UZ INTERN

Materialul prezentat în continuare reprezintă traducerea

Fișei UIC 719 R intitulată
Terasamente și straturi situate între talpa traversei și
platforma de pământ pentru linii de cale ferată
(= Earthworks and track bed for railway lines)
- ediția 3-a, februarie 2008 -
 Din partea traducătorului:
1. Traducerea Fișei UIC 719 R ( Earthworks and track bed for
railway lines) ediția 3-a, februarie 2008), a fost efectuată de
subsemnatul.
2. Traducerea a fost verificată de ing.Simona ENACHE
3. Paginația din textul tradus corespunde paginației din textul original(în
limba engleză)
4. La parcurgerea textului urmează a fi avute în vedere următoarele:
a. Prin culoarea maro şi font redus(10 pt)- în paranteze - sunt trecute
în limba engleză cuvintele (sau grupurile de cuvinte) subliniate din
fața parantezei respective; de asemenea, în același fel sunt date
semnificaţiile diverselor abrevieri întâlnite în cuprinsul fișei

Prof. univ.dr. ing. C-tin RADU

Ianuarie, 2015
UIC CODE 719
ediția 3-a, februarie 2008 R
Traducere

Terasamente și straturi situate între talpa traversei și platforma

de pământ pentru linii de cale ferată
(Earthworks and track bed for railway lines
Ouvrages en terre et couches d'assise ferroviaires
Erdbauwerke und Tragschichten für Eisenbahnstrecken)

UNION INTERNATIONALE DES CHEMINS DE FER

INTERNATIONALER EISENBAHNVERBAND
INTERNATIONAL UNION OF RAILWAYS
Fișă de plasat în Volumul:
VII- Cale de rulare(= way) și lucrări(= works)

Aplicare:
Cu efect de la 1 februarie 2008
Toți membrii Uniunii Internaționale a Căilor Ferate

Inregistrarea actualizărilor
ediția 1-a, ianuarie 1982
ediția 2-a, ianuarie 1994
ediția 3-a, februarie 2008
Prima ediție și 1 amendament
actualizarea fișei cu un nou aspect(= mod de punere
în pagină)

Persoana responsabilă pentru această fișă este numită în codul UIC

719
R
 Cuprins
Rezumat ............................................................................................................ 1
1 - Terminologie și clasificarea pământurilor(= soils) și platformelor de pământ(=
subgrades) .... ................................................................................................. 2
1.1 - Definiții ....................................... ............................................................ 2
1.1.1 - Simboluri geotehnice, termeni, definiții și unități de măsură......... 2
1.1.2 - Secțiune transversală schematică................................................ 6
1.1.3 - Geosintetice ................................................................................. 8
1.1.4 - Întreținerea terasamentelor(= earthworks) și întreținerea
straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ(= track
bed) pe liniile existente ....................................................................8
1.2 - Clasificarea geotehnică a pământurilor(= soils)......................................... 9
1.2.1 - Generalități..................................................................................... 9
1.2.2 - Pământuri minerale....................................................................... 10
1.2.3 - Pământuri organice................................................................ ...... 12
1.2.4 - Amestec de pământ mineral și pământ organic
(= mineral and organic soils)............. ....................................................13
1.3 - Clasificarea platformelor de pământ(= subgrades) în acord cu capacitatea lor
portantă (= bearing capacity) .. .................................................................... 14
1.3.1 - Clase de calitate ale pământurilor.... ........................................... 14
1.3.2 - Clase de capacitate portantă(= bearing capacity classes) pentru
platforma de pământ (= subgrade) ................................................ 16
1.4 - Sensibilitatea la îngheț(= frost susceptibility) a pământurilor........... .. ..... 17
2 - Terasamente(= earthworks) și straturi situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= track bed layers) pentru linii noi de cale ferată........................... ..19
2.1 - studii geotehnice și studii hidrogeologice ..... .. ..... .. ........ ..... .... .... ... 19
2.1.1 - Generalilăți.................................................................................... 19
2.1.2 - Studii preliminare............................................. .... ........................ 19
2.1.3 - Investigații principale de teren(= ground) .. .... ................................ 19
2.1.4 - Investigații suplimentare de teren(= ground).................................... 22
2.1.5 - Controlul(= supravegherea) investigațiilor ......................................... 22
2.1.6 - Raport geologic și raport geotehnic................................................. 22
2.2 - Calitatea unui pământ de a fi potrivit pentru utilizare (= suitability of a soil)
la lucrările de terasamente(= substructure works).............................. 23
2.2.1 - Corpul rambleului ............................................................................ 23
2.2.2 - Strat de formă tratat(= prepared subgrade) (rambleuri(= embankments)
și debleuri(= cuttings)) ...................................................................... 23

719
R
2.3 - Proiectarea și realizarea terasamentelor(= earthworks) .... ...................... 24
2.3.1 - Generalități............................. .......... ..................... ...... .............. 24
2.3.2 - Analiza stabilității terasamentelor(= earthworks)............................. 24
2.3.3 - Realizarea rambleurilor(= embankments) și a straturilor de formă
tratate(= prepared subgrades) ... ......................................................25
2.3.4 - Terasamente(= earthworks) în cazul pământurilor cu
compresibilitate ridicată (= highly compressible) sau în cazul
pământurilor contractile (= expansive soils) ...................................... 26
2.3.5 - Zone de tranziție(= transitions) între structuri(= lucrări de artă) și
terasamente (= earthworks) .............................................................. 28
2.4 - Straturile situate între talpa traversei și platforma de pământ (= track bed layers
= stratul de balast + substratul căii). Grosimea totală a straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ (= track bed layers = stratul de balast +
substratul căii) necesară spre a se obține capacitatea portantă(= bearing
capacity) dorită........... ...............................................................................36
2.4.1 - Alcătuirile tip pentru straturile situate între talpa traversei și platforma
de pământ(= typical track bed construction = stratul de balast + substratul
căii)....................................................... ............ ..................... . 36

2.4.2 - Determinarea grosimii totale a straturilor situate între talpa traversei

și platforma de pământ (= track bed layers = stratul de balast + substratul
căii) care este necesară spre a se obține capacitatea portantă (=
bearing capacity) dorită .. ................................................................ 36
2.5 - Protecția față de îngheț(= frost) .............. .......... .................... ..... ............. 38
2.5.1 - Straturi situate între talpa traversei și platforma de pământ
(= track bed layers)............................................................................ 38
2.5.2 - Parametrii pentru determinarea grosimii necesare de protecție la
îngheț(= frost protection)................................................................... 38
2.5.3 - Folosirea graficului adâncimii de pătrundere a înghețului(= frost
penetration depth chart) ..................................................................... 38
2.6 - Proprietățile materialelor și realizarea straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ(= track bed layers) ...................................................... 40
2.7 - Controlul compactării........................................................... ......... ............. 42
2.8 - Colectarea și evacuarea apelor din zona platformei de pământ (= drainage of
subgrade)... ........... ..................................................................................... 42
2.8.1 - Apa subterană (= ground water) ....................................... . ........ ...... 42
2.8.2 - Apa de suprafață(= surface water) ...................... ............................... 43
2.9 - Metode speciale de realizare a liniilor noi și materiale pentru linii noi ...........45
2.9.1 - Tratamentul pământurilor stabilizate cu lianți(= binding agents)........... 45
2.9.2 - Straturile situate între talpa traversei și platforma de pământ (= track
bed layers) realizate din calcar compactat (limestone compacted)
stabilizat cu ciment sau straturi bituminoase (= bituminous
layers)................................................................................................. 46

719
R
 2.9.3 - Strat de protecție din asfalt(= asphalt coating).............................................48
2.9.4 - Placă de beton sub prisma căii(= concrete sub-ballast).. ..... ......... ...... 48
2.9.5 - Subproduse industriale și produse reciclate(=recycled products) ........ 48
2.10 - Calea de rulare fără balast(= ballastless track).............................................. 49
2.10.1 - Definiții folosite în acest paragraf........................... ....................... 49
2.10.2 - Interfața dintre structura portantă(= supporting structure) și
terasament(= earth work) ..... ......................................................... 50
3 - Întreținerea terasamentelor(= maintenance of earthworks) pe liniile existente și
întreținerea straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ(= track
bed) pe liniile existente........................................................................... ... 53
3.1 - Întreținere generală...................................................................................... 53
3.2 - Întreținerea terasamentelor(= earthworks) pe liniile existente ...................... 53
3.2.1 - Observații generale, inspecția și întreținerea curentă(= inspection and
day-to-day maintenance) ..................................................................... 53
3.2.2 - Investigații geotehnice și hidrogeologice ..................................... ... 54
3.2.3 - Lista măsurilor de remediere(= remedial measures) (cu comentarii)... 55

719
R
 3.3 - Întreținerea straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ
(track bed layers) .............................................................................. 56
3.3.1 - Generalități .................................. .... ............................ ................ 56
3.3.2 - Determinarea factorilor... .. ...................... ... ...................... .... ...... 57
3.3.3 - Metodologia studiilor pentru întreținerea straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layers) și pentru
întreținerea platformei de pământ( = subgrade) ..... .......................... 60
3.3.4 - Reparații locale(= local repairs)......................................................... 61
3.4- Controlul vegetației........................................................................ ............ 66
Anexa A- Exemplu de metodă de investigare pentru întreținerea straturilor situate
între talpa traversei și platforma de pământ( = track bed layers) la
SNCF.................................................................................................. 67
(SNCF = Société nationale des chemins de fer français)
A.1 - „Coeficientul de întreținere a straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ (= stratul de balast și substratul căii = track bed)‟ „k‟ ................. 67
A.2 - Evoluția grosimii necesare totale a straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ (= track bed layers = stratul de balast + substratul căii) în
funcție de coeficientul „k"(= track bed maintenance coefficient = coeficientul de
întreținere a straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ)
k‟...............................................................................................................68
A.3 - Metodologia studiilor privind întreținerea straturilor situate între talpa
traversei și platforma de pământ (= track bed layer maintenance) pe linii
importante(= major lines) (linii pe care reparația (= renewal) este periodică
(sistematică)) ..............................................................................................69
A.4 - Definirea claselor de calitate a pământurilor (= quality class of soils) care se
bazează pe standardul NF P 11 300 ............................................. ........ 72
Anexa B - Exemplu de schemă logică pentru îmbunătățirea platformei de
pământ(= subgrade) (DB și DR) ............................................. 73
Anexa C - Exemplu de reparație(= rehabilitation) a stratului de balast și
substratului căii la SBB/CFF
(SBB = Schweizerische Bundesbahnen = Swiss Federal Railways = Căile ferate federale din
Elveția; CFF = Swiss Federal Railways )
C.1 - Alcătuirea secțiunii transversale tip(= typical track bed construction)................75
C.2 - Planificare... ....................................................................... ... ................... 76
C.3 - Colectarea și evacuarea apelor(= drainage)............................. ................... 78
C.4 - Metode de reparare (= repair methods) a straturilor situate între talpa traversei
și platforma de pământ (= foundation layers)................................................ 79
Anexa D - Lista măsurilor de remediere(= remedial measures)...................... 82
D.1 - Roci moi (= pământuri = soft ground) ............................................................ 82
D.2 -Taluzuri în roci stâncoase (= Rock slopes)(naturale sau rezultate după
excavare(= excavated))) ..... .......... .......... ............................................. .... 92

719
R
 D.3 - Goluri (= voids) și tasări(= subsidence) sub cadrul șine-traverse (track) ... 100
D.4 - Diverse(= miscellaneous)... ..... ........ ................................................. ...... 101
Anexa E- Exemplu de metodologie de proiectare a straturilor situate
între talpa traversei și platforma de pământ (= bed layers) pe liniile
existente (ADIF, Spania)...........................................................102
(bed layers = stratul de balast + stratul de subballast + alte strate dacă acestea există)
(ADIF=Administrador de Infraestructuras Ferroviarias)

E.1 - Noțiuni de bază aferente proiectării ...........................................102

(bed layers = stratul de balast + stratul de subballast + alte straturi dacă acestea există)
(ADIF, Spania = Administrador de Infraestructuras Ferroviarias= Administratorul
Infrastructurii Căilor Ferate, Spania)
E.1 - Baze aferente proiectării ....................................... ...................... 102
E.2 - Evoluția lucrărilor de nivelare(= levelling operation) în funcție
de trafic (levelling operation = opérations de mise à niveau avec le trafic) ...... 102
E.3 - Obiectivul proiectului(object of design).. .. ........ ..... ............ .............. 102
E.4 - Aplicarea legii Dormon............................ ........... ................ ........ 102
E.5 - Osia montată de referință(= reference axle)........................................ 103
E.6 - Caracteristici ale cadrului șine-traverse(= track) și caracteristici ale
straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ
(= bed layers) (bed layers = ballast + subballast and other bed layers if they
exist); (track = cadrul ;ine-traverse).................................................103

719
R
 E.7 - Caracteristicile platformei de pământ(platform).....................104
E.8 - Modificarea coeficientului „k” (=track „k” coefficient)..................104
E.9 - Considerații finale .................................................................... 104
Lista abrevierilor ....................................................................................................... 105
Bibliografie ......................................... ........................................................................ 106

719
R
 Rezumat
Această fișă se referă la terasamente(= earthworks) și la straturile situate între
talpa traversei și platforma de pământ pentru calea de rulare cu prismă a căii(= track
bed) din balast(= ballasted track)
Studiul fundației cadrului șine-traverse(= railway track substructure) poate fi privit
ca fiind format din două subiecte separate:
 proiectarea straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= track bed layers) și proiectarea terasamentelor(=earthworks)
pentru linii noi;
 întreținerea straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= track bed layers) și întreținerea terasamentelor(= earthworks)
pentru linii existente, linii la care se manifestă semne de îmbătrânire
(= signs of ageing) sau care sunt expuse unui regim mai sever de
încărcare (creșterea tonajului brut (= gross tonnage), a sarcinii pe osie
(= axle-load) sau a vitezei).
În această fișă, durata de viață avută în vedere la proiectarea(= technical design
life) fundației cadrului șine-traverse(= railway track substructure) este
de 100 de ani.
Fișa este împărțită în 3 secțiuni:
 teminologie și clasificarea pământurilor și a platformelor de pământ
(= subgrades),
 alcătuirea terasamentelor(= earthworks) și alcătuirea straturilor
situate între talpa traversei și platforma de pământ (= track bed layers)
la linii noi,
 întreținerea terasamentelor(= earthworks) și întreținerea
straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ
(track bed layers) la linii existente.

1 719
R
 1 - Terminologie și clasificarea pământurilor(= soils) și a platformelor
de pământ(subgrades)
1.1 - Definitiții
1.1.1 - Simboluri geotehnice, termeni, definiții și unități de măsură
1.1.1.1 - Recomandări ISSMGE
(ISSMGE = International Society of Soil Mechanics and Geotechnical Engineering)
Simbolurile geotehnice folosite în prezenta fișă sunt date în tabela care
urmează; ele sunt în conformitate cu recomandările ISSMGE (a se vedea lista
prescurtărilor de la pagina105).
Alte simboluri și unități de măsură, care sunt utilizate în mod excepțional de
către anumite administrații de cale ferată, sunt date în coloana cu comentarii a
tabelului.
Tabelul 1: Simboluri geotehnice

Simbol Denumire Definiție Unități Comentarii

de
măsură
1)
IC Indice de consistență Definit prin (wL - w)/Ip
1)
IL Indice de lichiditate Definit prin (w - wP)/Ip
IP Indice de plasticitate Diferența între limita de curgere -
și limita de frământare.
Definit prin (wL -wp)
w Umiditate masa apei interstițiale împărțită CEN
la masa particulelor solide ISO/TS
17892-1
wL Limita de curgere Umiditatea pământului remaniat - CEN
(= remoulded) la punctul de ISO/TS
trecere de la starea lichidă la 17892-12
starea plastică
wp Limita de frământare Umiditatea pământului remaniat CEN
(= remoulded) la punctul de ISO/TS
trecere de la starea plastică la 17892-12
starea solidă cu contracție
(= shrinkage)
 Greutatea volumică (= Greutatea totală a pământului kN/m3
bulk unit weight) împărțită la volumul lui
d Greutatea volumică a Greutatea particulelor solide kN/m3
pământului în stare din proba de pământ împărțită
uscată la volumul probei de pământ
s Greutatea specifică a Greutatea particulelor solide kN/m3
particulei împărțită la volumul lor
w Greutatea specifică a Greutatea apei împărțită la kN/m3
apei volumul ei

2 719
R
 Tabelul 1: Simboluri geotehnice-continuare-
Simbol Denumire Definiție Unități Comentarii
se
măsură
 Densitate(= bulk Masa totală a pământului kg/m3 CEN ISO/TS
density) împărțită la volumul lui 17892-2
d Densitate în stare Masa particulelor solide kg/m3 CEN ISO/TS
uscată (= dry density) împărțită la volumul total de 17892-3
pământ
s Densitatea Masa particulelor solide kg/m3
scheletului mineral împărțită la volumul lor
(= particle density)
w Densitatea apei Masa de apă împărțită la kg/m3
(= water density) volumul ei
1)
e Indicele porilor Volumul golurilor împărțit la
(= voids ratio) volumul particulelor solide
1)
n Porozitate (= porosity) Volumul golurilor împărțit la
volumul total de pământ %
1)
Sr Gradul de saturație Volumul apei interstițiale
împărțit la volumul total al %
golurilor
D, d Dimensiunea Dimensiunea particulei după mm CEN ISO/TS
particulei cum este determinată prin 17892-4
ciuruire sau prin sedimentare
Dn, dn Trecere (= n- Procentul „n”(stabilit prin mm
percentile particle cântărire(= by weight)) al
size) particulelelor probei care au
dimensiunea mai mică decât
Dn sau dn
CU Coeficient de Definit prin: 1) Anumite căi
uniformitate D60/d10; d60/d10 ferate folosesc
simbolul „U‟
CC Coeficient de curbură Definit prin: 1) DIN 18196
SN 670120
 D30  or
 d30  BS 5930
D60  D10 d 60  d10 Anumite căi
ferate folosesc
simbolul „C”
k Coeficient de Debitul de apă printr-o unitate m/s CEN
permeabilitate(pentru de suprafață sub un gradient ISO/TS
conductibilitate hidraulic unitar(v/i) (v=k i ) 17892-11
hidraulucă)
f Rezistența la forfecare Efortul unitar de forfecare la kN/m2
rupere în planul de forfecare
(printr-un punct dat)

3 719
R
 Tabelul 1 : Simboluri geotehnice-continuare-
Simbol Denumire Definiție Unități Comentarii
de
măsură
ks Coeficient de tasare a
Variația efortului unitar
platformei de pământ kN/m3
vertical împărțită la
(= subgrade modulus)
deplasarea corespunzătoare
pentru o creștere dată a
încărcării pe o placă rigidă
a)
Convenții adoptate pentru unitățile de măsură SI(SI = Système International d’Unités):
m, s, kg, N, N/m2 (Pa)
1)
: pentru valorile adimensionale exprimate ca un număr real(de exemplu, Sr = 0,93)
%: pentru aceeași valoare, care poate de asemenea să fie exprimată în %( de
exemplu, Sr = 93 %)
-: pentru valori care sunt definite ca „%‟ (de exemplu, WL = 45)
1.1.1.2 - Termeni și definiții utilizate în mod normal pe plan
internațional
Anumiți termeni sunt dați în continuare împreună cu definițiile și simbolurile cel
mai frecvent utilizate.
Table 2: Termeni și definiții
Simbol Termen Definiție Comentarii
Părți fine Procentajul de pâmânt Anumite căi ferate consideră
(= fines) stabilit prin cântărire(= by procentajul având
weight) având d < 0,06 mm d < 0,063 mm
sau având d < 0,08 mm
Forma Definită prin grosimea BS 812/1990
particulei (= lățimea și lungimea fiecărei BS 5930/1999
particle shape) CNR B.U.n.95/1984
particule NF P 18 561
EN 933-3/1997
Duritatea Resistența la impact și Se poate determina prin:
rocii (= rezistența la uzură(roadere) - Los Angeles
Hardness of (= attrition) - Deval
stone) - Microdeval, teste
Los Angeles test
CNR B.U.n.34/1973
NF P 18 573/1990
EN 1 097-2/1999
Deval test
NFP18577
Microdeval test
CNR B.U.n.109/1985
NF P 18572/1990
EN 1097-1/1997
Alte teste de duritate:
- Specificații BR asupra balastului
- DIN 52 115

4 719
R
 Table 2: Termeni și definiții
Simbol Termen Definiție Comentarii
Indice Valoare empirică a capacității BS 1377: 1990
californian de portante (= bearing load) CNR-UNI n.10009/1964
capacitate exprimată ca procent din NF P 94 078 -1
portantă capacitatea portantă de referință NF P 94 078 -2
(CBR=
UNE 103502/1995
Californian
bearing ratio)
 Pr Densitatea Densitatea maximă în stare BS 1377: 1990
PROCTOR uscată obținută în condiții DIN 18 127/1997
standard de compactare la NF P 94 093
umiditatea optimă de
compactare
DPr Gradul de  d /  Pr Utilizat de anumite căi ferate
compactare
EV2 Modulul de DIN 18134
1,5  r  
deformație la EV 2 
s
 MN / m 2  NF P 94117.1
NLT357/98
reîncărcare
în încercarea cu:  : creșterea de
cu placa (= presiune sub placă
plate bearing s : creșterea tasării
test) (= settlement) plăcii
MBF Valoarea Masa de metylenă albastră (= EN 933-9/1999
albastră methylene blue) absorbită de
(= blue value) către 100 g de material între 0
și 0,125 mm
MB Valoarea Masa de metylenă albastră (= EN 933-9/1 999
albastră(= methylene blue) absorbită de
blue value) de către 100g de material între
pământ 0/D 0 și 2 mm

5 719
R
 (Subgrade or platform = mediul deasupra căruia se află substratul căii  mediul situat
sub fața superioară a terasamentelor  platforma de pământ)

Fig.1 - Secțiune transversală schematică

NB:Unele țări includ substratul căii(= blanket layer) în suprastructura căii
Straturile situate între talpa traversei și platforma de pământ
Prin natura și grosimea(= thickness) fiecăruia dintre ele, straturile situate între
talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layers) joacă un rol important în
realizarea indicilor calitativi de funcționare ai căii cu privire la
- rigiditatea mediului aflat sub cadrul șine- traverse (track support stiffness),
- întreținerea geometriei căii (= track geometry) și
- colectarea și evacuarea apelor(= drainage).
Termenul general de „straturi situate între talpa traversei și platforma de
pământ ‟(= track bed layers) se referă
 atât la stratul de balast situat sub talpa traverselor(= ballast layer)
 cât și la straturile situate între prisma căii și platforma de pământ (=
sub-ballast layers).
Grosimile de proiect ale straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ (= track bed layers) depind de:
- caracteristicele intrinseci ale pământurilor din platforma de pământ (= subgrade
soils) (natură, capacitate portantă(= bearing capacity), comportarea la apă
sau la temperaturi scăzute(= reaction to water and frost),etc.);
- condițiile geologice și hidrogeologice ale amplasamentului(= site);
- condițiile climatice ale amplasamentului(= site);
- traficul (tonajul brut (= gross tonnage), sarcini pe osie(= axle loads), viteze);
- configurarea cadrului șine-traverse (= track configuration) (profilul șinei, tipul
traverselor, distanța dintre axele traverselor(= spacing of sleepers), etc.).

6 719
R
 La proiectarea substratului căii (= blanket layer) trebuie să fie luată în considerare
grosimea stratului de balast(= ballast layer).
Prisma căii (= ballast)
Prisma căii (= ballast) este considerată ca făcând parte din suprastructura căii. Din
acest motiv, referirile legate de stratul de balast situat sub traverse și de materialele din
prisma căii sunt făcute doar în măsura în care acestea afectează calitatea infrastructurii căii
(= infrastructure) și calitatea straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ(=
track bed)

6 01 719
R
 Substratul căii(= blanket layer)
Substratul căii(= blanket layer) este situat între platforma de pământ (= subgrade)
și prisma căii(= ballast). Substratul căii(= blanket layer) are un număr de funcțiuni:
 de a îmbunătăți capacitatea portantă (= bearing capacity) prin modificarea
rigidității(= stiffness) și prin realizarea unei mai bune distribuiri a încărcărilor
transmise;
 de a contribui la îmbunătățirea performanței dinamice(= dynamic performance);
 de a lucra ca filtru între stratul de formă (= subgrade) și prisma căii (ballast);
 de a proteja împotriva eroziunii(= erosion) și înghețului(= frost);
 ieșirea în lateral(= shedding) a apei de suprafață(= surface water).
Substratul căii(= blanket layer) poate fi alcătuit din unul sau mai multe straturi
(subbalast(= sub-ballast layer), strat de protecție la îngheț(= frost protection layer), strat
de filtrare(= filtering layer)). Substratul căii(= blanket layer) poate include straturile
granulare, straturile stabilizate cu ciment (= cement treated layers) sau straturile tratate
cu var(= lime treated layers), straturile bituminoase (= bituminous layers), geosinteticele
sau plăcile termoizolante(= frost isolation plates).
Terasamente (= earthworks)
Este un termen general care se aplică debleurilor(= cuttings), rambleurilor
(embankments) și secțiunilor transversale compuse(= composite cross sections).

Platforma de pământ(= subgrade) și fața superioară a

terasamentelor (= platform)
Platforma de pământ (= subgrade) este partea superioară a terasamentului (=
earthwork) pe care se află(este așezat) substratul căii(= blanket layer). La ramblee,
platforma de pământ (= subgrade) va fi realizată din pământ adus (= imported soil), în
timp ce, în deblee, platformei de pământ (= subgrade) va fi realizată din pământul
existent pe amplasament (= naturally occurring soil) sau dintr-un strat de pământ
adus(= imported soil).
Fața superioară a terasamentelor (=platform  fața superioară a platformei de
pământ = platforma de pământ) este fața superioară a platformei de pământ (= subgrade).

Stratul de formă tratat(= prepared subgrade layer) sau stratul de

formă(= form layer)
La partea superioară a platformei de pământ (= subgrade) se află stratul de
formă tratat(= prepared subgrade layer), care, în mod normal, are fața superioară
(  platforma de pământ ) cu înclinare transversală(= crossfall). Rolul stratului de formă
tratat(= prepared subgrade layer) este privit în mod diferit de către diferite administrații
de cale ferată(de exemplu, capacitate portantă(= bearing capacity), protecția
pământului în timpul execuției lucrărilor(= protection during the works) și pe întreaga
durată de serviciu a căii de rulare (= whole life of the track), protecția la îngheț(= frost
protection)).

Drenuri longitudinale(= longitudinal drains)

Drenurile longitudinale(= longitudinal drains) colectează și evacuează apa de
suprafață (= surface water), apa de infiltrație (= seepage water) și apa subterană (=
ground water). În general, se face distincție între:
 drenuri îngropate(= buried drains),
 șanțuri laterale(= side ditches).
7 719
R
 1.1.3 - Geosintetice (= geosynthetics)
Geosinteticele (= geosynthetics) sunt elemente structurale din materiale
sintetice folosite la realizarea terasamentelor(= earthworks) și a straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ (= track bed constructions). Se face distincție
între:
- Geotextile (a se vedea ERRI raport D 117/RP 24) (a se vedea
bibliografia - pagina 106)
Geotextilele sunt geosintetice(țesute sau nețesute(= non-woven)) care se pot
utiliza pentru: separare(= separation), filtrare(= filtering), drenare(= drainage), armare(=
reinforcement).

- Geomembrane(= gomembranes)
Geomembranele sunt geosintetice(straturi sintetice sau straturi bituminoase))
impermeabile la apă, care pot fi folosite pentru
 protecția platformelor de pământ sensibile(= sensitive subgrades)
împotriva pătrunderii apei de suprafață (= surface water)
 sau pentru protecția apei subterane (= ground water) împotriva poluării (=
pollution)

- Geogrile(= geogrids)
Geogrilele sunt geosintetice cu formă de plasă cu ochiuri fine sau plasă cu ochiuri
grosiere(= coarse mesh) care pot fi folosite pentru separare(= separation) și pentru
armare(= reinforcement).
- Geocompozite (= geocomposites)
Geocompositele sunt structuri compuse realizate din cel puțin două materiale
geosintetice.
1.1.4 - Întreținerea terasamentelor(= earthworks) și întreținerea
straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ
(= track bed) pe liniile existente

Întreținere generală(= general maintenance)

Termenul „întreținere generală"(= general maintenance) se referă la lucrările de
întreținere și de refacere în ansamblu.
Obiectivele întreținerii terasamentelor(= earthworks) și întreținerii straturilor
situate între talpa traversei și platforma de pământ ( = track bed layers) sunt:
 de a asigura rularea în siguranță a trenurilor și de a asigura un standard
corespunzător pentru confortul călătorilor(= passenger comfort),
 de a evita oboseala prematură a straturilor situate între talpa traversei
și platforma de pământ(= track bed components).
Reparația (= renewal)
Reparația (= renewal) este o lucrare în cadrul căreia unul sau mai multe dintre
straturile situate între talpa traversei și platforma de pământ (= track bed) sunt înlocuite.
Întreținere curentă(= routine maintenance = ℓ'entretien courant)
Termenul de întreținere curentă(day-to-day maintenance) se referă la lucrările
destinate să mențină sistemul în starea tehnică compatibilă cu cerințele de
funcționare (= service requirements).
8 719
R
 Lucrări de refacere(= remedial work)
Lucrările de refacere(= remedial work) cuprind:
- realizarea(= installing) sau repararea sistemului de colectare și
evacuare a apelor(= drainage system),
- realizarea substraturilor căii (= blanket layers) în funcție de condițiile
locale.
Consolidarea terasamentelor(= strengthening of earthworks)
Obiectivul principal al consolidărilor (= strengthening work) constă în a stabiliza
terasamentele (= earthworks) prin una dintre următoarele modalități:
- modificarea geometriei terasamentelor(= earthwork),
- îmbunătățirea caracteristicelor materialelor existente,
- realizarea altor structuri de susținere a taluzelor (= earth-retaining
structures),
- realizarea sistemului de colectare și evacuare a apelor(= provision of
drainage).

Îmbunătățirea straturilor situate între talpa traversei și platforma de

pământ (= track bed layers)
Termenul „îmbunătățire" (= improvement) se referă la lucrarea de creștere a
grosimii straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ (= track bed
layers) spre a corespunde condițiilor locale.

1.2 - Clasificarea geotehnică a pământurilor(=soils)

1.2.1 - Generalități
Cele mai frecvente metode descrise în continuare fac distincție între:
 pământuri minerale(= mineral soils) (punctul 1.2.2) care pot fi
subclasificate potrivit cu:
 dimensiunea particulelor (punctul 1.2.2.1 - pag.10 ),
 plasticitatea(= plasticity) (punctul 1.2.2.2 - pag.12),
 sensibilitatea la apă(= sensitivity to water) (punctul 1.2.2.3 -
pag.12),
 conținutul în minerale(= mineral content) (punctul 1.2.2.4 - pag.12);
 pământuri organice (= organic soils) (punctul 1.2.3 - pag.12),
 Amestec de pământ mineral și pământ organic (= mixed soils) (punctul
1.2.4 - pag.13).

9 719
R
 1.2.2 - Pământuri minerale(= mineral soils)
1.2.2.1 - Clasificarea pământurilor potrivit dimensiunilor
particulelor(= particle size)
Un pământ mineral poate fi identificat prin curba de distribuție pe dimensiuni a
particulelor lui (= its particle size distribution curve = PSD curve = curbă granulometrică) care
se obține prin teste de ciuruire (= sieving) și/sau prin teste de sedimentare (=
sedimentation). Figura 2 - pag.10 arată un exemplu de curbă de distribuție pe
dimensiuni a particulelor (PSD curve = particle size distribution curve = curbă
granulometrică).
ISSMFE-ul (ISSMGE = International Society of Soil Mechanics and Geotechnical
Engineering) susține utilizarea limitelor privitoare la dimensiuni care sunt date în
tabelul 3-pag.10. Unele administrații de cale ferată folosesc limite ale dimensiunilor
care sunt ușor diferite.

(trecere = 100  (masa particulelor mai mici decât dimensiunea notată în abscisă raportată
la masa totală și înmulțită cu 100))

Fig,2- Exemplu de curbă de distribuție pe dimensiuni a particulelor(= particle size

distribution curve = curbă granulometrică)
(scară logaritmică pe abscisă)

10 719
R
 Tabelul 3: Clasificarea pe baza dimensiunilor particulelor (= particle sizes) (potrivit cu
EN ISO 14688 -1 : 2002)
Fracțiuni la pământuri Subfracțiuni Simboluri Dimensiunile particulelor
(= soil fractions) (= particle sizes) mm
Pământ foarte Bolovani mari(= large boulder) LBo > 630
grosier(= very coarse soil) Bolovani(= boulder) Bo > 200 la 630
Piatră (= cobble) Co > 63 la 200
Pământ grosier Pietriș(= gravel) Gr > 2,0 la 63
(= coarse soil) Pietriș grosier(= coarse gravel) CGr > 20 la 63
Pietriș mediu(= medium gravel) MGr > 6,3 la 20
Pietriș fin(= fine gravel) FGr > 2,0 la 6,3
Nisip(= sand) Sa > 0,063 la 2,0
Nisip grosier(= coarse sand) CSa > 0,63 la 2,0
Nisip mediu(= medium sand) MSa > 0,2 la 0,63
Nisip fin(= fine sand) FSa > 0,063 la 0,2
Pământ fin Praf(= silt) Si > 0,002 la 0,063
(= fine soil) Praf grosier(= coarse silt) Csi > 0,02 la 0,063
Praf mediu(= medium silt) Msi > 0,0063 la 0,02
Praf fin(= fine silt) FSi > 0,002 la 0,0063
Argilă(= clay) Cl  0,002

Când este clasificat un pământ mineral potrivit cu dimensiunile particulelor lui

(= its particle size), atunci, pământul respectiv este descris prin intermediul fracțiunii
care domină comportarea lui (= fraction which dominates its behaviour), precedată, dacă
este cazul, de adjective de calificare a celorlalte clase reprezentate. Pământul
reprezentat în figura 2 va fi prin urmare descris ca fiind
„nisip ușor prăfos și pietroș " (= gravelly and slightly silty sand).

10 - 01 719
R
 Pe baza distribuției pe dimensiuni a particulelor se pot calcula următorii
coeficienți:
- coeficientul de uniformitate CU (definit la punctul 1.1.1.1 - a se vedea
pag.3),
- coeficientul de curbură CC(definit la punctul 1.1.1.1).
Pentru pământul arătat în figura 2 - pag.10, rezultă:
d 60 1, 2
CU    20
d10 0, 06
 d30   0,3
2 2

CC    1, 25
d 60  d10 1, 2  0, 06
Conceptul de coeficient de uniformitate este foarte important la evaluarea
calității pământurilor granulare (= granular soils), mai ales în privința:
- calitatea pământului de a fi potrivit pentru compactare (= suitability for
compaction),
- capacității portante (= bearing capacity) a straturilor situate între talpa
traversei și platforma de pământ (= track bed layers) din apropierea tălpii
traverselor.
Un pământ granular (= granular soil) este considerat a fi cu granulometrie
etalată(= cu o bună reprezentare a tuturor dimensiunilor = well graded) când:
Cu > 6
Trebuie notat că, pentru substratul căii (= blanket layer), anumite administrații de
cale ferată cer valori mai ridicate pentru coeficientul de uniformitate.
De asemenea, coeficientul de curbură Cc este relativ important, deși nu este
considerat de către toate administrațiile de căi ferate. Un pământ este considerat a fi
cu o bună reprezentare a tuturor dimensiunilor (= well-graded) când:

atât în cazul pietrișului nisipos (= sandy gravel) cât și pentru nisip.

11 719
R
 1.2.2.2 - Clasificarea pământurilor în funcție de plasticitate
Pentru o clasificare mai corectă a pământurilor coezive fine (= fine cohesive
soils), sunt în general folosite limitele Atterberg (testul este realizat pe fracțiunea de
pământ cu domeniul dimensiunilor cuprins între 0 și 0,4 mm). Limitele Atterberg
sunt: limita de curgere (= liquid limit) wL, limita de frământare (= plastic limit) wp.
Aceste limite sunt folosite împreună cu diagrama obținută din graficul indicelui
de plasticitate (= Casagrande plasticity chart) (figura 3 - pag.13), spre a se obține o
clasificare suplimentară a pământurilor.
Chiar o foarte mică proporție de material organic, stabilită prin cântărire(= by
weight), poate afecta clasificarea pământurilor fine potrivit graficului indicelui de
plasticitate (= plasticity chart).
1.2.2.3 - Clasificarea pământurilor în acord cu sensibilitatea la apă
Sensibilitatea la apă (= sensitivity to water) a argilei poate fi caracterizată prin
testul cu metilenă albastră (= methylene blue test) (valoarea albastră (= blue value MBF))
Similar, sensibilitatea pământului la apă se poate caracteriza prin conținutul de
argilă(MB) (= clay content (MB); MB = methylene blue).
Când MB < 0,1, (MB = methylene blue) pământul este considerat insensibil la
apă; când MB > 0,2, (MB = methylene blue) pământul este considerat sensibil la apă.
1.2.2.4 - Clasificarea pământurilor în acord cu conținutul mineral
Adesea, referirea la conținutul mineral este adăugată la denumirea pământului
(dimensiunile particulelor și plasticitatea). De exemplu:
 Nisip cuarțos(= quartz sand),
 Nisip de olivine(= olivine sand),
 marnă fină(= fine marl), potrivit conținutului de CaCO3.
1.2.3 - Pământuri organice(= organic soils)
Pământurile organice sunt în principal rezultatul descompunerii resturilor
vegetale(= vegetable remains) sau resturilor animale(= animal remains) (a se vedea
tabelul 4 - pag.13).
Grupele principale de pământuri organice sunt: stratul vegetal(= topsoil),
turbă(= peat), nămol organic(= organic mud) (prin urmare „gyttja‟, „dy„ și „sapropel‟).
(„sapropel‟ = mâl bogat în substanțe organice aflate în diferite stadii de descompunere,
format în ape sărace în oxigen (mări, lagune, lacuri), și care are efecte terapeutice)
(„dy‟ = sol argilos brun compus din resturi vegetale cu reziduri de alge)
(„Gyttja‟ = noroi de culoare neagră cu consistența unui gel, format prin putrezirea
parțială a turbei)
Asemenea pământurilor minerale, pământurile organice pot fi testate în mod
normal în privința umidității(= moisture content), limitei de curgere (= liquid limit),
indicelui de plasticitate(= plasticity index), rezistenței(= strength) și a compresibilității.
Stratul vegetal constă în principal din humus natural și humus artificial (=
artificial humus) amestecate în diverse proporții cu pământuri minerale(= mineral soils).
Turba(= peat) constă din resturi de materii vegetale (= vegetable matter) în diferite
stadii de descompunere și se formează in situ. Turba se clasifică potrivit cu gradul de
descompunere, etc., însă sistemul de clasificare nu este dat în prezenta fișă
deoarece turba este de interes redus pentru aplicațiile de cale ferată..

