Sunteți pe pagina 1din 19

MINISTERUL EDUCAŢIEI,CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE DREPT

CONTRACTUL DE MANDAT
REFERAT
DREPT CIVIL. CONTRACTE

Coordonator ştiinţific: Lect. Univ. Făracaş Vasile Augustin


Asist. Univ. Fărcaş Lică

Student, Pilcă Natalia,


Anul III, Drept.

Tîrgu Mureş
2011

Planul lucrării

Capitolul 1.Noţiunea, caracterele juridice şi delimitarea contractului de


mandat de alte contracte civile............................................................................5
Secţiunea 1.1. Noţiune.............................................................................5
Secţiunea 1.2. Caractere juridice............................................................6
Secţiunea 1.3. Delimitarea de alte contracte civile...............................7
Capitolul 2. Condiţiile de validitate.............................................................8
Secţiunea 2.1.Capacitatea părţilor..........................................................8
Secţiunea 2.2.Obiectul mandatului.........................................................9
Secţiunea 2.3.Forma mandatului.............................................................9
Capitolul 3. Varietăţi de mandat....................................................................10
Secţiunea 3.1. Actul cu sine însuşi...........................................................10
Secţiunea 3.2. Dubla reprezentare............................................................ 10
Secţiunea 3.3. Mandatul în interes comun................................................ 10
Capitolul 4.Efectele contractului de mandat................................................11
Secţiunea 4.1 Efecte între părţi Obligaţiile mandatarului ........................11
Secţiunea 4.2 Obligaţiile mandantului........................................................11
Secţiunea 4.2. Efectele faţă de terţi.............................................................12
Secţiunea 4.3. Raporturile dintre mandant şi terţi........................................13
Secţiunea 4.4. Raporturile dintre mandatar şi terţi.......................................13
Capitolul 5. Încetarea contractului de mandat..............................................14
Secţiunea 5.1. Revocarea mandatului (art. 1522 pct. 1 C. civ.).......................14
Secţiunea 5.2. Renunţarea mandatarului (art. 1522 pct. 2 C. civ.)....................14
Secţiunea 5.3. Moartea mandatarului sau a mandantului.................................15
Secţiunea 5.4. Incapacitatea, interdicţia sau falimentul uneia dintre părţi........................15
Secţiunea 5. 5. Efectele încetării mandatului.......................................................15
ANEXE............................................................................................................................16
SPEŢE.............................................................................................................................18

2
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................20

Mandatul cu reprezentare

CAPITOLUL 1. Noţiunea, caracterele juridice şi delimitarea


contractului de mandat de alte contracte civile.

Secţiunea 1.1 Noţiune

Potrivit art. 1532 Cod civil, „mandatul este un contract în puterea căruia o
persoană se obligă, fără plată, de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a
primit insărcinarea”. În legătură cu această definiţie legală, sunt de făcut mai multe
observaţii, care ne sunt prilejuite de rezultatele interpretării literale a textului citat.
Prima din aceste observaţii, ar putea fi aceea că legea nu indică ce natura
juridică ar trebui să aibă „acel ceva” la care se obligă mandantul (dacă poate fi un act juridic, o
operaţiune materială sau orice altceva). O a doua observaţie, este aceea că acel ceva cu care
s-a insărcinat a face mandatarul se va face de către acesta pe seama (socoteala, cheltuiala)
mandatului, şi nu şi în numele (în primul rand, în numele) mandatului.
Doctrina de drept civil, plecând de la definiţia legală citată precum şi de la
practica judiciară, a formulat o serie de definiţii ale contractului de mandat, definiţii care pun în
evidenţă o serie de aspecte pe care o considerăm mai amplă, „mandatul este un contract
prin care o persoană, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte
juridice pe seama unei alte persoane, numite mandant, care îi dă această împuternicire
şi pe care-l reprezintă”.1
Cu privire la originea etimologică a noţiunii de mandat, nu există o unanimitate
de vederi. Astfel, un autor a fost de părere că mandatul consacră operaţiunea de dare a
mâinii (mandatarul işi punea mâna sa în mâna mandantului, ca simbol al hotărării sale de a-i fi
credincios în executarea mandatului primit mandantului) – manum dare. Acelaşi autor

