
Cip AVR care poate fi programat să funcționeze ca un convertor USB-serial;
adaptoare detașabile USB-serial;
cabluri;
Bluetooth;
WIFI.
Ele pot fi de mai multe tipuri:
Arduino Diecimila in Stoicheia;
Arduino UNO;
Arduino Leonardo;
Arduino Due;
LilyPad Arduino;
Arduino Yun; 
Arduino Mega;
Arduino Nano.
În figura ilustrate exemplu de plăcuță Arduino.
 Fig 4.2.3.1 Arduino UNO

După achiziționarea tuturor componentelor (plăcuța Arduino și a senzorilor de măsurare a

parametriilor) citirea rezultatelor se vor face prin intermediul unui soft. Softul va fi realizat,
testat și încărcat pe platforma multisenzor. El va fi adaptat în funcție de fiecare senzor în parte
și personalizat în funcție de activitatea fiecărui operator uman.

4.2.3.2 Asamblare componente

 4.2.3.3 Asamblare componente

Prin intermediul softului care este capabil să ruleze un cod scris într-un limbaj de
programare care este foarte similar cu limbajul C++, a dus la realizarea unor teste și mai
târziu la măsurări cât mai precise.
Acest soft dezvoltat pentru a determina parametrii de microclimat nocivi de
temperatură, umiditate și vibrații este ilustrat în figura 4.2.3.4.

4.2.3.4 Relizare soft ARDUINO

 Softul reprezentat în figura de mai sus este corelat perfect cu platforma multisenzor,
el poate afișa valoriile de temperatură, umiditate și vibrații, dar și de sunet și lumină. Acest
lucru va fi demonstrat prin măsurătorile realizate în diferite condiții de microclimat, la diferite
ore. Testele care se vor realiza vor fi o confirmare a ceea ce avem nevoie pentru studiul de
caz, adică pentru crearea unui post de lucru cât mai favorabil pentru operatorii umani. Acest
lucru va fi confirmat și de comparațiile dintre măsurătorile realizate în întreprinderea
ADIENT cu un sonometru digital, dar și cu măsurătorile realizate cu ajutorul platformei
multisenzor.
Sonometrul folosit de către întreprindere este un instrument de măsurare a nivelului
presiunii acustice, cum ar fi sunete pure sau sunete complexe, adică zgomote; este compus
dintr-un microfon direcțional sau din ambianță, un amplificator și un voltmetru gradat în
decibeli și eventual un filtru „trece-bandă”. Un instrument simplu, Sonometrul care în
comparație cu precizia platformei, pot spune că platforma Arduino are rezultate care se pot
realiza mult mai rapid și pe deasupra, costul de achiziție al platformei este unul redus.

4.2.3.4 Sonometru digital

4.3 Teste efectuate cu ajutorul platformei multiseszor

Pentru a ne asigura că platforma este corect conectată și funcționează la parametrii

optimi, s-au realizat mai multe teste, din care s-a putut observa precizia senzorilor prin
corelarea lor perfectă cu softul implementat.
Tehnologia de detectare a temperaturii, umidității și a vibrațiilor asigură o fiabilitate ridicată
și excelentă stabilită pe termen lung, la costuri foarte scăzute ale echipamentului.
Primul set de măsurători:
După efectuarea testelor, am ajuns la concluzia că pot conecta doi senzori care să
coreleze perfect. Așadar, cu ajutorul programului dezvoltat în mediul de programare Arduino,
am măsurat vibrațiile, temperatura și umiditatea relativă a aerului din mediul de lucru.
Valoriile rezultate în urma măsurătorilor sunt reprezentate in figura 4.3 a) și b).