12 719
R
 Fig.3 - Graficul indicelui de plasticitate(= plasticity chart) pentru clasificarea
pământurilor cu granulaíe fină(= fine-grained soils) (după Casagrande)

Nămolurile organice (mud = nămol) sunt pământuri organice depozitate sub apă
prin sedimentare; aceste pământuri provin din descompunerea plantelor (= plant
matter) și animalelor (= animal matter) și microorganismelor. Adesea, pământurile
organice sunt amestecate cu nisip, argilă sau calcar(= limestone) și au o textură
spongioasă, elastică(= elastic, spongy texture).
1.2.4 - Amestec de pământ mineral și pământ organic
(= mineral and organic soils)
Amestecurile de pământuri minerale și pământuri organice (= mixed soils) pot fi
clasificate potrivit tabelului 4:
Tabelul 4: Clasificarea amestecurilor de pământuri minerale și organice (= mixtures of
mineral and organic soils) (potrivit EN ISO 14688-2: 2004)

Pământ Conținut organic

(  2 mm) % din masa uscată
(= dry mass)
cu conținut organic redus(=low- 2 la 6
organic)
cu conținut organic mediu 6 la 20
(= medium-organic)
cu conținut organic redus >20
(= high-organic)

13 719
R
 1.3 - Clasa platformei de pământ(= subgrade) în funcție de
capacitatea ei portantă(= bearing capacity)
Pentru a aprecia platforma de pământ(= subgrade), este necesar:
 să se determine calitatea fiecărui tip de pământ din platforma de
pământ(= subgrade) (a se vedea punctul 1.3.1);
 apoi să se determine capacitatea portantă(= bearing capacity) la nivelul
platformei de pământ(= subgrade) având în vedere (= whole subgrade):
- stratul de formă tratat(= prepared subgrade layer) și
- pământul situat sub stratul de formă(= subsoil) (a se vedea
punctul 1.3.2 - pag.16).
1.3.1 - Clasele de calitate pentru pământuri(= soil quality classes)
Calitatea pământurilor(= quality of a soil) depinde de următorii doi factori:
1. proprietățile geotehnice ale pământului(= soil); în acest scop, trebuie
folosită clasificarea geotehnică menționată la punctul 1.2 - pag.9;
2. condițiile locale hidrogeologice și condițiile locale hidrologice; aceste
condiții, în măsura în care ele afectează capacitatea portantă (= bearing
capacity) a pământului(= soil), pot fi considerate bune în cazul în care:
• stratul superior de pământ(= uppermost layer of soil) se situează
deasupra nivelului la care el(  stratul superior de pământ) poate fi
afectat în mod negativ de către nivelul cel mai ridicat al apei
subterane naturale(= highest natural ground water level) (acest nivel
trebuie evaluat presupunând condițiile meteorologice nefavorabile (=
unfavourable weather conditions) și lipsa sistemului de colectare și
evacuare a apelor subterane (= drainage)),
• în platforma de pământ (in the subgrade) nu există un curent de
apă(debit de apă) (= water flow) natural dăunător în sens transversal,
longitudinal sau vertical,
• apa de ploaie (= rainwater) este drenată corect din platforma de
pământ (= subgrade) și sistemul transversal de drenare (= transverse
drainage system) sau sistemul longitudinal de drenare (= longitudinal
drainage system) se află în stare corespunzătoare de funcționare (= in
proper working order).
Dacă oricare dintre aceste trei criterii nu este îndeplinit, condițiile
hidrogeologice și condițiile hidrologice trebuie considerate ca fiind deficitare(ca fiind
proaste) (= to be poor).
Pe baza informațiilor de mai înainte, este posibil, cu ajutorul tabelului 5 -
pag.15, să fie atribuită o clasă de calitate (= quality class) fiecărui pământ dat utilizănd
următoarele 4 clase(QS0,QS1, QS2 și QS3) de calitate pentru pământuri (= quality
classes for soils):

14 719
R
 QS0: Pământuri „improprii”(necorespunzătoare)(= „unsuitable‟ soils) care nu
formează un mediu corespunzător pentru platforma de pământ (=
suitable subgrade) și prin urmare necesită îmbunătățire(= improvement)
(înlocuirea pământului necorespunzător pe o anumită adâncime cu un
pământ de mai bună calitate(= better quality soil), stabilizarea(=
stabilisation) pământului necorespunzător cu lianți(= binding agents),
folosirea geotextilelor(= use of geotextiles), armare cu piloți(=reinforcement
with piles), etc.). Din acest motiv, aceste pământuri nu sunt avute în
vedere în prezenta fișă la dimensionarea straturilor situate între talpa
traversei și platforma de pământ(= track bed layers).
QS1: Pământuri „deficitare‟(proaste)(=„poor‟ soils) care sunt acceptabile în
starea lor naturală(= their natural condition) sub rezerva prevederii unui
sistem corespunzător de colectare și evacuare a apelor(= adequate
drainage) și care să fie menținut în bună stare(= maintained in good order).
Aceste pământuri pot fi luate în considerate după ameliorarea lor cu
ajutorul unui tratament corespunzător(de exemplu, stabilizarea cu lianți(=
binding agents)).

QS2: Pământuri „mediocre"(=„average‟ soils).

QS3: Pământuri „bune"(= „good‟ soils).
Punctul A.4 - pag. 72 conține un tabel care leagă clasele de calitate (= quality
classes) pentru pământurile menționate mai înainte cu clasificarea franceză a
terasamentelor(= french earthworks classification).

14 - 01 719
R
 Tabelul 5: Clase de calitate ale pământurilor (= soil quality classes)
Tipul de pământ(= soil type) Clasa de calitate
(geotechnical classification) a pământului
0.1 Pământuri foarte organice(= high-organic soils)
0.2 Pământuri moi(= soft soil) care conțin mai mult de 15% a) părți fine (=
fines), cu umiditate ridicată, improprii(= nepotrivite)(= unsuitable) în QS0
privința compactării(= unsuitable)
b)
0.3 Pământuri tixotropice(= thixotropic soils) (de exemplu, argile cu
sensibilitate ridicată(= quick clays)
0.4 Pământuri care conțin material solubil(= soluble material) (de exemplu,
sare sau gips(= salt or gypsum))
0.5 Pământ contaminat(= contaminated ground) (de exemplu, deșeuri
industriale(= industrial waste))
b)
0.6 Pământuri mediu-organice(= medium-organic soils)
0.7 Pământuri cu plasticitate ridicată(= high plasticity soils) cu peste 15 %
e)
părți fine(= fines), pământuri sensibile la umezire(= collapsible soils) sau
d)
pământuri contractile(= expansive soils)
1.1 Pământurile conțin mai mult decât 40 % părți fine (=of fines) (cu
a)
QS1
excepția pământurilor clasificate la 0.2 or 0.7)
1.2 Roci care sunt foarte sensibile la intemperii(= very susceptible to
weathering)
De exemplu: - calcare(= chalks) cu  d < 1,7 t/m3și friabilitate ridicată (=
high friabiity)
- marnă(= marl)
- șist alterat(= weathered shale)
1.3 Pământuri care conțin mai mult decât 15 la 40 % părți fine(= fines)
a)

(cu excepția pământurilor clasificate la 0.2 or 0.7) QS1 e)

1.4 Roci care sunt moderat sensibile la intemperii (= moderately susceptible
to weathering)
De exemplu: - calcare (= chalks) cu  d < 1 ,7 t/m3 și friabilitate
scăzută (= low friability)
- șist nealterat(= unweathered shale)
1.5 Rocă moale (= soft rock)(rocă de natură sedimentară)
De exemplu: Microdeval umed (MDE)(Microdeval wet (MDE)) > 40
și Los Angeles (LA) > 40
OS2 f
2.1 Pământuri care conțin între 5 și 15 părți fine(= fines) cu exceptia
a)
c)
pământurilor sensibile la umezire(= collapsible soils)
2.2 Pământuri uniforme(= uniform soils) care conțin mai puțin de 5% părți
a) d)
fine(= fines) (CU  6) cu exceptia pământurilor sensibile la umezire(= collapsible
2.3 Roci cu duritate moderată (= moderately hard rock)
De exemplu: Dacă 25 < MDE  40 and 30 < LA  40
(MDE = Microdeval wet) (LA = Los Angeles )
3.1 Pământuri cu granulometrie etalată(= pământuri cu o bună
reprezentare a tuturor dimensiunilor = well graded soils) conținând QS3
mai puțin de 5% părți fine(= fines)
3.2 Rocă dură(= hard rock)
De exemplu: Dacă MDE  25 and LA  30
15 719
R
a)
Aceste procentaje sunt calculate din analiza distribuției dimensiunilor pariculelor (= particle
size distribution analysis = curba granulometrică) realizată asupra materialului care trece(=
material passing) prin sita de 63 mm. Aceste procentaje îndicate în tabel au fost rotunjite în
minus (= rounded down) (practicile variază ușor de la o administrație de cale ferată la alta);
aceste procentaje pot fi crescute cu până la 5% dacă sunt luate un număr suficient
de reprezentativ de probe(= samples).
b)
Anumite administrații de cale ferată includ aceste pământuri în clasa de calitate(=
quality class) QS1.
c)
Tasare suplimentară(= collapse settlernent) peste 1 % pentru probe netulburate(=
undisturbed samples) sau pentru probe remaniate(= remoulded samples) cu densitatea
Proctor standard(= standard Proctor density) și o presiune normală(= normal pressure)
de 0,2 MPa
d)
Umflare liberă(= free swelling) mai mare decât 3 % pentru probe netulburate
(= undisturbed samples) sau pentru probe remaniate(= remoulded samples) cu
densitatea Proctor standard(= standard Proctor density).
Aceste pământuri pot intra în clasa de calitate(= quality class) QS2 dacă condițiile
e)

hidrogeologice și condițiile hidrologice sunt bune.

Aceste pământuri pot intra în clasa de calitate (= quality class) QS3 dacă condițiile
f)

hidrogeologice și condițiile hidrologice sunt bune.

15 - 01 719
R
 1.3.2 Clasele de capacitate portantă (= bearing capacity classes) pentru
platforma de pământ(= subgrade)
Capacitatea portantă(= bearing capacity classes) la nivelul platformei de pământ
(= subgrade) depinde de:
1. clasa de calitate a pământului(= quality class of the soil) care formează corpul
rambleului(= embankment ) sau terenul natural(= natural soil) de la fundul
săpăturii din cazul debleului(= cutting);
2. calitatea și grosimea stratului de formă tratat(= prepared subgrade) (când
acest strat de formă tratat există(= prepared subgrade)).
Pe baza parametrilor descriși mai înainte, trebuie să fie făcută distincție între
următoarele trei clase de capacitate portantă (= bearing capacity classes) la nivelul
platformei de pământ:
P1: platforme de pământ deficitare(proaste)(= poor subgrade),
P2: platforme de pământ medii(= average subgrade),
P3: platforme de pământ bune (= good subgrade).
Metodele de clasificare folosite variază de la administrație de cale ferată la
alta. Una dintre metode este dată în tabelul 6.
Tabelul 6: Determinarea capacității portante (= bearing capacity) la nivelul
platformei de pământ (= subgrade)
Fața inferioară a stratului de Clasa de
formă (= embankment or capacitate Cerințe ale stratului de formă
excavation surface) portantă tratat(prepared subgrade)
Clasa de a) (= bearing Grosimea
CBR
calitate a capacity) Clasa de b)
(minim) CBR minimă: „ef"
pământului considerată calitate (minim) (m) (a se
(= quality class la nivelul
of the soil) vedea fig.15
platformei de - pag. 37)
pământ(=
subgrade)
QS1 2c) - 3 P1 QS1 2c) - 3 -
P2 QS2 5 0,50
QS3 10 -17c) 0.35
P2
QS3 10 -17c) 0,50
P3
QS2 5 P2 QS2 5 -
P3 QS3 10 -17c) 0,35
QS3 10 -17c) P3 QS3 10 -17c) -
(ef = grosimea stratului de formă)
a)
CBR corespunde condițiilor „in situ‟ ale materialului (în timpul testului probele
trebuie saturate) (CBR = Californian bearing ratio = Indice californian de capacitate
portantă)
b)
CBR corespunde probei remaniate(= remoulded sample) compactate la condițiile de
proiectare(= design conditions) ale materialului(proba trebuie să fie saturată în
timpul testului). (CBR = Californian bearing ratio = Indice californian de capacitate portantă
c)
Valori propuse potrivit cu raportul ERRI D117/RP 28 (1983) .
16 719
R
 1.4 - Sensibilitatea la îngheț a pământurilor(= frost susceptibility of soils)
Potrivit gradului lor de sensibilitate la îngheț(= their degree of susceptibility to frost),
pământurile pot fi împărțite în trei clase:
 insensibile la îngheț(= not susceptible to frost);
 sensibile la îngheț(= susceptible to frost);
 foarte sensibile la îngheț(= very susceptible to frost).
Un pământ insensibil la îngheț(= not susceptible to frost) este cel care, datorită
înghețului și dezghețului lui(= as it freezes and thaws), nu cauzează perturbări
inacceptabile(= unacceptable disturbance) la geometria căii.
Un pământ sensibil la îngheț(= not sceptible to frost) sau foarte sensibil la
îngheț(= very susceptible to frost) este un pământ în cazul căruia lentilele de ghiață(=
lenses of ice) (formate în anumite condiții de existență a temperaturii și de existență a
apei(temperature and water availability) cauzează perturbări inacceptabile(= unacceptable
disturbance) la geometria căii.
În general, pentru fiecare compoziție granulometrică (= individual gradings)
sensibilitatea la îngheț(= frost susceptibility) a pământului poate fi dedusă pe baza
dimensiunilor particulelor lui(= its particle size) folosind tabela 7
Tabelul 7: Sensibilitatea la îngheț(= frost susceptibility) pentru
diferite tipuri de pământuri(= soils types)
Gradul de sensibilitate la îngheț Tipul de pământ(= soil type)
Insensibile la îngheț Nisip(= sand)
(= not susceptible to frost) Pietriș(= gravel)
Ușor sensibile la îngheț Nisip prăfos(= silty sand),
(= slightly susceptible to frost) Pietriș prăfos(= silty gravel)
Sensibile la îngheț Argilă(= clay),
(= susceptible to frost) Morenă argiloasă(= clayey moraine)
Foarte sensibile la îngheț Praf(= silt), praf argilos(= clayey silt),
(= very susceptible to frost)
Argilă prăfoasă(= silty clay),
Morenă prăfoasă(= silty moraine)
În practică, este esențial să se considere compoziția granulometrică(= overall
grading). Un pământ compus în principal din particule grosiere (= coarse particles) (care
nu sunt afectate de îngheț) va deveni sensibil la îngheț (= frost-susceptible) când
procentajul de argilă(= percentage of clay) sau praf(= silt) crește deasupra unui nivel
dat. Prin urmare, este esențial să se folosească conceptul procentului critic de
particule fine.
Criteriul Casagrande este bine cunoscut; acest criteriu dă procentajul critic de
particule cu diametrul d < 0,02 mm (tabelul 8) pentru pământuri având coeficienți de
uniformitate CU (= uniformity coefficients Cu) de 5 și 15 respectiv. Pentru alte valori CU
procemtajul critic poate fi găsit prin interpolare.
Table 8: Procentajul critic de particule fine(= fine particles) (d < 0,02 mm) în
pământ în ce privește sensibilitatea lui la îngheț(= its frost susceptibility).
Coeficientul de uniformitate Cu a Procentul critic, stabilit prin cântărire(= by weght),
pământului avut în vedere al particulelor cu diametrul d<0,02 mm
5 10
15 3
17 719
R
 Pentru un amplasament dat al căii de rulare(= given track), sensibilitatea la
îngheț(= frost susceptibility) de asemenea depinde de
- condițiile geologice(= geological conditions),
- natura particulelor de pământ constituente(= constituent soil particles)
(compoziția minerală și compoziția chimică, forma particulelor fine(= fine
particles)) și
- calitatea cerută pentru geometria căii.
Din aceste motive, anumite administrații de cale ferată au adoptat alte criterii
de sensibilitate la îngheț(= frost-susceptibility criteria). Printre acestea se numără:
- Beskow (a se vedea bibliografia - pag. 106),
- Schaible (a se vedea bibliografia - pag. 106).
Cu excepția cazului în care sunt adaptate în mod corespunzător, criteriile
elaborate pentru drumuri nu trebuie să fie utilizate(= should not be used).
Gradul de sensibilitate la îngheț(= degree of frost susceptibility) poate fi evaluat
prin capilaritatea(= capillarity) stratului de pământ (= soil layer). Dacă ridicarea prin
capilaritate a apei (= capillary rise of water) este > 0,7 m, atunci, stratul de pământ (=
soil layer) poate fi considerat sensibil la îngheț(= frost susceptible). În straturile situate
sub traverse(= track-bed layers) ridicarea prin capilaritate a apei (= capillary rise of water)
trebuie să fie  0,3 m
Gradul de sensibilitate la îngheț(= degree of frost susceptibility) poate de
asemenea să fie estimat cu ajutorul figurii 4. În acest scop, analiza distribuției
dimensiunilor pariculelor(= particle size distribution analysis = curba granulometrică ) trebuie
făcută pe acea fracțiune din probă (= that fraction of the test sample) care trece prin sita
de 2 mm (= a 2 mm sieve).
Criteriile de sensibilitate la îngheț ale pământurilor(= frost susceptibility criteria of
soils) nu sunt aplicabile pământurilor organice(= organic soils).

18 719
R
 (susceptible = sensibil)
(very susceptible = foarte sensibil)
(not susceptible = insensibil)
(trecere = 100  (raportul între masa particulelor mai mici decât dimensiunea notată în abscisă
și masa totală)
Fig.4 - Sensibilitatea la îngheț a pământurilor(= frost susceptibility of soils)
(estimare pe baza analizei granulometrice a fracțiunii care trece prin
sita de 2 mm (= sieve analysis of fraction passing 2 mm))

18 - 01 719
R
 2 - Terasamente(= earthworks) și straturi situate între talpa
traversei și platforma de pământ(= track bed layers) pentru
linii noi de cale ferată
2.1 - Studii geotehnice și studii hidrogeologice
2.1.1 - Generalități
O linie nouă poate fi proiectată corect sau poate fi construită în condiții
economice dacă sunt pe deplin înțelese
- atât natura pământurilor și a rocilor întâlnite în lungul traseului
- cât și problemele de hidrogeologie ale traseului,
Studiile geotehnice cuprind toate investigațiile de geotehnică din teren(= all field work)
și toate determinările geotehnice din laborator(= all laboratory work). Cerințele tehnice
trebuie de asemenea să fie compatibile cu constrângerile de mediu(= environmental
constraints) (lucrări miniere(= mining operations), conducte principale de apă(= water
mains), etc.).

2.1.2 - Studii preliminare(= preliminary studies)

Un studiu asupra documentelor disponibile(= available documents) (hărți
topografice, hărți geologice, date hidrogeologice, fotografii aeriene, înregistrări de
investigare a locurilor istorice din zonă, etc.) constituie primul stadiu al studiilor
geotehnice. Recunoașterea la fața locului(= site reconnaissance) trebuie de asemenea
să fie cuprinsă în acest stadiu.
Studiile preliminare(= preliminary studies)
 dau o apreciere generală a problemelor geotehnice probabile și
 furnizează un temei pentru definirea scopului investigațiilor
principale.
Interpretarea fotografică(examinarea stereoscopică a fotografiilor aeriene) pot
permite o analiză suplimentară și o mai completă apreciere a geologiei
amplasamentului..

2.1.3 - Studiul geotehnic principal

(= main ground investigation)

Studiul geotehnic principal(= main ground investigation) se bazează pe:

- metode geofizice(= geophysical methods) (tabelul 9 - pag.20);
- metode mecanice(= mechanical methods) (tabelul 10 - pag.21).
Atât realizarea cât și interpretarea testelor indicate în tabelul 9 - pag.20 și tabelul 10 -
pag.21 trebuie făcută de către experți sau de către companii cu experiență.

19 719
R
 Tabelul 9: Metode geofizice(= geophysical methods)
Metode Metode Parametrul Aplicare
generale specifice măsurat
Electrică Metoda Rezistivitatea Litologie. Detectarea defectelor(= faults),
rezistivității aparentă(= appa- cavităților(= cavities), straturilor acvifere
electrice rent resistivity) (= aquifers)
Tomografie Rezistivitatea Litologia în foraje. Detectarea defectelor
computeri- aparentă(= appa- (= faults), cavităților(= cavities), straturilor
zată rent esistivity) acvifere (= aquifers)
Electro- Metoda Unde Umpluturi antropice(= antropic fills).
georadar electromagne- Detectarea cavităților(= cavities) și a
magnetică
tice (= EM „water conductions‟ de la adâncimi mici.
waves) Definirea și controlul grosimilor straturilor
(= layer's thickness)
Metode magnetice(= Anomalia Localizarea umpluturilor antropice (=
magnetic) câmpului antropic fills). Investigarea structurilor
magnetic(= geologice
magnetic field)
a pământului
Metode Câmpul Investigarea structurilor geologice și
gravific rocii (= rock). Zone cu deosebiri mari în
microgravimetrice privința densității(= great density contrast).
(= gravity field)
Cavități(= cavities).
Refracție Viteza undelor Modulul dinamic(= dynamic modulus).
metode elastice (= Grosimile straturilor. Aptitudinea unui
elastic waves) pământ de a fi excavat(= rippability).
seismice
Reflexie Viteza undelor Investigarea structurilor geologice.
elastice (= Detecția cavităților(= cavities).
elastic waves)
Unde Viteza undelor Modulul dinamic(=dynamic modulus).
superficiale elastice Investigarea umpluturilor(= embankments)
(= surface (= elastic și controlul îmbunătățirii pământului(= soil
waves) waves) improvement control).

Undele se Viteza undelor Lithologia în foraj(= boring). Modulul

propagă la elastice (= dinamic(= dynamic modulus). Controlul
adâncime între
elastic waves) îmbunătățirii pământului(= soil
două foraje (=
improvement control).
Cross-hole)
Undele se Viteza undelor Litologia în foraj(= boring). Modulul
propagă de la elastice dinamic(= dynamic modulus).
suprafață în
adîncime (=
(= elastic Controlul îmbunătățirii pământului(= soil
Down-hole) waves) improvement control).

Tomografie Viteza undelor Lithologia în foraj(= boring). Modulul

(=tomography) unde elastice dinamic(= dynamic modulus). Detecția
(= elastic cavităților(= cavities).
waves) Controlul îmbunătățirii pământului(= soil
improvement control)

20 719
R
 Tabelul 10: Metode mecanice
Metode Metode specifice Parametrul măsurat Aplicare
generale
Prin foraje Puț deschis Litologie (= surface lithology).
(= borehole) (= trial pit) Probe de pământ(= soil
samples)
Foraje Parametrii de forare Litologie(= lithology). Probe
(= borings) (= boring parameters) de pământ(= soil samples).
Execuția testelor "in situ"
Penetro- Static Rezistența (= resistance) Grosimile straturilor
metrie Dinamic Măsurători de compactare(=
(=penetro- compaction) și de capacitate
meter) portantă (= bearing capacity)
pentru pământuri moi(= soft
soil)
a) b)
Presio- PBP , SBP Proprietățile mecanice Pământuri(= soils) și roci(=
metru ale pământului rocks)
(= pressure- Dilatometru plat Pământuri(= soils)
meter) (flat dilatometer)
Încercare cu Static Proprietățile mecanice Pământuri(= soils)
placa (= plate Dinamic ale pământului Pământuri(= soils)
loading test) (= mechanical properties
of soil)
Teste de Testul „Lefranc ‟ Permeabilitate Pământuri(= soils)
permeabi- (= Lefranc) (= permeability)
litate Testul „Lugeon‟ roci(= rocks)
(= permeabi- (= Lugeon)
lity tests)
Altele Testul cu aparatul Rezistența la forfecare Pământuri moi(= soft soils)
cu palete(= vane test ) (= shear strength)
Teste de Indici și teste Pământuri(= soils) și roci(=
laborator chimice(= chemical rocks)
(= laboratory test)
tests) Test de Coeficient de Pământuri(= soils)
permeabilitate permeabilitate
(= permeability test) (= coefficient of
permeability)
Test mecanic (= Deformabilitate(= Pământuri(= soils) și roci
mechanical test) deformability) și (= rocks)
rezistența la forfecare(=
shears trength)
a)
Presiometru care nu forează(= preboring pressuremeter)
b)
Presiometru care și forează(= self boring pressuremeter)
NB: Cerințele pentru realizarea celor mai multe dintre testele „in situ‟ care sunt
indicate în tabel sunt date în
EN ISO 22476-1 la EN ISO 22476-6, EN ISO 22476-8, EN ISO 22476-9,
EN ISO 22476-12 și EN ISO 22476-13.
Cerințele pentru realizarea celor mai multe dintre testele de laborator
pentru pământuri de tipul testelor indicate în tabel pot fi găsite în
CEN ISO/TS 17892-5 (deformabilitate(= deformability)). CEN ISO/TS
17892-7 la CEN ISO/TS 17892-10 (rezistența la forfecare(= shear
strength)).

21 719
R
 2.1.4 - Investigații suplimentare de teren
(= supplementary ground investigation)
După interpretarea studiului geotehnic principal(= main ground investigation),
apare nevoia
 de a realiza în plus cercetarea detaliată a pământului(= further
detailed ground investigation) în zonele cu probleme(rambleuri înalte(=
large embankments) și debleuri adânci(= large cuttings), zone cu
condiții limită de teren(= marginal ground conditions) sau zone cu
condiții de teren deficitare(proaste)(= poor ground conditions), zone în
care hidrogeologia constituie o problemă, etc.) și
 de a clarifica proiectarea fundațiilor la structurile importante(= major
structures; structures = poduri(= bridges) și alte structuri).

Aceste nevoi presupun:

- foraje (= boreholes) suplimentare;
- prelevarea de probe tulburate(= disturbed sampling) și prelevarea de probe
netulburate (= undisturbed sampling) pentru testele de laborator;
- realizarea de teste „in situ‟;
- alte studii hidrogeologice pe parcursul a cel puțin un ciclu meteorologic
anual(= annual weather cycle).
Unde este necesar, versanții trebuie să fie instrumentați spre a monitoriza
orice mișcare de teren de mică adâncime(= shallow seated ground movement) sau orice
mișcare de teren de adâncime(= deep seated ground movement).

2.1.5 - Supravegherea investigațiilor

Pe durata investigațiilor, programul lor trebuie adaptat la
- pământurile de pe amplasament(= observed soil condition) și
- apa subterană(= ground water condition).
Este, prin urmare, esențial ca investigațiile să fie supravegheate de către un
specialist geotehnitician experimentat.

2.1.6 - Raportul geologic și geotehnic

Rezultatele tuturor investigațiilor trebuie să fie prezentate sub forma raportului
geotehnic (= geotechnical report). Acest raport trebuie să conțină o descriere a
amplasamentului(= site) și a geologiei, fișele forajelor (= borehole logs), profile
geologice (= geological sections), etc.
Rezultatele trebuie să fie interpretate pentru fiecare structură prevăzută (=
structure planned).
Toate calculele necesare(stabilitatea taluzurilor(= slope stability), tasare (=
settlement), coborârea nivelului apelor subterane(= dewatering)) sunt date în acest
raport, care
- trebuie să formuleze recomandări precise pentru proiectarea
terasamentelor, proiectarea straturilor situate între talpa traversei și
platformei de pământ(= subgrade) și fundațiilor lucrărilor de artă(structurilor
inginerești)(= engineering structures) și
22 719
R
 - trebuie să indice dacă sunt necesare(= may be required) tehnici speciale
(= special construction techniques) (pământ armat(= reinforced earth),
vibroflotație(= vibro-flotation), compactare dunamică intensivă, etc.).
Profilul geotehnic longitudinal(= longitudinal geotechnical section) poate, de
asemenea, să cuprindă informații asupra fiecărui debleu (= cutting) și informații
asupra fiecărui rambleu(= embankment):
 înălțimea terasamentului( = earthwork);
 descrierea geotehnică a fiecărui strat;
 metode de execuție;
 calitatea unui pământ de a fi potrivit (= suitability of soils) pentru refolosire
(la: rambleuri(= embankments); strat de formă tratat(= prepared subgrade);
etc.);
 hydrogeologie:
- nivelul piezometric maxim și nivelul piezometric minim
(= maximum and minimum piezometri levels),
- cerințe legate colectarea și evacuarea apelor(= drainage
requirements) (în timpul execuției lucrărilor și de după terminarea
lucrărilor);

22 -01 719
R
  taluzuri(= slopes):
- înclinări recomandate ale taluzurilor(= recommended slopes)
(incluzând necesitatea bermelor(= benching),
- cerințe speciale pentru asigurarea stabilității(drenuri la piciorul
taluzului(= toe drains), straturi filtrante(= filter layers), drenuri
contrafort(= counterfort drains), etc.);

 măsuri pentru a facilita tasările din procesul de consolidare(=

consolidation settlement) a rambleurilor situate pe pământuri compresibile
(= compressible soils);
 proiectarea rambleului(= embankment design) (adică, construcție
omogenă(= homogeneous construction), strat pentru colectarea și
evacuarea apelor(= drainage layer) situat la baza rambleului, o acoperire
impermeabilă(= impermeable covering), alcătuire compozită(= composite
construction), etc.);
 cerințe pentru stratul de formă tratat(= prepared subgrade) la rambleuri(=
on embankments) și la debleuri(= in cuttings);
 clasele de calitate ale pământurilor asumate (= assumed soil quality
classes), capacitatea portantă (= bearing capacity) la nivelul platformei de
pământ(= subgrade) și alcătuirea necesară a straturilor situate între talpa
traversei și platforma de pământ(= required track bed construction).

2.2 - Calitatea unui pământ de a fi potrivit pentru utilizare(=suitability

of a soil) la lucrările de terasamente(= substructure works)
2.2.1 - Corpul rambleului(= body of the embankment)
În general, calitatea unui pământ de a fi potrivit pentru utlizare (= suitability of a
soil) în corpul rambleului(= body of the embankment) se poate determina după cum
urmează(a se vedea tabelul 5 - pag.15):
 pământuri(= soils) care nu se pot utiliza decât dacă se efectuează un
studiu special (luând în considerare comportamentul pe termen lung al
rambleului supus condițiilor hidrologice, hidrogeologice și climatice); se
includ pământurile 0.1  0.7,
 pământuri(= soils) care se pot utiliza în anumite condiții(umiditate(=
moisture content), condiții climatice(= climatic conditions), condiții de
compactare(= compaction conditions), înălțime de rambleu(= embankment),
strat de pământ din corpul rambleului de calitate inferioară(= low quality)
protejat de un strat pământ de calitate superioară(= higher quality),
construcție de tip sandwich); se includ solurile 1.1  1.5, 2.1 și 2.2;
 pământuri(= soils) care se pot folosi oricând: 2.3, 3.1 și 3.2.
Dimensiunea limită a particulelor (= upper limit of particle size) oricărui material
pentru umplutură(= fill) este determinată de nevoia ca particula să poată fi împrăștiată
și compactată efectiv, și, prin urmare, această limită este în legătură cu grosimea
stratului (= depth of the layer). În mod normal, particulele nu trebuie să fie mai mari
decât 600 mm în diametru; se recomandă ca dimensiunea maximă a particulei să
fie mai mică decât jumătate din grosimea(= thickness) stratului.
23 719
R
 Dimensiunea maximă a particulelor (= maximum particle size) unei material
pentru umplutură(= fill) folosit la umpluturile din spatele structurilor(= backfill structures)
trebuie să fie mai mică de100 mm. În acest caz, la execuție, materialul pentru
umplutură(= fill) trebuie așternut în straturi cu grosime mică (= thin layers) iar la
compactarea acestor straturi trebuie să fie utilizat un compactor mic (= small
compactor), astfel încât structura să nu fie perturbată. Materialul folosit pentru
umplutura(= fill) din vecinătatea pasajelor superioare(= overbridges) nu trebuie să fie
sensibil la tasare(= settlement) (de exemplu, un pământ din clasa de calitate QS3).
Primul strat de la baza rambleurilor(= lowest layer of embankments) așezat pe
pământul umed(= damp ground) trebuie să fie ales din clasa de calitate(= quality class)
QS3 (material corespunzător pentru colectarea și evacuarea apelor(= drainage
material)). Calitățile privitoare la colectarea și evacuarea apelor(= drainage qualities) pot
fi îmbunătățite prin utilizarea geotextilelor.

2.2.2 - Strat de formă tratat(= prepared subgrade)

(la rambleuri(= embankments) și la debleur (= cuttings))
Categoriile de pământuri de la punctul 2.2.1, cu excepția pământurilor
- 0.1  0.7,
- 1.1 (în cazul în care pământul are plasticitate medie(= medium
plasticity)) și
-1.2,
sunt, de asemenea, utilizabile în stratul de formă tratat(= prepared subgrade). Cu toate
acestea, dimensiunea celei mai mari particule trebuie să fie egală cu valoarea cea mai mică
rezultată din comparația între jumătatea grosimii stratului(= layer thickness) de formă și 200
mm (maximum 100 mm în imediata apropiere a structurilor).

23 -01 719
R
 2.3 - Proiectarea și execuția terasamentelor (earthworks)
2.3.1 - Generalități
La diferite administrații de cale ferată(= railways), reglementările referitoare la
proiectarea și execuția terasamentelor(= earthworks) sunt în mare măsură bazate pe
tehnicile dezvoltate în cazul lucrărilor de la autostrazi (= highway works). O bibliografie
care acoperă atât domeniul drumurilor(= roads) cât și domeniul căilor ferate(= railways)
este dată la bibliografie și, prin urmare, aici, este doar necesar să fie făcute câteva
comentarii generale.
Sarcinile de proiectare(= tasks of design) și sarcinile de execuție(= tasks of
construction) a terasamentelor(= earthworks) trebuie să fie controlate cu deosebită
atenție(= very closely). Funcționarea dinamică corectă(= correct dynamic functioning) a
sistemului „vehicul/suprastructura căii/infrastructura căii"(= vehicle/track/earthwork), în
special minimizarea forțelor care se dezvoltă la contactul șină/roată(= rail/wheel
contact), depinde în mare măsură de realizarea corectă, de la început, a lucrărilor de
terasamente(= earthwork).
Toate terasamentele (= earthworks), inclusiv structurile de amenajare a
teritoriului(= landscaping structures) și structurile de protecție la zgomot (= noise-
protection structures), trebuie să fie supuse verificărilor geotehnice.
Pentru a satisface cerințele de mediu(= environmental requirements),
terasamentele(= earthworks) trebuie să respecte următoarele condiții:
 materialele utilizate, în special în apropiere de suprafața construcției, nu
trebuie să dăuneze vegetației locale(= local vegetation);
 trebuie să fie examinat efectul asupra condițiilor hidrogeologice;
 trebuie protejate pe cât posibil siturile arheologice(= archaeological sites).
2.3.2 - Analiza stabilității terasamentelor (= earthworks)
2.3.2.1 - Metode de analiză
Stabilitate(= stability): rezistența opusă cedării taluzului(= slope failure), atât pe
termen scurt(= short term) cât și pe termen lung(=long term), trebuie să fie
justificată prin calcule; calculele trebuie să se bazeze pe proprietățile
geotehnice și proprietățile hidrogeologice ale terenului(= ground)
Tasare(= settlement): previziunile privitoare la tasări(= settlement predictions).
trebuie să arate
- nu numai cât de repede trebuie să fie executată lucrarea(ritmul
de execuție al lucrării) ci,
- de asemenea, trebuie să se justifice faptul că orice tasări(= any
settlements), care se vor produce după darea liniei în exploatare
(= line is opened), pot fi rectificate prin lucrări de întreținere
curentă(= routine maintenance = ℓ'entretien courant = întreținere
curentă);
dacă nu este așa, trebuie să fie considerată una dintre alternativele date la punctul
2.3.2.3.

24 719
R
 2.3.2.2· Unghiurile taluzelor(slope angles)
Rambleuri(= embankments): pentru pământurile care sunt acceptabile
potrivit punctului 2.2.1 - pag.23, o înclinare a taluzurilor(= slope) de 1:1,5 sau de 1:2
este, în mod normal, adoptată(unele administrații de cale ferată(= railways) adoptă
înclinările de 1:1 sau 1:1,25). De asemenea, în cazul materialului de umplutură
grosier(= coarse backfill) („coarse backfill‟ are în alcătuire bolovani(= boulders), pietre(=
cobbles) și pietriș grosier(= coarse gravel)) pot fi necesare berme(= berms), ziduri de
susținere la partea inferioară a taluzului(= toe walls), etc..

