HORIA C.

MATEI
SILVIU NEAI4 o ION NICOLAE

ENCICLOPEDI,A
STATEI,OK LI.IMII
Editia a XIV-a
Cuvdnt inainte: Acad. Mircea Malita

Editura MDKONIA
 CUPRINS

CuvAnt-inainfe ............. g
Lista abrevierilor gi siglelor .......... I I

STATELE IIIDEPENDENIE

Afghanistan ................. ls
Africa de Sud, Kepublica - ...........20
Albania ......24
Algeria .......29
Andorra ,....82
Angola ...,...54
Antigua gi Barbuda ...,..52
Arabia Sauditd .....,.....,40
Argentina .................... 4b
Armenia ..,..4a
Australia .... S1
Austria ......, b2
Azerbai{ian ................61

Bahamas ....65
Bahrain ......6g
Bangladesh .................2O
Barbados ,,,.....,,,......,..2s
Belarus ......26
Belgia ..,.,...29
Belize ........8J
Benin .........8b
Bhutan .......87
Bolivia .......89
tsosnia 9i Herfiegovina .................. 9b
Botswana ....................97
tsrazilia ...... 99
Brunei ...... f 04
Bulgaria ... tO6
 CUPRINS 7
'
Paraguay .. b19 Ucraina ...,.6A4
.........
Perfi .................b25 Uganda ....690
Polonia .....827 Ungaria ....698
Portugalia ..................852 Uruguay ...698
Uzbekistan ................7O2
Qatar .......537
Vanuatu .,,706
Romdnia ..b4O Vatican .....2O9
Rusia ........ .................5b0 Venezuela .,,..,,..,...,,,,712
Rwanda ....559 Vietnam ...716
Saint Kitts Si Nevis .... b6b Yemen
Saint Lucia ................ 565
Saint Vincent gi Qrenadinele ......567 Zambia ....72b
Samoa Zimbabwe ................. ..........,...... 728
..... b69
San Marino ................ 521
56o Tom6 9i Principe ..................b28
Senegal ....b26 TERITORII DEPENDEME
Serbia ......b79 sr cu STATUT SPECT,AL ........733
Seychelles ................. b8b
Sierra Leone .............587 EVENIMENTD ISTOBICE
Singapore .................. S89 RECENTtr .................74r
Siria ......... .................592
Slovacia ...896 LISTE ......75s
Slovenia ...600 Statele lumii in ordinea:
Solomon, Insulele .,,.,6A4 mdrimii suprafefei................... 7bb
Somalia ....602 mdrimii populafiei................... Zb6
Spania .....610 Produsului Intern Brut total... .. 7 52
Sri Lanka ..................616 Produsului Intern Brut pe
Statele Unite ale Americii ...........619 locuitor..... ....,........759
Sudan ....,.62a indicelui dezvoltdrii umane ..... 7 60
Sudanul de Sud...... ..,.652 indicelui de percepfie
Suedia .....6bb a corupfiei .............262
Suriname ..................6b9 numdrului de turigti strdini...... 76b
Swaziland ..................642 incasdrilor din turism. ............. 7 64
Statistici mondiale... ...766
Tadjikistan ................645 Indicativul statului, prefixul
Tanzania ..64A telefonic Ai ora locaId........ ...... Z 6 Z
Thailanda ..................652 Harta politicd a lumii (Data
Timorul de Est ...........6b6 proclamdrii suveranitafii) ........ 780
Togo ........ .................660 Forma organizdrii statale ............. BB Z
Tonga .......662 Statele membre ale ONU............. 786
Trinidad 9i Tobago ....66b Statele lumii. Numele
Tunisia .....668 locuitorilor 9i adjectivele
Turcia ......672 corespunzdtoare .......,............. 788
Turkrnenistan ............ .....,,,......... 6Z 7 Relafiile diplomatice
Tuvalu ....,.681 ale Rominiei ..........,... ......,..... 292
 STATELE
INDEPENDENTE

