Disciplina Statistică Seminarul 13 (din 29. V.

2020, 10 - 12, Sala E101)

I. Să se răspundă la următoarele întrebări:

1. Cum se calculează media caracteristicii alternative? Alegeți un exemplu de
caracteristică alternativă, din cele utilizate la Seminar, stabiliți nivelul mediu și interpretați-l.

II. Care sunt aspectele urmărite în analiza statistică a formei distribuțiilor de frecvente?
Exemplu: Se consideră distribuția de frecvențe din Tabelul 1, reprezentând gruparea
salariaților unei întreprinderi de prelucrare a lemnului din județul Suceava după vechimea în
muncă în anul 2019.
Tabelul 1
Grupe de salariați după Nr. de salariați
vechimea în muncă −𝑛𝑖 −
-ani-
0 1
0-5 19
5 – 10 21
10 - 15 25
15 – 20 30
20 – 25 27
25 – 30 20
30 – 35 18
35 – 40 15
Total 8

∑ 𝑛𝑖 = 175
𝑖=1
Sursa: date convenționale
Să se realizeze reprezentarea grafică prin histogramă a seriei de variație și să se
caracterizeze forma acestei distribuții, față de graficul distribuției normale.

II. Aplicații rezolvate

1. Se consideră seria de distribuție de frecvențe din Tabelul 2, reprezentând gruparea
angajaților unei societăți comerciale după variația nivelului producției zilnice realizate,
exprimate în bucăți.
Se cere:
a) să se stabilească media aritmetică ponderată pentru această distribuție pe intervale
egale de variație.
b) să se stabilească media aritmetică ponderată prin calcul simplificat.

1
Tabelul 2. Calculul mediei aritmetice ponderate într-o serie de distribuţie de frecvenţe pe
intervale egale
Calculul simplificat
Intervale de variaţie Numărul Centrul de Produsele de a  85 ; k  10
după nivelul producţiei angajaţilor interval frecvenţe x i  a xi  a
zilnice (bucăţi) ni xi x i ni xi  a  ni
k k
0 1 2 3 4 5 6
50-60 4 55 220 -30 -3 -12
60-70 2 65 130 -20 -2 -4
70-80 45 75 3.375 -10 -1 -45
80-90 31 85 2.635 0 0 0
90-100 18 95 1.710 +10 1 18
100-110 7 105 735 +20 2 14
110-120 3 115 345 +30 3 9
∑7𝑖=1 𝑛𝑖 = 7
xi  a
Total -  x n  9.150 - - 7

110 i i   ni
i 1 i 1 k
 20
Sursa: date convenționale.
a) Media aritmetică ponderată este:
k

x n i i
9150
x i 1
k
  83,18 buc./muncitor
n
110
i
i 1

Rezultă că fiecare angajat realizează o producţie medie zilnică de 83,18 bucăţi sau
producţia medie zilnică realizată este de 83,18 buc./angajat.

b) În Tabelul 2, coloanele 4, 5 şi 6 este prezentat calculul simplificat al mediei prin

procedeul „originii arbitrare".
Relația de calcul simplificat a mediei aritmetice ponderate este:
k
 xi  a 
 
i 1 k 
  ni
 20  10  85  83,18 buc./angajat
x k
k  a 
n
110
i
i 1

2. Se consideră seria de distribuție de frecvențe din Tabelul 3, reprezentând gruparea

angajaților unei societăți comerciale după variația nivelului producției zilnice realizate,
exprimate în bucăți.
Se cere
a) să se stabilească media aritmetică ponderată pentru această distribuție pe intervale
neegale de variație;

2
 b) să se stabilească media aritmetică ponderată prin calcul simplificat.

Tabelul 3. Calculul mediei aritmetice ponderate într-o serie de distribuţie de frecvenţe pe

intervale neegale
Calculul simplificat
Intervale de variaţie Calculul obişnuit
a = 75; k = 10
după nivelul Numărul Centrul de
producţiei zilnice x i ni x i  a xi  a xi  a
angajaţilor interval  ni
(bucăţi) k k
ni xi
0 1 2 3 4 5 6
50-70 7 60 420 -15 -1,5 -10,5
70-80 45 75 3375 0 0 0
80-90 30 85 2550 +10 +1 30
90-120 28 105 2940 +30 +3 84
4 4
xi  a
Total n
4

i  110  xi ni 
i 1

i 1 k
 ni 
i 1 - - -
= 9.285 103,5

a) Media aritmetică ponderată este:

k

x n i i
9.285
x i 1
k
  84,41 buc. / angajat
n
110
i
i 1

Observație: Să se urmărească modul în care s-a făcut restrângerea intervalelor de variație cu

frecvențe mici și transformarea seriei din Tabelul 2 într-o serie de variație pe intervale neegale.