Debleuri(= cuttings): Unghiurile taluzurilor(= slope angles) variază în funcție

de tipul pământului(= ground), de exemplu:
 pentru rocă intactă insensibilă la intemperii(= not susceptible to
weathering) și fără înclinare defavorabilă a bazei stratului(=
unfavourable dip) sau fără clivaj defavorabil(= unfavourable
cleavage): un unghi al taluzului (= slope) între 45° și 90° dar cu o
lucrare de retenție la piciorul taluzului(= stone trap at the base) și
berme (= benches) având lățimea de circa 1/3 din înălțimea de
taluz dintre berme (= having a width of about 1/3 of the height of each
step produced);
 Pentru pământuri necoezive(= granular soils): înclinarea taluzului
(= slope) de 1:1,5;
 Pentru pământuri coezive(= cohesive soils):
- de obicei înclinările taluzelor(= slopes) se situează în
domeniul 1:1,5 la 1:2 în funcție de înălțimea debleului,
sau
- unghiul făcut de taluz cu orizontala poate fi chiar mai mic
și, dacă este necesar, sunt prevăzute una sau mai multe
berme(= benches).

24 - 01 719
R
 2.3.2.3 - Tehnici pentru protecția și stabilizarea (= protection and
stabilisation) pământurilor sensibile (= sensitive soils) și tehnici
de utilizat în cazul în care condițiile hidrogeologice (=
hydrogeological conditions) sunt nefavorabile

Rambleuri(= embankments):
 Înlocuirea pământului sensibil(= sensitive soil) (această metodă, care
este metoda cea mai de nădejde, trebuie să fie folosită când grosimea
stratului de pământ(= depth of the soil) care trebuie înlocuit nu este mare
(= is not excessive)).
 Încărcarea prealabilă(= pre-loading) pentru consolidarea pământului(=
consolidation of the soil) situat sub rambleu(= embankment) sau
supraîncărcarea temporară(provizorie)(= temporary surcharge) a
rambleului(= embankment).
 Amplasarea de drenuri verticale(= vertical drains) sau amplasarea
piloților(= piles).
În cazul în care un pământ sensibil la umezire(= soil susceptible to water) sau un
pământ sensibil la îngheț(= soil susceptible to frost) este utilizat spre a forma corpul
unui rambleu(= body of an embankment), pământul respectiv trebuie protejat printr-o
acoperire(= covering) realizată din pământ de calitate mai bună (= better quality soil).
In zonele sensibile la inundații (= flooding), rambleul (= embankment) trebuie
protejat pe ambele lui părți cu
- un strat de anrocamente(= rockfill) sau
- dacă este necesar un strat din piatră (= stones) cu un strat intermediar
granular(= stones with an intermediate granular layer if required).
Debleuri(cuttings):
În terenul care este sensibil la îngheț(= ground which is sensitive to frost) sau în
terenul care este sensibil la apă(= ground which is sensitive to water), suprafețele
taluzurilor debleului(= cutting slopes) trebuie să fie protejate prin intermediul unui strat
din material granular grosier(= coarse granular layer). Apa poate fi eliminată prin
metode corespunzătoare(= appropriate methods) (drenuri situate la piciorul taluzului
(drenuri de picior)(= toe drains), drenuri contrafort(= counterfort drains), șanțuri (=
ditches), straturi filtrante(= filter layers), etc.). Alte metode pot să fie, de asemenea,
folosite (acoperirea suprafeței taluzurilor(= surfacing of embankment), țintuire(= nailing),
ziduri de sprijin în consolă(cantilevered retaining walls) sau ziduri de sprijin ancorate
(anchored retaining walls), etc.).
În cazul pământurilor coezive(= cohesive soils) în zonele climatice reci(= cold
climate areas) trebuie să fie avută în vedere protecția la îngheț (= frost protection) a
suprafețelor taluzurilor debleurilor(= cutting slopes).

25 719
R
 2.3.3 - Execuția rambleurilor(= embankments) și execuția stratului de
formă tratat (= prepared subgrades)
Calitatea unei lucrări de terasamente (= earthwork) depinde foarte mult de
compactare(= compaction). Compactarea trebuie să atingă un modul de deformație
minimum(= minimum deformation modulus) cu o distribuție omogenă(= homogeneous
distribution).
Metoda de realizare a compactării(= compaction method) este concepută:
 fie cu ajutorul încercărilor de compactare(= compaction trials),
 fie cu ajutorul recomandărilor stabilite în acest scop: de exemplu,
documentul ADIF(ADIF, Spania = Administrador de Infraestructuras
Ferroviarias = Administratorul Infrastructurii Căilor Ferate, Spania)
(menționat la bibliografie - pag.106) prevede pentru fiecare tip de
pământ, pentru fiecare tip de mijloc de compactare (= compactor)
și pentru orice umiditate(= moisture content):
- grosimile straturilor individuale care trebuie prevăzute și
- lucrul mecanic de compactare necesar (= compactive effort
required); de asemenea, pot fi recomandate dispoziții
speciale (de udare(= watering), de colectare și evacuare a
apelor(= drainage)).
De obicei, gradul de compactare(= degree of compaction) este legat de un test
de control(= reference test): ca test de control se poate folosi
- încercarea de compactare Proctor normal(= Standard Proctor) sau
- încercarea de compactare Proctor modificat(= Modified Proctor).
Pentru linii de viteză ridicată(= high speed lines) și pentru rambleuri înalte(= high
embankments), încercarea de compactare Proctor modificat(= Modified Proctor) devine
tot mai frecventă.
Modulul de deformație(= deformation modulus) se poate măsura cu ajutorul
 plăcii de încercare cu aplicarea statică a presiunii (= plate load
bearing test) sau
 a dispozitivelor dinamice (= dynamic devices) (Portancemeter(=
dispozitiv pentru măsurarea continuă a rigidității mediului pe care se
deplasează), încercarea cu placa cu aplicarea dinamică a presiunii
(= dynamic plate load testing)).
Atunci când este utilizat testul cu placa cu aplicarea statică a presiunii(= plate load
bearing test), intervalul de încărcare(= load interval) pentru calculul lui Ev poate fi de
0,3  0,7 din presiunea maximă de testare(= maximum test load). Presiunea maximă de
testare(= maximum test load) depinde de diametrul plăcii(se poate folosi presiunea de
0,5 MN/m2 pentru placa cu diametrul de 300 mm și presiunea de 0,25 MN/m2 pentru
placa cu diametrul de 600 mm)

25 - 01 719
R
Gradul de compactare(= degree of compaction) și modulul de deformație minim(=
minimum deformation modulus), care sunt specificate pentru fiecare strat, în general,
sunt după cum urmează:
În umplutura de rambleu(= embankment fill):
d  95 % din densitatea în stare uscată maximă (= maximum dry density)
determinată pornind de la testul de compactare de control(=
reference compaction test) (încercarea de compactare Proctor
normal(= Standard Proctor) sau încercarea de compactare Proctor
modificat(= Modified Proctor) în funcție de tipul liniei, de înălțimea de
rambleului și țară)
Ev2  45 MN / m 2 pentru pământuri fine(= fine soils) sau
 60 MN / m 2 pentru pământuri nisipoase(= sandy soils) și pentru
pământuri pietroase (= gravelly soils)
Ev2/Ev1  2,2 pentru Ev1 mai mic decât valoarea minimă prescrisă pentru Ev2
Stratul de formă tratat (= prepared subgrade):
d  100 % din densitatea în stare uscată maximă (= maximum dry density)
determinată prin încercarea de compactare Proctor normal(=
Standard Proctor)
sau
 95 % din densitatea în stare uscată maximă (= maximum dry density)
determinată prin încercarea de compactare Proctor modificat(=
Modified Proctor)

Ev2  80 MN / m2
Ev2/Ev1  2,2 pentru Ev1 mai mic decât valoarea minimă prescrisă pentru Ev2
Unele țări folosesc valori mai puțin restrictive în cazul liniilor
convenționale
2.3.4 - Lucrări de terasamente (= earthworks) în cazul pământurilor
foarte compresibile(= highly compressible soils) și în cazul
pământurilor contractile (= expansive soils)
2.3.4.1 - Pământuri foarte compresibile(= compressible soils)
Pământuri foarte compresibile(= compressible soils) sunt în cea mai mare
parte reprezentate de turbă și pământul mlăștinos(= peat and moorland), însă, de
asemenea, pământurile foarte compresibile cuprind argilele moi(= soft clays).
Depinzând în cea mai mare măsură de proprietățile și grosimea stratului de pământ
compresibil(= compressible soil), caracteristicele terasamentelor(= earthworks) și
creșterile ulterioare admisibile de tasări(= allowable diferential postconstruction
settlements), tratamentul terenului (= foundation treatment) poate consta în:

26 719
R
 Înlocuirea parțială sau înlocuirea completă a pământului. Această
metodă poate fi utilă în cazul grosimilor mici și medii ale pământului
care trebuie înlocuit. Apa subterană apropiată de suprafața terenului. (=
a shallow ground water level) poate face dificilă aplicarea acestei metode.
 coloane din agregate(= stone columns) și piloţi de nisip compactat(=
sand compaction piles): Cele mai cunoscute metode de execuție(= the
most known installation method) sunt
- metoda prin vibrare cu înlocuirea pământului existent(= vibro
replacement method) și
- metoda prin vibrare(= vibro compaction method).
Pentru a avea eficacitate în privința redistribuirii încărcării la coloane(=
in load redistribution to the columns) și pentru a se evita riscurile(=
installation risk) pământul trebuie să aibă o rezistență la forfecare
nedrenată(= undrained shear strength) Cu > 15  25 kN/m2. Prin urmare,
nu se recomandă o execuție a acestor coloane(= installation) într-un
pământ foarte moale (= very soft soil). În cazul unui pământ foarte moale
(= very soft soil) se pot utiliza coloane îmbrăcate în geotextil (GEC)(GEC =
geotextile-encased columns)
 coloane din agregate cimentate(= grouted stone columns), premixed
columns și coloane din beton (= concrete columns). Într-un pământ
foarte slab (= very soft soil) sau într-un pământ cu straturi organice(=
organic layers), în umplutura de piatră sau pietriș a coloanelor din
agregate compactate, prin injectarea liantului, se pot realiza coloane din
agregate cimentate(= grouted stone columns). Ca o alternativă, la
execuția coloanelor pot fi folosite mareriale amestecate în prealabil(=
premixed materials). Pentru a avea o distribuție corespunzătoare a
încărcării(= proper load distribution) între coloane, poate fi necesar un
strat de acoperire(= cap layer) armat(de exemplu, cu geogrile) deasupra
coloanelor.
 Coloane din var-nisip(= lime columns) și coloane din var-nisip-
ciment(= lime cement columns) (amestec a pământului în adâncime(=
deep soil mixing)): Coloanele din var-nisip(= lime columns) și coloanele din
var-nisip-ciment(= lime cement columns) sunt executate folosind tehnica
de amestec a pământului în adâncime(= deep soil mixing technique), în
care liantul, precum este
- varul(= lime),
- cimentul,
- amestec din var și ciment
este amestecat cu pământul folosind dispozitive de amestecare
(= mixing tools) (EN 14679: 2005/AC (a se vedea bibliografia - pag.106)).

26 01 719
R
  Compactarea dinamică(= dynamic compaction): Această tehnică este
folositoare pentru creșterea densității pământului până la adâncimi
semnificative. Această metodă este potrivită în cazul liniilor noi spre a
compacta pământurile foarte afânate(= very loose soils) sau depozitele
de deșeuri(= landfills). Mase (= weights) variind între 15 și 40 t sunt
lăsate să cadă în mod repetat de la o înălțime mai mare de10 m.
 Metoda „excavare-amestecare-injectare‟(FMI = cut-mix-injection
method = Fräs-Misch-Injektionsverfahren): Este metoda germană, prin care,
pe durata procesului, pământul moale (= soft soil) poate fi
 excavat(= cut)
 amestecat(= mixes) și
 injectat cu pasta de ciment(= cement slurry).
 Materiale ușoare de umplutură(= lightweight fill materials): În cazul în
care, este necesar ca umplutura unei linii noi să se realizeaze pe turbă
(= with a peat subgrade) sau este necesar ca umplutura unei linii existente
care se reface să se situeze pe turbă(= with a peat subgrade), este
important să fie limitate încărcările suplimentare(= additional loads). Acest
lucru poate fi obținut prin utilizarea materialului ușor(= lightweight
material) (argilă expandată(= expanded clay), polistiren expandat(=
expanded polystyrene)) care
- este mărginit la partea superioară(= confined) de un geotextil și
- este protejat prin intermediul unui strat de pietriș situat sub stratul de
balast(= ballast layer) (se referă, de exemplu, la punctul C.4.6-pag.81).
 Armarea terenului de fundare(= foundation reinforcement) cu piloți(= piles)
sau prin metoda jet grouting(= jet- grouting) (EN 12716: 2001, (a se
vedea bibliografia - pag.106)).
 Tratamentul prin preîncărcare(= preload treatment). Pot fi utilizate
drenurile verticale(= vertical drains).
 Tratarea terenului de fundare(= foundation treatment) prin injecții(=
grouting) (EN 12715: 2000 (a se vedea bibliografia - pag.106)).
Adesea este necesar să se execute un corp de pământ armat cu geogrile(=
geogrid-reinforced soil body) între
- straturile situate între talpa traversei și platforma de pământ(= track bed
layers) și
- un sistem de fundare asemenea celui pe piloți(= pile like foundation system)
spre a se obține
 bună distribuție a încărcării(= good load distribution)
 transmiterea încărcării între piloți(= load transmission into the piles) și
 reducerea deformațiilor orizontale(= horizontal deformation
2.3.4.2 - Pământuri contractile(= volumetric unstable soils)
În climatele aride(= arid climates), unde se poate considera că pot fi identificate
perioade semnificative de secetă(= drought) urmate de perioade umede(= humid
periods), posibila existență a pământurilor expansive(contractile)(= swelling soils)
dedesubtul straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ(= track bed
layers), trebuie să

27 719
R
fie analizate procesele de umflare(= swelling) și de contracție(= shrinkage), împreună
cu
- adâncimea stratului activ(= active layer) (zona supusă schimbărilor
sezoniere în privința umidității(= water content)) și
- potențialul de umflare a pământului expansiv(= expansive soil).
Materialele care arată un grad înalt de plasticitate(= high degree of plasticity)
(wL > 50 sau Ip > 18)
și valori reduse ale densității în stare uscată(= dry density)
3
(mai mici decât 1,5  1,6 t/m )
trebuie să fie considerate ca fiind potențial pământuri expansive, și, proiectarea
trebuie să cuprindă rezultatele testelor de cuantificare a acestei proprietăți. Aceste
teste pot să cuprindă
- măsurarea presiunii de umflare(= swelling pressure)
- umflarea liberă(= free swelling) sau, dacă este posibil,
- relația între umflare(= swelling) și presiunea litologică (= pressure confining)
pe probe netulburate(= undisturbed samples).
De asemenea, testele pot fi efectuate pe probe remaniate(= remoulded samples)
pregătite să aibe condițiile naturale privind umiditatea(= moisture content) și greutatea
volumică a pământului în stare uscată(= dry specific weight), acționate de eforturi unitare
verticale(= vertical stresses) echivalente cu eforturile unitare permanente(= permanent
stresses) așteptate să se dezvolte sub cale pe pământului supus analizei(= at the
location of the soil subject to analysis).
Comportarea acestor pământuri poate să fie mult afectată de către variațiile
posibile ale umidității lor. La saturație(= saturation), aceste pământuri pot să piardă în
mod dramatic capacitatea lor portantă(= their bearing capacity). Pe de altă parte,
comportării acestor pământuri îi lipsește omogeneitatea, și din cauza
- modificărilor de volum cu umiditatea(= water content) și
- a modificărilor de rezistență mecanică cu umiditatea(= water content),
aceste pământuri pot să aibă un impact semnificativ asupra comportării căii.
Îndată ce prezența acestor pământuri a fost identificată, trebuie să fie efectuat
un studiu suplimentar spre a fi evaluate variațiile posibile așteptate referitoare la
umiditate(= water content) atât pe durata execuției lucrărilor(= during construction) cât și
pe durata de viață a căii(= track life span).

27 01 719
R
 Dacă pământul contractil(= swelling soil) este situat sub platforma de pământ(=
platform), în interiorul zonei active(= active zone), trebuie să fie avută în vedere
stabilizarea pământului (= soil stabilization) împreună cu (= following ways):
 Substituirea(= înlocuirea) pământurilor contractile (= swelling soils) cu
pământuri inerte(= inert soils).
 Tratamente de stabilizare(= stabilization treatments), precum stabilizarea
cu var(= lime stabilization).
 Asigurarea unei umidități(= water content) constante în pamântul
contractil(= unstable soil) prin
 evitarea pătrunderii apei prin platforma de pământ (= platform)
 sau îndepărtarea apei prin evaporare.
Trebuie să fie prevenite acumulările de apă(= water impoundment) de la
contactul dintre pământul adus spre a fi introdus în lucrare (= imported soil) și
pământul contractil existent(= natural swelling soil). Aceste acumulări de apă se pot
evita prin asigurarea unei înclinări transversale corespunzătoare (= adequate crossfall)
care să permită evacuarea apei la contactul între pământul adus(= imported soil) și
pământul contractil existent(= natural swelling soil) (de cel puțin 4%).
Dacă pământul contractil este situat sub platforma de pământ, în interiorul
zonei active(= if the platform foundation occurs in swelling soils within the active zone),
trebuie să fie avute în vedere efectele realizării lucrărilor în sezonul umed(= humid
season) sau în sezonul uscat(= dry season).
Înfiltrațiile prin stratul de subbalast(= subballast) sau infiltrațiile datorate
scurgerilor din sistemul de drenare (= leakage of the drainage system) nu trebuie să
afecteze platforma de pământ (= platform foundation), și trebuie să fie efectuate
măsurile constructive corespunzătoare(= adequate constructive measures).
2.3.5 - Zone de trecere(= transitions) între lucrările de artă(= structures)
și terasamente(= earthworks)
Pe zona de trecere(= transition) dintre terasamente (= earthworks) și structuri(=
structures) (de exemplu, pasaje superioare(= overbridges)), trebuie să fie luate măsuri
corespunzătoare(adecvate)(= suitable measures)
 atât spre a se reduce tasarea diferențială(= differential settlement)
 cât și pentru a se asigura că există o trecere treptată(= gradual transition)
în privința deformabilității mediului situat sub traverse
(= support stiffness).
La definirea zonelor de trecere (= transition zone) trebuie să fie avute în vedere
următoarele aspecte:
 Tipul de culee(= structure abutment) (deschisă(= open = cu taluz în fața
culeei), închisă(= close = culeea propriu-zisă, fără taluz în fața culeei ), pasaj
inferior(= underpass), cadru(= frame), pe piloți(= piled), etc)
 Procesul de execuție(= constructive process)
 Viteza de exploatare(= operational speed) a căii
 Înălțimea rambleului(= embankment)
 Tasarea admisibilă(= differed allowable settlement): tasarea de lungă
durată(= long term settlement) a pământului de fundare(= foundation soil),
a umpluturii din spatele structurii(= backfill) și tasarea structurii trebuie să
satisfacă tasarea diferențială admisibilă(= allowable differential settlement)
a căii ferate.
28 719
R
 Trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
 O grijă specială trebuie avută în vedere în privința lucrărilor de
compactare, în special în vecinătatea structurii sau a culeelor deschise
(= open abutments; open = cu taluz în fața culeei)
 Pentru folosire trebuie să fie selectat un material pentru umplutura din
spatele culeei(= backfill material) care să fie compactabil. De asemenea,
se poate adăuga un procent de ciment pentru a îmbunătăți(= to upgrade)
materialul apropiat de structură.
 Trebuie să fie încorporat un strat drenant(= drainage layer) în spatele
structurii.
Un studiu detaliat al zonelor de trecere între lucrările de artă(= structures) și
terasamente(= earthworks) este cuprins în ERRI D 230.1/RP3 (a se vedea
bibliografia - pag.106).
Diferite exemple de proiecte cercetate pentru zonele de trecere ((= transitions)
între terasamente(= earthworks) și lucrările de artă(= structures) sunt date figura 5 -
pag.29 la fig.14 - pag.35 pentru
 DB( DB = Deutsche Bahn = German Railway = Căile ferate germane),
 MAV(MAV = Magyar Államvasutak = Hungarian State Railways),
 RFI (RFI is the owner of Italy's railway network, it provides signalling, maintenance
and other services for the railway network).,
 INFRABEL ( Infrabel este gestionara infrastructurii feroviare belgiene),
 SNCF(SNCF = Société nationale des chemins de fer français = Societatea naíonală
a căilor ferate franceze)
 SBB/CFF, (SBB = Schweizerische Bundesbahnen = Swiss Federal Railways =
Căile ferate federale din Elveția; CFF = Swiss Federal Railways )
 ADIF (ADIF = Administrador de Infraestructuras Ferroviarias = Administratorul
Infrastructurii Căilor Ferate, Spania)
 RHK(RHK = Ratahallintokeskus = Administrarea finlandeză de cale ferată; RHK is
responsible for planning, construction, maintenance, and traffic control on the
Finnish railway network).

28 01 719
R
a) DB AG: Calea Ferată Nouă (= New Railway line), V  160 km/h
(DB AG = Deutsche Bahn AG = is a German railway company)

29 719
R
b) DB AG: New Railway line, Pod în debleu (= cutting)
Fig,5 - DB (Germania)

29 01 719
R
 NSS

(NSS = Nivelul superior al șinei)

Fig.6 - MAV example
(MAV = Magyar Államvasutak = Hungarian State Railways = Căile ferate de stat ungare)

30 719
R
 Alcătuirea rambleului(= embankment) de lângă pod

(Md = Modulo di deformazione)

(CBR= Californian bearing ratio = Indice californian de capacitate portantă)
(AASHTO = American Association of State Highway and Transportation Officials)
Fig.7 - RFI (Italy)
30 01 719
R
 Fig.8 - INFRABEL (Belgium)
(INFRABEL = Infrabel este gestionara infrastructurii feroviare belgiene)

31 719
R
 Fig.9 - SNCF (France)
(SNCF = Société nationale des chemins de fer français)

32 719
R
 Partea superioară a șinei (= NSS)

(1) Se conectează betonul asfaltic la culee(= connect asphalt concrete with abutment)
(2) Drenare orizontală (= horizontal drainage) în cazul în care nu este posibil să se
realizeze înclinare transversală (= cross inclination) suficientă.
(în cazurile cu mai mult de două linii) „cemented on a wall of drainage
concrete‟
(3) Puț de drenare(= drainage shaft), la margini(= at the edges), și, dacă sunt mai mult de
două linii, între grupurile de câte două linii.
(4) Drenaj vertical(= Vertical drainage)
(5) ME = 120 MPa (ME = deformation module = modulul de deformație)
(6) Pietriș(= Gravel) ME = 80 MPa
Fig.10 - SBB (Elveția (Switzerland))
(SBB = Schweizerische Bundesbahnen)

1: Materialul din corpul rambleului(= core of embankment) și din partea superioară a

rambleului(= top of embankment)
MG: Material granular (= granular material)
MT: Material granular stabilizat cu ciment (= MG stabilized with cement)
Fig.11 - ADIF (Spain)
(ADIF, Spania = Administrador de Infraestructuras Ferroviarias= Administratorul
Infrastructurii Căilor Ferate, Spania)

33 719
R
 Fig, 12 - RHK (Finland)
(RHK = Ratahallintokeskus = Administrarea finlandeză de cale ferată; RHK is responsible for
planning, construction, maintenance, and traffic control on the Finnish railway network).

34 719
R
 Fig.13 - ŽSR (Slovakia)
(ŽSR = Železnice Slovenskej republiky = Căile ferate din Republica Slovacă)
Când culeea(= structure abutment) nu este perpendiculară pe axa căii, trebuie adoptată
soluția care este indicată schematic în fig.14.

34 01 719
R
1: Structură
2: Zona principală de trecere(= main transition zone)
3: Zonele următoare de trecere(= Next transition zones) (unde există)
4: Rambleu(= embankment)
Fig.14. Vedere schematică în plan

35 719
R
 2.4 - Straturile situate între talpa traversei și platforma de pământ (=
track bed layers = stratul de balast + substratul căii). Grosimea totală a
straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ
(= track bed layers = stratul de balast + substratul căii) necesară spre a se
obține capacitatea portantă(= bearing capacity) dorită
2.4.1 - Alcătuirile tip pentru straturile situate între talpa traversei și
platforma de pământ(= typical track bed construction = stratul de balast +
substratul căii)
La o linie nouă este important să fie realizate straturi situate între talpa
traversei și platforma de pământ(= track bed layers = stratul de balast + substratul căii)
care
 să posede caracteristici mecanice corespunzătoare și
 să aibă grosimi adecvate.
Caracteristicile mecanice ale straturilor și grosimile lor sunt alese în funcție de
parametrii definiți la punctul 1.1.2 - pag.6.
Alcătuirile tip pentru straturile situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= typical track bed structures = stratul de balast + substratul căii) pentru diferite
grade de capacitate portantă(= grades of bearing capacity) la nivelul platformei de
pământ sunt determinate de către combinațiile posibile între
 pământurile situate sub stratul de formă, caracterizate prin clasa lor de
calitate(= support soil qualities) și
 caracteristicele stratului de formă tratat(= prepared subgrade),
în felul indicat în tabelul 6 - page 16.
În forma lui cea mai completă, substratul căii(= blanket layer) poate fi alcătuit
din:
 un strat de subbalast din pietriș nisipos(= sandy gravel sub-ballast layer), având
caracteristicele definite la punctul 2.6 - pag.40. Acest strat este prezent în
aproape toate cazurile. Unele administrații de cale ferată(= railways) preved
introducerea acestui strat chiar și în cazul când sub el mediul este stâncos (=
on rocky subgrades); în cazul acestui mediu stâncos, stratul de subbalast din
pietriș nisipos(= sandy gravel sub-ballast layer)
- joacă rolul de strat de compensare(= compensation layer) și
- ajută la reducerea rigidității suportului(= support stiffness);
 un strat de „fundare‟(= „foundation" layer) din pietriș nisipos cu o bună
reprezentare a tuturor dimensiunilor(= well graded sandy gravel), având o
compoziție granulometrică proiectată spre a furniza caracteristici bune de
filtrare, și, permițând circulația utilajelor în timpul execuției. Acest strat nu este
necesar în cazul pământurilor cu clasa de calitate(= quality class) QS3;
 un strat de filtrare(= filtering layer) din nisip(= sand) care se realizează numai în
cazul în care sub el se află o platforma de pământ(= subgrade) cu clasa de
capacitate portantă(= bearing capacity) P1;

36 719
R
  un geotextil (= geotextile filter) folosit împreună cu stratul de formă tratat(=
prepared subgrades) P1 și P2, care îmbunătățește caracteristicele de filtrare(=
filtering characteristics) ale straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= track bed layers); de asemenea, geotextilul facilitează execuția
straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ (= track bed layers)
fără să determine apariția făgașelor (= rutting) în stratul de formă tratat(=
prepared subgrade) în cazul pământurilor QS1 sau QS2.

2.4.2 - Determinarea grosimii totale a straturilor situate între talpa

traversei și platforma de pământ(= track bed layers = stratul de
balast + substratul căii) care este necesară spre a se obține
capacitatea portantă(= bearing capacity) dorită
Dimensionarea straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ (=
track bed layers = stratul de balast + substratul căii) trebuie să țină seama de:
 capacitatea portantă(= bearing capacity) dorită (definită în acest punct);
 problemele protecției la îngheț(= frost protection) (definite la punctul 2.5 -
pag.38).
Grosimea totală (stratul de balast(= ballast layer) + substratul căii(= blanket
layer)) variază în funcție de:
 capacitatea portantă(= bearing capacity) la nivelul platformei de pământ(=
subgrade);
 tipul traversei și depărtarea între axele traverselor(= sleeper spacing);
 caracteristicele traficului (tonajul suportat(= tonnage supported),
încărcarea pe osie(= axle-load) și viteza).
Grosimile totale minime recomandate (raportul ERRI D 117/RP 28 (a se vedea
bibliografia - pag.106)) sunt date în fig.15 - page 37. Ele sunt valabile pentru
 liniile cu ecartament de 1435 mm și de 1668 mm,
 distanța între axele traverselor(= sleeper spacing) de 0,60 m și
 încărcarea nominală maximă pe osie(= maximum nominal axle-load)
a vehiculelor tractate ajunge la 250 kN.
Pentru liniile cu viteză înaltă(= high speed lines) trebuie considerată clasa P3 de
capacitate portantă(= bearing capacity) la nivelul platformei de pământ(=subgrade).

36 01 719
R
 (ef = grosimea stratului de formă)
Fig.15 Calculul grosimii totale minime (e);
(e = stratul de balast(= balast layer) + substratul căii(= blanket layer))
e= E+a+b+c+d+f („e‟ în metri)
E = 0,70 m pentru platforme de pământ având clasa de capacitate portantă(=
a)
bearing capacity) P1
E = 0,55 m pentru platforme de pământ având clasa de capacitate portantă(=
a)
bearing capacity) P2
E = 0,45 m pentru platforme de pământ capacitate portantă(= bearing
a)
capacity) P3
a=0 pentru grupa UIC 1  4b)
a = - 0,10 m pentru grupa UIC 5 și 6b)
b=0 pentru traversele de lemn(= wooden sleepers) de 2,60 m lungime
b = (2,40 - L)/2 pentru traversele de beton(= concrete sleepers) de lungime „L‟
(„b‟ în m, „L‟ în m; dacă L > 2,50 m, „b‟ este negativ)
c=0 pentru dimensiuni uzuale
c = - 0,10m caz special pentru condiții de lucru dificile pe liniile existente
d=0 în cazul în care încărcarea nominală maximă pe osie(= nominal maximum
axle load) nu depășește 200kN(a se vedea fișa UIC 700)
d = + 0,05 m în cazul în care încărcarea nominală maximă pe osie(= nominal maximum axle
load) a vehiculelor remorcate(= hauled vehicles) nu depășește 225 kN
(a se vedea fișa UIC 700)
d = + 0,12 m în cazul în care încărcarea nominală maximă pe osie(= nominal
maximum axle load) a vehiculelor remorcate (= hauled vehicles) nu
depășește 250 kN (a se vedea fișa UIC 724)
f=+ dacă stratul de formă tratat(= prepared subgrade) este format din
c)
pământuri având clasa de calitate QS1 sau QS2 , prisma căii (track
bed) trebuie să conțină un geotextil.
f=0 dacă stratul de formă tratat(=prepared subgrade) este format din
d)
pământuri având clasa de calitate QS3 , prisma căii (= track bed) nu
trebuie să conțină un geotextil.
a)
Clasele de capacitate portantă(= bearing capacity) pentru platforma de pământ sunt
definite în tabela 6.
b)
Grupele UIC sunt definite în fișa UIC 714(ediția din 01 01 1989(a se vedea bibliografia).
c)
A se vedea NB(NB = nota bene) de la punctul 2.6 - pag.40
d)
Clasele de calitate UIC pentru pământuri sunt definite în tabelul 5.
(UIC = International Union of Railways = Uniunea Internațională a Căilor Ferate)

37 719
 R

2.5 - Protecția la îngheț(= against frost)

Dacă mediul din platforma de pământ(= subgrade) este sensibil la îngheț(= frost-
susceptible), trebuie să fie prevenită pătrunderea temperaturii de îngheț până la
pământul sensibil(= penetrating down to it), în special în cazul în care condițiile
hidrogeologice(= hydrogeological conditions) sunt defavorabile.

2.5.1 - Straturile situate între talpa traversei și platforma de

pământ(= track bed layers= stratul de balast + substratul căii)
Materialele folosite în alcătuirea straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ(= track bed layers= stratul de balast + substratul căii) trebuie să nu
fie sensibile la îngheț(= susceptible to frost) și astfel trebuie să satisfacă condițiile
descrise la punctul 1.4 - pag.17.
Efectul negativ al înghețului în mediul platformei de pământ(= subgrade) poate fi
contracarat prin
 creșterea grosimii totale a straturilor portante(= bearing layers
stratul de balast + substratul căii)
 sau adăugarea unui strat de formă tratat(= prepared subgrade)
format din pământuri însensibile la îngheț(= not susceptible to
frost).
Grosimea totală a straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ(=
track bed layers = stratul de balast + substratul căii) se calculează în primul rând în acord
cu capacitatea portantă(= bearing capacity) la nivelul platformei de pământ(= subgrade)
(a se vedea punctul 2.4 - pag.36). Grosimea rezultată din condiția de capacitate
portantă(= depth of construction) la nivelul platformei de pământ(= subgrade) trebuie
apoi crescută, după cum este necesar, spre a se obține protecția dorită a
pământurilor sensibile la îngheț(= frost-susceptible soils).

2.5.2 - Parametrii pentru determinarea grosimii necesare de protecție la

îngheț(= required depth of frost penetration)
Influența condițiilor climatice este studiată în raportul ERRI D 117/RP15 (a
se vedea bibliografia - pag.106)(ERRI = European Rail Research Institute).
Principalii parametri care determină adâncimea de pătrundere a înghețului(=
depth of frost penetration) sunt
 indice de îngheț(= frost index) (definit aproximativ ca fiind întegrala
temperaturii în funcție de timp(= integral of temperature with respect to time)
pentru toate perioadele în care temperatura este negativă), exprimat în
„grade Celsius  zile‟ (sau „grade Celsius  ore‟), și
 media temperaturii anuale(= average annual temperature).
De asemenea, determinarea grosimii de protecție la îngheț(= depth of frost protection)
este afectată de
 grosimea maximă(= maximum depth) a stratului de zăpadă(= snow cover),
 umiditate(= moisture content) și
 alte proprietăți fizice ale straturilor.

38 719
R
 2.5.3 - Folosirea diagramei cu adâncimile de pătrundere a înghețului
(= frost penetration depth chart)
Diagrama din figura 16 - pag.39 permite să se determine grosimea straturilor
care este necesară pentru protecție împotriva înghețului(=depth of the track bed layers)
for frost protection); diagrama se referă
 la liniile care nu sunt sub stratul de zăpadă și
1)
 sunt cu umiditate medie(= average moisture content) .
Diagrama a fost obținută atât pe baza studiilor teoretice cât și pe baza studiilor
experimentale(= experimental studies).
În condiții climatice severe, grosimea stratului de protecție la îngheț este
determinată atât pe baza indicelui de îngheț(= frost index) cât și pe baza temperaturii
medii(= average temperature) rezultate în urma statisticii datelor climatice pe o durată
mare(= long term climate statistics). Zona hașurată reprezintă condițiile întâlnite în
Europa de Nord(= Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Estonia, Letonia și
Lituania) și Europa Centrală(= Germania , Polonia, România (inclusă ocazional),
Slovacia, Austria, Elveția, Ungaria, Cehia , Liechtenstein)
În climatul temperat(= temperate climate), grosimea stratului de protecție la
îngheț(= protective layer) provine exclusiv pe baza curbei de 8°C.
Iarna de referință folosită în proiectare trebuie să fie o iarnă „foarte severă‟,
precum a fost iarna 1962-1963. Această cerință trebuie să fie atenuată(diminuată)
pentru liniile neînsemnate(= minor lines) în cazul cărora pământurile sunt altele decât
pământurile „foarte sensibile la îngheț".
Anumite administrații de cale ferată au întocmit hărți care indică contururile
indicelui de îngheț(= contours of frost index); hărțile arată adîncimea de pătrundere a
înghețului(= depth of frost penetration) care trebuie considerată în calcule.
Diagrama din fig.16 se referă la cazul substratului căii din pietriș nisipos(=
sandy gravel blanket layer) care, potrivit punctului 1.4 - pag.17, nu este sensibil la
îngheț(= is not susceptible to frost).
--------------------------------
1)
. În cazul pasajelor inferioare(= underbridges), înghețul poate pătrunde prin intradosul
structurii.

38 01 719
R
 În cazul în care indicele de îngheț(= frost index) este foarte ridicat, grosimea
subbalastului(= blanket layer) se poate reduce prin utilizarea straturilor izolatoare(=
insulation layers), precum plăcile din polistiren extrudat(= extruded polystyrene slabs)
descrise la punctul 3.3.4.3 - pag.63.

Fig.16 - Grosimea necesară totală de protecție la îngheț

(= Required depth of frost protection)

În cazul în care temperatura medie(= average temperature) este sub 0° C, efectul

de izolare al zăpezii este luat în considerare prin directive naționale(national directions).