1
Titus Prescure, Curs de contracte civile, Edit. Rosetti Buc.2003, pag. 424-425

3
opinează, însă, ca originea cuvântului mandat ar putea pleca de la cuvântul latin mandare, cu
sensul de a porunci.
Despre mandat, ca instrument juridic pentru satisfacerea unor nevoi diverse, s-a
spus – şi această afirmaţie este pe deplin confirmată de practica juridică din toate timpurile –
că „este de un folos incontestabil, căci este greu ca omul să-şi poată întotdeauna face singur
toate trebile si interesele sale... Mandatul este un contract de binefacere căci el se întemeiază
pe amiciţie”.2
După cum în raporturile cu terţii mandatarul va lucra în numele şi pe socoteala
mandantului, mandatul primit de el va fi „cu reprezentare”, iar dacă va lucra în nume propriu
dar pe socoteala mandantului, mandatul este „fără reprezentare” ( în această ultimă ipoteză
acordul de voinţă dintre mandant şi mandatar, în sensul reprezentării, va fi ocult).
Deşi Codul civil reglementează doar mandatul cu reprezentare (art. 1532-1559),
existenţa mandatului fără reprezentare nu este contestată de nimeni, utilitatea sa practică
impunându-l de la sine.
În altă ordine de idei, trebuie menţionat faptul că raporturi juridice specifice
mandatului se pot crea nu numai în temeiul unui contract, ci şi în temeiul legii în cazuri anume
prevăzute. Astfel, de exemplu, art.35 alin.2 C.fam. prezumă existenţa unui mandat tacit
reciproc între soţi în cazul în care atributele legate de administrarea, folosinţa şi dispoziţia
asupra bunurilor comune sunt exercitate doar de unul dintre aceştia; la rândul său , art.155
alin.1 C.fam. prevede ca în cazul instituirii unei curatele se aplică regulile de la mandat; iar, în
sfârşit, art.36 în Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele juridice prevede că raporturile dintre
persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale sunt supuse, prin asemănare, regulilor
mandatului, dacă nu s-a prevăzut astfel prin lege, actul de înfiinţare sau statut.3

Secţiunea 1.2. Caractere juridice

Contractul de mandat are următoarele caractere juridice:


a) Mandatul este un contract consensual deoarece pentru încheierea lui este suficientă
simpla manifestare de voinţă a părţilor.
In practică, mandatul, ca instrumentum, se prezintă sub forma unui înscris, care de
2
Titus Prescure, Curs de contracte civile, Edit. Rosetti Buc.2003, pag. 425
3
Conf. Dr. Dan Chirica, Drept civil. Contracte speciale, Edit. Lumina Lex, Buc. 1997 pag. 255

4
cele mai multe ori poartă numele de mandat, procură sau împuternicire.4
Dovada mandatului, de regulă, se face potrivit dreptului comun atât faţă de părţi,
cât şi faţă de terţul contractant ( nu şi de alţi terţi), înscris peste 250 lei, interdicţia probei cu
martori etc.
Ca o excepţie de la regula de mai sus, dacă mandatul este tacit dovada se va
putea face atât între părţi cât şi faţă de terţi prin orice mijloace de probă admise de lege,
indiferent de valoarea actului.
În ceea ce priveşte pe terţi (alţii decât cei care au contractat cu mandatarul)
aceştia vor putea face dovada mandatului prin orice mijloace de probă (inclusiv martori sau
prezumţii), deoarece pentru ei contractul nu este decât un fapt juridic (şi nu act juridic).
b) În principiu, mandatul este cu titlu gratuit, fiind „fără plată, când nu s-a stipulat
contrariu” (art.1532, 1534 C. Civ).
Din conţinutul art.1534 C.civ. rezultă însă că mandatul este gratuit numai în lipsa unei
stipulaţii contrare; deci mandatul poate fi şi remunerat.
În consecinţă, prin natura sa contractul de mandat este gratuit. Gratuitatea
mandatului nu este însă şi de esenţa acestuia, părţile putând conveni şi asupra unei plăţi
datorate mandatarului (caz în care mandatul devine oneros)5.
c) Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece se încheie în consideraţia unei
anume persoane, încrederea pe care mandatul o are în mandatar având o importanţă
esenţială la perfectarea contractului.
d) Când mandatul este cu titlu gratuit, el are caracter unilateral, deoarece creează
obligaţii exclusiv în sarcina uneia din părţi (a mandatarului). În cazul în care contractul este cu
titlu oneros, mandatul devine bilateral (sinalagmatic), fiecare dintre părţi obligându-se.