A_Z

AFGHAl'llSIAl'l ir
Nume oficial: Republica Islamici Afghanistan
(JomhEri-ye EslAmFye Afghanestan in dari;
- date pentru stdpdnirea sa. Dupi retragerea trupelor
DaAfghanestan Eslami Jamhuriyat - in pa5to) r
Situare: in partea central-sudici a Asiei o
Vecini: Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan,
China, India, Pakistan, Iran r Suprafafi:
652225 km2 o Popula[iet 32 564 442 loc.
(estimdri oficiale - 27,5 miL loc., 2013) r
Densitate: 49,9 loc.lkm2 o Populatie urbani:
26,7% o Capitali: K6bul r Formi de stat:
republici islamicd prezidenliald r Diviziuni
administrative: 34 provincitlvelayat r Sirbi-
toare nafionali: 19 august (ziua independenlei)
o Limbi oficiale: pa5to/afghana gi darilpersana
o Culte: islamism 99% (sunnili 80%, qiitri l9%)
o Alfabetizare: 38,2o/o o Acces la Internet (la
I 000 loc.): 59 o Monedi: I Afghani = 100 Puls
r PIB (mil. $): 60 810 r PIB/toc. ($): 1 900 r
Comerf exterior (mil. $): import - 12 190;
export - 2 679 r Datorie externi totali (mil. $):
1 280 r Indicele dezvoltirii umane: 0,465.
CAPI TALA. KEbul, oraq situat in E f6rii, la c.
I 800 m alt., intr-o depr. drenatd de rAul Kabul qi
dominatd de munlii Asmai qi Sherdawaza;
3678034 loc. (2015) (1929: 100 000; 1947:
120 000;1962:226 000). a Ridicat pe locul unei
agezdridin milen. 2 i.Hr., oragul devine o
metropoli a Regatului Greco-Bactrian (sec. 2
i.Hr.), apoi a Imp. KuEanilor. Ocupat de arabi si
islamizat, suferi de pe unna invaziilor mongole
(sec. 13-14 d.Hr.), dar renatte, cunoscdnd o primi
in timpul domniei lui Babur
epocd de inflorire
Zahir Ed-Din (1483-1530), care face din K.
capitala Imp. Marilor Moguli. Timur $ah Durrani
muti, in 1775, capitala statului afghan inde-
pendent. intemeiat de predecesorul sdu Ahmad Sah
Durrani, de Ia Kandahar la K. in timpul
intervenliei URSS in A. (1979*89), K. este cenirul
guvemului comunist prosovietic, pentru ca, dupd
proclamarea republicii islamice qi reizbucnirea
r[zboiului civil intre grupirile mujahedine, orasul
sd sufere imporranre distrugeri in timpul luptelor
sovietice (1989) gi proclamarea republicii islamice
(l?92) luptele dintre grupdrile muhajedine
reizbucnesc qi se soldeazd cu instaurarea, pairu ani
mai tdrziu, a regimului islamic fundamentalist al
talibanilor la K. 70% din oraq este distrus, peste
jumdtate de mil. de loc. pdrdsind Capitala.
Atentatele insurgen{ilor talibani afecteazd, in anii
2005-2007, tot mai mult liniqtea Capitalei. i Cel
mai important centru ec. al 16rii, cu ind. relativ
diversificatd (maqini agr., utilaje pentru ind.
zahirului gi a cimentului, materiale de constr.,
prod. textile, materiale plastice, pielirie $.a.), K.
este un cunoscut punct internaJional al
comercializirii pielicelelor karakul. Aeroport
internalional ,,Hamid Karzai". Nod de convergenld
a principalelor cii de comunicafie. Legitura rutierd
modemd cu reg. din N include gi tunelul Salang
(lung de 2 675 m), aflat la 3 363 m alt. Dezvoltarei
ec. qi urbanisticd, afectatd intre 1979-2001 de
conflictul armat intern, a fost reluati in ultimul
deceniu, emblematicd fiind dezvoltarea par{ii
nordice cunoscute drept Kdbul City New. O in K,
se afld cele mai importante institutii cultural-
qtiinlifice ale A.: Academia Afghani de gtiinle/
Pabto Tolana (f. 1979), doud universitili (Universi-
tatea din K., f. 1932, cea mai mare din !ari, qi
Universitatea de Studii Islamice, f. 1988) qi 7
colegii (politehnic, agricol, de comer{, de arte
plastice S.a.), 6 institute de cercetare (Centrul
Intemalional pentru Studii Pa5to q.a.), 6 biblioteci
16 AFGHANISTAN
'
(cea mai mare fiind Biblioteca Universitilii din I(,
f. l93l), Muzeul Nalional g.a. <} Monumente:
palatul Chehel Sotun, Parcul istoric Bagh-e Babur
cu mausoleul lui Babur Zahir Ed-Din (sec. 16), cea
mai veche moschee - Pul-i Khisti (sec. l8), sediul
Parlamentului (Dar al-Aman), Minar-i-Istaqlal
(Coloana lndependenfei, 1919), clddirea Muzeului
Nafional (f. 1879), City Star Wedding Hall g.a.
NATURA. fari lipsiti de acces direct la Oc.
Planetar, A. are un relief predominant muntos
alcituit din masivele gi lanfurile sistemului Hindu
Kush, ale cdrui alt. cresc de la V la E, culminind la
7 485 m in vf. Nowshak la granila cu pakistanul. in
partea central-esticd se afld podiqul inalt Ghazni-
Kandahar (alt. 2 000 m). in N, se desflqoard
cdmpia inalti, piemontanio a fl. Amu
Darya/Piandi, fluviu ce formeazd granila cu
Tadjikistan, Uzbekistan qi, pa4ial, cu Turkme-
nistan. O alti reg. mai joasi este alcdtuiti din
cdmpiile nisipoase-pietroase Dasht-e-Margow qi
Rigestdn (in SV), spaliu arid, degertic in mare parte
(precipitalii sub 100 mm/an). Singura reg. cu
precipitalii mai importante (500 mm/an) este cea
montani, cu unele influenfe ale musonului indian
in E-SE, care favoizeazd dezvoltarea vegetaflei
forestiere. i Pe ansamblu, clima este continentald
(cu ierni foarte reci gi veri toride), cu nuanle de
ariditate extremd in SV. a Releaua hidrograficd
include cdteva fluvii importante: Amu Darya/
PiandZ (1 250 km pe terit. A.), Helmand/llilmend
(l 188 km), Murghab, K6bul (afluent al Indusului).
i Vegetalie predominant ierboasi, discontinui in
SV. Pddurile ocupd numai 3o/o din supr. A. (in