39 719
R
 2.6 - Proprietățile materialelor și execuția straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layers == stratul de
balast + substratul căii )

Materialul din prisma căii(= balast):

Prisma căii(= balast) se realizează din piatră spartă(= crushed stone) cu granule
având domeniul dimensiunilor(= size range) între 20 și 63 mm; caracteristicele
agregatelor care se utilizează ca material în prisma căii pot să fie găsite în EN
13450:2000/AC 2004 (a se vedea bibliografia - pag.106). În această fișă nu sunt
cuprinse detalii suplimentare privind prisma căii.
Pietrișul nisipos(= sandy gravel) pentru substratul căii(= blanket layer):
Procedurile pentru determinarea caracteristicelor agregatelor predispuse spre
a fi utilizate în substratul căii(= blanket layer) pot fi găsite în EN 13242:2002/AC 2004 și
EN 933-1 to 933-9. Proprietățile agregatelor legate de procesul de alterare și
proprietățile termice ale agregatelor(=text for thermal and weathering properties of
aggregates) sunt date în EN 1367-1 la 1367-5 (a se vedea bibliografia - pag.106). În
cazul în care pietrișul nisipos(= sandy gravel) este plasat în contact direct cu prisma
căii(= ballast),
 acest material trebuie să fie cu o bună reprezentare a tuturor
dimensiunilor(= well-graded), în felul indicat la punctul 1.2.2.1 - pag.10, și
 materialele folosite trebuie să fie suficient de durabile, de exemplu:
- Microdeval în prezența apei, MDE  15 sau 20 (unele administrații
de cale ferată folosesc valoarea de 22)
- Los Angeles, LA  20 sau 25 (unele administrații de cale ferată
folosesc valoarea de 28)
depinzând de importanța liniei.
sau
LA + MDE < 40 for v  160 km/h
LA + MDE < 50 for v < 160 km/h.
Unele administrații de cale ferată(= railways) cer:
- Conțínutul de sulfat(= sulphate) și conținutul de material organic(organic
material content) să fie limitat la 0,2 %
- pietrișul nisipos(= sandy gravel) să conțină cel puțin 50% piatră concasată
(= crushed stone), în special pe liniile noi.
Unele administrații de cale ferată(= railways)
 fixează o valoare maximă a permeabilității pentru a limita
înfiltrarea apei(= water inflow) spre zona platformei de pământ(=
-6
subgrade)(de exemplu k  10 m/s pentru densitatea cerută(=
required density)) și
 definesc o înclinare transversală minimă(= minimum crossfall) a
platformei de pământ(= subgrade).
Înclinarea transversală(= crossfall) trebuie să fie în intervalul de la 3 % la 5 % (2,5 %
pentru calea de rulare fără balast(= ballastless track) pe rambleuri stabilizate cu ciment
(= cement treated embankments) și în debleuri stabilizate cu ciment(= cement treated
cuttings)).

40 719
R
NB: Este necesar să se asigure:
În primul rând,
compatibilitatea granulometriilor(= gradings) diferitelor straturi situate
între talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layers);
compatibilitatea se verifică folosind criteriul de filtrare(= filter criterion)
TERZAGHI (acestă normă este aplicabilă numai în cazul materialelor
necoezive(= non-cohesive materials));
În al doilea rând,
prevenirea fenomenului de pompaj(= pumping) care apare atunci când
platforma de pământ conține părți fine(= fine grained subgrades)(migrarea
în sus a particulelor fine(= fine particles) în prisma căii(= ballast)); în acest
scop, normele generale de filtrare(= general filtration rules), aplicabile atât
în cazul pământurilor coezive(= cohesive soils) cât și în cazul
pământurilor necoezive(= non-cohesive soils), au fost descrise în raportul
ERRI D 117/RP 21 (a se vedea bibliografia - pag. 106). În practică, este
necesar ca substraturile căii(= blanket layers) în contact cu mediul prăfos
sau argilos din platforma de pământ(= fine grained (silty or clayey)
subgrade) să conțină o cantitate suficientă de material având
dimensiunea particulei mai mică decât 0,2 mm. Administrațiile de cale
ferată(= railways) realizează acest lucru prin aplicarea uneia dintre
următoarele metode:
- substratul căii(= blanket layer) se realizează dintr-un singur strat de
pietriș nisipos(= sandy gravel) cu circa 20% nisip fin (= fine sand)
(particule cu dimensiunea mai mică decât 0,2 mm);
- substratul căii(= blanket layer) este un strat dublu, alcătuit din
 pietriș nisipos(= sandy gravel) la partea superioară
direct sub balast(= ballast), având un coeficient de
uniformitate(= coefficient of uniformity) Cu
corespunzător și un coeficient de curbură(= coefficient
of curvature) Cc corespunzător(a se vedea punctul
1.2.2.1- pag.10);
 strat filtru(= filter layer) la partea inferioară(= lower
layer); geotextilele pot să îmbunătățească proprietățile
de filtrare și capacitatea portantă(= bearing capacity) a
structurii(a se vedea raportul ERRI D 117/RP 24).

40 01 719
R
 Cerințele privind compactarea sunt specificate în funcție de
 categoria liniei(= category of the railway line) și
 încărcarea liniei(= loading of the railway line).
În cazul liniilor noi(= new line constructions), substraturile căii(= blanket layers) trebuie să
satisfăcă următoarele cerințe de compactitate(= compactness requirements:
-  d  100  103% din densitatea PROCTOR normal sau  d  98  100% din
densitatea PROCTOR modificat, în funcție de țară
2
- Ev2  120 MN/m
- Anumite țări includ EV2/Ev1  2,2 pentru EV1 mai mic decât valoarea minimă
prescrisă pentru EV2.
Specificațiile mai multor căi ferate privitoare la substratul căii(= blanket layer)
sunt centralizate în tabelul 11.
Tabelul 11: Condiții tehnice asupra substratului căii(= blanket layer specifications)
Admini- Țara Părți PI Cu Supra LA MD EV2 Note
Dmax fine față k
strația
mm (%) spartă
MPa
(%) m/s
DB Germany 56 < <10-6
5-7
63 < > Protecție la
5
5-7 5  10- îngheț
INFRABEL Belgium 40 ME1>110MP
Potrivit cu
MF40/78
Standard
ZSR Slovacia 63 5-14 - - - - - - -
Franța 31,5 4-8 - - 100 <40(LA+MDE)
SNCF
ptr. v > 160 km/h
<50(LA+MDE)
ptr. v< 160 km/h
Network - Marea 2,36 <10 - >2 - - - - -
Rail Britanie >4
NP
RFI Italia 25,4 6-10 - -   30 - - Conglomerat
67 asfaltic(= Asphalt
Conglomerate)
40,0 2-7 - - „Misto cementato‟
CD Republca 32 <5 - > >50 <50 - - -
Cehă 15
Ban- Suedia 150 0-6 - - 100 - - - -
verkert 150 0-6 - - 100 < < Protecție la
25 15 îngheț
ADIF- Spainia 40 3-9 - > 100 < < -6 >
14 >4 m 28 <10 120
CEDEX 22
(SNCF = Société nationale des chemins de fer français)
( DB = Deutsche Bahn = German Railway = Căile ferate germane),
(RFI is the owner of Italy's railway network, it provides signalling, maintenance and

other services for the railway network).,

41 719
R
 (INFRABEL = Infrabel este gestionara infrastructurii feroviare belgiene),
(SNCF = Société nationale des chemins de fer français = Societatea naíonală a căilor ferate franceze)
(SBB = Schweizerische Bundesbahnen= Swiss Federal Railways = Căile ferate federale
din Elveția; CFF = Swiss Federal Railways )
(ZSR = Zeleznice Slovenskej Republiky = Căile Ferate ale Slovaciei)

(CEDEX, Spain = Centro de Estudios y Experimentación de Obras Públicas= Centrul de

Studii și Experimentări pentru Lucrărilor Publice, Spania)
(ADIF = Administrador de Infraestructuras Ferroviarias = Administratorul Infrastructurii
Căilor Ferate, Spania)
(Banverkert = Administrația Căilor Ferate Suedeze = Swedish Rail Administration)
(CD = České dráhy = Căile Ferate Cehe= Czech Railways)
(Network -Rail este o societate privată britanică care este proprietara rețelei naționale
feroviare britanice)
(PI = plasticity index = indice de plasticitate = diferența între limita superioată de
plasticitate(sau limita de curgere) și limita inferioară de plasticitate sau limita defrământare)
(LA = Los Angeles)
(M-D = Micro-Deval)
(k = coeficient de permeabilitate)
(Ev2 = modulului de deformație la reîncărcare)
(fracture faces % = procentul particulelor concasate prezent în agregat)

41 01 719
R
 2.7 - Controlul compactării
Compactitatea( = compactness) unei lucrări de terasamente(= earthwork) și
compactitatea(= compactness) straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ(=track bed) trebuie să fie controlate. În mod uzual, în acest scop se face
controlul densității(= density) și controlul modulului de deformație(= deformation
modulus).
În ce privește densitatea, pot fi utilizate
 atât metode nucleare(= nuclear methods)
 cât și metode tradiționale(=traditional methods)
Actualmente, modulul de deformație(= deformation modulus) poate fi controlat
(observat) cu ajutorul încercării cu placa cu aplicarea statică a încărcării(= plate load
bearing test). În cazul în care este utilizată încercărea cu placa cu aplicarea statică a
încărcării(= plate load bearing test), intervalul de încărcare(= load interval) pentru
estimarea modulului de deformație(= deformation modulus) Ev poate fi 0,3  0,7 din
încărcarea maximă(= maximum load). Această încărcare maximă(= maximum load)
depinde de diametrul plăcii (se poate folosi 0,5 MN/m2 pentru placa de 300 mm și
0,25 MN/m2 pentru placa de 600 mm).
Acest test este riguros discontinuu(se realizează numai în anumite puncte).
Anumite administrații de cale ferată introduc metode de control continuu(=
continuous longitudinal or surface monitoring methods) folosind dispozitive dinamice (=
dynamic devices):
 „Portancemeter‟ (Portancemeter = dispozitiv pentru măsurarea continuă a
rigidității mediului pe care se deplasează))
 Încercarea prin încărcare dinamică a plăcii (= dynamic plate load testing)
 Controlul continuu al compactării cu ajutorul compactoarelor prevăzute
cu dispozitive de control. Controlul continuu al compactării(= continuous
compaction control) este adesea folosit în țările europene la verificarea
lucrărilor terasiere noi (= new earthworks) de cale ferată și de drumuri. În
această metodă, este folosit un instrument de măsură care este instalat
pe rulou(= roller): acest instrument măsoară forța de interacțiune dintre
rulou și pământ(= value from the interaction between roller and soil).
Valoarea măsurată se corelează cu(= correlates with) rigiditatea și
compactarea pământului. Această metodă este potrivită în cazul
construcțiilor cu un volum zilnic mare de lucru și cu uniformitate ridicată
a pământurilor..
În plus, metoda este cea mai potrivită pentru evaluarea uniformității
compactării, deoarece, schimbările sistematice ale valorilor dinamice
măsurate(=dynamic measuring values) indică puncte slabe(= weak spots)
sau proprietăți diferite ale pământului(= other soil properties). Aplicarea
acestei metode se recomandă în special pentru verificarea efectuată de
executantul lucrărilor(= contractor). Această procedură este inclusă în
liniile directoare germane(German Guidelines) pentru lucrări de
terasamente (= earthworks) ZTVE-ST (1994): „Controlul dinamic
continuu al compactării stratului‟(SCCC = „Surface Covering Dynamic
Compaction Control") și standardizată în TP BF-StB partea E2.

Cerințele pentru compactare trebuie să includă o limită de dispersie a

rezultatelor spre a se asigura omogenitatea substratului compactat(= compacted
blanket layer).

42 719
R
 2.8 - Colectarea și evacuarea apelor din zona platformei de pământ
(= drainage of subgrade)
2.8.1 - Apa subterană(= ground water)
Condițiile hidrologice locale(= local hydrological conditions) și condițiile
hidrogeologice(= hydrogeological conditions) sunt determinate de nivelul apei
subterane(= position of the water table) (a se vedea punctul 1.3.1 - pag.14). Dacă
condițiile hidrologice locale (= local hydrological conditions) și condițiile hidrogeologice
(= hydrogeological conditions) sunt rele(= poor), capacitatea portantă la nivelul
platformei de pământ(= bearing capacity of the subgrade) și, prin urmare, stabilitatea căii
(= stability of the track) poate să fie afectată. Această situație poate fi îmbunătățită prin
coborârea nivelului apei subterane(= ground water table) până la un nivel sub cale(=
track) prin
 șanțuri(= ditches) sau
 sisteme de de adâncime pentru colectarea și evacuarea apelor
(= deep drainage systems).
În funcție de condițiile locale, administrațiile de cale ferată precizează că nivelul apei
subterane(= ground water table) trebuie să fie coborât sub nivelul superior al șinei(=top
of the rail) până la distanță minimă situată între 0,80m și 2,50m. Valoarea minimă
de 0,80 m este permisă numai dacă
 clasa de capacitate portantă la nivelul platformei de pământ(=
subgrade under the ballast) este bună(P3),
 înghețul(= frost) nu pătrunde în pământ și
 debitul apei subterane(ground water flow) este scăzut.

42 02 719
R
 2.8.2 - Apa de suprafață(= surface water)
Orice apă provenită din ploi care are șansa să pătrundă în platforma de
pământ(= subgrade) trebuie să fie evacuată rapid. În acest scop se cere:
2.8.2.1 - O înclinare transversală corespunzătoare (= correct crossfall) a
platformei de pământ(= subgrade) spre sistemul longitudinal de colectare și evacuare
a apelor(= longitudinal drainage system) (în debleuri(= cuttings)) sau spre muchia
superioară a taluzului de rambleu atât în cazul căii situate în aliniament cât și în cazul
căii în curbă. Înclinarea transversală(= crossfall) trebuie să fie între 3 % la 5 % (2,5 %
pentru calea fără balast(= ballastless track) realizată
- pe rambleuri din pământuri tratate cu ciment(= cement treated embankments)
și
- în debleuri în pământuri tratate cu ciment(= cement treated cutings)).
Totuși, pe porțiunile având calea cu supraînălțare(= in canted sections), platorma
de pământ pentru liniile duble(= subgrade for double-track lines) poate fi proiectată cu o
înclinare transversală continuă unică(= single continuous crossfall).
De asemenea, fața superioară a substratului căii(= blanket layer) trebuie să aibă
o înclinare transversală (= crossfall), așa cum s-a menționat mai înainte. În cazul în
care substratul căii(= blanket layer) este cu o bună reprezentare a tuturor dimensiunilor
(= well-graded) și este bine compactat (a se vedea punctul 2.6 - pag.40), aproximativ
80  85 % din apa de ploaie(= rain water) (coeficientul de scurgere(= run-off coefficient) c
= 0,80  0,85) se scurge direct(= runs away directly) spre sistemul de colectare și
evacuare a apelor din lateral(= drainage system) pe interfața dintre subbalast și prisma
căii(= ballast/blanket-layer interface). Restul de apă(= remaining) se elimină prin
subbalast; evacuarea rapidă a acestui rest de apă este favorizată de înclinarea
transversală a platformei de pământ(= crossfall of the subgrade).
Pentru pământurile naturale cu permeabilitate ridicată insensibile la apă(= for
high permeability non water sensitive natural soils), unele țări folosesc substraturi ale căii
cu permeabilitate ridicată(= high permeability blanket layers) având coeficienți de
scurgere(= run-off coefficients) de până la 0,1; în acest caz, colectarea și evacuarea
apelor(= drainage) pot să nu fie necesare.
2.8.2.2 - Dimensionarea corectă a componentelor sistemului
longitudinal de colectare și evacuare a apelor(lineside
drainage system).

Componentele sistemului longitudinal de colectare și evacuare a apelor

(lineside drainage system) trebuie să fie capabile să primească debitul(=run-off) care
apare în timpul ploii de calcul(= design storm) care corespunde perioadei de revenire
(= return period) (de cel puțin la 10 ani):
- de pe taluzurile de debleu și de pe cale(= track) (debitul Qp),
- de pe bazinul de captare de pe versantul aferent debleului(= catchment area
of the cutting) (debitul Qv).

43 719
R
 Timpii de concentrare(= concentration times) referitori la fiecare dintre debitele
Op și Ov sunt adesea foarte diferiți; totuși dacă cele mai mari două valori sunt
adoptate, amploarea erorii care rezultă nu este mare. În cazul în care este necesar,
trebuie să fie adăugat debitul de apă(= water flow) care rezultă din coborârea nivelului
apei subterane(= lowering of the water table).
Metoda pentru calculul lui Qp și metoda pentru calculul lui Qv trebuie să se
bazeze pe experiența națională. O cale de a determina acești coeficienți poate fi
)
după cum urmează1 :

-------------------
1)
Pentru detalii suplimentare asupra acestei metode de calcul, consultați raportul
ORE D 117/RP 13 „Performanța hidraulică a straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ și pământului sub influența precipitațiilor(= rainfall)" (= „Hydraulic
performance of track bed structures and soil under the influence of rainfall").

43 01 719
R
.,. a) Calculul lui Qp
Acest debit(= flow) poate fi determinat cu ajutorul formulei următoare:
1 v 1 w
Qp  k  i  c  A
u u u u

cu: i = panta celei mai lungi traiectorii de curgere(= flow path)

c = coeficientul de scurgere(= run-off coefficient) în cazul platformei de
pământ(= subgrade), care poate fi considerat
- egal cu 0,3 sau cu 0,4 ( a se vedea tabelul 12) pentru taluz și
- egal cu 0,85 în cazul căii(= track)
conform testelor descrise în ERRI D 117/RP 13 (a se vedea
bibliografia - pag.106)
A = suprafața bazinului hidrografic (de captare,)(= catchment area)
k, u, v, w = coeficienți dependenți de intensitatea ploii de calcul(= design
storm) (a se vedea:COSTE și LOUDET: „Guide de I'assainissement en
milieu urbain et rural" 1980 Edition du Moniteur, Paris)
b) Calculalul lui Qv
Qv este calculat în funcție de:
- suprafața efectivă „A‟ a bazinului hidrografic (de captare, de recepție) (=
catchment area),
- panta medie(= average slope) „i‟ a bazinului hidrografic (de captare, de
recepție)(= catchment area),
- coeficientul mediu de scurgere(= run-off coefficient) „c‟ a bazinului
hidrografic (de captare)(= catchment area); în tabelul 12 se prezintă valorile
coeficientului de scurgere(= run-off coefficient) „c‟ care sunt normal
adoptate.
Tabelul 12: Coeficienții de scurgere(= run-off coefficients)
Suprafețe impermeabile(impermeable surfaces) c = 0,9  1,0
Pământuri cultivate(= cultivated soils) c = 0,4  0,8
Pământuri nisipoase(= sandy soils) c = 0,3
Zone împădurite(= wooded areas) c = 0,2
Pot fi elaborate diagrame(= charts) pentru a determina debitul pentru regiunile
în care există o diferență considerabilă în privința precipitațiilor. Exemple sunt date în
ERRI D 117/RP 13. Totuși, aceste calcule trebuie să fie revăzute în funcție de
reglementările naționale(= national codes of practice).
2.8.2.3 - Proiectarea corectă a materialelor de filtrare(= filtering
materials) amplasate direct lângă sistemului longitudinal de
colectare și evacuare a apelor(= longitudinal drainage system).
Principalele reguli de respectat în acest sens sunt următoarele:
- Curba granulometrică(= particle size distribution) pentru materialele în contact
cu pământul trebuie să respecte normele de filtrare(= filtration rules). Aceste
norme au fost elaborate în ERRI report D 117/RP 16 (a se vedea bibliografia
- pag.106). Totuși, o astfel de metodă poate necesita un sistem de filtrare
compus din mai multe straturi asortate progresiv(în privința granulometriei).
44 719
R
 În practică, materialele definite în figura 17 - pag.45 oferă o protecție
corespunzătoare (adecvată) pentru majoritatea pământurilor coezive (= cohesive soils)
(cu condiția ca acestea să nu fie supuse la sarcini dinamice(= dynamic loads)).
- Geotextilele oferă un sistem simplu de filtrare(= simpler filter system):
- geotextile în contact cu pământul fin(= fine soil),
- pietriș curat având particule cu aceleași dimensiuni(= clean uniformly
graded gravel) în jurul drenului(= drain).

Dimensiunea particulei(= particule size) „d‟ (mm)

(trecere(%) = 100  (masa particulelor mai mici decât dimensiunea notată în abscisă raportată
la masa totală și înmulțită cu 100))
Fig.17 - Domeniul al curbelor granulometrice(= envelope) aferente nisipului de filtru (=
filter sand) (pentru utilizare în cazul condițiilor statice de încărcare(= under static loading
conditions)

2.9 - Metode speciale de execuție și materiale pentru linii noi

În plus față de metodele de execuție(= construction methods) și de materialele
descrise la punctele anterioare ale acestei fișe, există metode speciale (= special
methods) și materiale care pot fi avute în vedere în anumite circumstanțe. În paginile
următoare, sunt prezentate numai acele metode și materiale pentru care există
suficientă experiență disponibilă.

45 719
R
 2.9.1 - Stabilizarea pământului(= treatment of soil stabilisation)
cu lianți(= binding agents)
Pământul stabilizat(= soil stabilisation) cu lianți(= binding agents) se poate folosi
ca material la realizarea rambleului(= embankment) sau ca material pentru realizarea
stratul de formă(form layer). De fiecare dată când este avută în vedere tratarea
pământului cu lianți(= treatment with binding materials)(var(= lime), ciment sau bitum(=
bitumen)), trebuie să fie efectuate încercări de laborator pentru
- a se stabili adecvarea(compatibilitatea) lianților și
- a se determina condițiile optime de folosire a lianților(= optimum conditions).
Pe șantier, este necesar să fie garantate proporțiile stabilite prin încercările de
laborator. Proiectul de tratament al pământului(=treatment) trebuie să țină seama de
comportamentul fragil (= fragil behaviour) al materialui tratat(= treated material).
Caracteristicile tehnice ale agregatelor care vor fi folosite în materialele tratate cu
lianți hidraulici(= in hydraulically bound materials) pot fi găsite în
EN 13242:2002/AC:2004 (a se vedea see bibliografia - pag.106).

45 01 719
R
 2.9.1.1 - Stabilizare cu var(= lime stabilisation)
Acest tratament constă în amestecul realizat „in situ" între
- pământul argilos(= clayey soil) și
- var(CaO sau Ca(OH)2)
în vederea
 îmbunătățirii comportării geotehnice(= geotechnic behaviour),
 îmbunătățirii lucrabilității(= workability) și
 scăderii umidității
materialului utilizat în
 terenul de la baza rambleului(= foundation of the embankment),
 partea rambleului de sub stratul de formă(= core of the embankment) sau stratul
de formă al rambleului(= top of the embankment)
 și stratul de formă de la debleuri(= bottom of cuttings)
Stratul tratat cu var(= lime) poate fi protejat
 printr-un strat de subbalast(= sub-ballast layer) suficient de impermeabil
sau
 printr-un tratament bituminos de suprafață(= surface treatment with
bitumen)
pentru a se preveni ca varul să fie îndepărtat(= washed out) de către apa de ploaie (=
rain water) înfundând(=sealing) sistemul de colectare și evacuare a apelor(= drainage
system).

2.9.1.2 - Stabilizare cu ciment(= cement stabilisation)

Tratarea(= treatment) pământurilor cu ciment sau cu alți lianți hidraulici(=
hydraulic binding materials) se poate recomanda numai cu rezerve pentru folosire în
straturile căii ferate situate între talpa traversei și platforma de pământ(= railway track
bed layers) din cauza formării fisurilor de contracție(= shrinkage cracks). Mai mult,
dozajele excesive de ciment(= excessively high dosages of cement) fac stratul prea
rigid(= stiff), putând cauza fisurarea suplimentară(= further cracking) în exploatare (=
under traffic).
Există o experiență pozitivă(= good experience) în utilizarea a acestor materiale
la îmbunătățirea comportării platformelor de pământ(=subgrades)
2.9.2 - Straturile situate între talpa traversei și platforma de pământ
(= track bed layers) realizate din calcar compacatat (limestone
compacted) stabilizat cu ciment sau straturi bituminoase (=
bituminous layers)

De mai mult de 20 de ani, FS a avut o experiență bună cu două metode.

(FS = Ferrovie dello Stato = State Railways)

2.9.2.1 - Ciment-calcar consolidat(= cement-consolidated limestone)

Utilizarea rocii calcaroase concasate(= broken limestone) (CaC03), combinat cu
ciment(= consolidated with cement) („misto cementato"(= cement-bound granular material =
material granular legat cu ciment)), ca strat de subbalast(=sub-ballast layer) cu grosimea
de 0,20 m pe un strat de pietriș (= gravel layer) cu grosimea de 0,30 m la 0,50 m.

46 719
R
 Calcarul concasat(= crushed limestone) trebuie să aibe curba granulometrică (=
should be graded) în domeniul figurat în figura 18.
Conținutul de ciment(PZ 35) (PZ = Portland-Zement = cimeny Portland) trebuie să
fie cel mult 3 - 4 % iar umiditatea(= water content) de aproximativ circa 6 %
(umiditatea = raportul între masa apei, continuta în porii probei  100/masa particulelor
solide).

Particle size d (mm)

(trecere(%) = 100  (masa particulelor mai mici decât dimensiunea notată în abscisă raportată
la masa totală și înmulțită cu 100)); (particule size = dimensiunea particulei)

Fig.18 - Domeniul curbelor granulometrice pentru calcarul concasat(= crushed

limestone) în cazul produsului „misto cementato"(= cement-bound granular
material = material granular legat cu ciment))

46 01 719
R
 2.9.2.2 - Straturi bituminoase(= bituminous layers)
Condițiile tehnice generale privitoare la utilizarea mixturilor bituminoase(=
bituminous mixtures) în ingineria civilă(= for civil engineering purposes) sunt date în EN
13101-1,10 (a se vedea bibliografia - pag.106) . Materialele bituminoase se pot folosi
spre a realiza un strat de 0,05 la 0,15 m grosime așezat deasupra unui strat de 0,3 m
la 0,5 m grosime din pietriș(= gravel) sau nisip(= sand). Poate apărea necesitatea de a se
proiecta grosimea stratului de pietriș(= gravel) sau nisip(= sand) spre a fi controlată apa
subterană(= ground water) și apa capilară(= capilarity water), sau pentru protecția la îngheț(=
frost protection).
Curba granulometrică(= particle size distribution curve) trebuie să fie în
interiorul domeniului pentru curbe granulometrice(= grading envelope) arătat în figura
19. Conținutul de bitum(= bitumen content) este aproximativ de 5%, stabilit prin
cântărire(= by weight),.

Particle size d (mm)

(trecere(%) = 100  (masa particulelor mai mici decât dimensiunea notată în abscisă raportată
la masa totală și înmulțită cu 100)); (particule size = dimensiunea particulei)

Fig.19 - Domeniul curbelor granulometrice(= grading envelope) pentru conglomeratul

asfaltic(= asphalt conglomerate)

FS (Italia) (FS = Ferrovie dello Stato = State Railways) a decis să asigure tuturor
liniilor noi, incluzând liniile de mare viteză(= high-speed lines), strat de subbalast(= sub-
ballast layer) bituminos(= bituminous mix), amplasând stratul de subbalast din mixtură
bituminoasă de 12 cm grosime sub balast,

47 719
R
  atât în cazul rambleurilor(= in embankments)
 cât și în debleuri(= cuttings) -
cu scopul
 de a se distribui încărcările și
 de a proteja pământul din rambleuri(= embankments) împotriva
infiltrării apei(= water infiltration).
Avantajele folosirii stratului de subbalast bituminos(= bituminous sub-ballast) sunt:
 Reduce cantitatea de apă de ploaie(= rainwater) care se infiltrează în
mediul situat sub stratul de subbalast(= subgrade layers) .
 Acest strat de subbalast bituminos(= bituminous sub-ballast) permite circulația
vehiculelor necesare în perioada de execuție a lucrărilor(= during
construction's works).
 Stratul de subbalast bituminos(= bituminous mix sub-ballast) poate atenua
vibrațiile(= solidborne vibrations) care se transmit rambleului(= embankment)
și apoi la zona de interes.
Anumite teste cu un strat de subbalast realizat dintr-un amestec bituminos(=sub-
ballast of bituminous mix) având grosimea de 15 cm se efectuează în Franța și
Finlanda.
Condițiile tehnice(specificațiile) SBB/CFF pentru betonul asfaltic(= asphalt
concrete) folosit ca strat de sub-balat(sub-ballast layer) sunt arătate în tabelul 13 -
pag.48. Se poate utiliza betonul asfaltic reciclat(= old recycled asphalt concrete)
(SBB=Schweizerische Bundesbahnen= Swiss Federal Railways = Căile ferate federale din
Elveția; CFF = Swiss Federal Railways ).
Grosimea minimă a stratului de beton asfaltic(= asphalt concrete) este de 0,07
m; stratul de beton asfaltic(= asphalt concrete) este situat pe un strat de pietriș(= gravel
bed) de grosime suficientă.

47 01 719
R
Tabelul 13: Condițiile tehnice SBB/CFF pentru straturile de beton asfaltic(= asphalt
concrete)
Valoare medie Valoare intermediară
Gradul de compactare  99 %  97 %
Procentul golurilor (= void  3 % din volum  5 % din volum
percentage)
Penetrare la 25°C  90 (1/10 mm)  70 (1/10 mm)
Deflexiunea elastică(= elastic  40 (1/100 mm)
deflection) a stratului
Partea de material  50%  40%
concasat(= broken material)
~ Aceste valori trebuie să fie verificate după execuție(= installation).
(SBB = Schweizerische Bundesbahnen= Swiss Federal Railways = Căile ferate federale
din Elveția; CFF = Swiss Federal Railways )
Pentru selectarea tipului de liant bituminos(= bituminous binder) și pentru
 evaluarea masei de liant bituminos(= bituminous binder) și
 evaluarea masei de praf mineral(= mineral dust)
sunt luate în considerare condițiile termice prognozate pentru perioada de vară(=
summer period).

2.9.3 - Strat de protecție din asfalt(= asphalt coating)

În cazul în care introducerea în cale a stratului de balast(= ballast layer) este
întârziată, pe substratul căii(= blanket layer) se realizează un strat asfaltic(= asphaltic
layer) având rolul de strat de protecție(protective function).

2.9.4 - Placă de beton sub prisma căii= concrete sub-ballast)

Folosirea plăcii de beton sub prisma căii( = concrete as a sub· ballast material) are
avantajul că protejează pământul situat sub placă și, totodată, această placă
realizează distribuirea încărcărilor(= track loads); însă, placa de beton sub prisma căii
nu este des folosită deoarece(= because of disadvantages like as):
- Are loc fisurarea plăcii(= cracking) și spargerea betonului(= crushing);
- Se manifestă fenomenul de pompaj(= pumping effect), fenomen care
poate fi controlat cu un strat granular situat sub placa de beton(=
concrete layer);
- Placă de beton scade durabilitatea materialului din prisma căii(=
durability of the ballast);
- Placă de beton sporește zgomotul și vibrațiile(= noise and vibration).
Zgomotul și vibrațiile ar putea fi controlate cu ajutorul covorului situat
sub prisma căii(= ballast mat) sau cu ajutorul plăcilor situate sub
traverse(= sleeper pads);
- În cazul liniilor de mare viteză cu prismă a căii(= ballast high speed
lines), nu există experiență privind plăcile de beton situate sub prisma
căii(= concrete sub-ballast);
- Plăcile de beton situate sub prisma căii(= concrete sub-ballast) sunt foarte
scumpe.
48 719
R
 În placa de beton situată sub prisma căii(= concrete sub-ballast), trebuie
prevăzute compensatoare(= expansion joints) sau rosturi de dilatație(= expansion slots)
în lungul căii; dacă placa de beton este continuă(fără întreruperi), atunci, efectul
forțelor termice(= thermal forces) urmează a fi controlat prin armarea plăcii(= by
reinforcement).

2.9.5 - Produse industriale secundare(= by- products) și produse

reciclate(= recycled products)
Produsele industriale secundare(= by-products) și produsele reciclate(=
recycled products) precum:
- șist(= colliery shale),
- zgura de furnal(= blast furnace slag),
- cenuşa de combustibil pulverizat(= PFA ash (PFA = Pulverised fuel ash )),
(= rezultată din arderea cărbunelui pulverizat în centralele electrice)

48 01 719
R
 - deșeuri menajere incinerate(= refuse incinerator residue),
- produse din demolarea clădirilor(= building demolition products),
se pot utiliza în
 straturile situate sub traverse(între talpa traverselor și stratul de formă)
(= track bed layers) și
 în terasamente(= earthworks)
numai dacă
 testele corespunzătoare asupra acestor produse furnizează
caracteristici mecanice și fizice care satisfac cerințele căilor
ferate și cerințele de mediu și
 aceste produse sunt compatibile cu restul componentelor căii de
rulare(= construction components)

2.10 - Calea de rulare fără balast(= ballastless track)

2.10.1 - Definirea termenilor utilizați în acest paragraf

Fig.20 - Comparația sistemelor de cale ferată

(= permanent way systems)

Potrivit echipei de lucru pentru proiectul de cale de rulare fără balast(=

ballastless track) UIC I/03/U/283, sistemul căii de rulare fără balast(= ballastless track
system) pe terasament(= on earthwork) poate fi separat în mod general în trei
subsisteme:
- componentele cadrului șine-traverse(= track),
- structura portantă(= supporting structure),
- terasamentul(= earth work) care cuprinde și stratul de protecție împotriva
înghețului(= frost protection layer).

49 719
R
 În Germania, stratul de bază stabilizat cu liant hidraulic(= hydraulically bonded
base layer) este considerat ca parte a structurii portante(=supporting structure).
În multe cazuri structura portantă(=supporting structure) este reprezentată de o dală de
beton armat(= reinforced concrete slab); de asemenea, structura portantă(=supporting
structure) poate fi alcătuită din
 beton nearmat(= unreinforced concrete) sau
 strat de asfalt(= asphalt layer).
Pentru proiectare, această structură trebuie considerată continuă și omogenă(=
continuous and monolithic). Astfel, dalele prefabricate de beton(= concrete slabs) care
rămân separate între ele sunt parte a subsistemului cadrului șine-traverse(= track
components sub-system) și nu parte a subsistemului de structură portantă(=supporting
structure). Dalele prefabricate care sunt puternic legate mecanic între ele pot să fie
proiectate ca structură portantă(= supporting structure). În sistemele compacte (=
compact systems), limita între
 componentele cadrului șine-traverse(= track components) și
 structura portantă(= supporting structure)
trebuie evaluată(apreciată) avînd în vedere continuitatea betonului(= concrete). Dacă
straturile folosite pentru ajustarea(reglarea) geometriei cadrului șine traverse(= track)
în timpul execuției lucrărilor(= during construction process)
 nu sunt realizate odată cu dala portantă(= are not poured in the same
operation as supporting slab) sau
 se utilizează un alt material precum este mortarul bituminos(=
bituminous mortar),
atunci, aceste straturi(  straturile de ajustare) nu contribuie(nu participă) la
rezistența structurii portante(= supporting structure).
Subsistemul terasamente(earthwork sub-system) cuprinde și stratul de protecție
împotriva înghețului(= frost protection layer) și, eventual, straturi de armare(=
reinforcement layers), în cazul în care proiectarea structurii portante(= supporting
structure) cere o capacitate portantă minimă(= minimum bearing capacity).

49 01 719
R
 Cazuri speciale
În cazurile: - zone de trecere(= transition zones) între
- calea de rulare cu balast(=ballasted track) și
- diferite tipuri de cale de rulare fără balast(=ballastless track),
- Treceri(= transitions) între
- lucrările terasiere(= earth works) și
- poduri(capetele de pod(= bridge ends)) sau tuneluri,
- Treceri(= transitions) între
- diverse tipuri de cale de rulare(= several tracks) și
- zona aparatelor de cale(= S&C areaș; S&C = switches and
crossings = schimbătoare simple și traversări)),
trebuie să fie avută în vedere o proiectare specială(= special design) a lor.
În cazul în care trebuie să fie oprită continuitatea structurii portante(=
supporting structure) (poduri(= bridges) și, eventual, cale de rulare cu balast(= ballasted
track),
- se poate limita dilatarea termică(= thermal expansion) la capătul structurii și
- poate exista un proiect de ancorare a structurii portante(= supporting structure).
2.10.2 - Interfețe între structura portantă(= supporting structure) și
terasamente(= earth work)
2.10.2.1 - Criteriii de încărcare (transmiterea forțelor verticale)
Pentru dimensionarea structurii portante(= supporting structure) e necesar să
dispunem de modulul de deformație(= deformation modulus) aferent mediului situat sub
structura portantă(= of the earth work).
Informații asupra testului pentru determinarea modulului de deformație(=
deformation modulus) și asupra relațiilor acestui modul
- cu capacitatea portantă(= bearing capacity) și
- cu compactarea(= compaction),
se pot găsi la punctul 2.3.3 - pag. 25.
Exemplu de criteriu de încărcare(= load criteria): pentru sistemul de cale pe
dale(= slab track system) pe liniile cu viteza > 230 km/h, DB, cere un EV2 = 120
MN/m2 pentru mediul(= earth work) situat sub stratul de pământ stabilizat cu liant
hidraulic(= hydraulically bonded layer).
2.10.2.2 - Criterii de deplasare(=displacement criteria)(transmiterea
forțelor verticale)
Deoarece, în general, rezistența structurii portante continui(= continuous
supporting structure) presupune o deplasare verticală foarte redusă(de obicei 0,1 la
0,2 mm la suprafața superioară a structurii portante(= top of supporting structure)),
deplasarea elastică verticală a platformei de pământ(= earth work) sub încărcare nu
este în mod uzual un criteriu de proiectare. Totuși, pot exista criterii de proiectare de
a limita procentul de deformare elastică pentru fiecare dintre componentele cadrului
șine-traverse(= track components) spre a gestiona rigiditatea globală a căii de rulare(=
global track stiffness).
Folosirea căii de rulare fără balast(= ballastless track) este determinată de
criteriile de deplasări(= settlements criteria).
50 719
R
 Tasarea terenului tasarea rambleului tasarea cauzată de
natural(= natural ground) (= embankment) încărcarea din traffic
SU SE SV
Tasare totală = SU + SE + SV
Fig.21 - Tasările rambleurilor(= settlements of embankments)
Previziunile privind tasările(= settlement predictions) trebuie să indice nu numai
cât de repede să fie executate lucrările(= how fast construction is to proceed), dar,
trebuie, de asemenea, să arate că orice tasări(= settlements), care apar după ce linia
este dată în exploatare(= line is opened), pot fi remediate potrivit cu capacitatea de
reglare oferită de sistemul de prindere a șinei(= adjustable fastening capacity) sau
potrivit cu alte metode tehnice.