Secţiunea 1.3 Delimitarea de alte contracte civile


Deşi mandatul este, în principiu, un contract cu titlu gratuit, legea nu interzice ca
mandatul să fie remunerat, dacă există stipulaţie expresă în acest sens (art.1534 C.civ.). Dacă
mandatarul este un profesionist, prezumţia de gratuitate nu operează, cuantumul remuneraţiei
urmând a fi stabilit – în lipsa de stipulaţie şi de criterii legale – de către instanţă, având în
vedere natura şi volumul serviciilor prestate.
4
Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.232
5
Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.233

5
Prin faptul că mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamănă cu contractul de
muncă si contractul de antepriză. Principala deosebire constă în aceea ca mandatul are ca
obiect ( principal ) încheierea de acte juridice cu terţii şi, de regulă, mandatarul este
reprezentantul mandatului, în timp ce contractul de muncă sau de antepriză are ca obiect acte
sau fapte materiale şi intelectuale prestate pentru cealaltă parte contractantă, iar salariatul,
respectiv antreprenorul (arhitectul), nu are calitatea de reprezentant.6
Precizăm însă, că salariatul poate primi împuternicire de reprezentare din partea
unităţii ( de exemplu, pentru achiziţionarea de bunuri), in care caz va avea calitatea de
mandatar, cel puţin în raporturile dintre el şi terţul contractant, precum şi între acesta din urmă
şi mandant, chiar dacă în raporturile dintre mandant şi salariatul lui (mandatar), datorită
raporturilor de muncă (raporturi de subordonare), regulile mandatului vor fi înlocuite – parţial –
cu regulile aplicabile raportului de muncă (obligativitatea acceptării şi executării mandatului,
răspunderea mandatarului faţă de mandant potrivit regulilor din dreptul muncii, iar nu din
dreptul civil etc.). Tot astfel, antreprenorul poate fi împuternicit să încheie anumite acte juridice
în numele clientului ( de exemplu, să obţină avize sau autorizaţii din partea organelor
competente).
Pe de altă parte, un liber profesionist care, de regulă, este un reprezentant
(mandatar), nu întotdeauna va avea această calitate. De exemplu, avocatul care dă numai
consultaţii juridice sau care acordă numai asistenţă juridică, fără puteri de reprezentare, are –
în raporturile civile – de regulă, calitatea de antreprenor, iar nu de mandatar.7

CAPITOLUL 2.Condiţiile de validitate

6
Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. II, Edit. Universul Juridic,
Buc. 2006, pag.216
7
Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. II, Edit. Universul Juridic,
Buc. 2006, pag.217

6
Secţiunea 2. 1.Capacitatea părţilor

Mandantul trebuie să fie capabil de a contracta el insuşi actul cu a cărui îndeplinire îl


însărcinează pe mandatar (de conservare, de administrare, de dispoziţie)8. Nu interesează
dacă mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.
În privinţa mandatarului se cere, în toate cazurile, capacitatea deplină de
exerciţiu, deoarece în actele pe care le încheie în numele reprezentantului (mandantului), el
trebuie să exprime un consimţământ valabil. Altfel spus, lipsa consimţământului sau viciile de
voinţă sunt apreciate nu numai în persoana mandantului, dar şi în aceea a mandatarului.
Această soluţie rezultă, per a contrario, şi din art.1552 pct.3 C.civ., care prevede că mandatul
se stinge prin punerea sub interdicţie a mandatarului; aşadar, un contract de mandat încheiat
cu un mandatar incapabil sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu poate fi recunoscut
valabil.

