Facultatea de Farmacie

Esterii

Chimie Organică, anul II de studiu

Andrei Gâz Florea

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Noțiuni introductive
• Esterii sunt derivați ai acizilor carboxilici ce se
formează prin legarea unei grupări carboxil (R-CO-)
de un rest alcoxi (R-O-) sau fenoxi (Ar-O);
• Se formează printr-o reacție de esterificare – reacția
dintre un acid carboxilic, halogenură acidă sau
anhidridă și un alcool sau un fenol (fenoxid) ;
• Se formează prin înlocuirea atomului de hidrogen
din gruparea carboxil a unui acid carboxilic cu o
grupare alchil sau fenil (Atenție!!! – în cadrul
sintezei are loc înlocuirea grupării hidroxil);
• Formulă generală: R1-COOR 2
• R= radical alchil sau fenil

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Noțiuni introductive
• În trecut se mai chemau și săruri ale acizilor, de
acolo provenind denumirile de formiat de .... (formiat
de sodiu HCOO-Na+) ;
• Denumire esterilor se face plecând de la numele
științific al acidului corespunzător în care terminația
“‐ic” (ex. Acid etanoic) se înlocuiește cu terminația “‐
oat, se îndepărtează cuvântul “acid” și se adaugă
restul alchil sau aril provenit de la alcoolul inițial
urmat de terminatia “‐il” sau numele comun al
acidului prin îndepărtarea terminației –ic și
înlocuirea ei cu terminația –at (cazul denumirii
uzuale);

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Nomenclatură
• Se îndepărtează prefixul acid și se adaugă radicalul
care a înlocuit atomul de hidrogen al grupări
carboxil, precedat de prepoziția de;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Nomenclatură
• Se îndepărtează prefixul acid și se adaugă radicalul
care a înlocuit atomul de hidrogen al grupări
carboxil, precedat de prepoziția de;
OH

acid etanoic O
CH3
O

HO Etanoat de metil
CH3
(Acetat de metil)
Alcool met ic

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Nomenclatură
• Exemple:

Etanoat de fenil (Acetat de fenil)

Br
O O

Cl
O
CH3
(Z sau E)‐2‐bromo‐4‐metilpent‐2‐en‐1‐il 3‐cloro‐4‐metoxibenzoate

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți fizice
• Esterii sunt compuși polari dar nu formează legături de
hidrogen între ei datorită lipsei atomului de hidrogen din
gruparea carboxi-. Astfel prezintă puncte de fierbere mai
mici comparativ cu acizii carboxilici și alcoolii cu mase
moleculare apropiate – punctele de fierbere sunt apropiate
de cele ale aldehidelor sau cetonelor;
• Formiatul de metil și de etil sunt solubili în apă; restul au
solubilitate redusă în apă;
• Termenii inferiori sunt lichizi, inclusiv cei aromatici
(benzoații de metil, etil sau salicilatul de metil);
• Esterii superiori sunt solizi – ceruri;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți fizice
• Acetatul de etil se folosește deseori ca și solvent în
special în extracții datorită solubilității scăzute în apă
(aprox. 7 g/100 ml de apă);
• Solubili în solvenți organici;
• În IR, prezintă benzi de vibrație puternice aferente
legăturii C=O între 1750-1715 cm-1, iar pentru
legătura C-O între 1300-1000 cm-1;
• În 1H-RMN protonii din vecinătatea grupării carboxil
sunt dezecranați astfel că aceștia apar în zona 2-4
ppm;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți fizice
• Au deseori miros plăcut, asemenea unor fructe, astfel
încât sunt folosiți în sinteza unor arome sintetice;
Rest alcool Metil Etil Propil 2‐metilpropil Butil Pentil Benzil octil