Fig.22 - Modificarea în timp a diferitelor părți ale tasării(= different settlement parts)

51 719
R
 Tasările diferențiale de lungă durată(= long term differential settlements) trebuie
să fie analizate ținând seama de:
 Capacitatea de reglare a prinderii(= Adjustable fastening capacity)
(sau echivalent)
 Posibilitatea de a realiza o curbă de trecere în profilul în lung (=
vertical transition curve) pentru lungă durată(= for long earth work) în
concordanță cu
- viteza liniei (normele privitoare la traseul liniei(= alignment
rules)) și
- prezența structurilor cu fundație pe piloți(= structures with pile
foundations).
În cazul în care criteriul de deplasări(= settlement criteria) nu se poate satisfce,
 utilizarea căii de rulare cu balast(= cu prismă a căii) sau
 utilizarea unei căii de rulare având o alcătuire specială(de
exemplu, cale pe o fundație cu piloți(= pile foundation))
trebuie să fie aleasă. La calea pe o fundație cu piloți(= pile foundation) pot fi aplicate
normele pentru calea fără balast pe poduri(= ballastless track on bridges).
2.10.2.3 - Transmiterea forțelor orizontale(= transmission of horizontal
forces)
În cazul liniei situate în afara aparatelor de cale(= plain track), structura
portantă(= supporting structure)
 este considerată ca fiind continuu susținută(continuously
supported) de o suprafață suficientă de contact și
 nu are nevoie de dispozitive speciale pentru transmiterea forțelor
orizontale(= transmission of horizontal forces).
Totuși, dispozitive speciale(= particular devices) sunt necesare în cazul în care
încetează continuitatea structurii portante(= supporting structure); în acest caz,
deplasarea în lungul căii provocată de dilatarea termică(= thermal expansion) nu mai
este împiedecată(= is stopped to limit the longitudinal displacement induced by thermal
expansion).

2.10.2.4 - Protecția terasamentelor(= earth work)

Proiectarea completă a căii de rulare fără balast(= ballastless track) trebuie să
aibe în vedere protecția la îngheț a terasamentelor(= frost protection of earth work)
Proiectarea sistemului pentru colectarea și evacuarea apelor (= drainage)
trebuie să țină seama de modelul căii fără balast(= ballastless track), în special în
privința evacuării transversale a apei de ploaie(= rain water) căzute între substructurile
separate(= separate sub-structures) aferente celor două căi de rulare(= track).

52 719

R
 3 - Întreținerea terasamentelor(= maintenance of earthworks) pe liniile
existente și întreținerea straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ(= track bed) pe liniile existente
3.1 - Întreținere generală(= general maintenance)
Organizarea întreținerii căii pe o linie oarecare trebuie să fie optimizată în
privința
 aspectelor tehnice (siguranță și confort(= safety and comfort)) și
 aspectelor economice.
Lucrarea de întreținere generală(= general maintenance work) implică:
 pentru terasamente(= earthworks) (a se vedea punctul 3.2):
 întreținerea
- sistemului de colectare și evacuare a apelor(= drainage),
- sistemului de captare a apelor de pe versant(= water
catchment) și
- sistemelor de protecție(= protection systems);
 lucrări de reparație punctuale(= localised remedial work) necesare
pentru
- funcționarea corectă a sistemului de colectare și evacuare
a apelor(= drainage), combaterea eroziuni(= control of erosion)
și a deteriorărilor(= deterioration), și
- pentru a se asigura stabilitatea zonei critice(= stability of
critical area);
 pentru straturile situate între talpa traversei și platforma de pământ (=
track bed layers) (a se vedea punctul 3.3 - pag.56):
 lucrări de reparație la scară mare(= large-scale renewal operations)
(în special reparația parțială(= renewal) a stratului de balast(=
ballast layer)); (renewal is an operation in which one or several parts of
the track bed are replaced)
 lucrări de ridicare a nivelului în lung(= track lifting operations);
 lucrări de reparație punctuale(= localised remedial work) și lucrări de
reparație a straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= blanketing) (drenarea(= drainage) și, dacă este necesar,
înlocuirea(= replacement) sau îmbunătățirea(= improvement)
straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ(=
track bed layers)).

3.2 - Întreținerea terasamentelor(= maintenance of earthworks) pe liniile

existente
3.2.1 - Observații generale, inspecția(= inspecția) și întreținerea
curentă(= day-to-day maintenance)
La rambleuri(= embankments), la debleuri(= cuttings) sau în cazul taluzurilor
naturale(= natural slopes), în pământuri moi și în pâmânturi tari(= in soft or hard ground),
durabilitatea taluzurilor(= durability of slopes) depinde foarte mult de corecta
funcționare
53 719
R
 - a sistemului de colectare și evacuare a apelor(= drainage),
- a sistemului de captare a apelor de pe versant(= water
catchment) și sistemului de protecție(= protection systems) și
- lucrărilor de stabilizare pentru taluzuri(= slope stabilisation
works).
Cu toate acestea, întotdeuna va avea loc o îmbătrânire(= ageing) ca rezultat al
acțiunii apei(= water) asupra materialelor, înghețului(= frost) și încărcării dinamice (=
dynamic loading), etc. De asemenea, instabilitatea(= instability) poate fi cauzată de
performanța scăzută(= poor performance) a straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ(= track bed layers). Aceste straturi pot să conțină goluri(= voids)
unde se poate aduna apa(se poate strânge apa). În alte cazuri, problemele pot
determina tasarea platformei de pământ(= subgrade).
Pentru a limita cât mai mult posibil instabilitatea potențială(= potential instability),
este necesar să fie planificate inspecții corespunzătoare(adecvate, potrivite)(=
adequate inspections) la componentele specifice(= specific features) ale fiecărui
amplasament(= site); inspecțiile trebuie să cuprindă
 problemele geotehnice,
 riscul apărut(= risk incurred), și
 cerințele de funcționare(= operating requirements).
În cazul în care este necesar,
- atât pentru învestigarea problemei
- cât și pentru controlul lucrărilor de reparație(= remedial works)
trebuie să fie consultați specialiștii.
La intervale regulate, sistemele de colectare și evacuare a apelor(= drainage
systems) și taluzurile(= slopes) au nevoie de întreținere(= maintenance). Dacă
deteriorarea(= damage) este descoperită(găsită) în timpul controlului(inspecției),
măsurile de reparație(= remedial measures) trebuie să fie planificate și realizate în felul
descris mai departe. În cazul în care este necesar, specialiștii trebuie să fie consultați
atât pentru învestigarea problemei cât și pentru controlul lucrărilor de reparație(=
remedial works).

53 01 719
R
 3.2.1.1 - Pământuri(= soft ground)
Instabilitatea potențială(= potential instability) se poate manifesta:
- prin neregularități la taluzuri(= slopes) (umflarea la piciorul taluzului(= toe
heaves), crăpături(= cracks), înclinarea copacilor sau stâlpilor, eroziuni, etc);
- prin stări anormale(= distress) la diverse structuri;
- pe rambleuri, prin deplasarea locală anormală(= abnormal local movement) pe
lungimea unei singure șine sau prin deplasarea locală anormală (=
abnormal local movement) pe lungimea aferentă mai multor șine (sau simplu,
prin deplasarea balastului de la capătul traverselor(= shoulder)); orice măsură de
reparație(= remedial action) aplicată trebuie să fie notată cu atenție și trebuie
întocmit un grafic care să arate ridicarea cumulată(= cumulative lift) aplicată
în timp cadrului șine-traverse(= track); acest lucru permite localizarea
precisă a zonei instabile și permite să se detecteze orice creștere a vitezei
de deplasare(= rate of movement).
NB: probleme serioase pot să apară uneori fără să existe semne detectabile
3.2.1.2 - Taluzurile în roci stâncoase(= rock slopes) (taluzuri naturale
sau taluzuri excavate)
Aceste zone trebuie să fie inventariate și inspectate în mod sistematic. (de
exemplu, după o perioadă de îngheț(= frost)). Riscurile posibile pentru trafic trebuie să
fie evaluate pe baza următorilor parametrii:
 natura materialelor:
 fracturi(= fault planes),
 înclinarea bazei stratului(= dip),
 expansivitate(= expansivity);
 volumul bolovanilor(= boulders ) și al maselor(= masses) care se pot deplasa(=
liable to move);
 relief(= orography);
 vegetație;
 hidrologie;
 măsurile existente de protecție(= protective measures);
 etc.
Detaliile de mai înainte trebuie înregistrate pe planuri și trebuie să fie
actualizate după fiecare inspecție.
3.2.2 - Investigarea geotehnică și investigarea hidrogeologică.
Înversigațiile necesare(atât asupra terenul aferent liniei însăși(= railway land
itself) cât și asupra zonelor învecinate) trebuie să fie adaptate complexității problemei
și urgenței tratamentului.
În anumite cazuri,
- o inspecție vizuală amănunțită și
- o examinare a înregistrărilor istorice ale zonei
vor fi suficiente
- pentru a identifica cauzele și posibilele consecințe aferente problemei și
- pentru a sugera acțiunile potrivite de reparație(= appropriate remedial
action).

54 719
R
 În alte cazuri, problema poate fi mai complexă, și, și în plus față de orice
tratament imediat(= immediate treatment), poate fi solicitat un studiu suplimentar spre a
se determina ce alte măsuri de reparație(= extra-remedial measures) sunt necesare.
Acest studiu trebuie să cuprindă(a se vedea, de asemenea, punctul 2.1- pag.19):
 o prezentare detaliată la zi a problemelor detectate și toate măsurile de
reparație(= remedial measures) efectuate anterior;
 investigațiile topografice, geologice, hidrogeologice și climatice
efectuate pe teren(= on the site);
 determinarea(identificarea) stării structurilor existente(= existing
structures);
 încercări de teren și încercări de laborator(= field and laboratory tests);
 montarea de echipamente de monitorizare pe termen lung(= long term
monitoring equipment);
 identificarea factorilor noi care au afectat stabilitatea (= stability). Este
important să fie cunoscute orice lucrări de construcții sau alte activități
care se desfășoară în vecinătatea căii(= track);
 calculul de stabilitate(= calculation of stability) aferent situației anterioare
execuției lucrării propuse și calculul de stabilitate(= calculation of stability)
după execuția lucrării propuse.
3.2.3 - Lista măsurilor de remediere(= remedial measures) (cu
comentarii)
Desigur, lista dată aici nu poate fi completă.
Deseori, un taluz nestabil(= unstable earthwork slope) poate fi stabilizat în mod
adecvat numai în cazul în care mai multe tratamente(= treatments) sunt efectuate
simultan; de exemplu, de multe ori, la alunecările(= ground movements) prevenite
printr-o anumită formă de acțiune mecanică(= form of mechanical action) (precum zidul
de sprijin de picior(= toe wall), țintuire(= nailing), etc.) se impun măsuri corective(=
remedies) asupra cauzei inițiale, mai ales eliminarea apei prin realizarea unui sistem
de colectare și evacuare a apelor(= drainage system), sistem care să asigure o
protecție permanentă(= permanent protection).
Evoluția problemei ar putea impune să fie luată măsura imediată(= immediate
action) spre a permite continuarea circulației(de exemplu, restricții de viteză(= speed
restrictions) și să se inființeze imediat
 un sistem temporar de monitorizare și de avertizare(= monitoring and
warning system)
 sau sistem permanent de monitorizare și de avertizare(= monitoring and
warning system)
astfel încât trenurile să poată fi oprite în cazul că situația se înrăutățește.
Pentru a decide asupra celui mai bun tratament(= treatment), este nevoie de o
cunoaștere amănunțită a condițiilor geotehnice și hidrogeologice ale amplasamemtului
(= of the site). În acest scop este necesar:
 în primul rând, o descriere precisă a naturii și geometriei problemei:
 neregularitățile de suprafață(= surface irregularities) rezultate;

55 719
R
  cauza mișcărilor(= movements) în pământul moale(= in soft ground):
alunecările plane(= slab slides), alunecările circulare(= circular slips),
alunecări având o formă mai complexă, curenți de noroi(= mud
flows), curgere lentă(= creep = cold flow(= curgere la rece)), schimbări
în volumul de pământ(contracție(= shrinkage), umflare(= swelling),
compactare(= compaction), consolidare(= consolidation), procese
carstice(= solution phenomena), ardere(= combustion), etc.), eroziune
internă(= internal erosion));
 dezintegrarea și erodarea(= crimbling) taluzelor stâncoase (= of rock
slopes): dezintegrarea de suprafață și erodarea de suprafață(=
surface crimbling) și dezintegrarea internă și erodarea internă(=
internal crumbling), alunecarea straturilor cu înclinare defavorabilă a
bazei stratului(= unfavourable dip), căderea blocurilor de rocă(fall
overhanging blocks) și a malurilor(= banks);
 în al doilea rând, evaluarea influenței(= comparative influence) diverșilor factori
care au influență asupra stării taluzurilor(= state of slopes):
 forțele de gravitație,
 forțele datorate apei(curenți de suprafață(= surface flows), nivel ridicat al
apei subterane(= high water table), curenții subterani(= internal flows)),
 coeziune naturală(= natural cohesion),
 dezagregarea(= weathering) materialelor ca rezultat al factorilor externi.
 încărcarea datorată traficului.

55 01 719
R
 Dacă este necesar, un tratament de urgență(= emergency treatment) trebuie să
fie făcut până la realizarea lucrării finale de consolidare(= final strengthening work), de
exemplu:
 etanșarea crăpăturilor(= sealing cracks),
 protecția suprafețelor împotriva ploii(= rain),
 repararea sistemelor de colectare și evacuare a apelor(= drainage
systems),
 devierea(= diversion) și evacuarea afluxului de apă(=inflow of water)
dăunător,
 tratament provizoriu(= provisional treatment) care permite circulației să
continue, etc.
Diverși factori joacă un rol hotărâtor în alegerea celei mai corespunzătoare
forme de tratament(= form of treatment), de exemplu:
 constrângerile privitoare la exploatarea liniei(= line operation),
 posibilitatea de modificare a traseului liniei(= realigning track) (variantă
provizorie(= temporary) sau definitivă(= permanent)),
 posibilitățile de execuție a structurilor de susținere(= retaining structures) sau de
realizare a piloților (= driving piles),
 posibilitățile de execuție a ancorelor(= ground anchors),
 accesul pentru utilaje(= site equipment),
 adâncimea suprafeței de alunecare(= sliding surface),
 nivelurile piezometrice(= piezometric levels),
 extinderea zonei(= size of the area) afectate,
 condițiile climatice(șerpuirea cadrului șine-traverse(= track), în special pe
vreme călduroasă(= hot weather)).
În anexa E sunt sunt cuprinse unele măsuri de reparație(= remedial measures).
3.3 - Întreținerea straturilor situate între talpa traversei și platforma
de pământ(= track bed layers)
(track bed layers = balast + blanket layer = stratul de balast + stratul
de subbalast)
3.3.1 - Generalități
Lucrările de întreținere(= maintenance work) care sunt realizate depind de
următorii trei factori:
 caracteristicile traficului(= nature of the traffic) (încărcarea pe osie(axle-
load), tonajul brut transportat(= gross tonnage conveyed), viteza liniei),
 calitatea necesară(= required quality) a geometriei căii(= track geometry)
care este corespunzătoare acestui trafic,
 costul de întreținere a calității necesare(= required quality) a geometriei
căii(= track geometry).
Pentru a elabora o politică rațională de întreținere, este esențial:
 să se înțeleagă în totalitate factorii care influențează deteriorarea
căii(= deterioration of the track);

56 719
R
  să se clasifice toate liniile funcție de frecvența necesară a
lucrărilor de ridicare a nivelului în lung(= required frequency of
lifting). În acest scop, SNCF(SNCF = Société nationale des chemins de fer
français = Societatea naíonală a căilor ferate franceze) a definit un coeficient
de întreținere pentru straturile situate între talpa traversei și
platforma de pământ(= track bed maintenance coefficient), care este
dat la punctul A.1 - pag. 67; studiul se efectuează în mod
sistematic pe bază statistică în felul prezentat la punctul 3.3.3.1 -
pagina 60 și la punctele A.2 - pag.68 and A.3 - pag. 69; a se
vedea, de asemenea, anexa E - pag.102 elaborată de ADIF;
(ADIF, Spania = Administrador de Infraestructuras Ferroviarias=
Administratorul Infrastructurii Căilor Ferate, Spania)
 să se realizeze analiza geotehnică (= systematic geotechnical
analysis) a tuturor problemelor posibile ale mediului situat sub
platforma de pământ(= all possible subgrade problems), ca în cazul
DB și DR, MAV și SBB/CFF (a se vedea punctul 3.3.3.2 - pag.
60 și anexele B - pag.73 și C - pag.75).
(DB = Deutsche Bahn = German Railway = Căile ferate germane)
Deutsche Bahn există din1994 ca urmaș al „Deutsche Bundesbahn‟ în
Germania de Vest și a „Deutsche Reichsbahn‟ Germania de Est
Germany)
(MAV = Magyar Államvasutak = Hungarian State Railways = Căile ferate
de stat ungare)
(SBB=Schweizerische Bundesbahnen= Swiss Federal Railways = Căile
ferate federale din Elveția; CFF = Swiss Federal Railways ).
Aceste anexe sunt adăugate la prezenta fișă și arată punctele de vedere ale
administrațiilor respective de cale ferată(= individual railways).
De asemenea, cele mai multe dintre metodele arătate la punctul 2.3.4.2 - pag.
27 sunt aplicabile pe liniile existente.
3.3.2 - Factori determinanți
3.3.2.1 - Proprietățile mecanice ale straturilor situate între talpa
traversei și platforma de pământ(= track bed layers)
Abilitatea(capacitatea) unei căi de rulare(= ability of a track) de a-și păstra
poziția(elementele geometrice) depinde în mare măsură de proprietățile straturilor
situate între talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layers), și anume:
- calitatea(= mechanical quality) fiecăruia dintre straturi. Dacă este
necesar, starea fiecărui strat poate fi stabilită prin teste adecvate. Parametrii
astfel determinați trebuie apoi să permită a se evalua calitatea straturilor și
gradul de contaminare al straturilor(= degree of contamination of the layers)
(clasa Qsi din tabelul 5 - pag.15). Acestea sunt comparate apoi cu valorile
recomandate la punctul 2.6-pag.40) în legătură cu straturile situate între
talpa traversei și platforma de pământ (= track beds);
- interacțiunea între straturi și compatibilitatea dintre straturi: dacă
aceste straturi asigură un filtru corespunzător pentru a preveni ridicarea
părților fine(= fines) din platforma de pământ(= subgrade). Normele de
compatibilitate privind filtrarea sunt indicate la punctul 2.6.

57 719
R
 Pentru a corecta orice eventuale carențe(defecte) semnificative(= any
significant inadequacy) în privința calității straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ(= track bed), trebuie realizat următoarul tratament(= treatment):
 în cazurile grele(= serious cases), completa înlocuire(= complete
replacement) a straturilor (a se vedea punctul 3.3.4.1 - pag. 61);
 mai general, estimarea capacității portante(= bearing capacity) pentru
ansamblul format din platforma de pământ(= subgrade) și oricare dintre
straturile intermediare(= any intermediate layers) (equivalentul substratului
căii(= blanket layer)) în acord cu normele prevăzute în tabelul 6 - pag.16
și realizarea îmbunătățirilor necesare(= make the necessary improvements)
spre a se obține grosimile (= construction depths) indicate în figura 15 -
pag. 37.
Când balastul este reînnoit(= is renewed), trebuie avută în vedere de a se
asigura ca stratul dintre balast și platforma de pământ(= subgrade) să fie menținut
intact, neajungându-se în situația de a fi periculos de subțire sau chiar de a fi
eliminat în totalitate.
3.3.2.2 - Influența apei asupra straturilor între talpa traversei și
platforma de pământ(= track bed layers)
Comportarea straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ (=
track bed layers) sub influența apei ar putea fi satisfăcătoare dacă(= should be
satisfactory if):
 prisma căii(= ballast) este situată pe un substrat al căii(= blanket layer) având o
pantă transversală corectă(= correct crossfall) spre sistemul longitudinal de
colectare și evacuare(= longitudinal drainage system) (în cazul debleului (cutting))
sau spre banchetă(= cess) (în cazul rambleului(= embankment)). Dacă
- prisma căii este contaminată(ca urmare: a abraziunii granulelor de balast
însăși; a contaminanților externi sau a nămolului care se ridică din
platforma de pământ(= subgrade)) sau
- panta transversală inițială a fost mică și nu a direcționat apa spre sistemul
de colectare și evacuare(= drainage system),
atunci, comportarea straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= track bed layers) sub influența apei nu este satisfăcătoare;
 substratul căii(= blanket layer) este suficient de gros spre a limita infiltrarea apei
în platforma de pământ(= subgrade);

57 01 719
R
  însăși substratul căii(=blanket layer) asigură scurgerea liberă(= free-draining) a
apei
- spre sistemul longitudinal căii de colectare și evacuare(= longitudinal
drainage system) sau
- spre bancheta căii(= cess).
Acest fapt este compromis când însăși substratul căii(=blanket layer) este
excesiv contaminat sau este deformat în sens transversal căii(= distorted
transversely).
Funcționarea defectuoasă a straturilor situate între talpa traversei și platforma
de pământ(= track bed layers) sub influența apei, care se manifestă nu numai în
neregularități(= irregularities) de geometria căii, ci și sub forma petelor de namol(=
patches), poate fi îmbunătățită prin măsuri cum ar fi:
 ciuruirea manuală(= manual cleaning) între traversele din zonele afectate în
timpul întreținerii curente(= day-to-day maintenance) (oferind în același timp o
pantă transversală(= crossfall) spre sistemul longitudinal de colectare și
evacuare a apelor(= longitudinal drainage) sau spre bancheta căii(= cess)) și prin
realizarea, după cum este necesar, a sistemului longitudinal de colectare și
evacuare a apelor(= longitudinal drainage) (fig.23);

Fig.23 – Ciuruirea manuală(= manual cleaning) a balastului dintre traverse

58 719
R
 prin încercarea de a corecta panta transversală(= crossfall) a fundului excavării
(= base of the excavation) în timpul lucrărilor de reînnoire(= renewal operations).
(renewal is an operation in which one or several parts of the track bed are replaced)
Această rezolvare(= operation)
- este simplă pentru calea situată în aliniament (= straight track)(cu
excepția, eventual, a cazului în care nivelul banchetei căii(= level of the
cess) este deasupra fundului excavației)
- însă poate cauza dificultăți în cazul căii cu supraînălțare mare(= high
cant).
În cazul căii cu supraînălțare mare(= high cant),
- posibilitatea realizării unei pante(= slope) la fundul excavației(= base of
the excavation) care să difere față de panta transversală inițială(=
original cant), este limitată prin capabilitățile tehnice(= technical
capabilities) ale mașinilor existente de ciuruit balastul(= existing ballast
cleaning machines).
- în plus, încercarea de ciuruire a unei zone cu realizarea unei pante(=
slope) la fundul excavației(= base of the excavation) care să difere față
de panta transversală inițială(= original cant) într-o singură operație
mecanică conduce la următoarele dificultăți:

58 01 719
R
  nevoia de a se realiza rampe (= ramps), a căror lungime trebuie
să fie proporțională cu modificarea în privința pantei transversale
(= change in crossfall),
 pe liniile electrificate, necesitatea de a se acorda atenție poziției
firului de contact(= contact wire) pe perioada execuției lucrărilor(=
period of work),
 riscul de a provoca deteriorarea gravă(= serious damage) a
substratului căii(= blanket layer) sau chiar distrugerea(= destroying)
completă a substratul căii(= blanket layer).
Din aceste motive, este recomandabil ca în cadrul lucrărilor de reînnoire(= renewal
operations) (renewal is an operation in which one or several parts of the track bed are
replaced) să se realizeze o înclinare(= slope) a fundul excavației în sens transversal
căii la un unghi care nu trebuie să difere semnificativ față de înclinarea existentă(=
existing cant). Înseamnă că, atunci când se reînnoiește calea mai depărtată de centrul
curbei(= linia exterioară) a unei porțiuni de cale dublă situată în curbă, panta
transversală a fundului excavației va fi dată, în general, spre intervalul dintre linii(=
towards the interval (six foot) between the tracks). În acest caz, dacă balastul vechi este
colmatat(= is fouled), nu este permisă acumularea apei între linii. Pot fi considerați
următorii pași:
 unde este posibil, panta transversală(= crossfall) este dată spre bancheta căii
(= cess), după ce se face verificarea(= checking) că substratul căii(= blanket layer)
sau platforma de pământ(= subgrade) vor fi păstrate. În anumite cazuri, pentru
simplificarea lucrărilor, se poate reduce supraînălțarea căii (= cant), îmediat
înainte de ciuruire(= cleaning), pentru simplificarea lucrărilor.
 Dacă există riscul de deteriorare(= risk of damage) la substratul căii(= blanket
layer) sau dacă există riscul de deteriorare(= risk of damage) a platformei de
pământ(= subgrade), cadrul șine-traverse(= track) trebuie, de asemenea, să fie
ridicat(= lifted) în vederea realizării acestei înclinări transversale (= crossfall);
 Dacă nu, este necesar
- fie să se realizeze un dren (= drain) între linii
- fie să se efectueze ciuruirea balastului în totalitate înainte de a fi
începute lucrările de renovare(= before renewal work).
(renewal is an operation in which one or several parts of the track bed are replaced)
Dacă este necesar, geotextilele se pot amplasa vertical între linii pentru a
proteja balastul reînnoit(= renewed ballast) față de balastul poluat(= polluted ballast) de
la linia vecină(= adjacent track).
3.3.2.3 - Efectele înghețului(= effects of frost)
Atunci când balastul(= ballast) sau substratul căii(= blanket layer) devine sensibil
la îngheț(= frost), sau atunci când înghețul pătrunde în mediul sensibil la îngheț al
platformei de pământ(= subgrade susceptible to frost), pot rezulta mișcări inacceptabile
ale cadrului șine-traverse(= unacceptable track movements) (umflături (cocoașe)(= heave)
în perioadele de îngheț(= periods of frost) și reducerea capacității portante(= bearing
capacity) la nivelul platformei de pământ în timpul dezghețului(= during thaw)).
Înainte de definirea celor mai corespunzătoare tipuri de măsuri de protecție(=
protective measures) (a se vedea punctul 3.3.4.3 - pag.63), se recomandă a se realiza:

59 719
R
  o examinare precisă(= precise survey) a zonei critice(= critical area),
 o evaluare a umflăturii(cocoașei)(= heave) (prin considerarea profilurilor în lung
la fața superioară a traverselor(= top surface of sleepers), în timpul iernii și în
timpul verii) ,
 șlițuri(= trial holes) pentru a identifica straturilor sensibile la îngheț(= frost),
 monitorizarea nivelurilor apei subterane(= water levels).
3.3.2.4 - Oboseala mediului situat sub platforma de pământ
(= subgrade fatigue)
Eforturile unitare care conduc la oboseală în mediul situat sub platforma de
pământ(= fatigue in a subgrade) sunt funcție de:
 volumul și tipul de trafic(= type of traffic),
 alcătuirea cadrului șine-traverse(= track panel), grosimea și proprietîțile
straturilor între talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layers),
 proprietățile mediului situat sub platforma de pământ(=subgrade).

59 01 719
R
 Atunci când nivelul efortuluui unitar este „acceptabil", și anume, atunci când
suma între grosimea stratului de balast(= ballast) și grosimea substratului căii (=
blanket thickness) este cel puțin egală cu valoarea dată la punctul 2.4.2 - pag.36, nu
este probabil să apară o deformare semnificativă(= marked deformation) la nivelul
platformei de pământ(= subgrade) ca urmare a circulației(= traffic) (cu condiția că au
fost respectate normele referitoare la filtrare(= rules on filtering) și normele privitoare la
comportarea hidraulică corespunzătoare(= correct hydraulic behaviour), norme
prevăzute la punctul 3.3.2.1 - pag. 57 și la punctul 3.3.2.2 - pag. 57)
Punctul A.2 - pag. 68 descrie metoda dezvoltată de către SNCF(SNCF =
Société nationale des chemins de fer français) pentru evaluarea creșterii în grosime(=
increase in thickness) a straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ (=
track bed layers), creștere care este necesară conform „coeficientului de întreținere‟ (=
maintenance coefficient) definit la punctul A.1- pag.67.
Appendix E - pag.102 descrie metoda introdusă de ADIF.
(ADIF, Spania =Administrador de Infraestructuras Ferroviarias= Administratorul
Infrastructurii Căilor Ferate, Spania)

3.3.2.5 Influența rigidității(= stiffness) asupra întreținerii(= maintenance)

Cea mai importantă caracteristică care determină stabilitatea geometriei
cadrului șine traverse (= track geometry) este rigiditatea (= stiffness) aferentă mediului
situat sub platforma căii, mediu format din
 substratul căii(= blanket layer) și
 mediul situat sub platforma de pământ(= subgrade);
această rigiditate depinde de capacitatea portantă(= bearing capacity) la nivelul
platformei căii.
Construcția substraturilor căii(= blanket layers) potrivit cu recomandările din
figura 15 - pag.37 asigură condiții optime.
Dacă capacitatea portantă(= bearing capacity) la nivelul platformei căii și, prin
urmare, rigiditatea (= stiffness) aferentă mediului situat sub platforma căii(= format din
substratul căii(= blanket layer) + mediul situat sub platforma de pământ(= subgrade) este prea
mică, atunci, acest fapt se va manifesta prin volum sporit al lucrărilor
- de întreținere,
- de ciuruire a balastului (= ballast cleaning work) și
- de nivelare(refacerea nivelului)(= levelling work)
Dacă rigiditatea (= stiffness) este prea mare(= too high) (de exemplu, în cazul
folosirii cimentului( = cement consolidation)), încărcările pe osie mari(= high axle loads) și
vitezele ridicate(= high speeds) pot să accelereze deteriorarea balastului(= ballast
breakdown) și scăderea confortului(= reduction of comfort).

3.3.3 - Metodologia studiilor pentru întreținerea(= maintenance)

straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ
(= track bed layers) și pentru întreținerea(= maintenance) platformei
de pământ(= subgrade)
3.3.3.1 - Examinarea sistematică bazată pe analiza statistică(=
statistical analysis) a întreținerii căii(= track maintenance)

60 719
R
 Datele precise asupra frecvenței lucrărilor de ridicare a cadrului șine traverse(=
lifting works) împreună cu observațiile de pe teren privitoare la
- petele de noroi(= slurry patches),
- lucrările asupra sistemului de colectare și evacuare a apelor(= drainage
system),
- etc.,
vor furniza informațiile detaliate necesare spre a stabili ce formă de întreținere
curentă(= day-to-day maintenance) este necesară. Abordarea științifică folosită la SNCF
(SNCF = Société nationale des chemins de fer français) pentru evaluarea cerințelor pentru
- întreținerea straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ(= track
bed și
- întreținerea platformei de pământ(= subgrade) a fost dezvoltată pe această
bază. Abordarea SNCF este descrisă la punctul A.3 - pag.69.
3.3.3.2 Investigații geotehnice sistematice
În mod obișnuit, administrațiile de cale ferată fac investigații geotehnice
sistematice pentru a stabili cerințele(necesitățile) întreținerii(= maintenance
requirements) pentru
 platforma de pământ(= subgrade) și
 pentru straturile situate între talpa traversei și platforma de
pământ (= track bed layers).
Exemple apentru acest tip de abordare sunt date în
- anexa B - pag.73(DB și DR) și
- anexa C - pag. 75 (SBB/CFF).
(DB = Deutsche Bahn = German Railway = Căile ferate germane)
Deutsche Bahn există din1994 ca urmaș al „Deutsche Bundesbahn‟ în
Germania de Vest și a „Deutsche Reichsbahn‟ Germania de Est
Germany)
(SBB = Schweizerische Bundesbahnen= Swiss Federal Railways = Căile
ferate federale din Elveția; CFF = Swiss Federal Railways )

3.3.3.3 - Metodologia pentru proiectarea straturilor situate între

talpa traversei și platforma de pământ(= bed layers) pe liniile
existente
Metodologia folosită pentru stabilirea
 grosimii stratului de balast(= ballast layer) și
 grosimii stratului de subbalast (= subballast layer)
se bazează pe
- conceptul de „settlement-conservation coefficientè‟ și
- legea Dormon(Problema ORE D117, Rep. 28)
care au fost folosite la determinarea grosimilor date la punctul 2.4.2 - pag.36.
Un exemplu de metodologie pentru proiectarea straturilor situate între talpa
traversei și platforma de pământ(stratul de balast și stratul de subbalast) (= bed layers)
pe liniile existent este dat în anexa E(ADIF, Spania).
(ADIF, Spania = Administrador de Infraestructuras Ferroviarias= Administratorul
Infrastructurii Căilor Ferate, Spania)

60 01 719
R
 3.3.4 - Reparații punctuale(= local repairs)
3.3.4.1 - Îmbunătățirea capacității portante(= bearing capacity)
În continuare, sunt prezentate și comentate mai multe metode de îmbunătățire
a capacității portante(= bearing capacity):
Creșterea grosimii substratului căii(= blanket layer) în cadrul lucrării de
reînnoire(= during renewal)
Lucrarea de reînnoire a căii(= track renewal) se realizează după cum urmează:
 ciuruire (= cleaning) cu pantă transversală(= crossfall) spre bancheta
căii (= cess) sau spre drenul longitudinal(= longitudinal drain)
(ciuruirea nu este posibilă întotdeauna cu mașini de ciuruit balastul
(ballast cleaning machines)),
 acoperirea(= blanketing) cu un strat de 0,15 m grosime din pietriș
nisipos(= sandy gravel), cu pantă transversală(= crossfall),
 rebalastare(= reballasting), în timp ce se face ridicarea cadrului șine-
traverse(= raising the track) pentru a se limita adâncimea de excavare
(= depth of excavation).
Dacă aceste măsuri trebuie să fie durabile, ele trebuie să fie însoțite
- de lucrări de reparații(= repair work) la drenurile longitudinale (=
longitudinal drains) sau
- de realizarea unor astfel de drenuri în cazul în care ele nu
există(a se vedea punctul 2.8 - pag.42).
Înlocuirea completă a straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pămân (= track bed layers)
Pot fi utilizate diverse tehnici:
- Substratul granular convențional al căii(= blanket layer)
În esență, acest strat este identic celui de la construcția liniilor noi
(fig.15 - pag.37). Totuși, din cauza problemelor reale de excavare, poate
fi necesar să se păstreze grosimea straturilor (= thickness of layers) la o
valoare minimă. Grosimea stratului de balast adunată cu grosimea
substratului(= blanket layer) poate fi deci limitată la o anumită mărime (=
certain extent).

- Hidroizolarea(= waterproofing) cu geomembrane sau cu straturi

bituminoase etanșe(= water-tight bitumen layers)
Această tehnică poate fi utilizată numai când condițiile
hidrogeologice sunt bune(a se vedea 1.3.1 - pag.14). Aceasta înseamnă
că grosimea straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ
(= track bed layers) poate fi redusă. Grosimea se poate calcula consultând
figure 15 - pag. 37. Totuși, o platforma de pământ(= subgrade) cu o
capacitate portantă(= bearing capacity) inițială P1 se consideră , după
hidroizolare (= waterproofing), a fi în clasa P2.

61 719
R
 Experiența a arătat că sub hidroizolație(= waterproofing) trebuie amplasat
un strat de material drenant(= drainage material) spre a întrerupe
capilaritatea(= break capillary action).
- Folosirea materialelor stabilizate
Sunt folosite diferite metode:
 Folosirea pietrișului nisipos legat cu ciment(cement-
bound sandy gravel):
Testele au fost realizate de către diverse administrații de cale
ferată(= various railways) (DB, OBB, SBB/CFF). Pe liniile supuse
încărcărilor mari(= heavy loads), testele s-au dovedit
necorespunzătoare(= unsuitable): au apărut fisuri în pietrișului
nisipos stabilizat cu ciment(= cement-bound sandy gravel)
acompaniate de fenomenul de pompaj(= pumping).
 Folosirea nisipului tratat cu var(= lime-sand)
Un strat de pietriș nisipos netratat(= untreated sandy gravel)
va fi amplasat între stratul tratat(= treated layer) și balast.
Stratul din pietriș nisipos netratat protejează stratul de nisip
tratat cu var(= lime-sand), împiedecând atât abraziunea
cauzată de balast cât și infiltrarea apei. De asemenea, acest
strat de pietriș nisipos netratat este necesar pentru a se
realiza o grosime suficientă a structurii portante, luând în
considerare natura pământului aflat dedesubt(= underlying
soil).