Secţiunea 2.2.Obiectul mandatului


Mandatul poate avea ca obiect numai încheierea de acte juridice de către mandatar pe
seama şi în numele mandantului.
Ca şi în orice contract obiectul trebuie să îndeplinească condiţiile generale de validitate:
să fie determinat sau cel putin determinabil, să fie licit, moral şi posibil.
Nu pot face obiectul principal al contractului de mandat faptele materiale. Acestea pot fi
numai obiectul accesoriu, unui mandat în care obiectul principal înseamnă încheierea de acte
juridice (de ex., expertizarea unui bun ce urmează a fi cumpărat).
De asemenea, actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi încheiate prin
mandatar (de ex., testamentul, căsătoria etc.).
În consecinţă, mandatarul nu poate săvârşi dacât actele juridice cu care a fost
împuternicit de mandant, el neputând face nimic peste limitele mandatului său9.

8
Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. II, Edit. Universul Juridic,
Buc. 2006, pag.225
9
Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.236

7
Secţiunea 2.3.Forma mandatului
Potrivit art. 1533 mandatul poate fi scris, verbal sau tacit.
Mandatul este tacit când rezultă din împrejurări care fac neîndoielnică voinţa părţilor (nu
trebuie confundat cu mandatul aparent).
Mandatul este aparent când nu există voinţa mandantului de a fi reprezentat sau voinţa
există, dar mandatarul şi-a depăşit limitele împuternicirii, iar terţii contractează cu credinţa că
mandatarul are puteri de reprezentare.
Mandatul poate fi general sau special (art. 1535 C.civ.). Mandatul este general când
împuternicirea mandatarului nu are limite. Mandatul este special când se dă pentru o singură
operaţie juridică.
Potrivit art. 1536 alin.(2) C.civ. pentru actele de dispoziţie (înstrăinări, tranzacţii, inclusiv
participări la licitaţii) se cere mandat special. Specializarea se rezumă la indicarea naturii
operaţiei juridice şi a obiectului ei. De exemplu, pentru a încheia o vânzare având ca obiect un
teren mandatarul trebuie să aibă procură (ca instrumentum) în formă autentică, care să
aprecieze împuternicirea de vânzare-cumpărare, precum şi obiectul vânzării (cu indicarea
datelor de identificare).
Pentru actele de administrare, de conservare este suficient un mandat general art. 1536
alin (1) C. Civ.10

10
Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.236

8
CAPITOLUL 3.Varietăţi de mandat

Secţiunea 3.1 Actul cu sine însuşi este mandatul încheiat între mandatar (ca
reprezentant al mandatului) şi persoana sa (în nume propriu, de această dată).

Secţiunea 3.2 Dubla reprezentare este mandatul incheiat între mandatar (ca
reprezentant al mandatului) cu el însuşi (ca reprezentant al terţului).
În doctrină, actul cu sine însuşi şi dubla reprezentare sunt cunoscute sub numele de

autocontracte. Autocontractul prezintă pentru interesele mandantului (cu execeptia cazului


când acesta a fost în cunoştinţă da cauză). Când interesele mandantului sunt lezate acesta
poate cere anularea actului pentru dol prin reticenţă.

Secţiunea 3.3 Mandatul în interes comun este mandatul în care


mandatarul contractează cu un terţ, atât în interesul mandantului, cât şi în interesul său
(pentru că au aceleaşi interese, de ex., bunul care urmează a se vinde este
coproprietate: mandant, mandatar).
Mandatul remunerat, în sensul că interesul mandatarului derivă din plata remuneraţiei (şi nu
obiectul comun).11

CAPITOLUL 4. Efectele contractului de mandat

11
Liviu Stanciulescu, Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit. All Beck Buc. 2002, pag.237

9
Întrucât mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce
efecte nu numai între părţi (mandant şi mandatar), dar şi în privinţa terţului cu care se încheie
actul juridic ce formează obiectul mandatului12.

