Biletul nr.

2
 
Citeste textul cu voce tare:

Mult zgomot pentru nimic este o piesa care se preteaza la numeroase interpretari, fiind
una dintre operele nemuritoare ale literaturii universale. Andrei serban o aduce pe scena
Teatrului de Comedie intr-o adaptare inovatoare si amuzanta, imbogatind piesa prin
numeroase schimbari in relatie cu vremurile contemporane si prin care propune trimiteri
catre societatea romaneasca actuala.

Mult zgomot pentru nimic a fost scrisa intre 1598 si 1599 si este una dintre celebrele
tragicomedii ale lui William Shakespeare. Piesa originala urmareste procesul de curtare a
lui Hero, o tanara nobila, de catre Claudio, un lord florentin. Claudio starnise gelozia
fratelui bastard al printului Don Pedro, prin actele sale de eroism dintr-o recenta
campanie militara. Astfel, Don John, fratele bastard al lui Don Pedro, le intinde o capcana
lui Don Pedro si Claudio pentru a ii face sa creada ca Hero i-a fost infidela lui Claudio in
noaptea de dinaintea casatoriei. Claudio o „demasca“ pe Hero in ziua nuntii, iar ea lesina
de rusine. Tatal si verisoara ei decid sa propage minciuna ca Hero a murit, pentru a-i
face pe Don Pedro si Claudio sa regrete umilirea lui Hero. Intre timp, doi dintre complicii
lui Don John sunt auziti vorbind de catre niste jandarmi, iar calomnia lansata la adresa lui
Hero este demascata. Leonato, tatal lui Hero, nu ii spune lui Claudio despre inocenta
fiicei lui, facandu-l sa creada ca o va lua de sotie pe verisoara lui Hero (Beatrice), si ca
Hero este in continuare moarta. La nunta, Beatrice si Hero intra in scena mascate, iar
toate cele intamplate sunt scoase la iveala. 

Piesa se termina cu nunta dubla dintre Hero si Claudio si dintre Beatrice si Benedick.
Povestea de dragoste dintre orgoliosul Benedick si apriga Beatrice este un subplot care
oglindeste in revers relatia dintre Hero si Claudio, deoarece, pe masura ce aceasta se
deterioreaza din cauza planurilor lui Don John, relatia dintre Benedick si Beatrice
infloreste.

Adaptarea lui Andrei Serban a acestei comedii shakespeariene are ca rezultat un text
revigorant si actual. Schimbarile sunt minime, dar cruciale, pastrand esenta originalului
shakespearean, dar adaptandu-l la vremurile noastre.

Una dintre inovarile majore tine de folosirea elementelor multimedia. Andrei Serban
adauga scenelor shakespeariene ascultari pe ascuns, aparté-uri si monologuri, folosind
sapte camere video plasate pe scena. Au fost adaugate, in spectacol, cateva dansuri si
momente muzicale ce animeaza atmosfera, care, de altfel, impleteste sobrul cu comedia.

(Mara Ciuntu, Andrei Serban inoveaza in amor, Observator cultural nr. 940/2018)

 
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare
din textul citat:

a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?

b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale
stilului identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul
dat?

2. Care este opinia ta despre rolul teatrului in educarea tinerilor? Motiveaza-ti raspunsul.
 
 
 
Rezolvare – Biletul nr. 2
 
1.a. Receptorul textului dat este un cititor obisnuit, care este interesat de actualitatea
culturala si de fenomenul teatral. Textul citat are un scop informativ pentru ca prezinta
informatii despre spectacolul teatral Mult zgomot pentru nimic, realizat de Andrei Serban.

b. Textul citat apartine stilului jurnalistic (publicistic), deoarece prezinta informatii din
realitatea contemporana, detalii privind locul, data, amanuntele de continut ale
spectacolului teatral, iar limbajul este accesibil. Referentul este real. Fiind un text cu
valoare de cronica teatrala, el contine impresiile de spectatoare a autoarei textului.
Autoarea este de parere ca spectacolul la care a asistat este unul de valoare.

c. In textul citat se etaleaza opinia autoarei textului, jurnalista Mara Ciuntu, fata de piesa
de teatru vazuta. Se prezinta si fapte: jocul actorilor, interventiile media etc. Jurnalista
considera ca regizorul roman Andrei Serban a respectat textul piesei, dar a adus si
inovatii, care au fost inspirat alese, respectiv elementele media, muzicale, coregrafice.
Acestea au dat spectacolului specific de modernitate.

2. Consider ca teatrul are un rol major in educarea tinerilor, din mai multe motive.

In primul rand, teatrul are o functie educativa, prin etalarea spectacolului slabiciunilor si
defectelor umane. Principiul antic potrivit caruia „Ridendo castigat mores” (Prin ras se
indreapta moravurile) se regaseste si astazi, in teatrul modern, care propune o versiune
subiectiva si edulcorata a realitatii moderne. Spectacolul sentimentelor umane, etalat pe
scena de teatru, este un prilej fascinant de educare si de infrumusetare a sufletului
uman, care, eliberat de emotiile negative, se purifica si se innobileaza. in al doilea rand,
teatrul, asemenea filmului, reprezinta o modalitate agreabila de petrecere a timpului liber.
Spre deosebire de film, care, zgomotos si excesiv vizual, nu lasa loc pentru reflexie,
teatrul reprezinta ocazia de a medita asupra slabiciunilor umane, asupra avatarurilor
dragostei, asupra dramatismului existentei umane etc.

Dincolo de contextul informativ, cred ca teatrul are si potential formativ, functionand

asemenea unei oglinzi care prezinta defectele umane. Teatrul conduce la un proces de
autocunoastere, prin relevarea defectelor si a viciilor, care sunt comun umane. Teatrul se
poate dovedi o sursa de inspiratie pentru alegerea unei viitoare profesii sau cariere, cu
atat mai mult cu cat spectacolul modern presupune, adesea, participarea activa a
spectatorului, care devine ad-hoc, actor, participant direct la actul artistic.