61 01 719
R
- Imbunătățirea platformei de pământ(= subgrade)
cu lianți hidraulici(= hydraulic binding agents)
De asemenea, anumite administrații de cale ferată (de exemplu, DB, DR)
utilizează un strat de pământ local tratat cu var așezat pe un strat de
pietriș nisipos(= sandy gravel) de cel puțin 0,15 m grosime.
- Stabilizarea pământurilor organice(= organic soil subgrades)
Metoda convențională de tratare a problemelor de acest tip constă în
contracararea tasărilor continui(= continuous settlement) prin ridicări ale cadrului
șine-traverse ca lucrări de întreținere curentă(= part of day-to-day maintenance).
De asemenea, se poate aplica încărcarea suplimentară(= additional loading)
pe fiecare dintre părțile laterale ale căii(= either side of the track) (de
exemplu, prin execuția de berme la picioarele taluzurilor(= benches at the
bottom of banks) astfel încât să se evite orice tasări diferențiale ulterioare(=
subsequent differential settlement), tasări care pot provoca torsionarea
cadrului șine-traverse(= twist of the track). Pentru a reduce tasarea (=
settlement) și vibrația elastică(= springy vibration) se recomandă folosirea
materialului compactat cu densitate mică(= low-density compacted material).
Toate aceste tehnici(= these reloading techniques) au fost studiate în detaliu
de către administrațiile de cale ferată nordice(= Nordic railways), ÖBB,
SBB/CFF and SNCF.
- Folosirea geogrilelor(= geogrids), geotextilelor, geocelulelor
(= geocells) și a geocompozitelor

Aceste materiale pot fi încorporate în straturile situate între talpa

traversei și platforma de pământ (= track bed layers) sau pot fi sub prisma
căii(= ballast) cu scopul de a îmbunătăți capacitatea portantă(= bearing
capacity). În esență, geogrilele asigură funcția de armare(= reinforcement
function) iar geotextilele pot asigura funcțiile de separare (= separation), de
filtrare(= filtration), de armare(= reinforcement) și de drenare(=drainage).
Utilizarea acestor materiale poate reduce grosimea straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layers). Anumite
administrații de cale ferată au realizat cu succes această tehnică.
Caracteristicele cerute la utilizarea geotextilelor și a produselor înrudite la
construcția de căi ferate pot fi găsite în EN 13250:2000 și EN
13250:2000IA1:2005 (a se vedea bibliografia - pag.106).
Geocompozitele (= geocomposites) pentru îmbunătățirea(= improving)
capacității portante(= bearing capacity) la nivelul platformei căii au în
alcătuire
- o componentă de armare(= reinforcement) (de exemplu, armare cu
geogrile(= geogrid)) și
- o componentă pentru filtrare(= filter component) (de exemplu, un
material geotextil).

62 719
R
 Fig.24 - Creșterearea capacității portante(= enhancement of bearing capacity
recommended) la nivelul platformei căii . Model de soluție cu dală din geocelule(= by
geocells slab) (ZSR)
(ZSR = Zeleznice Slovenskej Republiky = Căile Ferate ale Slovaciei)
Geocompozitele se pot folosi
 în substratul căii(= blanket layer),
 sub substratul căii(= blanket layer)(incluzând stratul de formă)
sau pe platforma de pământ(= subgrade).
Geocompozitele îmbunătățesc distribuția încărcării(= load distribution). Prin urmare
este posibil să se reducă grosimea stratului de subbalast(= blanket layer) și/sau
grosimea stratului de formă(= formation layer).
De exemplu, dacă se utilizează un geocompozit (= geocomposite),
reglementările DB AG (Ril 836) permit să fie redusă grosimea substratului căii(=
blanket layer) cu10 cm. (directivele „Deutsche Bahn's Ril 836‟ permit - numai dacă
grosimea calculată a straturilor este peste 50 cm - să fie redusă grosimea stratului de
protecție cu circa 10 cm).
Geocompozitele trebuie să fie alese având în vedere comportamentul
proprietăților lor pe termen lung.
NB: Folosirea metodelor de îmbunătățire a platformei de pământ(= subgrade)
pe liniile existente este descrisă în fișa UIC 722(a se vedea bibliografia -
pag. 106).

62 01 719
R
 3.3.4.2 - Colectarea și evacuarea apelor(= drainage)
Proiectarea sistemelor laterale căii de colectare și evacuare a apelor(=
trackside drainage systems) este dată la punctul 2.8 - pag.42.

3.3.4.3 - Protecția la îngheț(= protection against frost)

În continuare sunt descrise, cu comentarii, mai multe metode pentru protecția
la îngheț(= methods of frost protection):
 Ciuruirea balastului(= ballast cleaning)
Dacă straturile aflate sub balastul contaminat nu sunt afectate, este
suficient să fie ciuruit balastul contaminat(= contaminated ballast).
 Inlocuirea substratului căii(= blanket layer)
Dacă stratul intermediar dintre platforma de pămănt(= track subgrade) și
balast (fie un strat realizat dintr-un amestec de balast vechi, diverse
materiale și pământ, sau un substrat specificat(= specific blanket layer))
este sensibil la îngheț sau nu are grosimea suficientă, atunci, acest
strat intermediar trebuie să fie excavat și înlocuit cu material rezistent la
îngheț(= frost-resistant material). Grosimea stratului înlocuit poate fi
determinată potrivit cu informațiile date în figure 16 - pag.39 . Unele
administrații de cale ferată folosesc coeficienți reduși în funcție de
importanța liniei.
 Ridicarea nivelului cadrului șine-traverse(= track level)
Există o limită a ridicării care poate fi dată (din cauza declivităților
profilului în lung(= gradients), podurilor, tunelurilor și firelor de contact(=
overhead lines)). Diagrama din figura 16 poate fi folosită la determinarea
ridicării necesare a cadrului șine-traverse(= reack). Dacă ridicarea este
realizată prin creșterea grosimii stratului de balast, trebuie reamintit
faptul că valorile obținute din diagramă vor fi mai mici decât valorile
reale; aceasta deoarece căldura latentă a apei în piatra spartă umedă
(= wet crushed stone) este mai mică decât cea pentru pietriș cu nisip
umed(= damp sandy gravel). Pentru a se asigura stabilitatea în timpul
circulației, anumite administrații de căi ferate limitează grosimea
maximă a stratului de balast.
 Utilizarea izolării termice(= thermal insulation) sub prisma căii
Dacă,
- este imposibil să fie făcută modificarea prin ridicare a profilului în
lung(= raise the track) sau
- este imposibil să fie obținută o izolare termică corespunzătoare(=
sufficient value to insulate properly), sau
- costurile înlocuirii nu pot fi justificate,
pot fi utilizate dale(= slabs) din materiale cu conductivitate termică scăzută(= low
thermal conductivity).
Cel mai frecvent material utilizat în acest scop este spuma de polistiren
extrudat1)(= extruded polystyrene foam); din această spumă se produc dale(= slabs) cu
diverse grosimi. Parametrii tehnici sunt dați în tabelul care urmează:

63 719
R
 Tabelul 14: Parametrii tehnici pentru spuma de polistiren extrudat(= extruded
polystyrene foam)
Încărcarea pe osie(= axle load) (kN) <225 225  250 250·300
Densitate în stare uscată(= dry density) > 35 > 40 > 45
(kg/m3)
Forța la rupere(= breaking force) (kPa) > 400 > 450 > 550

Deformația de maximum 5% după 2 10  200 10  225 10  275

milioane cicluri de încărcare având forma
de undă pătrată (= square wave) care variază
între (min  max kPa)

-------------------------
1)
Spuma de polistiren extrudat(= extruded polystyrene foam) este un material plastic în
care spuma în stare plastică este întrodusă în lucrare în timpul procesului de
fabricație(= before this material is extruded). Ca urmare, partea centrală a materialului
este rășină termoplastică solidă(= solid thermoplastic resin) și este suficient de
rezistentă pentru a suporta balastul fără eforturi unitare excesive. Acest material
nu trebuie să fie confundat cu polistirenul expandat(= expanded polystyrene).

63 01 719
R
 Aceste specificații trebuie respectate când izolația termică(= thermal insulation)
- este situată la 0,3 m sub talpa traversei și
- are lățimea de 4 m.
Acestea sunt absolut necesare în cazul în care plăcile sunt situate la o adâncime mai
mare.
Izolația termică(= thermal insulation) trebuie plasată la cel puțin 0,3 m sub
traverse. Grosimea substraturilor se poate evalua conform schemei din figura 25 -
pag.65.
Întotdeauna, sub izolația termică(= thermal insulation) trebuie să fie amplasat un
strat de filtrare(= filtering layer) din pietriș nisipos(= sandy gravel) sau un geotextil. În
cazul folosirii geotextilului, pentru a se evita perforarea(= punching),
- acest geotextil se acoperă cu un strat de nisip rezistent la îngheț(= frost-
resistant sand) de cel puțin 50 mm grosime sau, ca soluție alternativă,
- grosimea dalelor din spumă de polistiren extrudat(= extruded polystyrene
foam) se sporește cu cel puțin 10 mm.

Ar trebui să existe, dacă este posibil, două straturi de izolație termică(= thermal
insulation), decalate (= staggered) astfel ca rosturile să nu coincidă (a se vedea fig.26 -
pag.66). În caz contrar dalele trebuie să fie suprapuse(= be overlapped).
O mare atenție trebuie acordată zonelor de trecere(= transition areas) de la
extremitățile unei porțiuni de cale de rulare cu izolație termică(= insulated track). Un
exemplu este arătat în figura 26.
Amplasarea de traverse uzate(= bed of scrap sleepers) sub prisma căii
sau amplasarea de blocuri din turbă presată(= blocks of compressed peat)
sub prisma căii
Traversele de lemn alăturate montate sub prisma căii(= beds of wooden
sleepers) au un efect considerabil de izolare. Din cauza proprietăților mecanice bune
aferente podinei din traverse de lemn alăturate, această podină poate fi amplasată la
baza prismei căii.
Blocurile din turbă presată(= compressed peat) se pot folosi pe liniile secundare
(= secondary lines).
Dacă mediul de sub platforma de pământ(= subgrade) este un praf sau un nisip
prăfos(= silt or silty sand) se poate folosi un geotextil spre a preveni ridicarea noroiului
(= slurry rising up) printre rosturile dintre traversele alăturate(= joints of the sleeper bed).
În cazul blocurilor din turbă presată(= peat blocks) nu se cere introducerea
geotextilului.

64 719
R
 Indice de îngheț(= frost index) în grade  zile
Fig.25 - Grosimea necesară hs a stratului din pietriș nisipos de
protecție la îngheț ca o funcție de indicele de îngheț(= frost index)
și de temperatura medie anuală în cazul anului de referință pentru diferite
grosimi hi de dală din spumă de polistiren extrudat(= extruded polystyrene foam)

65 719
R
 Fig.26 - Vedere în plan(= plan view) și secțiune longitudinală
(= longitudinal section) pentru zona de trecere(= transition area)
între o zona neizolată(= non-insulated area) și o zonă izolată(= insulated area)

3.4 - Combaterea vegetației(= vegetation control)

Considerațiile de protecția mediului(= environmental protection considerations) au
determinat administrațiile de cale ferată(= railways) să revadă politicile curente privind
utilizarea erbicidelor(= herbicides) pentru combaterea vegetației(= vegetation control).
Utilizarea erbicidelor nu este doar o problemă care afectează prisma căii(= ballast); în
afara prismei căii(= ballast) sunt afectate banchetele(= side paths), taluzurile(= slopes) și
sistemele de colectare și evacuare a apelor(= drainage systems).
Din motive legate de siguranța în exploatare(= operating safety) si legate de
costurile de intreținere(= maintenance costs), creșterea vegetației(= vegetation growth)
trebuie să fie combătută la intervale regulate, cel puțin pe liniile cu trafic intens(=
heavy traffic). Un sistem corespunzător de colectare și evacuare a apelor(= proper
drainage) din
- straturile de sub-balast(= sub-ballast layers) și
- stratul de formă tratat(= prepared subgrade)
reprezintă o importantă condiție prealabilă(= important pre-requisite) pentru crearea
condițiilor care sunt ostile creșterii vegetației(= growth of vegetation).
Erbicidele(= herbicides) trebuie folosite în doze minime, condițiile
meteorologice(= weather conditions) trebuie să fie adecvate(pe cât este posibil:
activitatea să se desfășoare în timpul zilei, în absența vântului și în absența ploii).
Erbicidele(= herbicides) trebuie să fie testate și aprobate de autorități importante(=
relevant authorities). Restricții suplimentare pot să reglementeze utilizarea
ierbicidelor(= herbicides) în zonele speciale și pentru protecția apelor subterane(= water
table).

66 719
R
 Când, prin măsuri corespunzătoare(adecvate)(= suitable measures) (de
exemplu, tăiere regulată(= regular cutting)) vegetația(= vegetation) se limitează numai la
gazon pe fâșii laterale căii, având fiecare lățimea de aproximativ 3 m( = strip of about 3
m to either side of the track), se poate reduce dezvoltarea vegetației(= growth of
vegetation) spre cadrul șine-traverse(= track). De asemenea, dezvoltarea vegetației (=
growth of vegetation) poate fi împiedicată prin reducerea alimentării cu nutrienți(=
nutrients) a zonelor din apropierea căii(= near the track).
Dezvoltarea vegetației(= growth of vegetation)
 pe zona banchetelor căii(= on the side paths) și
 în zona prismei căii
poate fi redusă prin realizarea unui strat din asfalt(= asphalt layer)
 în zona banchetelor căii(= side paths) și
 sub prisma căii(= under the ballast).

66 01 719
R
 Appendix A - Exemplu de metodă de investigare pentru
întreținerea straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= track bed layers = stratul de balast + substratul căii) la SNCF
(SNCF = Société nationale des chemins de fer français)

A.1 - „Coeficientul de întreținere al straturilor situate între talpa

traversei și platforma de pământ ‟ „k ‟ (= track bed maintenance
coefficient k) (= track bed layers = stratul de balast + substratul căii)
Costul lucrărilor la nivelul în lung(= levelling work) executate între lucrările de
reparație succesive (= successive renewal operations) nu este constant; acest cost
crește continuu(= steadily). De asemenea, costul lucrărilor la nivelul în lung(= levelling
work) poate să depindă - într-o mare măsură - de calitatea fundației cadrului șine-
traverse(= foundation of the track)(fundația cadrului șine-traverse cuprinde straturile
situate între talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layers = stratul de balast +
substratul căii) și mediul situat sub platforma de pământ(= subgrade)):
acest fapt bine-cunoscut este demonstrat de creșterile constatate(= in the
variations noted) ale numărului intervențiilor la nivelului în lung(= levelling work)
care sunt necesare pe porțiunile de linie(= on sections) având
 aceeași vârstă(= same age),
 același tip de suprastructură a căii(= type of superstructure) și
 care suportă un trafic similar(= similar traffic).
Pentru o categorie a traficului(= category of traffic) dată, pe o linie dată(= given
Railway) este posibil să se evalueze statistic numărul mediu anual (Im) (= annual
average number) al intervențiilor la nivelul în lung prin buraj(= tamping operations) ca o
funcție de vârstă(N)(= age of the track). Astfel, este obținută curba care descrie
creșterea medie a necesarului de intervenții la nivelul în lung prin buraj(= average
increase in levelling requirement) în funcție de vârstă(= age of the track) (fig.27 - pag.68):

Im = f(N)
Pe o anume porțiune de linie(= particular track section), numărul intervențiilor la
nivelul în lung prin buraj (I) pentru o anumită vârstă(= age) poate să fie diferită de
valoarea medie (Im). Având în vedere acest fapt(fig.27) este convenabil să fie definit
un coeficient „k” care este numit coeficient de întreținere a straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ(= track bed maintenance coefficient):
I
k
Im
Prin definiție, acest coeficient este „1‟ în situația I=Im(= average case); dar, dacă
fundația cadrului șine-traverse(= foundation = stratul de balast + substratul căii + mediul
situat sub platforma de pământ) este foarte deficitară(proastă)(= very poor), coeficientul
„k” poate atinge o valoarea egală cu „10‟ (și chiar mai mare).

67 719
R
 Trebuie remarcat faptul că, atunci când „I” depășește o anume valoare Is
(fig.27), normele de geometria căii(= track geometry standards) nu mai pot fi asigurate
integral din diferite motive(= various reasons) (de exemplu, imposibilitatea execuției
lucrărilor în perioadele călduroase(= hot periods) în regiunile în care calea este fără
joante(= long welded rails)); spre a se încerca să se reducă valoarea coeficientului
„k‟,va fi necesar să fie executate alte lucrări (adică, mai mult decât intervenția la
nivelul în lung prin buraj(= rather than just levelling)).

67 01 719
R
Fig.27 - Linii pe care reparația(= renewal) este periodică (= potrivit unui plan chibzuit
dinainte): evoluția(= increase) numărului intervențiilor la nivelul în lung prin
buraj (= leveling operations) (exemplul se referă la grupele UIC 1 la 3, așa
cum aceste grupe sunt definite în fișa 714)
(UIC = International Union of Railways = Uniunea Internațională a Căilor Ferate)

A.2 - Evoluția grosimii necesare totale a straturilor situate între

talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layers = stratul de
balast + substratul căii) în funcție de coeficientul „k"(= track bed
maintenance coefficient = coeficientul de întreținere a straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ)
Când grosimea saltelei alcătuite din stratul de balast(= ballast layer) și straturile
de sub-balast(= sub-ballast layers) este mică, se poate constata(fig.28) relația de
legătură între
- grosimea saltelei (stratul de balast(= ballast layer) + grosimile straturilor de
sub-balast(= sub-ballast layers)) și
- coeficientul de întreținere a straturilor situate între talpa traversei și platforma
de pământ „k"(= track bed maintenance coefficient).
Această relație se aplică chiar și în cazul în care sunt respectate normele de filtrare
și normele aferente unui bun drenaj(= good drainage).

68 719
R
Fig.28 - Evoluția grosimii straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ(= track bed layer = stratul de balast + substratul căii) în
funcție de coeficientul de întreținere a straturilor situate între talpa traversei
și platforma de pământ „k"(= track bed maintenance coefficient)

68 01 719
R
 Curbele reprezentative depind de
- traficul liniilor(clasificate potrivit fișei UIC 714) (a se vedea bibliografia -
pag.106),
- sarcina maximă nominală pe osie(= maximum nominal axle load) pentru
vehiculele remorcate(= hauled vehicles) și
- caracteristicele mediului situat sub platforma de pământ (= track subgrade).
Este posibil să se reducă valoarea coeficientului „k” prin creșterea grosimii
straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layer = stratul
de balast + substratul căii) (de exemplu, prin ridicarea cadrului șine-traverse(= track)) în
felul arătat în exemplul din figura 29.

Fig. 29 - Influența modificării grosimii straturilor situate între talpa traversei și

platforma de pământ (= track bed layers = stratul de balast + substratul căii)

A.3 - Metodologia studiilor privind întreținerea straturilor situate

între talpa traversei și platforma de pământ(= track bed layer
maintenance) pe linii importante(= major lines) (linii pe care
reparația(= renewal) este periodică (sistematică))
Coeficientul de întreținere a straturilor situate între talpa traversei și platforma
de pământ „k"(= track bed maintenance coefficient) este cunoscut în orice moment prin
păstrarea înregistrărilor detaliate pentru lucrările la nivelul în lung(= levelling
operations). Valoarea coeficientului „k‟ și alte observații făcute cu ocazia inspecțiilor
(pete de noroi(= muddy patches), starea sistemelor de colectare și evacuare a apelor(=
drainage and collecting systems) determină măsurile necesare pentru:
 Întreținerea curentă(= routine maintenance),
 Orice lucrări punctuale(= localised operations),
 Reparația căii(= renewal)
69 719
R
k<1
(Straturile situate între talpa
traversei și platforma de
pământ(= track bed layers =
stratul de balast + substratul căii)
care sunt corect
dimensionate)
1 < k < 2,5
(Straturile situate între talpa
traversei și platforma de
pământ(= track bed layers =
stratul de balast + substratul căii)
sunt ușor subdimensionate
- Întreținere curentă(= routine maintenance =
ℓ'entretien courant):
Nu există măsuri speciale(= special measures);
întreținerea(= maintenance) se poate face cu mașina
grea de buraj(= heavy machine tamping). Totuși
sistemele de colectare și evacuare a apelor(=
drainage and collecting systems) trebuie să fie
controlate cu atenție și trebuie să fie întreținute.
- Reparație(= renewal):
Să se evite ciuruirea(= cleaning) în adâncime
(ciuruirea(= cleaning) nu trebuie să depășească
grosimea stratului existent de balast(depth of the
existing ballast)).
Fața inferioară a ariei ciuruite(= area cleaned)
trebuie să fie cu înclinări transversale
corespunzătoare(= correctly sloped).
Să se adauge un strat de balast nou(= clean
ballast) de grosime suficientă(= sufficient thickness)
în funcție de tipul de suprastructură(= track
equipment) și de traficul de viitor(= future traffic).
- Întreținere curentă(= routine maintenance =
ℓ'entretien courant):
Acolo unde este posibil, cadrul șine-traverse(=
track) se ridică succesiv prin adăugare de balast
până ce coeficientul de întreținere a straturilor
situate între talpa traversei și platforma de pământ
„k"(= track bed maintenance coefficient) este redus
până la o valoare < 1.
- Reparație(= renewal):
Toate măsurile indicate mai înainte pentru cazul
coeficientului k < 1 sunt în continuare valabile
(= still valid); totuși, o atenție specială trebuie să
fie acordată verificării bunei stări a straturilor de
sub-balast(= sub-ballast layers);
Este esențial să se se realizeze lucrările de
consolidare(=strengthening) spre a se obține un
coeficient de întreținere a straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ „k"(= track
bed maintenance coefficient) < 1.
70 719
R
2,5 < k < 5
(Straturile situate între
talpa traversei și
platforma de pământ(=
track bed layers = stratul de
balast + substratul căii) sunt
subdimensionate și se
presupune că:
- straturile dintre prisma
căii și platforma de
pămănt sunt de slabă
(= poor) calitate) și
- funcționarea drenajului
este jalnică(= poor)
k>5
(Straturile situate între
talpa traversei și
platforma de pământ(=
track bed layers = stratul de
balast + substratul căii) sunt
subdimensionate,
straturile dintre prisma
căii și platforma de
pămănt sunt de slabă (=
poor) calitate sau nu
există și funcționarea
drenajului este jalnică(=
poor)
- Întreținere curentă(= routine maintenance
Situația 2,5 < k < 5 nu trebuie prelungită deoarece
calitatea straturilor situate între talpa traversei și platforma
de pământ(= track bed layers) se va deteriora iremediabil .
Trebuie făcute testări pentru a examina funcționarea și
calitatea straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= track bed layers). În funcție de rezultatele testelor:
- poate fi sporit nivelul superior al traverselor spre a se
obține un coeficient de întreținere a straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ „k‟(= track bed
maintenance coefficient „k‟) care să fie acceptabil pentru viitor;
- poate fi introdus sau poate fi îmbunătățit sistemul de
colectare și evacuare a apelor(= water drainage and collection
system);
- pot fi create straturi corespunzătoare între talpa
traversei și platforma de pământ(= new well-drained track
bed structures).
- Reparație(= renewal):
Pe porțiunile(= in areas) unde coeficientul de întreținere a
straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ „k"(= track bed maintenance coefficient) a fost redus la
valoarea „1‟ prin întreținere curentă(= routine maintenance), în
cadrul reparației(= renewal) trebuie adoptate măsurile
indicate mai înainte pentru cazul k < 1
În schimb, pe porțiunile(= in areas) unde coeficientul de
întreținere a straturilor situate între talpa traversei și
platforma de pământ „k"(= track bed maintenance coefficient)
nu a fost redus, înainte de reparație(= renewal) trebuie să fie
considerată refacerea(= repair) straturilor situate între talpa
traversei și platforma de pământ(= track bed layers)
- Întreținere curentă(= routine maintenance = ℓ'entretien
courant):
De îndată ce o astfel de valoare „k‟ se constată pe
durata unei perioade de mai mulți ani, în ciuda încercărilor de
ameliorare(= improvement), se recomandă ca, după testare, să
fie refăcute(= to repair) straturile situate între talpa traversei și
platforma de pământ(= track bed structure).
- Reparație(= renewal):
Se impune refacerea prealabilă a straturilor situate între
talpa traversei și platforma de pământ.
70 01 719
R
k>5 - Întreținere curentă(= routine maintenance = ℓ'entretien
(Straturile situate între courant):
talpa traversei și De îndată ce o astfel de valoare „k‟ se constată pe
platforma de pământ(= durata unei perioade de mai mulți ani, în ciuda încercărilor de
track bed layers = stratul de
ameliorare(= improvement), se recomandă ca, după testare, să
balast + substratul căii) sunt
fie refăcute(= to repair) straturile situate între talpa traversei și
subdimensionate,
platforma de pământ(= track bed structure).
straturile dintre prisma
căii și platforma de - Reparație(= renewal):
pămănt sunt de slabă(= Se impune refacearea prealabilă a straturilor situate între
poor) calitate sau nu
talpa traversei și platforma de pământ.
există și funcționarea
drenajului este jalnică(=
poor)

71 719
R
 A.4 - Definirea claselor de calitate la pământuri după Standardul
NF P 11 300
Tabelul 1: Definirea claselor de calitate la pământuri (= of the quality soils) –
NF P 11 300
Clasificarea din standardul Grupa de calitate a pământului
NF P 11 300 (= quality group of soils)
(a se vedea tabelul 5: page 15)
Clasă Nume Sub- QS0 QS1 QS2 QS3
clasă
A Pământuri fine A1 A1h A1m & A1s A1s
(= fine soils) B.C. Hydro.
sezon uscat(=
dry season)
A2 A2h A2m & A2s A2s
B.C. Hydro.
seson uscat(=
dry season)
A3 A3h A3m & A3s
A4 A4h A4m
a)
&A4s
B Nisip și B1
pietriș cu B2 B2h B2m B2s
paticule fine B.C. Hydro
(= sand and B3 Curat și cu o
gravel soils granulometrie cu o
with fine bună reprezentare
particles) a tuturor
dimensiunilor(= well
graded)
Foarte dur
B4 B4h B4m B4s Curat și cu o
granulometrie cu o
bună reprezentare
a tuturor
dimensiunilor(= well
graded)
Foarte dur
B5 B5h B5m B5s
B6 B6h B6m B6s
B.C. Hydro
C Pământuri C1 Clasele de calitate (= quality class) corespund fracțiunii
care conțin granulare de 0/50
C2 fracțiu- fracțiunea fracțiunea Curat și cu o
particule fine nea gra-
granulară granulară 0/50 granulometrie cu o
și particule nulară
0/50 a
grosiere 0/50 a a clasei de bună reprezentare
clasei de clasei de calitate QS1 a tuturor
calitate calitate
QS0 dimensiunilor(= well
QS0
w w<1,25wopt
graded)
1,25wopt Foarte dur
a)
nu sunt considerate pământurile contractile(= expansive soil), care trebuie să fie
examinate special.
72 719
R
 Tabelul 1: Definirea claselor de calitate la pământuri(= of the quality soils) –
NF P 11 300 (continuare)
Clasificarea din standardul Grupa de calitate a pământului
NF P 11 300 (= quality group of soils)
(a se vedea tabelul 5: page 15)
Clasă Nume Sub- QS0 QS1 QS2 QS3
clasă
D D1 „Ensure
Pământuri suitability for
insensibile la traffic test bed‟
apă D2 Duritate Duritate medie Curat și cu o
scăzută(= (=medium granulometrie cu o
low hardness) bună reprezentare
hardness) a tuturor
dimensiunilor(= well
graded)
Foarte dur
D3 Duritate Duritate medie Curat și cu o
scăzută (= (=medium granulometrie cu o
low hardness) bună reprezentare
hardness) a tuturor
dimensiunilor(= well
graded)
Foarte dur(= very
hard)
Legendă h: material clasificat ca având umiditate ridicată(h) sau umiditate foarte ridicată(th)
m: material clasificat ca având umiditate medie în standardul NF P 11 300
s: material clasificat ca fiind uscat(s) sau foarte uscat(ts) în standardul NF P 11 300
w: umiditate
wopn: umiditate optimă conform Standard Proctor
B.C. Hydro. Condiții hidrologice bune și condiții hidrogeologice bune
Test bed: stend de încercare(= test bed) obligatoriu
a)
nu sunt considerate pământurile contractile(= expansive soil), care trebuie să fie
examinate special.

72 01 719
R
 Comentarii asupra schemei logice pentru îmbunătățirea mediului
situat sub platforma de pământ(= subgrade)
Numărul problemei
1 - De exemplu, buraj frecvent(= frequent tamping).
2 - Lăsăturile mari(dips = depressions) în profilul în lung al suprafeței de rulare a șinei
(= vertical rail top profile) pot fi un un indiciu al contaminării balastului(= ballast
contamination) (prezența nămolului argilos) sau pot fi un indiciu privind prezența
unui pământ nepotrivit în rambleu.
3 - Acest lucru poate fi necesar, de exemplu, dacă trebuie să fie montate șine cu
înălțime mai mare(= deeper rail section) sau traverse mai groase.
4 - Investigații prin șlițuri în prisma căii
Adesea, pe rambleurile supuse tasărilor de lungă durată(= long term settleent( creep)
se întâlnește o creștere a grosimii stratului de balast(= increase in ballast depth).
Apoi, tasarea este compensată prin adăugare de balast și buraj. În astfel de
cazuri, trebuie să fie identificată cauza. De asemenea, adesea, există probleme
de stabilitate datorate pământului coeziv înmuiat(= softened) din rambleu.
5 - Investigații prin sondaje(= spot checks) și/sau șlițuri în rambleu.
În general, „pungile de balast‟(= ballast pockets) se formează în mediul necoeziv de
sub platforma de pământ(= subgrade)(a se vedea nota de subsol (2)-pag.73) care
- este insuficient drenat și
- este local înmuiat,
și , prin urmare, are o capacitate portantă(= bearing capacity) redusă. În astfel de
cazuri, nivelul în lung se asigură prin lucrări suplimentare de buraj(= further ballast
tamping)
6 - În general, sunt posible numai în cazul în care nu există elemente structurale sub
prisma căii(= track bed).
7 - Investigarea prin sondaje deschise(= trial pits) în cale(= track bed) și luarea de
probe din toate tipurile de pământ întîlnite la adâncimi de la 0,9 la 1,1 m sub
nivelul superior al șinei(= rail top level) potrivit DIN 4021. Se determină curba
granulometrică(= particle size distributions) prin ciuruire(= sieve analisys) spre a stabili
tipul de pământ conform cu DIN 18196, sensibilitatea lui la îngheț(= frost
sensitivity), stabilitatea la filtrare(= filter stability) și coeficientul de uniformitate(=
uniformity coefficient)
Potrivit DIN 1054, tipurile de pământ GE, GW, GI, SE, SW, SI, GU, GT, SU sunt
necoezive iar tipurile de pământ UL, UM, TL, TA, TM, SU, ST, GU, GT sunt
coezive.
Stabilitatea de filtrare(= filter stability) se poate determina, de exemplu, după regula
de filtrare a lui Terzaghi.
Coeficientul de uniformitate(= uniformity coefficient) se obține din U=d60/d10. Acest
coeficient arată dacă pământul este potrivit în privința compactării. Când U<3,
compactarea nu duce la o structură stabilă densă( = dense stable structure)

74 719
R
8 - Pentru a determina plasticitatea unui pământ coeziv(potrivit DIN 18196,
paragraful 3.3), este necesar să se determine limita de curgere wL(= liquid limit),
limita de frământate wP (= plastic limit) și indicele de plasticitate IP potrivit DIN
18112 T.1.
Plasticitatea pământului coeziv se determină pe baza diagramei de plasticitate date
în DIN 18196
9 - Colectarea și evacuarea apelor(= drainage) de pe platforma de pământ(= subgrade)
(a se vedea nota (2) din josul paginii 73) este corespunzătoare când
- există înclinare transversală(= crossfall) suficientă a platformei
de pământ(= subgrade)
- funcționează drenajul longitudinal(= longitudinal drainage) care este
în bună stare(= good condition), și
- nivelul piezometric(= pezometric level) se află la o adâncime
 1,5 m măsurată de suprafața de rulare a șinei(= top rail).
În aceste condiții, dacă există lăsături în cale(= depresions in the track), drenajul(=
drainage) poate, de asemenea, fi necorespunzător.
10 - Analize prin ciuruire și sedimentare(= sieve/sedimentation analysis) și determinarea
curbei granulometrice(= particle distribution curve). Aceste grupe de pământuri(=
soil grups) nu trebuie să aibe mai mult de 5% particule fine(= fine particles) cu
d<0,06 mm
11 - Analize prin ciuruire și sedimentare(= sieve/sedimentation analysis) și determinarea
curbei granulometrice(= particle distribution curve). Aceste grupe de pământuri(=
soil grups) nu trebuie să aibe între 5% și 15 % particule fine(= fine particles) cu
d<0,06 mm
12 - Coeficientul de uniformitate(= uniformity coefficient) „U‟ poate fi obținut din curba
granulometrică(= size distribution curve). Stabilitatea de filtrare(= filter stability) se
poate determina, de exemplu, după regula de filtrare(= filter rule) a lui Terzaghi.
Coeficientul de uniformitate(= uniformity coefficient) este obținut din U = d60/d10.
Acest coeficient arată dacă pământul este potrivit în privința compactării. Când
U<3, compactarea nu duce la o structură stabilă densă( = dense stable structure)
13 și 14 - Studiul este făcut în funcție de curba granulometrică(particle size
distribution curve)
15 - Pentru a determina plasticitatea unui pământ coeziv(potrivit DIN 18196,
paragraful 3.3), este necesar să se determine limita de curgere wL(= liquid limit),
limita de frământate wP (= plastic limit) și indicele de plasticitate IP potrivit cu
DIN 18112 T.1. Aceste grupe de pământuri au mai mult de 15 % particule fine(=
fine particles) cu d<0,06 mm și se caracterizează printr-o plasticitate mai mult
sau mai puțin idicată
16 - Pentru a determina plasticitatea unui pământ coeziv(potrivit DIN 18196,
paragraful 3.3), este necesar să se determine limita de curgere wL(= liquid limit),
limita de frământate wP (= plastic limit) și indicele de plasticitate IP potrivit cu DIN
18112 T.1.
74 01 719
R
Dacă răspunsul este „nu‟, pământul este din grupele OU, OT, OK, HN sau F în
acord cu DIN 18196.
17 și 18 - Colectarea și evacuarea apelor(= drainage) de pe platforma de pământ(=
subgrade) (a se vedea nota (2) din josul paginii 73) este corespunzătoare
când
- există înclinare transversală(= crossfall) suficientă a platformei
de pământ(= subgrade)
- funcționează drenajul longitudinal(= longitudinal drainage) care este
în bună stare(= good condition), și
- nivelul piezometric(= pezometric level) se află la o adâncime
 1,5 m măsurată de suprafața de rulare a șinei(= top rail).
În aceste condiții, dacă există lăsături în cale(= depresions in the track), drenajul(=
drainage) poate, de asemenea, fi necorespunzător.

19 - Determinarea capacității portante prin încercare cu placa (= plate loading test)

DIN 18134 sau prin testul CBR (CBR = Californian bearing ratio = Indice
californian de capacitate portantă)
În cele mai multe cazuri este imposibil să se verifice capacitatea portantă prin
încercare cu placa (= plate loading test), din cauza constrângerilor de timp. Pentru
pământurile argiloase, pământurile prăfoase și pământurile nisipoase sau pentru
amestecuri de astfel de pământuri, capacitatea portantă(= bearing capacity) poate fi
măsurată cu ajutorul testului CBR(CBR = Californian bearing ratio = Indice californian de
capacitate portantă).

74 02 719
R
 Anexa C - Exemplu de reparație(= rehabilitation) a stratului de balast și
substratului căii la SBB/CFF
(SBB = Schweizerische Bundesbahnen = Swiss Federal Railways = Căile ferate federale din
Elveția; CFF = Swiss Federal Railways )
C.1 - Alcătuirea secțiunii transversale tip(=Typical track bed construction)

Fig.31 - Secțiune transversală schematică

Table 2: Termeni și exemple de materiale folosite
Straturi(= layers) Suprafețe Exemple de materiale
folosite
Supra- C3 Șină(= rail) c Suprafață de partea superioară a șinei
structură rulare - oțel pentru șine
C2 Traverse(= sleeper) - lemn(=timber)
- oțel(= steel)
- beton(= concrete)
C1 Prisma căii(= ballast) - piatră spartă tare(= crushed
hard stone)
Infra- B5 Substratul căii b2 Platforma căii (= - acoperire bituminoasă(=
structură (= sub-ballast layer) blanket layer) bitumen cover)
- agregate minerale(= mineral
aggregate)
B4 Strat de fundare(= - pietriș nisipos (= sandy
foundation layer) gravell), II, 100,120
- pietriș nisipos CFF(= sandy
gravel CFF)
B3 Strat de filtrare(= filter - nisip(= sand)
layer) - geotextil
B2 Strat tratat(= prepared b1 Platforma de - pământ compactat(=
subgrade) pământ compacted)
(= prepared - pământ înlocuitor(=
Subgrade) replacement fill)
- pământ stabilizat(=
stabilisation)
B1 Rambleu
A Teren natural(= natural a Suprafața terenului
subgrade) natural
(CFF = Cohesive frictional fill = material cu peste 10% părți fine(  63 m))

75 719
R
 C.2 - Planificare
C.2.1 - Timp necesar
Table 3: Exemplu de planificare
an
fază
X-4 X-3 X-2 X-1 X
1 ======= Programul pe mai mulți ani de reparație a suprastructurii căii și
colectarea datelor de bază
2 === Obiectivele studiului geotehnic
3 = Programul pentru recoltarea probelor
4 === teste pe teren
5 ==== teste de laborator
6 = raportul geotehnic
7 proectul de reparație ====
8 programul de reparație a ======
suprastructurii căii
9 implementarea proiectului ======
10 realizarea lucrărilor de colectare și evacuare a apelor ===
11 realizarea lucrărilor de suprastructura căii și
realizarea lucrărilor de infrastructura căii =======

C.2.2 - Colectarea datelor de bază(= basic data)

Datele de bază(= basic data) sunt destinate expertului geotehnician(=
geotechnical expert) și planificatorului de proiect(= the project planner). Datele de bază(=
basic data) trebuie să fie colectate cât mai complet posibil în etapa de planificare „1‟ și
încorporate în obictivele cerute studiului geotehnic(= geotechnical remit).