Efecte între părţi

Secţiunea 4.1 Obligaţiile mandatarului

a) Îndeplinirea mandatului. Principala obligaţie a mandatarului este să îndeplinească


împuternicirea dată de mandant, deci să execute mandatul (art. 1539 C. Civ.). Vinovăţia
mandatarului se apreciază în mod diferit, în funcţie de caracterul gratuit sau cu titlu oneros al
mandatului.
Dacă mandatul este cu titlu gratuit, culpa mandatarului se apreciază în concret ,,culpa
levis in concreto’’, în funcţie de diligenţa pe care o depune în mod obişnuit pentru treburile
proprii, în funcţie de experienţa proprie, de gradul de cultură, pregătire profesională etc. (art.
1540 C. civ.).
Dacă mandatul este cu titlu oneros, culpa mandatarului se apreciază după tipul abstract
,,culpa levis in abstracto’’ al omului prudent şi diligent aflat în aceeaşi situaţie. Mandatarul nu
este obligat să sacrifice un bun propriu pentru a salva pe cele ale mandantului, care se află în
posesia sa. Această obligaţie revine, potrivit art. 1566 C. civ., numai comodatarului care se
foloseşte de bunul împrumutat lui de către comodant.

b) Obligaţia de a da socoteală. Mandatarul trebuie să dea socoteală mandantului cu privire


la actele încheiate cu terţa persoană, predându-i toate înscrisurile, documentele, alte bunuri,
inclusiv sumele de bani încasate de la terţ, chiar dacă acestea sau numai unele dintre ele nu
s-ar cuveni mandantului. Terţa persoană va cere restituirea plăţii nedatorate de la mandant.
Dacă mandatarul a cheltuit sumele de bani cuvenite mandantului el va datora
acestuia dobânzi din ziua întrebuinţării lor, fără nici o punere în întârziere, fiind considerat de

12
Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. II, Edit. Universul Juridic,
Buc. 2006, pag.231

10
rea - credinţă. Dacă mandatarul nu a întrebuinţat sumele de bani, dobânzile sunt datorate, în
caz de refuz de restituire, din momentul solicitării lor de către mandant.
c) Obligaţii rezultând din substituirea unei terţe persoane. Contractul de mandat este,
de regulă, un contract ,, intuitu personae’’, aşa încât mandatarul trebuie să îndeplinească el
însuşi împuternicirea dată de mandant.
Mandatarul va răspunde faţă de mandant numai în următoarele cazuri:
- a desemnat o altă persoană (substituit) pentru îndeplinirea mandatului
fără a fi avut încuviinţarea mandantului;
- a desemnat o persoană incapabilă a încheia actele juridice cerute de
mandant, incapabilă sau în stare de insolvabilitate notorie.
În această situaţie mandatarul a avut dreptul de a substitui, dar se face vinovat de
,,alegerea’’ nepotrivită a persoanei.
d) Pluralitatea mandatarilor. În cazul existenţei unei pluralităţi de mandatari, obligaţiile
acestora vor fi divizibile (conjuncte) cu excepţia cazului când, în contract, s-a prevăzut
solidaritatea acestora (art.1543 C. civ.).
Există pluralitate de mandatari ori de câte ori prin acelaşi mandat au fost desemnate
mai multe persoane în această calitate13.

Secţiunea 4.2. Obligaţiile mandantului

a) Dezdăunarea mandatarului. Mandantul este obligat să restituie toate cheltuielile făcute cu


ocazia executării mandatului. Acesta trebuie să plătească şi dobânzi la sumele avansate de
mandatar; aceste dobânzi curg, fără punere în întârziere, din ziua când mandatarul a făcut
plata (art. 1550 C. civ.).
De asemenea, mandantul suportă şi pierderile suferite de mandatar cu ocazia
îndeplinirii mandatului, dacă nu i se poate imputa vreo culpă.

b) Plata remuneraţiei. Când mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat să
plătească suma stipulată chiar dacă operaţia în vederea căreia a fost conferit mandatul nu a
putut fi efectuată. Numai culpa mandatarului în îndeplinirea mandatului îl poate scuti pe
mandant de plata remuneraţiei (art. 1548 C. civ.).

13
Prof. Univ. Dr. Iosif R. Urs, Prof. Univ. Dr. Smaranda Angheni, Drept civil – Contracte civile Vol. III,
editia a-III-a, Edit. Oscar Print, Buc. 2000, pag.114-116

11
c) Solidaritatea mandanţilor. Când mai multe persoane au numit un mandatar pentru o
afacere comună, fiecare dintre ele este răspunzătoare solidar pentru toate efectele
mandatului. Solidaritatea este în acest caz legală (art. 1551 C. civ.).

d) Dreptul de retenţie al mandatarului. Mandatarul poate reţine lucrurile pe care le-a primit
pentru mandant, până la achitarea cheltuielilor făcute pentru îndeplinirea mandatului, întrucât
creanţele corelative sunt prilejuite de acelaşi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retenţie se
poate recunoaşte şi pentru garantarea altor creanţe ale mandatarului faţă de mandant izvorâte
din raporturile de mandat14.