Metanoat eterat bacardi măr eterat zmeură fructe piersici grepfrut

Etanoat lipici lipici pere cireșe măr banane flori grepfrut
Propanoat fructe ananas fructe prune măr piersici flori grepfrut
Butanoat ananas ananas pere banane ananas piersici flori țelină
Hexanoat fructe ananas mure fructe fructe măr mentă mentă
Fructe 
Heptanoat de  piersici frute mentă cocos ‐ fructe cocos
pădure

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă dintre un acid carboxilic și un
alcool;
• Se numește și reacția Fischer;
• Reacția este reversibilă și se desfășoară în prezența unui
acid ca și catalizator;

• Deoarece reacția este reversibilă, randamentul nu este

100%, reacția având loc până la stabilirea unui echilibru;
• Reacție catalizată de acizi minerali tari HCl, H2SO4 – au
rolul de mări viteza de atingere a echilibrului;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă dintre un acid carboxilic și un
alcool;
• Reacția ar merge și fără catalizatori (acidul organic
funcționând ca și catalizator) însă atingerea
echilibrului s-ar face în câteva zile până la câțiva ani;
• Reacția este reversibilă, echilibrul putând fi deplasat
fie prin eliminarea apei, fie prin îndepărtarea
esterului prin distilare, fie prin utilizarea de exces
mare dintr-un reactant;
• Pentru fiecare combinație acid-alcool se poate scrie
o constantă de echilibru denumită constantă de
esterificare Ke;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă dintre un acid carboxilic și un
alcool;
∗
•
∗
• Viteza reacției de esterificare este mică, echilibrul
având nevoie de timp pentru a se putea atinge;
• Pentru deplasarea echilibrului spre produși se
folosește un exces mare de unul dintre reactanți sau
apa formată pe parcurs se îndepărtează;
• Viteza de reacție scade de la alcool primar (cea mai
mare) la alcool terțiar (cea mai mică) – împiedicare
sterică;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă dintre un acid carboxilic și un
alcool;
• Prin marcare izotopică s-a observat că atomul de
oxigen marcat se găsește în apă, alcoolul fiind cel
care vine cu atomul de oxigen;

• Fenolii nu pot fi acilați direct ;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă – mecanismul reacției;
• Etapa I – are loc transferul unui proton de la acidul
tare la atomul de oxigen din dubla legătură
(perechea de electroni neparticipanți) – se formează
un ion oxonium;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă – mecanismul reacției;
• Structura stabilizată prin conjugare;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă – mecanismul reacției;
• Etapa II – are loc atacul unei perechi de electroni
neparticipanți a alcoolului la sarcina pozitivă;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă – mecanismul reacției;
• Schematic – primele două etape
Electronii  din dubla 
legătură sunt mobili fiind 
atrași de atomul de oxigen  Ion oxonium Reactantul nucleofil

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă – mecanismul reacției;
• Etapa III – are loc transferul unui proton de la
atomul de oxigen al alcoolului la o grupare hidroxil
(tranferul are loc prin intermediul altei molecule de
alcool din mediu);

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă – mecanismul reacției;
• Etapa IV – are loc eliminarea unei molecule de ape
(grupare fugace bună);

• Structură stabilizată prin conjugare;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă – mecanismul reacției;
• Etapa V – are loc eliminarea unui proton prin reacția
cu ionul hidrogenosulfat, refăcând catalizatorul;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 1) Esterificarea directă – mecanismul reacției;
• Schematic etapele V

Prin pierderea unei molecule Transferul protonului cãtre o

de apã se formeazã un ester bazã (amfoter) duce la formarea
protonat esterului

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 2) Esterificarea indirectă;
• Se realizează prin reacția dintre derivați funcționali
al acizilor carboxilici și un alcool, enol sau fenoxid
(uneori chiar și fenoli);

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 2) Esterificarea indirectă;
• Reacția dintre cloruri acide și alcooli;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 2) Esterificarea indirectă;
• Reacția dintre anhidride acide și alcooli sau fenoxizi;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 2) Esterificarea indirectă;
• Se poate realiza și cu anhidride ciclice;