b) În Tabelul 3, coloanele 4, 5 şi 6 este prezentat calculul simplificat al mediei într-o

serie cu intervale neegale.
k
 xi  a 
 
i 1  k 
  ni
103,5
x k
k  a   10  75  84,41 buc./angajat
 ni
110
i 1

Problema nr. 35 (din lucrarea: Korka, M., Begu, S.L:, Roșca, R.E., Tușa, E., Aplicații
statistice, Editura „Bucovina Viitoare”, Suceava, 2002)

O anchetă în rândul a 80 difuzori de presă din Bucureşti arată că 36 sunt femei, iar restul
de 44 sunt bărbaţi.

Se cere:
 Să se determine şi comenteze media şi indicatorii sintetici ai variaţiei pentru această
caracteristică alternativă.

3
Rezolvare:
În enunţ nu se precizează dacă analiza trebuie realizată din punct de vedere al femeilor
sau al bărbaţilor, ceea ce înseamnă că, cel ce va face această cercetare, va alege el însuşi cărei
variante îi va atribui valoarea 1.

Astfel,
1. dacă analiza se face din perspectiva feminină, atunci cele 36 unităţi ale colectivităţii vor fi
prezente în calculele ulterioare ca frecvenţe ale variantei xF = 1, în timp ce celelalte 44 elemente
vor purta varianta xM = 0. În consecinţă:
- media variabilei alternative este:

M 36
p= = = 0,45 sau 45%
N 80
- dispersia variabilei alternative este:
 2 = pq = 0,45 . 0,55 = 0,2475
- coeficientul de variaţie este:
 0,4975
 =  100 =  100 = 110,6%
p 0,45
Ancheta arată că difuzorii de presă prezintă o rată de feminizare de 45%. Altfel spus,
45% dintre difuzorii de presă sunt femei. Fiind mai mare decât 100%, coeficientul de variaţie
este expresia dezechilibrului dintre unităţile purtătoare ale variantei xF şi cele caracterizate prin
xM. Totuşi, abaterea faţă de 100% este mică, ceea ce înseamnă că dezechilibrul între femei şi
bărbaţi în rândul difuzorilor de presă din Bucureşti nu este un dezechilibru major.

2. Dacă analiza se face din perspectiva masculină, atunci cele 44 variante cu x M vor
primi valoarea 1, iar celelalte 36 de variante înregistrate cu xF vor avea valoarea 0, astfel că
media devine:
44
p= = 0,55 sau 55%
80
dintre difuzori sunt bărbaţi.

Evident, indicatorii sintetici ai variaţiei nu se modifică, iar observaţia cu privire la un

slab dezechilibru între genuri în rândul difuzorilor de presă rămâne valabilă.

Problema 46: (din lucrarea: Korka, M., Begu, S.L:, Roșca, R.E., Tușa, E., Aplicații
statistice, Editura „Bucovina Viitoare”, Suceava, 2002)
O corporaţie multinaţională are 15 sucursale în oraşe diferite, grupate după profitul
obţinut ca în Tabelul 4.

4
 Tabelul 4
Grupe de filiale după
Număr filiale
profit (mil. $)
Sub 10 2
10 - 20 3
20 - 30 7
30 - 40 2
Peste 40 1
Total 15
Sursa: date convenționale.
Se cere:
a) să se determine şi comenteze indicatorii tendinței centrale pentru variabila profit;
b) să se determine şi comenteze indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei în jurul
profitului mediu;
c) să se caracterizeze asimetria seriei utilizând coeficientul de asimetrie Pearson.