Fig. 4.3 a) Valorile temperaturii, umidității și vibrațiilor (dimineața v.s. seara)

Fig. 4.3 b) Valorile temperaturii, umidității și vibrațiilor (dimineața v.s. seara)

După realizarea celui de al doilea set de măsurători, se va putea indentifica noile

probleme cu care operatorii umani se pot confrunta într-o intreprindere.
Al doilea set de măsurători:
S-au realizat noi măsurători pentru indentificarea noilor probleme care influențează
productivitatea operatorilor umani. Acestea constau în nivelul de zgomot ridicat, fapt ce
produce disconfort la nivelul aparaturului auditiv. Al doilea senzor adăugat la acest nou set de
măsurători, senzorul de iluminare, care cu toții știm că o iluminare neadecvată, poate
împiedică cu siguranța desfășurarea activității operatorilor umani.
Valoriile rezultate în urma măsurătorilor cu senzorii de temperatură, umiditate,
vibrații, zgomot și iluminare sunt reprezentate în figurile 4.4 a) și 4.4 b).
Interpretarea tuturor măsurătorilor vor fi dezvoltate la capitolul 4.4.
 4.4 Măsurători efectuate in cadrul întreprinderii ADIENT POIANA LACULUI

Fig. 4.4 a) Valorile celor patru senzori (dimineața v.s. seara)

Fig. 4.4 b) Valorile celor patru senzori (dimineața v.s. seara)

Așa cum s-a menționat mai sus s-au realizat mai multe teste cuprinzând simulările
activității operatorului uman.Această platformă este construită pentru a le oferi un mediu
propice fiecărui om, indiferent de activitățiile pe care le desfășoară, fie că lucrează pe
schimburi și în hale de producție, fie că lucrează la birouri; platforma cu senzorii utilizați este
ideală pentru a crea un mediu cât mai bun oamenilor, ceea ce reprezintă un succes, provenită
de la o idee inovativă și de actualitate, fiecare firmă putând câștiga.
În urma măsurătorilor,se poare constata că variațiile de temperatură, umiditate, sunet și
vibrații sunt determinate de mediul în care lucrează operatorul uman. În primul caz, s-au
realizat măsurători cu Higrometrul și cu Luxmetrul în întreprinderea ADIENT POIANA
LACULUI, observând modul de desfășurare al acestor măsurători, s-a propus dezvoltarea
unei platforme multisenzor pentru monitorizarea parametriilor de microclimat la locul de
muncă. O dată cu monitorizarea locului de muncă, oferirea unui mediu de
lucru cât mai adecvat pentru operatorii umani, va crește productivitatea, iar firma va avea
profit. Pentru o eficiență maximă am consultat nevoile, a siguranța și confortul operatorului.
Fiind ființe umane, cu toții avem nevoie de un mediu de lucru cât mai adecvat, să putem
muncii în condiții optime, adică avem nevoie de un microclimat corespunzător pentru fiecare
activitate, fie că se lucrează în hale de producție, unde oamenii muncesc în frig, ori fie că se
lucrează în diferite incinte, unde temperatura este mult prea ridicată, și/sau nivelul de zgomot
este mult peste nivelul acceptat de aparatul auditv.
Omul reprezintă principalul „element” hotărâtor în dezvoltarea forțelor de producție,
am analizat și dezvoltat o platformă multisenzor.Am cumpărat senzorii de detectare a
parametriilor de microclimat, am dezvoltat un soft mixt pentru a citi toate măsurătorile de:
temperatură, umiditate, vibrații, sunet și intensitatea luminoasă.
Modul de lucru a platformei multisenzor:
- instalare drivere pe platformă
- conectare platformă prin intermediul portului USB al calculatorului sau prin WI-FI
- dezvoltare soft pentru a monitorizarea parametrilor de microclimat
- preluarea datelor.
Odată cu studiu al acestui instrument, Arduino, s-a creat un sistem informatic, capabil
să controleze parametrii de microclimat. Cu ajutorul rețelelor neuronale artificiale, platforma
„educată”, este capabilă să regleze parametrii de microclimat în funcție de datele setate pentru
a oferi un mediu cât mai bun de lucru. Informația o va primi de la gama variată de senzori

PARTEA A III-A CONCLUZII PRIVIND REZULTATELE OBȚINUTE ȘI

CONTRIBUȚIILE PERSONALE

Au fost indentificate o serie de probleme care influențează productivitatea muncii și

siguranța la locul de muncă, cauzate de către un microclimat necorespunzător.