Efectele faţă de terţi

Secţiunea 4.3 Raporturile dintre mandant şi terţi

Ca urmare a actelor încheiate de mandatarul reprezentant, între mandant şi terţi


se creează raporturi juridice directe; în fapt, terţul tratează cu mandatarul, în drept ,
contractează cu mandantul. Mandantul, deşi absent, a fost reprezentat de mandatar şi , prin
urmare, toate efectele legale active sau pasive ale actului încheiat de mandatar cu terţul se
răsfrâng asupra mandantului; el devine personal creditorul, respectiv debitorul terţului ori
titularul dreptului real dobândit prin actul încheiat, respectiv patrimoniul său va suferi
modificarea rezultând din înstrăinarea sau constituirea dreptului real în favoarea terţului ori prin
stingerea unui raport obligaţional.
Secţiunea 4.4. Raporturile dintre mandatar şi terţi

Întrucât mandatarul contractează în numele şi pe seama mandantului, nu se


creează raporturi juridice între el şi terţii cu care contractează. Faţă de mandatar, actul încheiat
în limitele împuternicirii nu produce efecte.
În schimb, pentru actele sale succesive, mandatarul – obligat să cunoască
limitele împuternicirii – este răspunzător faţă de terţi, în sensul că este reţinut să le garanteze
validitatea actelor, afară de cazul când a dat terţilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de

14
Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. II, Edit. Universul Juridic,
Buc. 2006, pag.238

12
întinderea împuternicirii (art. 1545 C. civ.). Dacă terţii acceptă să contracteze cu mandatarul
peste limitele mandatului, se presupune că au luat asupra lor riscurile contractului încheiat în
astfel de condiţii15.

CAPITOLUL 5. Încetarea contractului de mandat


15
Prof. Univ. Dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Vol. II, Edit. Universul Juridic,
Buc. 2006, pag.242

13
În afară de cauzele generale de stingere a obligaţiilor contractuale ( prin
executare, prin expirarea termenului stipulat sau realizarea condiţiei rezolutorii, prin
imposibilitatea fortuită de executare datorită pieirii bunului destinat vânzării sau altor cauze,
prin rezoluţiunea titlului mandantului etc.), mandatul se stinge prin revocarea lui, prin
renunţarea mandatarului şi prin moartea, punerea sub interdicţie ori insolvabilitatea sau
falimentul uneia dintre părţi. Aceste cauze particulare de încetare se explică prin faptul că
mandatul se încheie ,,intuitu personae’’ şi are la bază încrederea reciprocă dintre părţi, iar
dacă aceste motivaţii încetează, nici contractul nu mai poate fi menţinut.
Secţiunea 5.1 Revocarea mandatului (art. 1522 pct. 1 C. civ.)
Mandatul poate fi revocat în mod unilateral de mandant sau de mandanţi atât în cazul
mandatului cu titlu gratuit, cât şi a celui cu titlu oneros şi chiar dacă este cu termen.
Revocarea poate să fie expresă printr-o declaraţie făcută în acest sens şi care trebuie
notificată terţelor persoane care, de bună credinţă, ar putea încheia acte juridice cu primul
mandatar.
Revocarea trebuie să fie făcută tacită ceea ce înseamnă că poate fi dedusă din orice
împrejurări care dovedesc voinţa mandantului de a revoca mandatul încredinţat unei persoane.
În cazul în care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate să-i solicite
mandantului despăgubiri dacă revocarea sa este intempestivă sau abuzivă.

Secţiunea 5.2 Renunţarea mandatarului (art. 1522 pct. 2 C. civ.)


Mandatarul poate să renunţe la mandat anunţându-l pe mandant despre această
intenţie. Dacă prin renunţare mandatul este prejudiciat, mandatarul poate fi tras la răspundere
pentru acoperirea prejudiciului, cu excepţia cazului când dovedeşte că el însuşi ar fi suferit o
pagubă însemnată dacă ar fi continuat executarea mandatului (art. 1556 C. civ.).