tts *--1 Tr D $ r{};

\*'44"*':,
}"r "if ffir
Kffi E 1* I STAl*{- srsl/f,rr

$mt
I tr affrHa
tdr-**nirff
*rrftr
trl"+[clr .f rS'*
rtrmrf
&ld-l.lH
g1f6fJ-hb -&'S
F a
a \it
g
Irax.

&rJr
im

r lrrl X*tdSr
fimr-e"fffi &'*.-- |
t*{l

{rtdlf,fiAtrSt*il
0 t& !n*r

munlii din partea central-estici), fiind formate din
pin, ienupir, deodar (cedru de Himalaya) q.a.
Fauna, variati, include muflonul, arharul,
leopardul, gazela, capra ibex, yakul g.a. Existd
1 P.N. Band-i-Amir (f. 2009) qi 13 R.N.
POPULATIA (201s). 32 s64 342loc. (1950:
1 1 900 000; 1972: 15 600 000); natalitate 38,60/oo,
mortalitate 13,9%o, spor natural 24,7o/oo; sperantra
de viald la nagtere: 49,5 ani (masc.) 9i 52,3 ani
(fem.); pop. wband 26,7%o. Orage principale (mii
loc.): Kandahar (533,8), Herat (477,4), Mazdr-e-
Shadf (402,8), Qonduz (326,2), Taloqan (231,4),
I alalab ad (226,0). <) Afghani (padtuni) 42%, tadjici
27%o, hazarahi 9Yo, uzbecl 9o/o, aimak 4%o,
turkmeni 3Yo g.a. Pop. se concentreazd pe viile
principalelor rduri, in depr. din zona central-estice
(pdnd la 100*300 loc./km2 in reg. Ghazni-Kabul*
Kapisa) 5i la poalele nordice ale reg. muntoase
(20-50 loc./km2). ln zona aridd din SV. pop. este
rari (3-5 loc./km2). O parte importantd a pop. 1t,S
mi1. loc.) este incd nomad6. Dupd 2002 c. 6 mil. de
refugiaJi au revenit la casele lor, dar 1,12 mil. de
loc. gi-au schimbat domiciliul din cauza secetei
gi,isau a instabiliteii politice. Pe terit. A. se afl6 qi
241 641 refugia{i pakistanezi. Culte: islamism
99% (sunnili 80%, qiili 19%). Islamul este religie
oficiali.
I S T O R I A. Populat la 1200 i.Hr. de triburi indo-
europene (iraniene), stdpdnit apoi de pergi, greci,
kugani, pa4i, sasanizi, heftali{i, terit. A., culoar de
tranzit intre Asia Centrald gi India, este cucerit la
652 d.Hr. de arabi, care impun o noud culturd qi
religie. Inclus iniJial in Califatul Arab, A. devine,
in sec. 10-12, nucleul statului Ghaznavizilor, apoi
al Ghurizilor, cunoa$te, in sec. 13-14, pustiitoarele
invazii mongole (conduse de Ginghis Han gi
Tamerlan), fiind impdr,tit, in sec. 16*17, inhe
Persia Ei Imp. Marilor Moguli. Statul afghan inde-
pendent ia nagtere la mijlocul sec. 18, in timpul
domniei lui Ahmad gab (1147-72), care cucerette
Kashmirul, Punjabul, Belucistanul, unele pirli din
Uzbekistan gi Tadjikistan. Sldbirea autoritdtii
centrale ca unnare a conflictelor intertribale,
pierderea, la inceputul sec. 19, a cuceririlor din
Iran gi NV Indiei fac din A. o lintd a tendin{elor
gxpansioniste ale Persiei, Marii Britanii gi Rusiei.
ln urma a doud rdzboaie afghano-engleze (183942
9i 1878-80), Marea Britanie igi instaureazi, in
1880, protectoratul asupra A., devenit astfel un stat
tampon inhe Imp. Rus qi lndia Britanicd, un no
manb land geostrategic. ) La 28.2.1919, A. iEi
proclamd independenfa, recunoscuti, dupi respin-
gerea intervenliei militare engleze (mai-iun.
1919), prin Tratatul de la Rawalpindi (8.8.1919).