S-au indentificat principalii parametrii de microclimat ce au fost monitorizți și asupra

cărora vrem să intervenim pentru asigurarea unor condiții adecvate de muncă.

Studiind mediul în care operatorii umani își exercită activitatea, am contribuit la

dezvoltarea unei platforme multisenzor pentru monitorizarea parametriilor de microclimat.

Platforma multisenzor pe care am dezvoltat-o are la bază o platformă de dezvoltare

ARDUINO UNO la care au fost conectați o serie de senzori. Platforma a fost programată să
citească informațiile de la senzori și să facă achiziție de date.

Astfel, platforma a fost dotată cu senzori de:

- temperatura;
- umiditate relativă;
- Presiune atmosferică;
- Altitudine;
- Emisii de gaze toxice.
Am ales implementarea conceptului ARDUINO la crearea acestei platforme deoarece s-a
dorit realizarea unui produs low cost bazat pe un software open-source care duce la
dezvoltarea produsului (platfoma ARDUINO), fapt ce poate permite accesul utilizatorilor să
acționeze liber asupra produsului.
 Lucrarea aduce contribuții la realizarea unui sistem de monitorizare a parametriilor de
microclimat, care să crescă posibilitățile de adaptare a posturilor de lucru în funcție de
activitatea pe care o desfășoară operatorii umani.
 Bibliografie

1. Viorel Bucur, Mihai Bucur, Mihail Țîțu, (2004). Elemente de ergonomie și

estetică industrială. Sibiu: Editura Universitatea “Lucian Blaga”.
2. Mariana Ivănescu, Ion Tabacu, (2007). Confortabilitate și ergonomie. Pitești:
Editura Universității din Pitești.
3. Anghel, D., Suport de curs Ergonomie, (2012). Curs universitar nepublicat,
Pitești: Editura Universitatea din Pitești.
4. El. Popescu, ing. M. Mircea, Gh. Iosif, P. Ene, G. Cristian, (1972). Ghid
ergonomic, Editura Dacia.
5. Ministerul sănătății și familiei și Ministerul Muncii și solicității sociale,
(2002).Norme generale de protecție a Muncii.
6. Granjean E., (1967). Principii de ergonomie, București: Editura Științifică
7. Neagu, C., Ioniţă, C. (2004). Reţele neuronale. Teorie şi aplicaţii în modelarea
şi simularea proceselor şi sistemelor de producţie. București: Editura Matrix Rom.
8. Virgil Anghelescu, (1971). Elemente de ergonomie aplicată, București: Editura
Politică.
9. Bogathy Z., (2002). Introducere în Psihologia Muncii. Timişoara: Editura
UVT.
10. Bogathy, Z., (2004). Manual de Psihologia Muncii şi Organizaţională. Iași:
Polirom.
11. Constantin Roșca, (1997). Dicționar de ergonomie, Craiova: Editura CERTI.
12. Date interne SC. Leoni Wiring Systems. SRL.
13. http://www.leoni.com (accesat la data de 16.03.2016)
14. https://www.arduino.cc/en/Main/Software (accesat la data de 09.03.2016).
15. https://ro.wikipedia.org/wiki/Arduino (accesat la data de 07.03.2016).
16. http://www.bel.utcluj.ro (accesat la data de 12.04.2015).
17. http://www.okazii.ro/modul-senzor-de-sunet-sound-detector-detection-module-
arduino-a178638413 (accesat la data de 07.03.2016).
18. https://www.google.ro/search?
q=senzor+sunet+arduino&espv=2&biw=1366&bih=643&tbm=isch&tbo=u&source=u
niv&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwjZvLGE1o7NAhVJVBQKHdvoCTgQsAQIQA&d
pr=1#imgrc=BygWGnfmqanOfM%3A (accesat la data de 08.03.2016).
19. Ivănescu M., Neacsu C., Tabacu T., Tabacu St., (2010). The human thermal
comfort evaluation inside the passenger compartment. World Automotive Congress,
Budapest, Hungary, Editura: FISITA
20. Daniel Constantin Anghel, Nadia Belu, Nicoleta Rachieru, (10/2014) How to
Redesign Ergonomic Workstations, Using Neural Networks and the Rula Method in Catia V5.
Advanced Materials Research; 1036:995-1000.
21. Daniel Constantin Anghel, Nadia Belu.(08/2013) Contribution to Ranking an
Ergonomic Workstation, Considering the Human Effort and the Microclimate Parameters,
using Neural Networks. Applied Mechanics and Materials.
22. A. Ene, D.-C. Anghel. A neural networks application in ergonomics. Electronics,
Computers and Artificial Intelligence (ECAI), (01/2013) International Conference on.
 Anexa 1: Programul de achizitie si control (ARDUINO)