• 3) Transesterificarea
• Esterii se pot transesterifica – un ester reacționează cu
un alcool cu un punct de fierbere mai mare decât cel din
restul ester astfel că pe măsură ce reacție se desfășoară,
alcoolul cu punctul de fierbere mai mic se distilă,
echilibrul fiind astfel deplasat spre dreapta

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 3) Transesterificarea

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 4) Adiția acizilor carboxilici la alchine

• 5) Adiția acizilor carboxilici la olefine/alchene

superioare

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de obținere
• 6) Săruri de Ag ale acizilor carboxilici cu derivați
halegenați reactivi – compuși iodurați – vezi acizii
carboxilici;

• 7) Pentru esteri ai acidului acetic – alcooli cu cetene;

• 8) Pentru esteri metilici – acizi cu diazometan;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Metode de obținere
• 9) Reactia Tishchenko;

The Thiolate‐Catalyzed Intermolecular Crossed Tishchenko Reaction: Highly Chemoselective
Coupling of Two Different Aromatic Aldehydes; S. P. Curran, S. J. Connon, Angew. Chem. Int. 
Ed., 2012, 51, 10866‐10870

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți chimice
• Reacțiile caracteristice esterilor – Substituțiile
nucleofile;
Atacul reactantului nucleofil se face la atomul de carbon din gruparea carboxil, atom
deficitar în electroni ca urmare a deplasării electronilor π spre oxigen!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți chimice
• Reacțiile caracteristice esterilor – Substituțiile
nucleofile;
Atacul reactantului nucleofil se face la atomul de carbon din gruparea carboxil, atom
deficitar în electroni ca urmare a deplasării electronilor π spre oxigen!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 1) Hidroliza esterilor – se poate face în cataliză acidă
sau bazică (în mediu bazic se mai numește
saponificare;)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 1) Hidroliza esterilor în mediu acid – inversul
sintezei esterilor!
Mecanismul reactiei in mediu acid!

Este o reacție de tip acido‐bazic. Deorece

nucleofilul este unul slab (idem electrofilul)
are loc o activare a esterului prin protonare
‐ esterul devine mai electrofil

Oxigenul din molecula de apă funcționează

ca și nucleofil și atacă carbonul electrofil din
C=O, cu formarea unui ion oxonium

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți chimice
• 1) Hidroliza esterilor în mediu acid – inversul
sintezei esterilor!
Mecanismul reactiei in mediu acid!

Este o reacție de tip acido‐bazic. Are loc

deprotonarea oxigenului ce provine din apă
pentru echilibrarea sarcinilor

Reacție acido‐bazică. Gruparea –OCH3

devine o grupare fugace bună prin
protonare

Electronii de la un atom de oxigen vecin

“împing” gruparea fugace – o moleculă
neutră de metanol.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Proprietăți chimice
• 1) Hidroliza esterilor în mediu acid – inversul
sintezei esterilor!
Mecanismul reactiei in mediu acid!

Reacție acido‐bazică. Are loc deprotonarea

ionului oxonium refăcând gruparea C=O din
acid și regenerând catalizatorul.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți chimice
• 1) Hidroliza esterilor în mediu bazic – saponificarea!

Mecanismul reacției în mediu bazic!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți chimice
• 1) Hidroliza esterilor în mediu bazic – saponificarea!

Mecanismul reacției în mediu bazic!

Hidroliza în mediu bazic este ireversibilă, în timp ce în mediu acid reacția este
reversibilă!