Secţiunea 5.3. Moartea mandatarului sau a mandantului (art. 1522 pct.3 C. civ.)
Dacă mandatarul moare, moştenitorii lui trebuie să-l încunoştiiţeze pe mandant şi să
continue executarea acestuia pentru a nu cauza vreo pagubă mandantului.

14
Tot astfel, dacă moare, moştenitorii lui trebuie să-i comunice manadatarului care va fi
obligat să încheie operaţiunea pentru care a primit împuternicire pentru a nu cauza pagube
moştenitorilor mandantului.
Mandatarul trebuie să dea socoteală moştenitorilor mandantului despre îndeplirea
împuternicirii şi să predea acestora bunurile, inclusiv sumele de bani cuvenite mandantului şi,
în prezent, moştenitorilor lui.
Secţiunea 5.4. Incapacitatea, interdicţia sau falimentul uneia dintre părţi (art. 1552
pct.3 C. civ.)
Aceste cauze se întemeiază tot pe caracterul ,,intuitu personae’’ al mandatului, pe
,,încrederea’’ existentă între părţi, dublată de faptul că mandatarul trebuie să fie o persoană
,,capabilă’’ să încheie acte juridice în numele şi pe seama mandantului.

Secţiunea 5.5. Efectele încetării mandatului

Indiferent de cauza de încetare a mandatului, mandatarul este obligat să restituie


mandantului procura şi celelalte înscrisuri, documente sau bunuri primite cu ocazia şi în scopul
îndeplinirii mandatului. Dacă mandatarul nu a cunoscut cauza de încetare a mandatului actele
încheiate de el sunt valabil încheiate faţă de terţii de bună-credinţă (art. 1557-1558 C. civ.)16.

16
Prof. Univ. Dr. Iosif R. Urs, Prof. Univ. Dr. Smaranda Angheni, Drept civil – Contracte civile Vol. III,
editia a-III-a, Edit. Oscar Print, Buc. 2000, pag.117-119

15
ANEXE

CONTRACT DE MANDAT
(PROCURĂ)
Între:
A. .................................................................domiciliat în........................................,
(numele şi prenumele) (localitatea)
str. .............................., nr. ..........., bloc ................, scara.....................................,
etaj..........., apart. ............, judeţul........................................................., posesorul
sectorul
buletinului de identitate seria......................, nr. ..................., eliberat de................
cărţii
la data de..................................... în calitate de mandant şi
B. .................................................................. domiciliat în .....................................,
(numele şi prenumele) (localitatea)
str. ............................., nr. .........., bloc ................, scara.......................................,
etaj..........., apart. ..........., judeţul.........................................................., posesorul
sectorul
buletinului de identitate seria..................., nr. ...................., eliberat de..................
cărţii
la data de ....................................... în calitate de mandatar a intervenit următorul contract:
1a17. Obiectul contractului îl împuterniceşte pe mandatar ca în numele meu şi pentru
mine să vândă cui va crede de cuviinţă şi în condiţiile pe care le va crede de cuviinţă şi la
preţul ce-l va socoti potrivit, imobilul proprietatea mea în temeiul.............................................
compus din ....................................................
situat în ......................... str. .........., nr. ........., bloc............, scara........, etaj.........,
apart. .........................., judeţul ............................ şi având următoarele vecinătăţi
sectorul
.................................................................................................................................

17
Contract de mandat sau procură specială.

16
Mandatarul meu va primi pentru mine şi în numele meu preţul convenit îndeplinind toate
formalităţile necesare încheierii şi autentificării contractului de vânzare – cumpărare şi semnării
valabil pentru mine şi în numele meu ori de câte ori va fi nevoie.

1b18 Obiectul contractului: mandatarul meu poate trata şi încheia orice contract
de închiriere cu oricine, fixând termenul şi preţul în condiţiile ce le va crede de cuviinţă, dar în
conformitate cu dispoziţiile legale, va putea primi chiriile şi plăti impozitele şi taxele de orice
natură, va putea face orice act necesar pentru o bună administrare. El mă va putea reprezenta
şi îmi va putea susţine interesele faţă de organele de administraţie publică, de instanţele
judecătoreşti şi particulare.