#include<LiquidCrystal_I2C_Hangul.h>
#include<Wire.h>
#include <Adafruit_BMP280.h>
#include <MQ2.h>

#define BMP_SCK (13)

#define BMP_MISO (12)
#define BMP_MOSI (11)
#define BMP_CS (10)

#define analogPin A0
int Analog_Input = A1;
int lpg, co, smoke;
MQ2 mq2(Analog_Input);

LiquidCrystal_I2C_Hangul lcd(0x3F,16,2); //LCD 클래스 초기화

//Adafruit_BMP280 bmp; // I2C

//Adafruit_BMP280 bmp(BMP_CS); // hardware SPI
Adafruit_BMP280 bmp(BMP_CS, BMP_MOSI, BMP_MISO, BMP_SCK);

int analogLumina;
void setup() {
Serial.begin(9600);
Serial.println(F("BMP280 test"));

if (!bmp.begin()) {
Serial.println(F("Could not find a valid BMP280 sensor, check wiring!"));
while (1);
 }

/* Default settings from datasheet. */

bmp.setSampling(Adafruit_BMP280::MODE_NORMAL, /* Operating Mode. */
Adafruit_BMP280::SAMPLING_X2, /* Temp. oversampling */
Adafruit_BMP280::SAMPLING_X16, /* Pressure oversampling */
Adafruit_BMP280::FILTER_X16, /* Filtering. */
Adafruit_BMP280::STANDBY_MS_500); /* Standby time. */
mq2.begin();
}
void loop() {

analogLumina = analogRead(analogPin);

lcd.init();
lcd.backlight();
lcd.clear();
lcd.home ();
lcd.print("Temperatura *C= ");
lcd.setCursor ( 0, 1 );
lcd.print (bmp.readTemperature());
delay ( 2000 );

lcd.clear();
lcd.home ();
lcd.print("Presiunea hPa= ");
lcd.setCursor ( 0, 1 );
lcd.print (bmp.readPressure()/100);
delay ( 2000 );

lcd.clear();
lcd.home ();
lcd.print("Altitudinea m= ");
lcd.setCursor ( 0, 1 );
lcd.print (bmp.readAltitude(1030));
delay ( 2000 );

lcd.clear();
lcd.home ();
lcd.print("Lumin. lux= ");
lcd.setCursor ( 0, 1 );
lcd.print (analogLumina);
delay ( 2000 );

float* values= mq2.read(true); //set it false if you don't want to print the values in the Serial
//lpg = values[0];
lpg = mq2.readLPG();
//co = values[1];
co = mq2.readCO();
//smoke = values[2];
smoke = mq2.readSmoke();

lcd.clear();
lcd.home ();
lcd.print("GPL= ");
lcd.setCursor ( 0, 1 );
lcd.print (lpg);
delay ( 2000 );

lcd.clear();
lcd.home ();
lcd.print("CO= ");
lcd.setCursor ( 0, 1 );
lcd.print (co);
delay ( 2000 );
 lcd.clear();
lcd.home ();
lcd.print("FUM (ppm)= ");
lcd.setCursor ( 0, 1 );
lcd.print (smoke);
delay ( 2000 );