La 10 apr. 1923, A. este proclamat regat, iar intre
1929 qi 1973, pfierea in stat este definuti de
dinastia Muhammad Nadir $ah. Procesul de
modernizare a societdtii este lent qi se lovegte de
AFGHANISTAN <) 17
rezistenla puternicd a tradifiilor ancestrale islamice
locale. Neutralitatea qi politica de nealiniere
rimdn, timp de peste o jumitate de veac, liniile
directoare ale politicii externe afghane. La
1.10.1964, se adopti o noud Constitutie, prin care
se instituie monarhia constitu1ional5, iar in sept.
1965 au loc primele alegeri parlamentare din
istoria A. La 17.7.1973, Muhammad Zahir gah
(1933-73) este inldturat, monarhia abotti gi A. se
proclamd republicd; Muhammad Daud, vdrul
fostului suveran Ei prim-min. intre 1953 Ei 1963,
devine preqedinte, instituind un regim autoritar.
Prin lovitura de stat din 27.4.1978, infiptuiti de p.
Democratic al Poporului (creat in 1965), puterea
este preluati de Consiliul Democratic Republican,
de orientare comunistd, condus de Nur Muhammad
Taraki, care proclami A. republici democraticE.
Misurile de reformare radicald a structurilor
sociale tradilionale adoptate de noua conducere
intdmpind opozilia pop. islamice conservatoare,
degener6nd intr-o inddrjiti rezisten{d armatd,.
Babrak Karmal, noul Eef al partidului 9i statului,
solicitd, Ia 28.12.197 9, intervenfia forfelor armate
sovietice, ,,cerere" satisfdcutd de guvernul URSS
in aceeaqi zi. ) Pdnd,in 1979, A. era o lare uitatd,
izolatJ,, mai apropiatd de lumea medievali decdt de
cea modern6. Brusc, prin invazia sovieticd,, ea
ocup6, pentru un deceniu, prim-planul interesului
intemafional, devenind un cAmp al confruntirii
americano-sovietice,in condiliile rdbufnirii
Rizboiului Rece. Daci SUA 9i URSS ajung in
1988 la un acord care reduce tensiunea dintre ele,
A. rdm6nepdnd astdzi pradd unui pustiitor rdzboi
fratricid. In 1986, Muhammad Najibullah il
inlocuiegte pe Babrak Karmal din func1ia de gef al
P. Democratic al Poporului gi apoi Ei din cea de Eef
al statului. In rdzboiul civil din A., guvemul
comunist este sprijinit de trupe sovietice, iar
rezistenla islamic6 afghani primegte ajutor din
partea SUA, a Pakistanului qi a lumii arabe
tradilionaliste de orientare sunnitd; in l0 ani de
conflict iqi pierd via{a 1,5 mil. afghani, alte 4-s
mil. p[risesc \ara, iar 15 000 de soldali sovietici
cad in operafiunile militare. Un acord mediat de
ONU, semnat la 14.4.1988, de cdtre puterile
garante (URSS qi SUA), prevede retragerea
trupelor sovietice, crearea unui stat afghan neutru
qi repatrierea a mil. de refugiali. incheierea
retragerii trupelor sovietice la 15.2.1989 qi
concesiile ideologice ficute de regimul de la Kdbul
(acceptarea sistemului pluripartit, eliminarea
oricdror referiri la socialism q.a.), confruntat singur
cu rezistenta mujahedinilor sunt urmate, la
1.1.1992, de intrarea in vigoare a unui acord ruso-
american, care prevede sistarea liwdrilor de arma-
ment pd4ilor angajate in conflict. in fala ofensivei