76 719
R
Lista verificărilor avută în vedere la colectarea datelor de bază(=
basic data):

 Tipul liniei, încărcarea(= loading) și viteza trenului (în prezent, situația în

viitor)
 Tipul existent și planificat de suprastructură a căii(= type of
superstructure), substraturile existente între prisma căii și platforma de
pământ(= existing sub-ballast layers) și mediul existent sub platforma de
pământ(= existing subgrade),
 Tipul și costul întreținerii căii(= maintenance),
 Tipul și poziția deteriorării(= damage) (deformație (= deformation), zonă
noroioasă(= rising mud), îngheț(= frost)),
 Benzile vagonului de măsurat calea(= recording car diagrams),
 Rezultatele studiilor prelimunare și a informațiilor privitoare la
pământurile din imediata vecinătate(= immediate neighbourhood),
 Dispozitivul liniilor existente și dispozitivul liniilor planificate(= planned line
layout),
 Structurile existente și cele planificate din zona căii(= track area)
(dispozitive pentru colectarea și evacuarea apelor(= drainage), pasaje
superioare(= overpasses), pasaje de nivel(= level crossings)),
 Posibilitățile de conectare la sistemele existente de colectare și
evacuare a apelor(= drainage systems),
 măsurile de raparație(= repair measures) ale liniei vecine (= adjacent track)
și starea actuală(= present state), a liniei vecine,
 măsurile de raparație(= repair measures) planificate,
 desfășurarea circulației(= traffic mode) pe durata execuției lucrărilor de
reparație(= repair work),
 modalități existente de protecție față de apă(= protection from water).

76 01 719
R
C.2.3 - Schema logică a proiectului(= project flow chart)

Fig.32 Schema logică a proiectului(= project flow chart)

77 719
R
 C.3 - Colectarea și evacuarea apelor(= drainage)
Intervențiile necesare pentru repararea infrastructurii căii(= repairing the
infrastructure) trebuie să fie evaluate în funcție de
 rezultatele studiului geotehnic al infrastructurii căii existente și
 experiența câștigată la întreținerea căii(= maintenance) pe porțiunea de
linie considerată.
Studiul geotehnic furnizează suportul pentru luarea deciziilor privind:
 măsurile necesare pentru infrastructura căii(= infrastructure),
 determinarea tipului de suprastructură a căii(= superstructure) .
Un astfel de studiu trebuie să fie făcut întotdeauna când:
 condițiile existente nu sunt clare,
 survin probleme de infrastructura căii(= infrastructure),
 pot fi întâlnite dificultăți când este crescută solicitarea căii(= track
loading)
Tipul de infrastructură a căii(= infrastructure) și modalitatea în care se
realizează colectarea și evacuarea apelor(= drainage methods) sunt strâns legate între
ele. Din acest motiv, de asemenea, condițiile în care se realizează colectarea și
evacuarea apelor(= drainage conditions) trebuie să fie considerate de fiecare dată când
sunt de efectuat reparații(= repairs). Drenurile colectoare(= collector drains) trebuie să
fie prevăzute atunci când:
 suprastructura căii(= track) nu este situată pe un rambleiu,
 pământul este sensibil la apa de ploaie,
 șanțurile sau rigolele(= trenches or cunettes) sunt ineficace.
În general, dispozitivele de colectarea și evacuarea apelor din infrastructura
căii(= infrastructure drainage) trebuie să fie executate odată cu reînnoirea supratructurii
căii(= when the superstructure is renewed).
Prezența apei în infrastructura căii(= infrastructure) provoacă pierderi de
capacitate portantă(= bearing capacity) la nivelurile anumitor straturi și, sub încărcarea
dinamică datorată circulației(= dynamic traffic loading), suprafețele de separație dintre
straturi(= layer boundaries) se pot deforma. Ca urmare, se produce amestecul
materialelor din alcătuirea straturilor(= infrastructure materials) și chiar ridicarea
noroiului în prisma căii(= ballast). Ca urmare, pătrunderea apei în infrastructura căii(=
infrastructure) trebuie să fie prevenită.
Pentru dimensionarea dispozitivelor de colectare și evacuare a apelor(=
drainage systems), coeficientul de scurgere(= run-off coefficient) pentru suprastructura
căii (= superstructure) se consideră de 0,8. Diametrul minim al tuburilor de dren(=
drain pipes) este de 0,20 m. Atunci când se folosesc tuburi din materiale sintetice(=
pipes of synthetic materials), trebuie, în general. să fie preferate produsele realizate din
polietilenă(= polyethylene) (să fie evitat PVC-ul(PVC = polyvinyl chloride)).
Pentru a se preveni amestecul materialelor din alcătuirea straturilor din
infrastructura căii(= intermixing of the layer arrangement of the infrastructure) sub
încărcarea dinamică datorată circulației(= dynamic traffic loading), trebuie să fie
respectate criteriile dinamice de filtrare la interfețele dintre straturi. În general, este
necesar un strat de filtrare(= filter layer). În majoritatea cazurilor, un geotextil este
suficient pentru a separa straturile vecine.
78 719
R
 C.4 - Metode de reparare(= repair methods) a straturilor situate sub
talpa traversei(= foundation layers)
C.4.1 - Analiză(= review)
Atunci când pot să fie obținute închideri provizorii de linie (= temporary track
possession), pot fi considerate mai multe metode de repararea infrastructurii căilor
ferate(= railway infrastructure):
 strat de protecție din pietriș(= gravel) (CFF) (CFF = Cohesive frictional fill =
material cu peste 10% părți fine(  63 m)),
 strat de protecție din pietriș(= gravel) (CFF) (CFF = Cohesive frictional fill =
material cu peste 10% părți fine(  63 m)) și geotextil nețesut(= non-woven)
 Strat de drenare(= drainage layer) din pietriș permeabil(= permeable gravel)
și geotextil,
 Strat de drenare(= drainage layer) cu membrană impermeabilă(=
impermeable membrane),
 Material ușor(= light material) cu pietriș(= gravel).
De asemenea, există posibilitatea de a se realiza o izolare termică (= thermal
insulation) cu scopul de a fi evitate problemele de îngheț(= frost problems)

C.4.2 - Stratul de subbalast din pietriș(= sub-ballast layer of gravel)

(CFF) (CFF = cohesive frictional fill = material cu peste 10% părți fine(  63 m))
În general, stratul de subbalast(= sub-ballast layer) pentru protecție poate,
simultan, să îndeplinească funcțiile de
- strat de blocare(= blocking layer),
- strat de fundare(= foundation layer) și
- strat de filtrare(= filtering layer),
adică:
 să sporească capacitatea portantă(= bearing capacity),
 să asigure stabilitatea filtrării(= filtering stability),
 să fie păstrată o permeabilitate scăzută,
 să reducă efectele înghețului(= frost effects).
Cu cât stratul este mai gros , cu atât el va îndeplini mai bine funcțiunile menționate.
În general, o grosime de 0,30 m este suficientă. Totuși, când capacitatea portantă
a pământului(= bearing capacity of the ground) este prea mică (CBR < 4 %), (CBR=
Californian bearing ratio = Indice californian de capacitate portantă) o grosime de 0,3 m
este neadecvată și ea trebuie crescută la
60 - [40 • log CBR] (grosimea în cm, CBR în %)
(CBR = Californian bearing ratio = Indice californian de capacitate portantă)
când tasarea(= settlement) sub încărcarea dinamică(= dynamic loading) este
acceptabilă. Când nu se întâmplă așa(tasarea sub încărcare dinamică este prea
mare), trebuie folosită metoda descrisă la punctul C.4.6 - pag. 81.
Un strat de 0,30 m grosime necesită circa 0,7 t de material pe m2.
Această metodă poate fi folosită când pământul de pe șantier conține până la
85 % părți fine(= fines) (dimensiunea(= screen gauge) < 0,06 mm). Dacă procentajul
părților fine(= fines) este mai mare, stabilitatea filtrării(=filter stability) și protecția față de
părțile fine nu mai este asigurată.
79 719
R
 C.4.3 - Stratul de sub-balast(= sub-ballast layer) din pietriș (= gravel)
(CFF) (CFF = Cohesive frictional fill = material cu peste 10% părți fine(  63 m))
și geotextil nețesut(= non-woven textile)
Această metodă este folosită când conținutul de părți fine (= content of fines) din
pământul in situ depășește 85 % (dimensiunea(=screen gauge) < 0,06 mm). Este
nevoie să se introducă un geotextil nețesut sub stratul de sub-balast(pentru protecție)
ca fiind un strat de filtrare suplimentar(= additional filtering layer). Ca o protecție față de
marginile ascuțite și pentru a îmbunătăți procesul de filtrare, un strat de nisip de cel
puțin 0,05 mm grosime este amplasat sub stratul de geotextil. Această soluție este
recomandată, de exemplu, dacă sub platforma de pământ se află(= the subgrade
consists of) marnă(= marl) sau produse din degenerarea marnei(= its degeneration
products).

C.4.4 - Strat de drenare(= drainage layer) din pietriș permeabil (=

permeable gravel) și geotextil(= geotextile)

În mod excepțional, când nivelul apei subterane(= ground water table) este
ridicat, apa se poate ridica în straturile de fundație(= foundation layers), folosirea
pietrișului CFF(CFF = cohesive frictional fill = material cu peste 10% părți fine(  63 m)) ca
strat de sub - balast(= sub-ballast layer) (pentru protecție) nu este permisă. Deoarece
pietrișul CFF (CFF = cohesive frictional fill = material cu peste 10% părți fine(  63 m)) este
relativ impermebil, se poate naște presiune a apei din pori(= pore water pressure) care,
sub încărcarea dinamică(= dynamic loading), poate cauza
- ruperea stratului de fundare (= foundation layer) și
- ridicarea locală (= local rising) a particulelor fine(= fine particles).
În acest caz(= când nivelul apei subterane este ridicat), stratul de fundare (foundation
layer) trebuie să fie realizat din pietriș permeabil(= permeable gravel), permițând apei din
pori(= pore water) să ajungă la drenurile laterale(= side drains) fără a fi sub presiune.
Coeficientul de permeabilitate(= coefficient of permeability) nu trebuie să fie mai mic
-5
decât 10 m/s. În general, această cerință este îndeplinită de către pietrișul „1‟
(Standard SN 670 120) .
Pentru a se asigura acțiunea de filtrare, sub stratul de fundare se plasează un
geotextil nețesut (= non-woven geotextile) sau un geotextil cu țesătură fină(= finely woven
geotextile). Sub geotextil trebuie prevăzut un strat de nisip(= sand layer) de cel puțin
0,05 m grosime.
Suprafața stratului de drenare(= drainage layer) este protejată prin intermediul
stratului de blocare de „sub-balast"(= „sub-ballast" blocking layer) așa încât apa de
suprafață(= surface water) nu se poate infiltra, însă, se scurge în afara platformei de
pământ(= railway subgrade).
C.4.5 - Strat de drenare(= drainage layer) cu membrană impermeabilă
(= impermeable membrane),
Introducerea membranei impermeabile(= impermeable membrane) împiedică
pătrunderea apei în infrastructura căii(= infrastructure). Această metodă este potrivită
numai în cazul căii cu trafic ușor și al căii situate pe rambleuri(= embankments). Capa-
80 719
R
citatea portantă a infrastructurii existente a căii(= existing infrastructure) trebuie să fie
corespunzătoare.
Grosimea geomembranei sintetice(= synthetic geomembrane) nu trebuie să fie
sub 1,5 mm. Când membrana se așează pe poziție, marginile membranei trebuie să
fie sudate între ele conform instrucțiunilor fabricantului.
Stratul de drenare(= drainage layer) din material permeabil (adică nisip curat)
având
- un coeficient de permeabilitate care să nu fie mai mic decât
10-5 m/s și
- o grosime de 0,1 0 mm
trebuie prevăzut sub geomembrană. Prin acest strat, apa trebuie să se scurgă în
lateral; în caz contrar, sub geomembrană se formează un strat umed, care duce la
slăbirea pământului și deci la reducerea capacității portante la acest nivel,
geomembrana și balastul ajungând în situația de a pluti pe mediul situat dedesubt(=
„float" on the natural subgrade). .
Un strat de nisip(= layer of sand), sau , posibil, un strat de pietriș(= layer of gravel)
de 0,05  0,10 m grosime trebuie să fie amplasat pe geomembrană spre a face
protecția geomembranei față de balast, astfel încât geomembrana să nu fie perforată
de către particulele de balast(= ballast particles).

80 01 719
R
 C.4.6 - Materiale ușoare(= light materials) cu pietriș(= gravel).
Această metodă trebuie să fie aplicată pe pământul foarte compresibil(=
strongly compressible ground), în special, în cazul turbei(= peat). Din cauza capacității
portante foarte variabile a turbei(= highly variable bearing capacity of the peat), stratul de
pietriș(= gravel layer) nu poate fi așezat direct pe turbă. Chiar dacă s-ar folosi un
geotextil nețesut(= non-woven textile), nu s- ar putea evita pătrunderile neuniforme în
turbă. De asemenea, compactarea ar fi imposibilă și nu s-ar putea realiza o suprafață
netedă; astfel vor rezulta tasări relativ mari (= relatively large settlement). Materialele
ușoare(= light materials) potrivite pentru această metodă sunt
- argila expandată(= expanded clay) și
- sticla celulară(= cellular glass).
Argila expandată(= expanded clay) (adică, Leca) are densitatea în stare umedă
3
(= wet weight) sub 1 t/m . Când acest material este folosit, încărcarea pe platforma de
pământ(= subgrade) este scăzută. Un strat de argilă expandată(= expanded clay)
poate fi acoperit cu stratul de pietriș(= gravel layer).
Experimente de succes au fost deja realizate în cazul:
 introducerii unei saltele(= mattress) din argilă expandată și geotextil(= expanded
clay layer into a geotextile),
 așezării pe această saltea(= mattress) a unui strat din petriș(= gravel layer).
Grosimile sunt determinate prin teste și experiență(= by tests and experience).
C.4.7 - Corectarea problemelor datorate înghețului(= frost problems)
Corectarea problemelor datorate înghețului(= frost problems) se realizează
potrivit punctului 3.3.4.3 - pag.63 din prezenta fișă.

81 719
R
 Anexa D
Lista măsurilor de remediere(= remedial measures)
D.1 - Roci dezagregate(= pământuri = soft ground)
Metode de monitorizare
Pentru a verifica eficiența unei lucrări de remediere(= remedial work), există
metode concepute spre a înregistra deplasările la lucrări(= movements in works), fie
înaintea stabilizării, fie în perioada de stabilizare sau fie după stabilizare(=
stabilisation):

- Măsurarea deplasărilor pe suprafața terenului(= surface movements)

• grafice care arată deplasările cumulate ale firelor de șină,
• măsurători topografice la reperi (= reference points) (deplasări verticale și
deplasări orizontale),
• măsurători de rotiri ale suprafeței(= measurement of surface rotations).
- Măsurarea deplasărilor sub suprafața terenului(= sub-surface
movements)
 măsurători inclinometrice.
 stabilirea poziției planului de alunecare cu ajutorul tuburilor din
polietilenă (= polyéthylène).
 măsurarea tasărilor (= settlements).
- Investigații piezometrice(= piezometric surveys)
 nivelul suprafeței apei subterane(= water table).
 presiunea apei din pori(= pore water pressure).
- Măsurarea eforturilor unitare(= stress) (de exemplu, când se
folosesc ancore(= ground anchors))
- Alte măsurători (de exemplu, geofizice, de interpretare a
fotografiilor)

NB: unele dintre aceste sisteme pot include echipamente care pot declansa
un sistem de avertizare adecvat în cazul în care mișcările devin critice.
Colectarea și evacuarea apelor (= drainage)
- Colectarea și evacuarea apelor rambleurilor(=
1)
embankments) și taluzurilor (= slopes)
-----------
1)
Sistemele de drenare(= draining) și sistemele de colectare a apei de pe taluzuri(=
slopes) și maluri(= banks) variază în privința concepției lor în funcție de
- natura pământului (dacă pământul este sau nu este coeziv) și
- modul de cedare(= mode of failure) (alunecare(= slipping) sau eroziune
internă(= internal erosion).
În anumite cazuri, pot fi necesare măsuri suplimentare, pentru controlul apei(=
control the water) (bariere impermeabile)

82 719
R
 Șanțurile(= ditches) pentru colectarea apelor de suprafață(= surface
water), de exemplu, șanțurile de la piciorul taluzului(toe drains = șanțurile
de scurgere din debleuri și șanțurile de apărare de la rambleuri) sau șanțurile
de gardă de pe versant(= crest drain) la debleuri; trebuie menționat faptul
că aceste șanțuri pot fi cauză a înstabilității și, prin urmare, dacă este
necesar,
- trebuie să fie amplasate la o anumită distanță(câțiva metri sau mai
mult în funcție de natura pământului și înălțimea taluzului) și
- trebuie să aibe căptușeli impermeabile(= impermeable linings).
 Drenurile de adâncime(= deep drains) pentru
- a elimina(= to dewater) apa din taluz precum și
- pentru a colecta apa de suprafață(= surface water)
(fig.33 - pag.83). Construcția drenurilor de adâncime(= deep drains) în
cazul unui teren nestabil(= unstable ground)
- presupune calificarea corespunzătoare a executantului,
- trebuie realizată în perioada cea mai favorabilă din punct de
vedere hidrologic și
- execuția lucrărilor trebuie urmărită cu ajutorul piezometrelor(=
system of piezometers).
 Drenuri de interceptare(= interceptor drains), folosite pe taluzurile
naturale(= natural slopes) și pe taluzurile de debleu și cele de rambleu
(fig.34 - page 83) unde scurgerile se manifestă în vreme umedă(= in wet
weather).

82 01 719
R
 Fig.33 - Exemplu de eliminare a apelor(= dewatering) cu
drenuri de adâncime(= deep drains)

Fig.34 - Examplu de drenuri de interceptare(= interceptor drains)

Comentarii asupra figurilor 33 și 34
Atât tranșeele drenurilor de adâncime(= deep drains) cât și tranșeele drenurilor
de suprafață(= surface drains) pot fi umplute cu agregate care permit scurgerea liberă
(= free draining aggregate) sau cu balast(= pebbles). Dacă sunt utilizate pietrișurile(=
pebbles), tranșeele drenurilor trebuie să fie căptușite cu un geotextil anticontaminant
de filtrare(= filtering anti-contamination geotextile).

83 719
R
 - Drenuri transversale(= transverse drains)
spre a conduce apa, care este oprită de rambleu, spre taluzele laterale (=
side slopes) sau pentru a opri curgerea longitudinală(= longitudinal flow) pe
sub cadrul șine-traverse(= track) la punctul de trecere de la debleu la
rambleu(= cutting/embankment transition point). Aceasta este numai o lucrare
minoră însă drenul transversal poate să aibă un efect considerabil asupra
geometriei cadrului șine-traverse(= track geometry) în timp ce acesta se
realizează..
- Drenuri contrafort(= counterfort drains) în taluzul de rambleu(=
embankment slope) sau în taluzul de debleu(= cutting slope) (fig.35 -
pag.84)
Baza drenului trebuie fixată cu mult sub suprafața de alunecare(= slip surface),
astfel încât, având o funcție hidraulică, drenul, de asemenea, acționează ca un
contrafort(= buttress).
Când lucrările de execuție la taluzurile rambleului(= on embankment slopes) sunt
în desfășurare, trebuie să se asigure căii un sprijin provizoriu(= temporary support).

83 01 719
R
 Fig.35 - Examplu de dren contrafort(= counterfort drain)

- Drenuri sub-orizontale(= Sub-horizontal drains)

Aceste drenuri sunt introduse în taluzurile debleurilor și rambleurilor pentru
a elimina apa din straturile de adâncime(= deep water bearing layers) (tuburi
perforate din plastic înconjurate posibil cu un geotextil, sau alte
aranjamente).
- Pereți pentru drenaj(= drainage wells)
- Galerii de drenaj(= drainage galleries)
- Drenuri verticale(= vertical drains)
- Straturi impermeabile sau alte bariere artificiale impermeabile(=
artificial waterproof barrier)

- Stabilizarea electrochimică
Stabilizarea electrochimică a pământului constă în îmbunătățirea pământului
coeziv in situ prin injectarea clorurii de calciu(= calcium chloride) și aplicarea
unui curent continuu(= direct current) de 60 V pe o perioadă prelungită de
timp. Avantajul acestei metode constă în faptul că pământul coeziv nu
trebuie să fie înlocuit. Stabilizarea electrochimică are ca rezultat o
îmbunătățire a proprietăților reologice și mecanice ale pământului coeziv
instabil, mărind capacitatea lui portantă(= its bearing capacity), rezistența față
de apă(= resistance to water) și rezistența la îngheț(= resistance to frost).
Trebuie efectuate teste preliminare pe teren și în laborator pentru a se stabili
dacă această metodă este potrivită în cazul analizat(= particular case).

84 719
R
 Acțiune mecanică(= mechanical action), prin reducerea încărcării
la partea superioară a taluzului de debleu realizată fie prin
îndepărtarea de pământ(= earth removal) fie prin reprofilare(=
reprofiling)

Acțiune mecanică(= mechanical action), prin încărcarea taluzului

la partea lui inferioară(= toe of the slope), realizată prin
reprofilare(= reprofiling) sau prin introducerea de berme(= berms)
la partea inferioară a taluzului (a se vedea fig. 36)
Această metodă este folosită frecvent pentru a se stabiliza taluzurile.
Înclinarea suprafeței taluzului bermei poate fi făcută mai mare prin folosirea
metodelor de consolidare de felul:
- grinzilor de beton armat sau piloților, cu eventuala folosire a ancorelor(=
possibly with anchoring),
- zidurilorde sprijin(= support walls),
- zidurilor de susținere din piatră fără ciment(= perré maçonné = masonry
lining)
- țintuirilor(= nailing),
- etc.
Când partea inferioară a taluzului(= bottom of the slope) este aproape de cursul
de apă, berma(= berm) poate fi realizată parțial sau în totalitate din anrocamente(=
riprap): este important ca berma să formeze un filtru stabil(= stable filter).

Fig.36 - Examplu de bermă(= berm)

Această metodă nu se recomandă când arcul cercului de alunecare este prea
ridicat pe taluz(= slip circie is too high on the slope) sau când rambleul se află pe un
teren înclinat.
(Dimensiunile bermei(= berm), h/2 x h/2, sunt aplicabile numai unde arcul de
cerc de alunecare se termină pe muchia inferioară a suprafeței taluzului).
Acțiunea mecanică prin susținerea bazei taluzului(= base of a
slope)
Această metodă se aplică atunci când terenul disponibil este insuficient pentru
execuția unei berme(= berm). Cele mai multe dintre metodele descrise în continuare
au, de asemenea, efectul de a încârca piciorul taluzului(= toe of the slope).

85 719
R
 Fig.37 - Exemplu unei grinzi de beton pe piloți.
- Zid de sprijin (= retaining wall), cu fundație de adâncime turnată in situ dacă
este necesar, sau
- o grindă simplă de beton armat împreună cu un grup de piloți(fig.37) sau
- o grindă simplă de beton armat ancorată în straturile de bază(= underlying
strata) (fig.38).

Fig.38 - Exemplu de grindă ancorată

- Zid de spijin flexibil(= Flexible wall) realizat din unități prefabricate din beton
armat, gabioane (= gabions), pământ armat(= reinforced earth), etc.
- Palplanșe(= sheet piling), un sistem folosit adesea la malurile râurilor often(=
on river banks).

86 719
R
 Țintuirea pământului(= soil nailing)
- Piloți tradiționali(fig.39):șirurile de piloți(piloți din lemn, din oțel sau din
beton armat, prefabricați sau de alt fel) sunt plasate în partea inferioară a
taluzului; piloții de pe un rând sunt decalați față de piloții după celălalt rând.
Uneori poate fi recomandabil să se foreze găuri în prealabil pentru a
reduce efectele vibrațiilor care apar la baterea piloților(= ramming).
Piloții trebuie să pătrundă sub suprafața de alunecare.

Fig.39 - Exemplu de stabilizare a bazei taluzului folosind piloți convenționali

NB: În cazul în care pământul de sub rambleu este foarte predispus la tasări,
consolidările(= reinforcements) pot fi făcute mai eficiente prin folosirea
piloților înclinați după cum este necesar(fig.43 - pag.90).
- Micropiloți(= micropiles): sunt repartizați pe întreaga suprafață a părții
instabile a taluzului(= este vorba de suprafața din secțiunea transversală prin
cale care este situată deasupra suprafeței de alunecare); piloții de pe un rând
sunt decalați față de piloții după celălalt rând. Fiecare micropilot(=
micropile) (cu diametrul de câțiva centimetrii)
 este armat cu un tub de oțel(= steel tube) și/sau una sau
două bare din oțel rotund(= round steel bars) și
 este injectat cu mortar de ciment(= cement grout) (este posibil
ca mortarul să conțină un aditiv)..
Dacă este cazul, tratamentul se poate limita la secțiuni scurte distincte ale
taluzului sub forma contraforților injectați(= injected counterforts). În timpul lucrărilor de
injectare(= injection work), orice deplasări trebuie să fie monitorizate cu grijă..
În cazul în care pentru stabilizarea maselor de pământ(= earth masses) sunt
folosite elemente cu un moment de inerție redus(micropiloți, șine vechi, piloți cu
diametru mic, etc), trebuie să fie folosită rezistența lor axială(nailing efect)(= their axial
resistence) mai mult decât rezistența lor la forfecare(= their shear resistence).

87 719
R
 În cazul folosirii micropiloților, se poate introduce „efectul de perete” („wall
effect”), cu scopul de a oferi rezistență inerțială fiecărui set de micropiloți realizați în
secțiunea transversală a masei de pământ de stabilizat(= mass to be stabilized). Acest
fapt poate fi atins prin injectarea(= grouting) nu numai a rădăcinilor micropiloților în
terenul stabil(= firm ground), dar, de asemenea prin injectarea părții superioare a
micropilotului, păstrând o distanță adecvată între micropiloți astfel încât injectarea
diferitelor unități să se suprapună..
Injecții
- Injectarea în corpul terasamentelor(= earthwork) (fig.41- pag.89):
tratamentul terasamentelor(= earthwork) realizate din pământuri coezive (=
cohesive soils). Trebuie să fie folosită o formă de mortar de nisip cu
ciment(= cement-sand grout) cu vâscozitate înaltă, aerat(= amestecat cu aer)
(de exemplu, 3 părți de nisip (prin cântărire) pentru o parte reprezentată
de ciment și aditivul de spumare(= foaming additive) spre a forma un strat
de mortar în lungul suprafeței de alunecare(= in the slip surface) (sau a
suprafețelor de alunecare, atunci când există suprafețe multiple de
alunecare)
O serie de tuburi pentru cimentare(= grouting tubes) sunt instalate pe
suprafața taluzului(= bank) pe rânduri(tuburile rândurilor vecine fiind
decalate între ele), și, mortarul este injectat sub suprafața de alunecare(=
slip surface). Injectarea trebuie să înceapă cu rândul cel mai de
jos(= lower rows).

87 01 719
R
 Mortarul se apropie de punga de balast care în mod normal se află la
extremitatea de sus a curbei reprezentând suprafața de alunecare(= at the top of the
slip), pătrunde și fortifică această pungă de balast(= pocket). Tuburile pentru injectare
trebuie să fie astfel amplasate, încât, ele să nu afecteze gabaritul(= clearance gauge);
astfel, cu excepția cazului în care apar deplasări în timpul injectărilor, circulația nu
este oprită, ci, viteza este doar încetinită(= slowed down). Experiența a arătat că
pentru a se obține cel mai bun rezultat, lucrarea de injectare(= injection work), odată
începută, nu trebuie să se oprească pentru perioade lungi de timp(mai mult de două
săptămâni la un moment dat). Injectările pot continua de-a-lungul tuturor
anotimpurilor cu condiția ca echipa de lucru să fie suficient de experimentată.
Figura 40 arată un exemplu de îmbunătățire a terenului sub cale fără
afectarea circulației(CEDEX, Spain).

Fig.40 - Tehnica de îmbunătățire a zonelor de trecere(= transition zones)

fără perturbarea circulației prin intermediul
„hydraulic fracture grouting‟ (CEDEX Spain)

Injecția(= injection) se poate folosi la calea pe dale(= ballastless track = la calea

fără balast) spre a controla tasările(= settlements).

88 719
R
 - Injectarea pungilor de balast(= ballast pockets)

Înlocuirea(= substitution) materialului care a alunecat cu

material necoeziv(= non-cohesive material),
Tratamentul de suprafață(= Surface treatment): acest tratament
poate ajuta la evitarea erodării suprafeței(= erosion of the surface).
-Plantarea de vegetație (= planting vegetation): favorizează
transpirația și fortifică(= strengthens) terasamentele(= earthwork). Dar,
vegetația trebuie să fie scurtată în măsura cerințelor
- Piatră(zidărie uscată(= loose stones), zidărie(= masonry), dale
prefabricate(= prefabricated slabs), etc.).
- Geogrile și geocompozite(= geocomposites).
- Rulouri de gazon(= rolled turf).

88 01 719
R
 - Acoperire de protecție(= protective cover) din pământ necoeziv(= non-
cohesive soil) (fig.42).
Acoperirea de protecție(= protective cover), care este foarte cunoscută în
Europa de Nord(= Northern Europe) și în Northern Europe(= North America):
- drenează apa din pământ(= drains water from the ground),
- protejează suprafața taluzului(= banc) împotriva eroziunii apei(=
water erosion),
- evită deteriorările care se produc în timpul dezghețurilor(= failures
occurring during thaws) în climate aspre(= harsh climates)
(lichefierea(= liquefaction) și erodarea(= erosion) pământului de
lângă suprafața taluzului(= surface soil)).

Fig.41 - Exemplu de cimentare la rambleu(= embankment grouting)

NB: dimensiunile „a‟ și „b‟ depind de înălțimea taluzului și de condițiile

hidrogeologice și climatice.
Fig.42 - Exemplu de strat granular de protecție
(= protective granular layer)

NB: dacă terenul de fundare(= foundation soil) este de foarte proastă(= very
poor) caliate pe o adâncime considerabilă sau dacă suprafețele de alunecare(= slip
surfaces) sunt situate în adâncime(= deep seated), în special în cazul în care
platformele de pământ existente(= existing subgrades) trebuie să fie lărgite sau
adâncite(= widened or deepened), rezolvarea problemelor poate fi atât de dificilă încât e
nevoie de proiecte speciale întocmite de expertul geotehnician..

89 719
R
 Rambleuri(= embankments) situate pe pământuri având o
capacitate portantă proastă(= poor bearing capacity)
Trebuie să fie atrasă atenția în special asupra metodelor prezentate în
continuare:
 rambleuri(= embankments) de înălțime redusă(sub 6 m):
 excavare sub cale(= track) și înlocuirea completă(= complete
replacement) cu un material avănd o capacitate portantă mai bună
(= better bearing capacity)(se cere demontarea căii(= removal of the
track));

 excavare sub cale(= track) și înlocuirea parțială(= partial

replacement) cu un material de densitate redusă (= low density
material) având o capacitate portantă mai bună (= better bearing
capacity)(se cere demontarea căii(= removal of the track));

 excavare lângă piciorul taluzului (= side of the track) și înlocuirea

(= replacement) materialului existent cu un material având o
capacitate portantă mai bună(= better bearing capacity)(fig.43,
elementul A) (se cere restricție de viteză(= speed restriction) sau
închidere de linie(= interruption of traffic);
 stabilizarea(= stabilisation) rambleului cu ajutorul bermelor(=
berms) situate la partea inferioară a taluzului (fig.43, elementul
B).

 rambleuri(= embankments) având mai mult de 6 m :

 stabilizarea(= stabilisation) rambleului cu ajutorul bermelor(=
berms) situate la partea inferioară a taluzului (fig.43,
elementul C);
 piloți (= piles) amplasați în afara platformei căii(= beside the
tracks) (fig.43, elementul D);
 piloți (= piles) amplasați în zona platformei căii(= under the
tracks), legați între ei cu plăci(= slabs) din beton sau alte
materiale(fig.43, elementul E).

90 719
R
 Fig.43 - Exemple de măsuri de stabilizare(= stabilisation measures)
pentru rambleuri(= embankments) situate pe pământuri având
capacitate portantă(= bearing capacity) redusă

Figura următoare prezintă un exemplu de folosire a unui cadru de ghidare(=

mounting sleeve) la instalarea unui element de plăcă de rambleu(= embankment plate)
(VR, Finlanda) (VR = Finnish State Railways)

90 01 719
R
91 01 719
R
91 02 719
R
Fig.44 - Exemplu de folosire a cadrului de ghidare(= mounting sleeve)
la montarea plăcilor de rambleu(= embankment plate)
(VR, Finlanda) (VR = Finnish State Railways)

91 03 719
R
 D.2 - Taluzuri în roci stâncoase(= Rock slopes) (naturale sau
artificiale(= excavated))
Detectare și metode de monitorizare
Obiectivele acestor metode constau în a supraveghea mișcările taluzurilor din
roci stâncoase înainte, în timpul și după realizarea lucrării de reparație(= repair work).
Fire electrice de declanșare care activează un semnal special.
Măsurători la suprafață (= surface measurements of movement)
- sistem mecanic de citire directă(= mechanical direct reader system)
pentru detectarea fisurilor(= cracks)(de exemplu, indicator Demec)
sau instalaţie de tensometrie cu coardă vibrantă(= vibrating wire
strain gauges) pentru măsurarea creșterilor fisurilor(= extensions),
- supravegherea topografică(= surveying) a punctelor de referință (=
reference points) (pe orizontală și pe verticală),
- sistem de măsurare optic telecomandat(= control remote optical
measuring system) cu afișare automată,
- măsurători punctuale regulate (= regular spot measurements) a rotirii
suprafeței cu nivela cu bulă de aer(= spirit-level) sau cu un sistem
echipat cu dispozitiv de măsurarea înclinării(=tiltswitch), care
declanșează o alarmă când a fost atinsă o limită dată a rotirii(=
threshold of rotation) (de exemplu, întrerupător cu mercur (=
mercury switch)).

Măsurarea deplasărilor de adâncime(= deep-seated movements) (în

găurile forajelor(= boreholes) sau în puțuri(= wells)
- Variații relative(= relative variations) și variații absolute(= absolute
variations):
 deplasări axiale(= axial displacements),
 deplasări laterale(= lateral displacements),
 înclinări(= inclinations) (inclinometru),
 rotiri axiale(= axial rotations).
Măsurători de eforturi unitare(= stresses)
 eforturi unitare(= stresses) totale.
 Presiunea apei(= water pressure).
Măsurarea încărcării(= load) (de exemplu, în ancore(= in rock anchors)).
Alte măsurători (de exemplu, examinarea endoscopică a găurilor forate(=
bore holes), măsurători geofizice(= geophysical measurement) la suprafață sau în găurile
forate(= bore holes), măsurători microseismice pasive(= passive microseismic
measurements)).

92 719
R
 Metode de protecție împotriva căderilor de pietre(= rockfall
protection)

Bariere de protecție laterale impotriva căderilor de pietre(= track side

barriers)

Pentru un șir de motive, această soluție este frecvent adoptată (problema își
poate avea originea în suprafața care este inaccesibilă sau în suprafața care este
prea vastă; terenul ar putea să nu aparțină administrației de cale ferată; barierele
sunt ușor de construit în limitele căii ferate(= railway boundary); barierele sunt ușor de
întreținut și ușor de inspectat, etc.). Pentru ca o barieră(= barrier) de protecție
împotriva căderilor de pietre să fie de succes, ea trebuie
- să fie suficient de înaltă spre a intercepta orice bolovani în cădere(= any
falling boulders) și
- să fie destul de puternică(= strong) spre a rezista impactului.
Din acest punct de vedere, bariera flexibilă(= flexible barrier) de protecție impotriva
căderilor de pietre (bariera flexibilă poate absorbi energie cinetică(= kinetic energy)
prin deplasare plastică sau prin încovoiere(= bending)) este preferabilă unei bariere
rigide(= rigid barrier) de protecție impotriva căderilor de pietre.

92 01 719
R
 Bariere „șină-traversă"(= „rail-sleeper" barriers) (sau similar) (fig.45), care
sunt destul de eficiente în cazul desprinderilor de rocă stâncoasă(= case of rock falls)
de volum limitat.

Fig.45 - Exemplu de barieră „șină-traversă‟(= „rail-sleeper" barrier)

Bariere din plasă de sărmă(= wire mesh barriers) cu frâne cu fricțiune(=
friction brakes), care permite o absorbție mai mare a energiei cinetice(fig.46).

Fig.46 - Exemplu de barieră din plasă sudată(= weldmesh barrier)

(figură luată din „Bulletin de colaborare a laboratoarelor de poduri și șosele"(=
„Bulletin de liaison des laboratoires des Pants et Chaussees")

93 719
R
 Diguri de pământ cu spațiu pentru captarea grohotișului (fig.47)(=
earth bunds with debris catchment areas); pământul necesar rezultă din groapa de
împrumut indicată în figură.

Fig.47 - Exemplu de dig de pământ(= earth bund) cu spațiu

pentru captarea grohotișului(= debris)

Bariere din gabioane(= gabions barriers) (fig.48).

Fig.48 - Exemplu de barieră din gabioane(= gabion barrier)

94 719
R
 Bariere amplasate pe taluzuri(= barriers placed on the slopes) (folosind
aceeași tehnică ca mai înainte).
Este important ca barierele(= barriers) să fie amplasate în punctul în care
desprinderile din rocile stâncoase(= falling rocks) sunt în situația de a avea cea
mai mică energie cinetică (fig.49).

Fig.49 - Exemplu de barieră(= barrier) amplasată pe taluz(= slope)

Banchetă cu lățime sporită(= extra wide cess) la baza taluzului în rocă
stâncoasă(= rock cutting) (lucrare de retenție la piciorul taluzului(= stone
traps)).

Această tehnică de a permite o banchetă cu lățime sporită (= extra width) este

folosită la taluzurile în roci stâncoase(= rocky cutting slopes) atât în cazul liniilor noi(a
se vedea punctul 2.3.2.2 - pag. 24) cât și atunci când se realizează stabilizarea
1)
taluzului(= slope stabilisation). RITCHIE a făcut recomandări privind proiectarea care
sunt reproduse în figura 50; desigur, aceste recomandări trebuie să fie adaptate
pentru fiecare caz(prezența altor berme, natura terenului și gradul de alterare al
terenului(= weathering of the ground), etc.).