Încheiat astăzi................................... la ..............................................................

MANDANT MANDATAR

SPEŢE
SOLUŢII ALE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

1. Contract de mandat. Obligaţiile mandantului. Limite


Potrivit prevederilor art. 1532 C. civ., mandatul este un contract în virtutea căruia
o persoană se obligă de a face ceva pe seama altei persoane de la care a primit însărcinarea.
Mandatul, se arată în art. 1535 C. civ., poate fi special pentru o afacere sau
pentru anumite afaceri ori ,în general, pentru toate afacerile mandantului.
Când este vorba de acte de înstrăinare sau de acte de ipotecare, dispune art. 1536 alin.
2 C. civ., mandatul trebuie să fie special.
În sensul art. 1546 alin. 2 C. civ., mandantul nu este îndatorat pentru ceea ce
mandatarul a făcut peste limitele puterilor sale, afară de cazul când a ratificat expres sau tacit.

18
Procură generală de administrare. Domenille şi actele de reprezentare sunt multiple. Extractul (procura )
se autentifică de notarul public.

17
Dacă din atitudinea şi comportamentul mandantului se demonstrează că acesta a
ratificat actele făcute de către mandatarul său, actele încheiate rămân valabile (CSJ, sc. Dec.
Nr. 1759/1994, Dr. nr. 10-11/1995, p.143).

2. Contract de mandat. Dispariţia bunului încredinţat mandatarului. Răspundere


Potrivit art. 1532 şi urm. C. civ., mandatul este convenţia în virtutea căreia o
persoană se obligă, cu sau fără plată, să facă ceva pentru altul, de la care a primit o sarcină
anume, sau omultitudine de însărcinări.
Atât darea, cât şi primirea mandatului pot fi exprese sau tacite, în cea de+a doua
modalitate primirea trebuind să rezulte din executarea de către mandatar a însărcinării.
În speţă, corect s-a reţinut că pârâtul, acceptând să primească buteliile de
aragaz cu scopul reîncarcării, la rugămintea reclamanţilor, cu sau fără nici o compensaţie, este
obligat, ca mandatar, să răspundă când, datorită culpei sale, au dispărut buteliile (CSJ, sc.,
dec. nr. 335/1991, Dr. nr. 1/1992, p.106).
3. Contract de mandat. Obligaţiile mandatarului. Substituirea lui prin altă persoană.
Răspundere
Mandatarul este ţinut faţă de mandant de două obligaţii: să-şi îndeplinească
însărcinarea ce i s-a dat, sub sancţiunea de daune-interese, fiind răspunzător nu numai de dol,
ci şi de culpă, precum şi să remită mandantului tot ceea ce a primit în virtutea mandatului.
El trebuie să-şi îndeplinească mandatul în persoană, fără să aibă dreptul de a-şi
substitui pe altcineva în îndeplinirea mandatului primit. Dacă, totuşi, îşi substituie o altă
persoană, mandatarul răspunde de faptele substituitului, tot aşa cum răspunde de faptele sale
proprii.
Mandatarul nu răspunde, însă, în nici un caz, pentru daunele cauzate prin delict
de către o terţă persoană (art. 1539-1541 C. civ.) (TS, sc., dec. nr. 60/1971, Repertoriu de
practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii
1969-1975, p. 140).

18
BIBLIOGRAFIE

1. TITUS PRESCURE - Curs de contracte civile, Edit. Rosetti Buc.2003


2. Prof. Univ. Dr. FRANCISC DEAK - Tratat de drept civil. Contracte speciale,
Vol. II, Edit. Universul Juridic, Buc. 2006
3. Prof. Univ. Dr. IOSIF R. URS - Drept civil. Contracte civile Vol. III, editia a-
Prof. Univ. Dr. SMARANDA ANGHENI III-a, Edit. Oscar Print, Buc.2000
4. LIVIU STĂNCIULESCU - Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni, Edit.
All Beck Buc. 2002
5. Conf. Dr. DAN CHIRICĂ - Drept civil. Contracte speciale, Edit. Lumina Lex,
Buc. 1997

19