mujahedinilor, ajungi la porlile Kabulului,
M. Najibullah este iddturat dupd o dictaturd de
18 AFGHANISTAN
'
6 ani de cdtre un grup de generali (16.4.1992), care
gredau, la 25.4.1992, Capitala for{elor rezistenfei
islamice antisovietice. Consiliul mujahedinilor,
constituit Ia 28.4.1992 in Kdbul, proclamd A.
republicd islamicd. r) Rezistenfa afghand s-a
remarcat, in cei 13 ani de rizboi civil izbucnit in
urma intewenliei armate sovietice, prin eroismul gi
ddrzenia ei in lupta cu adversarul, dar gi prin
imposibilitatea depdgirii intereselor tribale inguste,
prin rivalitdlile explozive dintre conducitorii celor
peste 20 de grupiri armate angajate in conflict.
Prdbusirea regimului prosovietic al lui Najibullah
nu a insemnat insd si restabilirea pdcii. intre
grupirile mujahedine anticomuniste din Kdbul
izbucnesc, dupd cdteva zile, noi lupte. Noul rizboi
civil face alte 40 000 de victime intre 1992 Ei
1996. in 1994 apare un nou competitor in lupta
pentru putere, milifiile talibanilor fundamentaliqti,
recrutate din r6ndul studenlilor islamici afghani
ryryCt"ti in Pakistan. in sept.. 1996, talibanii Jcupd
Kabulul, controlul lor extinzdndu-se in 1998
asupra cvasitotalitilii terit. (peste 90%). La
26.10.1997. noile autoritdli proclamd Emiratul
fs]amlc al A. 9i trec la aplicarea severd a legilor
islamice tradilionale: femeile sunt obligate si apard
numai cu fala acoperitd,,le este interzis s6 meargi
la munc6, pedeapsa pentru adulter este lapidare-a,
vizionarea.televizorului gi ascultarea muzicii, ca qi
diversele jocuri (qah, cdrli) sunt interzise. Noul
regim islamic fundamentalist a fost recunoscut
numai de trei state: Pakistan, Arabia Sauditi
Ei
E.A.U. Rezolulia nr. I 333 din 19.12.2000 a
Consiliului de Securitate ONU solicitd ultimativ
regimului talibanilor sd inchidd taberele de antre-
nament teroriste qi si-l expulzeze pe multi-
milionarul de origine sauditi Osama bin Laden,
liderul al-Qaida, aavzat de organizarea atentateloi
de la ambasadele SUA din Kenya qi Tanzania,
soldate. in 1998. cu 230 de mo4i. Atacurile
teroriste din 11.9.2001 din SUA declanqeazd o
reac{ie in 1an! care schimb[ din nou radical mersul
istoriei A. Refuzdnd si se desparti de Osama bin
Laden, iniliatorul atentatelor soldate cu c. 3 000 de
victime, regimul talibanilor devine primul obiectiv
al coaliliei antiteroriste iniliate de SUA. Ofensiva
lansati de forlele afghane ale Alianlei Nordului
ostile talibanilor, aliate cu SUA, duce la ocuparea,
la 12.12.2001, a Capitalei abandonate fira luptd de
cdtre talibani gi la infrdngerea ultimei rezistenle a
acestora la Kandahar. t Cei 1 551 de delega{i ai
marii aduniri tradilionale Marele Consiliu (Loya
Jirga), reunili in prezenla fostului rege Muhammid
Zahir $ah, il desemneazS, cu 8l% din voturi. la
13.6.2002, pe Hamid Karzai pregedinte ,,a1
administraJiei islamice de tranzi\ie". inldturarea
regimului talibanilor a trezit speranfa in revenirea
normalitifi qi a pdcii. Forle militare strdine