----------
1) RITCHIE Arthur M. „Evaluarea căderilor de pietre și controlul lor‟(= „Evaluation
of Rockfall and its Control"). Highway Research Record, vol. 17, 1963, paginile
13  18.

95 719
R
 Fig.50 - Recomandări pentru dimensionarea lățimii suplimentare
(= extra width) la partea inferioară a taluzurilor(= slopes)
pentru protecție împotriva căderilor de pietre(= against rock fall)
(potrivit cu RITCHIE)
Tabelul 4: Protecția împotriva căderilor de pietre(= against rock fall)
Inclinarea taluzului Înălțimea taluzului Lățimea capcanei(= Adâncime
 h trap) d
(grade sexagesimale) (metri) ℓ (metri)
(metri)
5  10 3 1
80 la 90 10  20 5 1,5
> 20 6,5 1,5
5  10 3 1
75 10  20 5 1,5
20  35 6,5 2
> 35 8 2
5  10 3 1,5
65 10  20 5 2
20  35 6,5 2a
> 35 8 3a
0  10 3 1
55 10  20 5 1,5
> 20 5 2a
0  10 3 1
45 10  20 5 1,5
> 20 5 2a
a)
În acest caz, „d‟ poate fi redus la 1,2 m dacă este prevăzută barieră(= barrier)
Controlul direcției de cădere(= direction of fall)
- Bariera este realizată la un unghi astfel încât pietrele(= rocks) pot fi
direcționate spre zonele în care, din motive topografice, ele(= rocks) sunt
mult mai ușor de manipulat.
- Plasă(= mesh) suspendată la partea de sus și atârnând liber de-a-lungul
zidului; acest dispozitiv de protecție poate fi folosit numai în cazul pietrelor
mai mici(= smaller rocks), care sunt direcționate spre piciorul taluzului(=
bottom of the bank).

96 719
R
 Îndepărtarea manuală(= manual removal)
Îndepărtarea manuală(= manual removal) este folosită în cazul pietrelor mici (=
smaller rocks). Îndepărtarea manuală(= manual removal) este o activitate de întreținere
curentă(= day-to-day maintenance), însă trebuie să fie avută în vedere grija ca prin
îndepărtarea unei pietre(= removal of one rock) să nu se provoace instabilitatea unei
mase mai mari de rocă stâncoasă(= larger mass).
NB: folosirea explozibilului în aceste activități este foarte dificilă; se cer
- o pregătire detaliată,
- multe precauții și
- angajați specializați.
Galerie de protecție(polată)(= protective gallery) (fig.51)
Această soluție foarte scumpă este folosită când
 căderile desprinderilor din roca stâncoasă (= rock falls) acoperă o
arie mare(= wide area) sau
 vesantul(= bank) este foarte abrupt,
unde o soluție mai ieftină nu este aplicabilă.

Fig.51 - Exemplu de galerie de protecție(polată)(= protective gallery)

Stabilizarea taluzurilor în roci stâncoase(= rock slopes)
Tratament de suprafață(= surface treatment)
- Plantarea ierbii(= planting grass) sau plantarea arbuștilor(= bushes),
fascine(= fascines): aceste metode produc efectul scontat când materialul
desprins este datorat rocilor conținute în pământurile mai fine(= set in a matrix
of finer soils) care sunt dislocate ca rezultat al eroziunii.

97 719
R
- Reîmpădurirea taluzului(= Reforesting of the slope): pe termen lung, acest
proces are un efect de stabilizare a pământului și de reducere a eroziunii.
Trunchiurile copacilor pot acționa ca obstacole în calea deplasării rocilor. În
anumite cazuri, totuși, rădăcinile pot să disloce fragmente de rocă unde
aceste rădăcini ies la suprafața taluzului, sau, rădăcinile acționează ca
pârghii, ajutate posibil de vânt. Trunchiurile copacilor acționează ca un
dispozitiv de separare în fața desprinderilor de rocă.
- Zid de căptușire(= masonry facing): această metodă poate fi folosită pentru
a proteja suprafețele taluzurilor la debleurile în roci stâncoase(= rock cuttings)
când roca este sensibilă la îngheț(adică, zid de cărămidă(= brick work) sau
blocuri(= block work) de cel puțin 0,30 m grosime care sunt atașate de rocă
prin îmbucare(= interlocking) sau atașate cu ajutorul buloanelor(= bolting);
elemente prefabricate de fațadă(= prefabricated facing units); pereți(= walls)
turnați in situ). Apa trebuie colectată cu grije și evacuată.
- Beton aplicat prin torcretare(= sprayed concrete): această metodă se
poate folosi atunci când roca nu are un conținut ridicat de argilă(=high clay
content). Stratul de torcret trebuie să fie armat (carcasă(= grid), plasă sudată
(= welded grid mesh) sau alte metode) și trebuie fixat de perete cu folosirea
cuielor cimentate(= grouted pins) sau a buloanelor de ancorare(= anchoring
bolts) (fig.52 - pag. 98). Betonul este aplicat în mai multe straturi pană la o
grosime minimă de circa 0,05 m pe cele mai proeminente zone(= most
prominent areas) ale suprafeței rocii stâncoase.

97 01 719
R
Apa trebuie condusă în exterior din spatele stratului de torcret spre a se evita
deteriorarea datorată acțiunii suplimentare din îngheț(= further frost action).
NB: uneori, este suficient să fie tratate cu beton nearmat aplicat prin
torcretare(= unreinforced sprayed concrete) numai pe porțiunile cu defecte(=
offending parts).

Fig.52 - Exemplu de protecție cu beton aplicat prin torcretare(= sprayed concrete)

Contraforți de susținere(=support buttresses)
Acest procedeu este folosit în cazul rocii stâncoase cu porțiuni predispuse
alunecării delimitate cu claritate(= rock overhands with a clearly subscribed unstable part)
(fig.53).

Fig.53 - Exemplu de contraforți de susținere(= support buttresses)

98 719
R
 Ancore(= rock anchors)
Ancore pretensionate(= prestressed anchors): această metodă (fig.54) cere
cunoașterea detaliată a zonei de rocă stâncoasă în care este realizată ancorarea
AB(= bond AB).
Ancore nepretensionate(= non-prestressed anchors): acestea sunt folosite în
special pentru formații de roci stâncoase puternic legate(= highly jointed rock
formations) și pentru formații de roci stâncoase foarte variabile(= very variable rock
formations) (a se vedea fig.55). Găurile de ancorare de câțiva metri adâncime pot fi
forate folosind echipament ușor(= light-weight equipment).

Fig.54 - Exemplu de ancore pretensionate(= prestressed anchors)

Fig.55 - Exemplu de ancoră nepretensionată(= non-prestressed anchor)

99 719
R
 D.3 - Goluri(= voids) sau lăsări(= subsidence) sub cadrul șine-
traverse(= track)
Metoda de tratare a golurilor(= voids) sau a lăsărilor(= subsidence) variază în
funcție de natura problemei(cauza problemei și dezvoltarea ei ulterioară). Se face
deosebire între:
Probleme având cauze naturale
Astfel de probleme apar atunci când straturile solubile din pământ sunt
dizolvate de apa în mișcare prin aceste straturi(de exemplu, gips(= gypsum), sare
gemă(= rock salt), calcar(= limestone) și cretă(= chalk). Pământul situat deasupra
golurilor rezultate se prăbușește și acest proces de prăbușire poate, în ultimă
instanță, să progreseze în sus până la suprafața(lăsări ale suprafeței(= subsidence) și
găuri de mică adâncime(= swallow holes)). Procesul de descompunere menționat sub
influența unuĭ agent care le străbate poate fi accelerat ca rezultat al industrializării și
urbanizării(de exemplu, urmare pomparii industriale(= industrial pumping)). Chiar dacă
zonele cu pământuri solubile sunt cunoscute, golurile însăși(= voids themselves) sunt
foarte dificil de depistat. Atunci când zona sensibilă este identificată (de exemplu,
unde lăsarea s-a produs), este necesar să fie definite zonele potențiale cu probleme:
- prin interpretarea informațiilor existente și a datelor geologice;
- prin interpretarea fotografiilor aeriene sau prin examinarea înregistrărilor
fotografice;
- sau, posibil, prin examinare geofizică(= geophysical examination) (metode:
seismice, electrice, gravimetrice, radar sau raze gamma);
- puțuri forate cu diametru mic la intervale regulate de-a- lungul secțiunilor
critice ale mediului de sub platforma de pământ(= subgrade).
Metoda cea mai cunoscută de tratament este cimentarea(= grouting).
Cimentarea poate fi efectuată prin orificiile mici menționate mai înainte. Cantitățile
injectate în fiecare punct trebuie să fie controlate cu atenție când tubul de injectare
este ridicat.
Golurile(= voids) sunt umplute prin gravitație cu material care nu este sensibil la
tasări(= not liable to settlement); trebuie avut grijă să se evite utilizarea de materiale
care sunt prea permeabile, formând astfel un canal de scurgere verticală, care ar
putea genera alte probleme. Partea superioară a golului trebuie umplută cu materiale
care sunt rezistente la apa de ploaie(= rainwater) (beton, mortar din nisip/ciment(=
sand/cement grout) sau un amestec similar),care sunt sprijinite uneori de vibrare.
În același timp, sistemul de drenare(= drainage system) trebuie să fie verificat
spre a se asigura că el este etanș în raport cu platforma de pământ(= subgrade).
În situații foarte dificile, traseul liniei(= track layout) poate fi modificat sau se
introduc tabliere sub cale pentru distribuția încărcării(= load-distributing slabs laid under
the track).

100 719
R
 Probleme determinate de acțiunea omului(= man-made problems)
Printre acestea se numără carierele dezafectate(= disused quarries), minele sau
tranșeele de război(= war trenches). Când acestea sunt cunoscute și când pot fi
inspectate, ele trebuie să fie:
- verificate periodic spre a vedea că galeriile și reazemele lor sunt în stare
acceptabilă(mulțumitoare)(= reasonable state of repair),
- securizate (= made secure), atunci când este necesar.
Dacă o astfel de procedură nu este realizată, există pericolul
- de prăbușire(= collapse) sau
- de producere a tasărilor(= subsidence).
Soluția recomandată este
- fie să fie umplute golurile(= to backfill)
- fie să fie aplicată cimentarea(= to grout).

100 01 719
R
 D.4 - Diverse(= miscellaneous)
Dune de nisip(= sand dunes)
Controlul mișcărilor maselor de nisip și formarea dunei(= dune development)
presupune o cunoaștere precisă a forțelor dominante din vânt din zona liniei vizate.
Măsurile preventive folosite vor depinde de condițiile locale; se pot menționa
măsurile:
- ecrane(= screens) (de diverse tipuri),
- plantarea vegetației potrivite, cum este „marram grass” sau ceva similar,
- stropire cu diverse emulsii pe bază de petrol sau de bitum(= oil-based or
bitumen-based emulsion) (care permit vegetației să se stabilească(să se
prindă))
Curgeri de noroi(= mud flows) (amestec format din apă,
material de eroziune fin și material de eroziune grosier)
Pentru prevenirea formării curgerilor de noroi(= formation of mud flows),
încercările pot fi făcute prin
- măsuri de drenare,
- plantarea de arbusti și arbori sau
- realizarea de diguri(= dykes).
Avalanșe în regiuni muntoase
Măsurile adecvate sunt
- plantarea pădurilor pe versanți(= slopes),
- lucrări de protecție în zonele în care se formează avalanșe (=
avalanches) și
- lucrări pentru protecția căii de rulare(= track)..
Înzăpeziri(= snow-drifts)
Pentru a împiedeca înzăpezirea tronsoanelor de cale ferată, trebuie să fie
plantate garduri vii(= hedges) sau bariere(= barriers) sau garduri(= fences) realizate la o
anumită depărtare de cale. Acestea vor opri zăpada înainte ca aceasta să ajungă la
cale. În situații extreme, pot fi necesare galerii de protecție(= protective galleries).
Inundații și eroziune(= flooding and erosion) în apropierea
cursurilor de apă și lacurilor
Terasamentele căilor ferate(= railway subgrade) pot să fie protejate împotriva
inundării(= flooding) și eroziunii(= erosion) cu ajutorul structurilor de felul:
bariere din roci stâncoase(= rock barriers), ziduri de căptușire(= masonry facing),
palplanșe(= sheet piling), diguri pentru spargerea valurilor(= wave breakers), diguri(=
dykes), etc.
La torenți trebuie să fie realizate amenajări(= contained or dammed-up) pentru a
se asigura
- reținerea corespunzătoare a materialelor transportate, precum și
- reducerea efectivă a energiei cinetice a apei.

101 719
R
 Anexa E - Exemplu de metodologie de proiectare a straturilor situate
între talpa traversei și platforma de pământ(= bed layers) pe liniile existente
(ADIF, Spania)
(bed layers = stratul de balast + stratul de subballast + alte strate dacă acestea există)
(ADIF=Administrador de Infraestructuras Ferroviarias)

E.1 - Noțiuni de bază aferente proiectării

Metodologia folosită pentru stabilirea grosimilor straturilor situate
sub traverse(balast + subbalast)(= bed layers) se bazează pe conceptul
„settlement-conservation coefficient” și pe legea Dormon(Problema ORE D 117,
raport 28) care s-a folosit la definirea grosimilor straturilor situate între talpa traversei
și platforma de pământ în paragraful 2.4.2- pagina 36.
(ORE = Office of Research and Experiments = International Union of Railways)
(Problema ORE D 117 COMPARATIVE STUDY OF THE BEHAVIOUR OF DIFFERENT TYPES OF
SUB-STRUCTURE LAYERS (TEMPERATURE, WATER CONTENT AND SOIL PRESSURE
MEASUREMENTS): TESTS IN OSTERMUNCHEN STATION))

E.2 - Evoluția lucrărilor de nivelare(= levelling operation)

în funcție de trafic
(levelling operation = opérations de mise à niveau avec le trafic)

Este considerat un trafic de referință To de 45 Mt(=milioane tone). Fie T

[Mt] un trafic fictiv(= fictitious traffic), aferent traficului real care a circulat pe o linie de
la ultima reparație capitală de șine(= last rail renovation) (sau de la deschiderea
ciculației(= trafic opening)), obținut în acord cu formularea și coeficienții prevăzuți în
fișa UIC 714, paragraful 1. Traficul relativ(= relative traffic) „ ” este definit prin
T
 .
T0
Având în vedere un trafic relativ „ ”, care a făcut necesar un număr „Z” de
lucrări de nivelare(= levelly operations) Z = k  Z1, unde

Z1 = 0,45  (0,8  + 2
0,2
- 1),
și „k” este „settlement-conservation coefficient‟. Experimental s-a verificat că
că variația lui „k” cu „ ” este redusă.
Când „Z” nu este cunoscut, în vederea obținerii valorii coeficientului „k”
pentru o linie dată, trebuie considerat un interval de timp de cel puțin 5 ani , și
- dacă „ ” este traficul relativ total la care lucrarea de nivelare(= levelling
operation) este făcută, și
-    este traficul relativ total la care următoarea lucrare de nivelare(=
levelling operation) este necesară,
atunci „k” poate să fie stabilit cu un grad suficient de precizie prin intermediul
formulei:
102 719
R
 k  1/(0,36  0, 06  20,2 0,1 )  
Când sunt considerate mai mult de două lucrări succesive de nivelare(=
successive levelling operations), prin procedura descrisă se pot obține mai multe valori
pentru „k”. Apoi, valoarea reprezentativă pentru „k” este considerată media
aritmetică(= arithmetical mean) a acestor valorii.
E.3 - Obiectivul proiectării(= object of design)
Pentru o platformă de pământ existentă(an existing platform), obiectivul evaluării
grosimilor pentru straturile situate între talpa traversei și platforma de pământ(bed
layers) constă în obținerea unei căii de rulare(= track) având un coeficient „k”
prestabilit.
O valoare k = 1 este considerată admisibilă, și se recomandă ca
k  0,5.
E.4- Aplicarea legii Dormon
~· ..
=· .: Legea Dormon leagă mărimea coeficientului „k” de efortul unitar maxim care se
transmite feței superioare a terasamentelor(= platform = platforma de pământ)
Această lege indică faptul că:
dacă la o cale de rulare având coeficientul k1 o osie montată (= axle)
transmite feței superioare a terasamentelor(= platform = platforma de pământ)
un efort unitar  1 , atunci, la un coeficient k2 se transmite feței superioare a
terasamentelor(= platform = platforma de pământ) efortul unitar  2 ,
verificându-se relația:
0,2
 2  k2 
 
 1  k1 

102 01 719
R
 E.5 - Osia montată de referință(= reference axle)
", Este considerată o osie montată de referință(= reference axle) de 20 T, cu o
suprasarcină dinamică pe roată(= dynamic surcharge per wheel) de
Q
2,2  12   93 [kN]
z
unde Q/z [kN/mm] este rigiditatea dinamică globală(= global dynamic stiffness)
corespunzătoare unui fir de șină din alcătuirea cadrului șine-traverse(= single rail of the
track). Trebuie să se reamintească faptul că rigiditatea statică globală(= global static
stiffness) este, în general, apropiată de rigiditatea dinamică globală(= global dynamic
stiffness). Încărcarea dinamică totală pe roată(= total dynamic load per wheel) nu va
depăși valorile limită date în fișa UIC 518, paragraful 10.1.1.2.
E.6 . Caracteristici ale cadrului șine-traverse(= track) și caracteristici
ale straturilor situate între talpa traversei și platforma de pământ(= bed
layers) (bed layers = ballast + subballast and other bed layers if they exist); (track = cadrul ;ine-
traverse)
Cracteristicele cadrului șine-traverse(= track) care urmează să fie luate în
considerare sunt:
 Șina: Dimensiuni și parametrii mecanici(= mechanical parameters).
 Prinderea șină-traversă(= rail-sleeper fastening): rigiditatea(= stiffness)
 Traversă: Distanța între axele traverselor(= spacing), dimensiuni și parametrii
mecanici(= mechanical parameters).
Cracteristicele straturilor de sub traverse(= bed layer characteristics) care
urmează să fie luate în considerare sunt:
Balast: Dimensiuni ale stratului de balast (= ballast layer) și parametrii
mecanici(= mechanical parameters)
Subbalast: Dimensiuni ale substratului căii(= subballast layer) și parametrii
mecanici(= mechanical parameters)
Alte strate de sub traverse(= bed layers) (dacă aceste strate există):
Dimensiuni și parametrii mecanici(= mechanical parameters).
NB: Când nu sunt disponibile date mai precise, pot să fie considerate următoarele
valori de referință pentru balast și pentru subbalast(= substratul căii):
Tabela 5: Valori de referință pentru balast și subbalast(substratul căii)
E [MPa]  c [Mpa]  [ ]  [kN / m3 ]
Balast 130 0,2 0 45 15
Subbalast 120 0,3 0 35 19
„E”: modulul de elasticitate
„ ”:coeficientul Poisson
„c”: coeziune
„  ”: unghi de frecare
‚  ”: greutate specifică

103 719
R
 E.7 - Caracteristicile platformei de pământ(= platform)
,. f Caracteristicile feței superioare a terasamentelor(= platformei de
pământ=platform) care trebuie luate în considerare sunt
 grosimile diferitelor strate,
 parametrii mecanici „E”, „ ”, „c”, „  ”, „  ” pentru fiecare strat și
 conținutul în apă „w‟ (= water content) pentru fiecare strat.
Grosimea totală care se are în vedere atinge 2 m sub suprafața de rulare a șinei(=
rail upper surface).
„E” poate fi determinat prin încercări „in situ" cu placa; urmare acestor
încercări se obțin valorile pentru Ev1 și Ev2. Dacă

Ev2  2 , 2  E v 2

Ev2 considerat ca valoare „E”, în caz contrar EV1, este

considerat a fi valoarea „E”.
„E” poate fi determinat, de asemenea, prin testul CBR. În acest caz, relația
dintre indicele CBR și „E” va fi luat din problema ORE D 117, Rp. 28, fig.2.
Proba din testul CBR va fi compactată la densitatea „in situ".
(CBR = California bearing ratio = este raportul forța pe unitatea de suprafață care este
necesară spre a se produce penetrarea în pământ (soil mass) cu un piston
circular de 50 mm diametru la o viteză de 1,25 mm/ min.)
În orice caz, conținutul în apă al materialului testat trebuie să fie apropiat de
conținutul de saturație, și, în acest scop, fața superioară a terasamentelor (=
platformei de pământ = platform), în zona de testare, va fi va fi irigată în mod
corespunzător.
Determinarea caracteristicilor platformei de pământ(= platformei de pământ =
platform) trebuie efectuată pe amplasament între două traverse.

E.8 - Modificarea coeficientului „k”(= track „k” coefficient)

Dacă coeficientul căii de rulare „I” trebuie să fie modificat, poate fi urmată
următoarea procedură.
Se determină valoarea actuală a coeficientului k1 și, preferabil printr-o analiză
elasto-plastică, folosind legile și metodele mecanicii mediilor continui (= continuum
mechanics) (sau experimantal) este obținut efortul unitar(= stress) transmis platformei
de pământ(= platform) sub firul de șină provocat de încărcările dinamice acționând
asupra cadrului șine-traverse(= track). Obiectivul constă în a schimba valoarea k1 într-
o nouă valoare k2.
Prin aplicarea legii Dormon, efortul unitar nou  2 care va fi transmis
platformei de pământ(= platform) va fi
0,2
 2  k2 
 
 1  k1 

104 719
R
Urmare modificării de introdus în suprastructura căii(cadrul șine-traverse și prisma
căii),  2 va depinde de grosimea esb a stratului de subbalast(în general, „  ‟ se
micșorează atunci când esb crește).
O abordare ușoară pentru a obține pe esb va consta în considerarea a 4
grosimi diferite de subbalast(de exemplu 0,0 m, 0,2 m, 0,3 m and 0,4 m) și
reprezentarea funcției

    esb  ,
din care esb se obține pentru valoarea  2 a efortului unitar transmis feței superioare
a terasamentelor(= platformei de pământ = platform).
Valorile obținute pentru esb pot să fie rotunjite la multipli de 5 cm.
Valoarea obținută pentru esb poate fi diferită de valoarea finală adoptată din
alte considerente( de exemplu, pentru omogeneitatea secțiunilor adiacente)
E.9 - Considerații finale
1. Pentru liniile la care traficul așteptat pe durata lor de viață (= their life span)
nu va depăși traficul corespunzător grupei UIC 5, coeficientul „k” poate să
fie crescut la 3; această valoare poate să fie crescută până la „10‟ în cazul
grupei UIC 6.
2. Determinările locale considerate la paragraful E.8 pot fi aplicate porțiunilor
având o suficientă omogeneitate în privința comportării și în privința
caracteristicelor geotehnice(= geotechnical characteristics).
3. Din considerente constructive, grosimea subbalastului(subballast) nu va fi
mai mică de 15 cm.

104-01 719
R
 Lista abrevierilor
AASHTO...............American Association of State Highway and Transportation
Officials
ASTM ...................... American Society for Testing Materials
BS ............................ Standard of British Standards Institute (BSI)
CEN...................... Comite Europeen de Normalisation (European Standards
Committee)
CNR-UNI.............. Consiglio Nazionale delle Ricerche - Ente Nazionale Italiano
di Unificazione (National Research Council - Italian National
Standards Organisation)
DIN...................... Deutsches lnstitut für Normung (German Standards Institute)
ISO ......................... International Organization for Standardization
ISSMGE................International Society of Soil Mechanics and Geotechnical
Engineering
NF........................ Normes de !'Association Française de Normalisation
(AFNOR) (French Standards Association)

Ö-Norm ................... Normes de I'Österreichisches Normungsinstitut (Austrian

Standards Institute)

SETRA-LCPC.......... Recommandations du Service d'Etudes Techniques des

Routes et Autoroutes et du Laboratoire Central des Ponts et
Chaussees (French road engineering recommendations)
SN ..........................Normes des Schweizer Normenvereinigung {Swiss Standards)

105 719
R
 Bibliografie
1. Fișe UIC(= UIC leaflets)
Uniunea Internațională a Căilor Ferate(UIC = International Union of Railways)
Fișa UIC 700: Classificarea liniilor - Limite de încărcare care rezultă pentru vagoane,
ediția a 10-a, noiembrie 2004
Fișa UIC 714: Classificarea liniilor din punct de vedere al întreținerii căii de rulare(=
track maintenance), ediția 3-a din 1.1.89
Fișa UIC 722: Metode de îmbunătățire a platformei de pământ(= track formation) pe
liniile existente, ediția 1-a din 1.1 .90
Fișa UIC 724: Consolidarea(= fortificarea) căii de rulare pentru sarcinile pe osie de 25
tone-forță(250 kN) la calea cu balast(= ballasted track), ediția 1-a,
mai 2005
2. Protoacoale ale reuniunilor(= minutes of meetings)
Uniumea Internațională a Căilor Ferate(= International Union of Railways = UIC)
Comiretul Cale și Lucrări(= Way and Works Committee) (Articol 9.1.5 - Terasamente(=
earthworks) și alcătuirea straturilor situate între talpa traversei și platforma de
pământ(= track bed construction) pentru liniile de cale ferată - Ediția nouă a fișei UIC
719), Iunie 1993
3. Rapoarte ERRI
Institutul european de cercetări pentru căi ferate(= European Rail Research
Institute (ERRI)) - Uniumea Internațională a Căilor Ferate ((= International Union
of Railways (UIC))
ERR/ 0 117/RP 13: Adaptarea optimă a căii ferate convenționale pentru traficul din
viitor - performanța hidraulică sub înfluența precipitațiilor(= rainfall) a straturilor
situate între talpa traversei și platforma de pământ și a platformei de pământ,
1.10.1979
ERR/ D 117/RP 15: Adaptarea optimă a căii ferate convenționale pentru traficul din
viitor- Influența înghețului(= frost) asupra mediului situat sub talpa traverselor (=
foundation of railways): Proiectarea măsurilor de protecție(= protective measures),
1.9.1980
ERR/ D 117/RP 16: Adaptarea optimă a căii ferate convenționale pentru traficul din
viitor- Filtrare(= filtration) și drenare(= drainage). Partea 1: Reguli generale privind
filtrarea(= filtration) care sunt potrivite pentru sistemele de drenare(= drainage),
1.4.1981
ERR/ D 117/RP 21: Adaptarea optimă a căii ferate convenționale pentru traficul din
viitor- Filtrare(= filtration) și drenare(= drainage). Partea 2: Reguli privind filtrarea(=
filtration) care sunt potrivite pentru materialele straturilor situate între talpa
traversei și platforma de pământ(= materials of track bed structures), 1.9.1981
ERR/ D 117/RP 24: Adaptarea optimă a căii ferate convenționale pentru traficul din
viitor- Filtrare(= filtration) și drenare(= drainage). Partea 3: Utilizarea geotextilelor,
1 .4.1983
ERR/ D 117/RP 28: Adaptarea optimă a căii ferate convenționale pentru traficul din
viitor- Grafice de proiectare (= design charts) pentru sistemul format din cadrul șine-
traverse și fundația lui(= track/foundation system), 1.9.1983
ERR/ D 230.1/RP 3: Culee(= bridge ends) - stadiu actual(= state of the art report)
(Raportul este disponibil numai în engleză), 1.11.1999
106 719
R
 4. Standarde europene(= european standards)
Comitetul European de Standardizare (= European Committee for Standardization)
(CEN) 1:
EN 933-1:1997/A 1:2005 Teste privind proprietățile geometrice ale agregatelor -
Part 1: Determinarea compoziției granulometrice(= particle size distribution) –
Metoda prin cernere(= sieving method), 2005
EN 933-2:1995 Teste privind proprietățile geometrice ale agregatelor - Part 2:
Determinarea compoziției granulometrice(= particle size distribution) - Site (=
test sieves), dimensiunile nominale ale ochiurilor (= apertures), 1995
EN 933-3:1997 Teste privind proprietățile geometrice ale agregatelor - Part 3:
Determinarea formei particulei(= particle shape) - Indicele de aplatizare (=
flakiness index), 1997
EN 933-4:1999 Teste privind proprietățile geometrice ale agregatelor - Part 4:
Determinarea formei particulei(= particle shape) - Coeficient de formă (=
shape index), 1 999
EN 933-5: 1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor-Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe sparte(=
crushed and broken surfaces) la agregate grosiere,1998
EN 933-6:2001 Teste privind proprietățile geometrice ale agregatelor - Part 6:
Evaluarea caracteristicilor de suprafață - Coeficient de curgere a
agregatelor(= Flow coefficient), 2001 
EN 933-7: 1998 Teste privind proprietățile geometrice ale agregatelor - Part 7:                 
Determinarea conţinutului de elemente cochiliere(= of shell content)- Procent
de cochili (= of shells) în agregate grosiere(= coarse aggregates), 1998 
EN 933-8: 1999 Teste privind proprietățile geometrice ale agregatelor - Part 8:
Evaluarea părților fine(= fines) - Determinarea echivalentului de nisip(= sand
equivalent), 1999
EN 933-9:1998 Teste privind proprietățile geometrice ale agregatelor - Part 9:
Evaluarea părților fine(= fines) - Încercarea cu albastru de metilen(=
methylene blue test), 1998
EN 1097-1:1997 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură(= resistance to wear)
(micro-Deval), 1997
EN 1097-2:1999 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la
sfărâmare(= resistance to fragmentation), 1999
EN 1367-1:2007 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de
alterabilitate(= weathering properties) ale agregatelor- Partea 1: Determinarea
rezistenţei la îngheţ și dezgheţ(= resistance to freezing and thawing), 2007
EN 1367-2:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate(= weathering properties) ale agregatelor- Part 2: Încercarea cu
sulfat de magneziu(= magnesium sulfate test), 1998

107 719
R
EN 1367-3:2001 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate(= weathering properties) ale agregatelor - Part 3:  Încercarea prin
fierbere a bazalturilor supuse radiatiei solare(= „Sonnenbrand basalt"), 2001 
EN 1367-4:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate(= weathering properties) ale agregatelor - Part 4:  Determinarea
contracției la uscare(drying shrinkage = contracţie la uscare), 1998
EN 1367-5:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate(= weathering properties) ale agregatelor - Part 5:  Determinarea
rezistenței la șoc termic(= resistance to thermal shock), 2002
EN 12715:2000 Execuția lucrărilor geotehnice speciale - Injecții(= grouting), 2000

107 01 719
R
EN 12716:2001 Execuția lucrărilor geotehnice speciale - Jet grouting, 2001
EN 13242:2002/AC:2004 Agregate pentru materiale nelegate(= unbound materials) sau
legate hidraulic(= hydraulically bound) pentru utilizare în
ingineria civilă şi în construcţii de drumuri, 2004
EN 13250:2000 Geotextile şi produse înrudite - Caracteristici impuse pentru
utilizare la construcţia de căi ferate, 2000
EN 13250:2000/A 1:2005 Geotextile şi produse înrudite-Caracteristici impuse
pentru utilizare la construcţia de căi ferate, 2005
EN 13450:2000/AC:2004 Agregate pentru balastul de cale ferată(= aggregates for
railway ballast), 2004
EN 14679:2005/AC:2006 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale - Stabilizarea în
adâncime a pământurilor prin malaxare(= deep mixing), 2006
5.Standarde internaționale(= International standards)
Organizația Internațională de Standardizare
(= International Organization for Standardization (ISO))
CEN ISO/TS 17892-2:2004 Încercări și investigații geotehnice - încercări de laborator
- Partea 2: Determinarea densității pământului cu granulaţie fină(= fine grained
soil), 2004
CEN ISO/TS 17892-5:2004 Încercări și investigații geotehnice - încercări de laborator
pe pământuri - Partea 5: Încercarea în edometru cu încărcarea aplicată în
trepte(= Incremental loading oedometer test), 2004
CEN ISO/TS 17892-7:2004 Încercări și investigații geotehnice - încercări de laborator
pe pământuri - Partea 7: Încercarea de compresiune simplă asupra
pământului cu granulaţie fină(= Unconfined compression test on fine-grained soil),
2004
CEN ISO /TS 17892-10:2004 Încercări și investigații geotehnice - încercări de
laborator pe pământuri - Partea 10: Teste de forfecare directă(direct shear
tests), 2004
CEN ISO/TS 17892-12:2004 Încercări și investigații geotehnice - încercări de
laborator pe pământuri - Partea 12: Determinarea limitelor Atterberg, 2004
EN ISO 14688-1:2002 Încercări și investigații geotehnice - îdentificarea şi
clasificarea pământurilor - Partea 1: Identificare și descriere, 2002
EN ISO 14688-2:2004 Încercări și investigații geotehnice - îdentificarea şi clasificarea
pământurilor - Partea 2: Principii pentru clasificare, 2004
EN ISO 22476-1:2005 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren - Partea
1: Încercări de penetrare cu conul electric și cu piezoconul(= electrical cone and
piezocone penetration tests), 2005
EN ISO 22476-2:2005 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren - Partea
2: Încercare de penetrare dinamică(= Dynamic probing), 2005
EN ISO 22476-3:2005 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren - Partea
3: Încercare de penetrare standard (= standard penetration test), 2005
EN ISO 22476-4:2005 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren - Partea
4: Încercarea cu presiometrul Ménard(= Ménard pressuremeter test), 2005
EN ISO 22476-5:2005 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren - Partea
5: Încercarea cu dilatometrul flexibil(= flexible dilatometer test), 2005
108 719
R
EN ISO 22476-6:2005 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren - Partea
6: Testul cu presiometrul autoforant(= self-boring pressuremeter test), 2005
EN ISO 22476-8:2005 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren - Partea
8: Testul cu presiometrul cu con („full displacement‟) 2005
EN ISO 22476-9:2005 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren - Partea
9: Aparatul cu palete pentru determinarea rezistenței la forfecare pe teren(=
Field vane test), 2005
EN ISO 22476-12:2006 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren –
Partea 12: Testul de penetrare mecanică cu ajutorul conului(= Mechanical cone
penetration test), 2006
EN ISO 22476-13:2006 Investigații geotehnice și încercări - încercări pe teren -
Partea 13: Testul de presiunea apei în roci(= waterpressure test in rock), 2006
6. Diverse(miscellaneous)
Proiectarea și realizarea terasamentelor(= earthworks)
ADIF(ADIF, Spania = Administrador de Infraestructuras Ferroviarias= Administratorul
Infrastructurii Căilor Ferate, Spania)
Pliego de prescripciones tecnicas tipo para los proyectos de plataforma, 2006
BR(BR = British Railways)
- Specificații pentru drumuri și poduri. Ministerul Mediului. HMSO
- Testul pentru starea de umiditate(= moisture condition test) și aplicațiile lui
la terasamente(= in earthworks). Laboratorul pentru cercetări în transporturi și
drumuri(= Transport and Road Research Laboratory) - Raport suplimentar 522,
1979
DB(DB = Deutsche Bahn = German Railway = Căile ferate germane)
- DIN 18127 Încercarea Proctor(= Proctorversuch)
- DIN 4084 Calcule de stabilitate pentru versanți și taluzuri(= Gelände - und
Böschungsbruchberechnungen)
- DS 836: Dispoziții asupra lucrărilor de terasamente(= Vorschrift für Erdbauwerke)
- ZTVE-StB 76/ 78: Condiții tehnice contractuale suplimentare și linii directoare pentru
lucrări de terasamente în construcția drumurilor(Zusatzliche Technische Vorschriften
für Erdarbeiten im Strassenbau). Partea 14.1: Metode de testare pentru compactarea
pământului(= soil compaction), 94/97
RFI(RFI is the owner of Italy's railway network, it provides signalling, maintenance and
other services for the railway network)
Tehnica utilizării pământului(=Tecnica di impiego delle terre). CNR-UNI10006, 1963
SBB/CFF(SBB = Schweizerische Bundesbahnen = Swiss Federal Railways = Căile
ferate federale din Elveția; CFF = Swiss Federal Railways ).
R 211-1: Infrastructura și prisma căii(= Infrastructure et ballast). Prescripții
pentru linii noi și refacții de linii existente(= refaction des lignes anciennes),
Schaible L.
Înghețul și dezghețul la calea de rulare(= Frost und Tauschäden an Verkehrswegen),
W. Ernst und Sohn, Berlin, 1957
SETRA-LCPC
(SETRA = SERVICES D'ÉTUDES TECHNIQUES DES ROUTES ET AUTOROUTES)
(LCPC = LABORATOIRE CENTRAL DES PONTS ET CHAUSSÉES)
- Ghid tehnic: Realizarea rambleurilor și straturilor de formă.

109 719
R
 SNCF(SNCF = Société nationale des chemins de fer français = Societatea națională a
căilor ferate franceze)
- Caiet de prescripții generale(= prescriptions communes): Book 5-12, Volumul II,
Grands Terrassements
- Notă tehnică(= notice technique) privind terasamentele unei linii noi aparținând
sistemelor cu foarte mare viteză(= à très grande vitesse systems), 1.4.1981

Alții
Beskow G.
Înghețul pământului(= soil freezing) și ridicări datorate înghețului(= frost heaving),
Statens Vaginstitut, Stockholm, 1935

Ril 836(Ril = Richtlinie = Directivă)

Proiectarea, execuția și întreținerea terasamentelor(= Erdbauwerke planen,
bauen und instand hallen), 1999

TP BF-StB (= Technische Prüfvorschriften für Boden und Fels im Straßenbau = Specificații

de testare pentru pământuri și roci la drumuri)
partea E - Specificații de testare pentru pământuri și roci la construcția
drumurilor. Metode dinamice pentru controlul continuu al compactării(= surface
covering dynamic compaction control methods), ediția 2-a 1994

110 719
R