TEMA – explicați de ce? – vezi mecanismele de reacție

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 2) Reacția cu amoniacul și aminele duce la formarea
de amide!
O O
R' + OH
R O + NH3 R'
R NH2
Amida alcool

O O
R' NH2
+ H3C CH3 + OH
R O R NH R'

Amida alcool

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 3) Reactia de transesterificare – vezi sinteza de
esteri;
• 4) Reacția cu HI;

• 5) Reacția de reducere – cu LiAlH4 sau cu Na în

etanol – rezultă alcooli;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 5) Reacția de reducere – cu DIBAL-H – rezultă
aldehide;

1 1
2

• Reacția de reducere – cu etanol și sodiu metalic –

rezultă alcooli aldehide;

O
CH3-CH2-OH
R1 R OH + R OH + H3C CH2 O Na
R O Na 1

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți chimice
• 6) Reacția cu derivații organomagnezieni – vezi
compușii carboxilici;
O CH3 CH3 CH3
R' MgI +CH3MgI + H2O
R O + H3C R C OR' R C CH3 R C CH3
- MgI(OR') - MgI(OH)
OMgI OMgI OH
alcoxiiodura
de magneziu

- MgI(OR')

O CH3 CH3
+CH3MgI + H2O
R C CH3 R C CH3
R CH3
OMgI - MgI(OH) OH

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți chimice
• 7) Sinteza de poliesteri –sinteza poliester
tereftalatului (PET);

Polietilen tereftalat (Dacron, Terylene, Mylar) sau PET

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 7) Sinteza de poliesteri –sinteza poliester
tereftalatului (PET);

• 8) Condensarea Claisen – sinteza de beta-ceto-esteri

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 8) Condensarea Claisen – sinteza de beta-ceto-esteri

Mecanismul reactiei!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți chimice
• 8) Condensarea Claisen – sinteza de beta-ceto-esteri
Mecanismul reactiei!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Proprietăți chimice
• 8) Condensarea Claisen – sinteza de beta-ceto-esteri
Mecanismul reactiei!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 9) Adiția Michael

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 10) Condensarea Dieckman – Condensare Claisen
intramoleculara;

• 11) Sintezele de la esterul acidului malonic – vezi

obținerea acizilor carboxilici, proprietăți chimice
compuși carbonilici;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
• 12) Alchilarea esterilor în poziția alfa;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Reprezentanți. Utilizări
• În general – ca și solvenți; în cosmetică; în industria
alimentară și farmaceutică;
• Acetatul de etil – lichid incolor, acțiune narcotică centrală,
ușor iritant la nivelul tegumentelor, vaporii care pătrund
în organism sunt eliminați o parte prin aerul expirat, iar o
parte sunt metabolizați la acid acetic și etanol;
• Acetatul de benzil – miros de iasomie;
• Benzoatul de benzil – solid, folosit în parfumerie, utilizat
în tratamentul râiei; are acțiune antispasmică;
• Formiatul de etil – miros de mere; are acțiune fungicidă;
• Formiatul de metil – are acțiune larvicidă;
• Butiratul de etil – miros de ananas;
• Butiratul de izoamil – miros de pere;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Bibliografie selectivă
• 1. P. Y. Bruice: Organic Chemistry. 7th Edition, Ed. Pearson, USA, 2014;
• 2. T. W. Graham Solomon, Craig B. Fryhle: Organic Chemistry. 9th Edition,
Ed. Wiley, USA, 2013;;
• 3. C.D. Neniţescu: Chimie organică, vol.I şi II,Ed.şi ped.Bcureşti, 1974;
• 4. Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici. Curs de
chimie organică, Litografia UMF Tg.Mureş, 2000.
• 5. Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi, hidroxilici, carbonilici,
carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic. Curs de chimie organică,
Litografia UMF Tg.Mureş, 2001.
• 6. Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: CHIMIE ORGANICĂ – baze teoretice,
ISBN 973-7788-96-6, University Press Târgu Mureş, 2005.
• 7. Veronica Avrigeanu: Elemente de chimie organică- Compuși organici cu
funcțiuni simple, curs, UMF Tg.Mureș, 2009.
• 8. Avrigeanu Veronica, Imre Silvia: Aplicaţii Practice de Chimie Organică.
Litografia Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, 2003.
• 9. Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie
organică, Partea a II-a, U.M.F. Tg. Mureş, 2005.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.