stalioneazi in lari cu menirea de a contribui la
reinstaurarea ordinii p6ni la formarea noii armate
naJionale. 5 500 de militari provenili din 31 de
state (intre care qi Romdnia) sunt reunili in ISAF
(Intemational Security Assistance Force); ei trec,
din 11.8.2003, sub comanddNATO. in subordinea
directd a Pentagonului se afld solda{i americani
rdmaEi in A. Proiectul unei noi constitutii este
aprobat in cadru festiv la 26.1.2004. Potrivit
acesteia, ,,Republica Islamicd A." are un regim
prezidenlial (pregedinte ales prin vot universal
direct) si un parlament bicameral. Bdrbatii si
femeile sunt egali in drepturi. in urmdtoarele luni
sunt inregistrate primele 10 partide politice. in
scrutinui prezidential organizat la 9.10.2004,
Hamid Karzai esre ales pregedinte al republicii cu
55,4% dn sufragii. devenind primul qef de stat
democratic ales al A. in mart. 2OO3 erie repus in
funcJiune sistemul gcolar, 5 mil. de elevi (bdie{i
Ei
fete) reludndu-$i cursurile. Aproape 2 mil. de
refugiali revin din Pakistan la casele lor. I
Moqtenirea deceniilor de r-azboi civil, atomizarea
societSlii, sirdcia cruntd care afecteazd o mare
parte a pop. se dovedesc obstacole greu de dep6qit.
Atacurile organizate de rezistenta taliband
impotriva obiectivelor civile si militare. ca gi
atentatele impotriva noilor autoritdti. se inmulJesc.
Cei c. 50 000 de soldati \ATO si ai SUA au de
infruntat, in 2006-2008. atacurile sporite ale
fortelor talibane care se regrupeaza in S si E lerii.
Cbile de comunicatii sunt frecvent minate.
convoaiele logistice atacare. reprezentanlii organi-
za,tiilor umanirare asasinati. iar atentitele
sinuciga5e. inspirare de realiulile din lrak, fac tot
mai multe victime pana in iaima Capitalei. pacea
intemi se indepdneazd cu fiecare zi mai mu1t. Atdt
alegerile prezidenriale din 2009. care ii aduc un
nou mandat lui H. Karzai. cdt si cele parlamentare
din 18.9.2010 relevd racile ale re_eimului politic de
la Kdbul - coruptia. frauda- nepotismul. derapajele
autoritare, incilcarea normelor democratice.
Tensiunile dinrre \\ashingon si Kabul continud sd
se ad6nceascd. Nici tratatit-ele iniliate cu repre-
zentanti ai rezistenlei talibane nu inregistreazi
weun progres. In pofida desfEguririi. la sfbrqitul
anului 2011, a 130 000 de militari ai fortelor
NATO qi SUA, acliunile talibanilor impoiriva
lintelor militare gi civile se intensificd. NATO este
preocupat de instruirea militarilor armatei gi a
forleior de polilie in vederea transferdrii responsa-
bilitalilor de securitate integral cetre autoritdtile
afghane, mdsurd incheiatd in 20 13. Anul 20 1 4 este
dominat de alegerile prezidenliale menite a
desemna un succesor pentru Hamid Karzai. Din cei
11 candidali alinia{i in primul rur, doi foqti minigtri
ai lui H. Karzai, Abdullah Abdullah 9i Ashraf
Ghani, se confrunt5, Ia 14.6.2014, in cel de-al
doilea tur a cirui desfdgurare o contestd ambii.
Renumdrarea voturilor are 1oc timp de aproape

