Sunteți pe pagina 1din 28

Circuitul azotului

• Fixarea biologică a azotului


molecular
• Fixarea liberă (nesimbiotică) a azotului
molecular (N2)

• Fixarea simbiotică a azotului molecular


(N2)

– Caracteristici generale
– Mecanismul fixării azotului molecular
– Factorii care influenţează răspîndirea
microorganismelor fixatoare de azot
Fixarea liberă (nesimbiotică) a
azotului molecular (N2)
• Fixarea liberă a azotului în sol se efectuează de
microorganisme - diazotrofe

• Energia o procură prin oxidarea substanţelor


organice neazotate. Acest mod de nutriţie se
numeşte "prototrof".
Bacteriile fixatoare de N2 libere
•bacterii heterotrofe
- aerobe (Azotobacter, Azomonas, Beijerinckia,
Derxia etc.)
- facultativ anaerobe (Klebsiella, Bacillus,
Pseudomonas etc.)
- anaerobe (Clostridium, Desulfovibrio,
Desulfotomaculum etc.)
•autotrofe
• Thiobacillus
• Rhodospirillum, Rhodopseudomonas,
Rhodomicrobium
• Azotobacter şi Clostridium sunt cele mai eficiente
Azobacter chrococcum - biopreparatul
Azotobacterin.
- bacteria încorporată aprovizionează solul cu
azot (20-40 kg/ha)
- secretă şi o serie de substanţe cu caracter
stimulator asupra creşterii plantelor
-stimulează şi dezvoltarea bacteriilor
celulolitice, stabilind relaţii metabolice
Azotobacter
chrococcum

Pseudomonas
fluorescens
Azotobacter chrococcum
Fixarea simbiotică a azotului
atmosferic
-A) bacteriile, care produc nodozităţi radiculare la plantele
leguminoase;
-B) actinomicetele, care produc nodozităţi radiculare la
plantele neleguminoase;
-C) bacterii simbiotice, care produc nodozităţi foliare;
-D) cianobacteriile, care produc nodozităţi;
-E) cianobacteriile simbiotice, care nu produc nodozităţi;
-F) bacteriile din simbiozele asociative.
Bacteriile simbiotice care produc
nodozităţi radiculare
•Rhizobium leguminosarum
Mazare, bob, linte, latir
• Rhizobium cicer Naut
•Rhizobium lupini Lupin
•Rhizobium japonicum Soia
•Rhizobium phaseoli Fasole
•Rhizobium trifolii Trifoi
•Rhizobium meliloti Lucerna,
sulfina, ghizdei
bob fasole
Lupin

Mazare
Fasole
Bob

Trifoi
Morfologie
bacteriile se prezintă sub formă de bastonaşe
 mobile
gram negative
 nu produc endospori
aerobe
Etapele realizării simbiozei
• Etape timpurii:
– proliferarea celulelor de Rhizobium în rizosferă
– recunoaşterea specifică şi ataşarea celulelor
bacteriene
– aderenţa celulelor bacteriene de rădăcini
– răsucirea perilor radiculari
• Etapele târzii:
– formarea cordonului infecţios

– eliberarea bacteriilor şi înglobarea în celulele


meristematice
Speciile de Rhizobium se dezvolta în
nodozităţi
 dau naştere la bacteroizi.

Forma bacteroizilor variază cu specia rizobiilor.


mazare
trifoi
Caracteristici

Bacteroizii din nodozităţi nu se divid; ei fixează


N2.
pH = 6,5-7,2 şi sunt obligat aerobe.
Temperatura optimă este de 25oC.
necesită macroelementele şi microelementele
• Aspectul morfologic

nodozităţi numeroase şi
mici = puţin efective.
nodozităţile mai puţin
numeroase, mari şi roşii
= mai eficientă.
Cianobacteriile, care produc nodozităţi
la gimnosperme (Cycas)

Anabaena
Nostoc
Actinomicetele, care produc nodozităţi
radiculare la plantele neleguminoase;

Alnus glutinosa actinomicetul Frankia alni


Cianobacteriile simbiotice, cu unele
ciuperci care nu produc nodozităţi - licheni,
muschi
Factorii care influenţează
răspândirea în sol
• Tipul de sol
• Vegetaţia
• Substanţele organice şi anorganice
• pH-ul
• Umiditatea şi oxigenul
• Temperatura
• Adâncimea
• Variaţiile sezoniere