Rezolvare:
Tabelul 5
Centre ale intervalelor de
Grupe după profit Număr filiale
grupare xini
(mil. $) (ni)
(xi)
Sub 10 2 5 10
10 - 20 3 15 45
20 - 30 7 25 175
30 - 40 2 35 70
Peste 40 1 45 45
Total 15 – 345

a) Indicatorii tendinţei centrale sunt:

 media, estimată pe baza centrelor intervalelor de grupare, adică:

x
x ni i

345
 23
n i 15

 mediana, calculată cu relația:

0,5 ni  1  F 85
Me = xMe + kMe Me
 20 + 10   24,3
f 7

5
  Pentru estimarea modului, se observă ca intervalul (20 – 30) este cel care are frecvenţa
maximă (cuprinde cele mai multe elemente ale colectivităţii).
Prin interpolare se calculează modul, utilizând relația:
1 4
Mo = xMo + kMo  = 20 + 10  = 24,4
1   2 45

Se constată că cei trei indicatori ai tendinţei centrale au valori estimate apropiate, dar
se află în relația x < Me < Mo, ceea ce înseamnă că seria prezintă o uşoară asimetrie de dreapta
(modul este mai mare decât media aritmetică a colectivităţii cercetate).

b) Indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei

În practica statistică, de regulă, indicatorii simpli ai variaţiei sunt mai puţin folosiţi
pentru analiza seriilor de distribuţie pe intervale de variaţie.
Pentru estimarea indicatorilor sintetici ai variaţiei se vor folosi datele din Tabelul 6.
Tabelul 6
Grupe după Număr filiale
(xi) xi - x (xi - x )2 ni xi2ni
profit (mil. $) (ni)
0 1 2 3 4 5
Sub 10 2 5 -18 648 50
10 – 20 3 15 -8 192 675
20 – 30 7 25 2 28 4375
30 – 40 2 35 12 288 2450
Peste 40 1 45 22 484 2025
Total 15 – – 1640 9575

Astfel, se calculează:
 dispersia colectivităţii în jurul mediei, care se poate stabili în două moduri și anume:
- fie folosind totalul coloanei 4 a Tabelului 6:

 x  x   ni
2
1640
 2

i
  109,3333
n i 15

- fie totalul coloanei 5 a Tabelului 6 pentru a înlocui în relaţia:

 2

 x  n  x 
2
i i 2

9575
 232  109,3333
n i 15

 abaterea medie pătratică, care este radicalul de ordinul doi din dispersie, adică:

   2  109,3333  10,4562

6
ceea ce ne arată că între profiturile reale ale celor 15 filiale şi media estimată există o diferenţă
medie de aproximativ 10,4562.
 coeficientul de variaţie, care este:
 10,4562
 100  100  45,46%
x 23
Coeficientul de variație depășește valoarea maximă de 40%, ceea ce arată că media
calculată din datele grupate în Tabelul 4 nu este reprezentativă pentru valorile din care s-a
calculat și pentru a continua analiza trebuie refăcută gruparea.
c) Caracterizarea asimetriei se face prin examinarea:
- asimetriei absolute:
as = x – Mo = 23 – 24,4 = -1,4
- coeficientului de asimetrie propus de Pearson:
𝑥̅ − 𝑀𝑜 −1,4
𝐶𝑎𝑠 = = = −0,1339
𝜎 10,4562
Se observă că asimetria absolută este negativă, deci seria este cu asimetrie de dreapta,
iar media este mai reprezentativă pentru valorile mari ale caracteristicii.
Coeficientul de asimetrie are valoare negativă, dar apropiată de 0, deci seria are o mică
asimetrie de dreapta.

III. Aplicații propuse

1. Se consideră seria de distribuție de frecvențe din Tabelul 7, în care se prezintă
gruparea personalului unei societăți comerciale cu activitate de prelucrare a lemnului din
județul Suceava după mediul unde domiciliază.
Tabelul 7
Numărul de salariaţi
Mediul  ni 
urban 31
rural 19
2

TOTAL ∑ 𝑛𝑖 = 50
𝑖=1

Sursa: date convenționale

Se cere să se calculeze și să se interpreteze media și indicatorii variației acestei
caracteristici alternative.

7
 2. Se consideră seria de distribuţie de frecvenţe prezentată în Seminarul 11, punctul
II. Studiu de caz rezolvat, în Tabelul 1, coloanele 0 și 1, cuprinzând datele referitoare la 120 de
salariaţi ai unei firme de comerţ, grupate pe intervale de variaţie după nivelul de salarizare.

Se cere:
a) să se determine indicatorii tendinței centrale (media, mediana, modul) și să se
interpreteze;
b) să se determine indicatorii sintetici ai variației și să se interpreteze;
c) să se caracterizeze asimetria seriei, utilizând reprezentarea grafică prin histogramă
și coeficientul de asimetrie.

Elaborat de:
Conf. univ. dr. Elisabeta R ROȘCA