3 iuni sub supraveghere ONU, invingitor fiind
;esemnat, cu 54,3o/o din sufragii, Ashraf Ghani,
;are. dupi depunerea jurimdntului (29.9.2014),
ibmreazi un guvern de unitate nalionali in care
rosrul oponent devine qef al administrafiei. Este
:rimul transfer paqnic al puterii la vdrf din istoria
:ecentd a A. La 30.9.2014 noul preqedinte sem-
:eazd acordul privind statuful unitdlilor americane
r 9 800 militari) care vor staliona in continuare,
:mpreund cu 2 000 de militari NATO, in A. dupd
:Etragerea, la31.12.2014, a tnrpelor misiunii ISAF
din !ard. Noua administra{ie este confruntatd cu
nrensificarea activit6fii talibanilor, ONU inre-
_ristrAnd, pentru 2014, 10 548 victime civile (dintre
:are 3 699 mo4i) in urma actelor de terorism, in
:rmp ce lideri talibani igi manifesti disponibilitatea
;olabordrii ct organizalia teroristd Statul Islamic;
-leste 2,6 mil. de afghani se afl6 in continuare
:efugiali in statele vecine.
STATUL. Republici islamici prezidenJiald,
lonform Constitutiei din 2004. Islamul este religie
ee sat. Parlamentul bicameral (Adunarea Nafionald)
rste compus din Camera Poporului (249 de
nembri, alegi prin vot direct, pentru un mandat de
,< ani, 68 de mandate fiind rezervate femeilor) gi
Camera B6trdnilor (102 membri; 1/3 sunt alegi de
citre consiliile provinciale pentru 4 ani, 1/3 de
:itre consiliile districtelor pentru 3 ani, iar 1.13
:umi1i de pregedinte pentru 5 ani). ln cazuri
:xceptionale, guvernul poate convoca Marele
Consiliu (Loya Jirga). gef al statului qi al
suvernuiui este preqedintele, ales prin vot direct,
:entru un mandat de 5 ani (reeligibil o singurd
iata). Preqedintele numeqte miniqtrii guvemului
;are sunt validati de cbtre parlament.
ECONOMIA. fard a cirei pozilie strategicd
in calea traseelor obligatorii ce leagi, din Antic.,
Europa de China qi India, iar in sec. 20, la zona de
;ontact a sferelor de influenli rusi,/sovietici gi
rccidentald) n-a constituit un avantaj, A. dispune
je insemnate resurse de subsol (hidrocarburi,
:ui1d, min. feroase gi neferoase, pietre semi-
:relioase, pdmdnturi rare q.a.), mai bine valorificat
iind g62ul metan (c. 50 md. m3 tezerve, 160 mil.
r-' an prod.) utilizat integral pe plan intem. in oct.
1012 a inceput extracfia de petrol (1,5 mil.
:arili/an). Cercetdri recente au ardtat cd in subsolul
-{ se afl6 rezerve minerale estimate la 1 000 md. $.
hue ele, zdcimdntul de cupru de la Mes Aynak, cel
-rai mare din lume (valoare 100 md. $), a cirui
:uere in valoare (investifie chinezd) va implica
:rstrugerea sitului arheologic omonim vechi de
ju00 de ani. Agr. concentreazd incd 314 din pop.
:cupatd 9i asiguri 1/4 din PIB, principala activitate
-:rd creqterea nomadd qi transhumantd a ani-
:alelor (13,1 mil. ovine, 7 mil. caprine, 5,2 milr
:'".r-ire, 170 mii cimile). Se cultivi grtu (20% din
:.:pr. arabild, 5,37 mil. t, 2014), porumb, orez
AFGHANISTAN 19
'
(537,0 mii t,2Ol4), orz (52t,0 mii t, 2014), cartofi
(340,3 mii t,2014) (pentru pia{a intemd), vi16-de-
vie (610,6 mii t struguri, 2013) 9i pomi fructiferi
(pentru export) - migdali, meri, caigi, smochini.
Cultura macului (211 000 ha) face din A. primul
producitor mondial de opium (6 300 t, 2014),
asigurdnd mai mult de l/3 din PIB. Ind. prelu-
crdtoare (ciment, ingrdqdminte chimice, textile,
mobili, prod. alim. q.a.), concentratd in princi-
palele oraqe, cunoa$te un reviriment in ultimii ani.
BalanJa comerciali este deficitard, exporturile
reprezentAnd doar 22%o din valoarea importurilor.
Principalii parteneri (20 14): India 33,5Yo, Pakistan
27yo,SUA7,lyo (la export), Pakistan 30,4%, Rusia
13,0%, SUA 10,7%, lndia 6,10/o, China 5,4% (la
import). Un rol insemnat il joacd ajutorul financiar
extem (echivalentul a 25,4% din PIB, 2013) qi
sumele trimise de cdtre emigranlii ec. (646 mil. $,
2015). Absenla accesului direct la mare, infrastruc-
tura precar6 (75 km cii ferate, numai 12 350 km
cdi rutiere pavate, 1200 km c6i fluviale), marea di-
versitate etno-culturald qi pozilia de stat-tampon
intre vecini cu interese divergente, precum qi alli
factori, fac dificild pdrdsirea eqalonului ldrilor
sirace ale lumii.
TURISMUL. 4 mil. turigti shdini; 89 mil. $
venituri (2013). Degi beneficiar al unui potenlial
turistic ridicat, atdt natural (munfi cu relief glaciar,
peisaje deosebite), cet 9i antropic (A. fiind situat la
confluenla principalelor civiliza[ii ale lumii antice
qi medievale asiatice), turismul este, practic, absent
din catza insecuritd{ii generate de acliunile
talibanilor. <) Principalele zone sau obiective:
Balkh (oraqul antic Bactria, supranumit ,,mama
oragelor"), vechile capitale HerEt (a Timurizilor) qi
Ghazni (a Imp. Ghaznavizilor), apoi capitala de
azi, Kdbl| cu infraskucturi hotelieri in curs de
modemizare (doud hoteluri in reJelele ,,Marriott" qi
,,Inter-Continental") qi variate atracJii turistice
(vezi art. Capitala), oragul Kandahar (cu mausoleul
Eahului Ahmed, sec. 18, gi o impresionantd
moschee) Ei Valea Bamiyan, cu vestita aqezare
monahald din sec. 21 d.Hr., cu locuinle gi - pAnl
in anul 2001, cdnd au fost distruse de talibani -
uriaqe statui rupestre ale lui Buddha, inalte de 50
m, sdpate in versanlii viii. Dinhe atracliile naturale
sunt de amintit: zona Band-i-Amir, cu cele T lacuri
glaciare - situate la alt. de c. 3 000 m * ce se varsd
unul in altul, areal aseminat cu Gran Canyon din
-
SUA qi R.N. a vdii Ajar (cu exemplare rare de
caprd ibex).
PATRIMONIUL UNESCO. Peisajul
cultural qi vestigiile arhitectonice din Valea
Bamiyan (2003); Minaretul (din sec. 12) Jam/
Munar-e lam(2002).