Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 5.

Grupurile sociale

Ansamblu de personae care îndeplinește următoarele caracteristici:


1. există interacțiuni (nu neaparat directe)
2. sentimentul de apartenență
3. norme și scopuri împărtășite de membrii
4. interdependență de destin. (Schifirneț, 2002, 45)

Distincția (Baechler, 67, în Tratat...) (cu scopul de a definii grupul și sociabilitatea)


Sodalitate = capacitatea umană de a întemeia grupuri
Sociabilitate = capacitatea umană de a întemeia rețele
Socialitate = capacitatea umană de a menține împreună grupurile și rețelele

Motivele asocierii în grup:


1. Atracția pentru activitățile grupului (pentru soluționarea unor probleme). Vezi
Rousseau, asocierea pentru vânarea cerbului și logica acțiunii colective
2. Simpatia pentru membrii grupului.
3. Nevoile mebrilor grupului per se. (Schifirneț, 2002, 46)

Vezi Abraham Maslow, în Motivație și personalitate, satisfacerea trebuințelor


superioare se poate realiza numai cu ajutorul celorlalți (securitate, stimă, afectivă).
Persoanele cu sinele în proces de actualizare au sentimentul înrudirii cu toți oamenii dar
și al autonomiei.

Distinția dintre grup și mulțime. Vezi caracteristicile mulțimii la Gustave le Bon


(sugestibilitatea, contagiunea, iraționalitatea, caracterul instinctiv) (Le Bon, 1990, 19)

Ceata = reuniune voluntară bazată pe asemănare

Colectivități (Schifirneț, 2002, 48)


1. statistice = ”grupare socială” sau ”categorie socială” la Jan Szczepanki = ”grupuri
nominale” (Chelcea, 2006, 114) = persoane de aceeași vârstă, sex, rezidență etc.
2. sociale = formație de oameni reunite în scopul unei conviețuiri comune

Clasificarea grupurilor

1. Grup primar – grup secundar


”grup primar” inventat de Charles Horton Cooley (1864-1929) care dezvoltă conceptul de
”looking-glass self” (sinele oglindă).

Achim Mihu sintetizează abordarea lui Cooley:


”Societatea este internalizată în psihicul individului, devenind o parte a sinelui prin
interacțiunea multor indivizi care leagă și topesc conținuturile lor spirituale într-un tot
organic” (Mihu, 2008, 186)

1
Grupul primar (familia) = locul de realizare a naturii umane; rezultă că primele impresii
despre sine sunt durabile

2. Grup de aparteneță – grup de referință


Grup din care aparții – grup din care dorești să faci parte. Pot fi și identice.

Robert K. Merton (vezi Chelcea, 2006, 112-3)


- ”grupuri de referință pozitivă” și ”grupuri de referință negativă”
- distanța mare dintre individ și grupul de referință poate duce la sentimentul de
”frustrare relativă”
Funcțiile grupului de referință: normativă, comparativă, asociativă

3. Grup formal –grup informale


Vezi caracteristicile birocrației ca grup formal

4. Grup mic – grup mare


Grup mic: două, trei sau mai multe persoane – număr maxim 12-13 după (Chelcea,
2006, 115) sau 40 după Dicționarul de sociologie (Editura Babel, 1993, 274)
- în general face to face, caracter psihologic
relații în cadrul grupului mic după Mielu Zlate și Camelia Zlate ( apud Schifirneț,
2002, 55)
a) cognitive
b) afective
c) comunicaționale
Grup mare = un nou grup posibil – umanitatea (Baechler, 68, 111, în Tratat ...)

5. Grup intern – grup extern


NOI – VOI
APLICAȚIE: Uniunea Europeană = unitate în diversitate și incluziunea socială. Cum
putem depășii granițele grupului intern? (vezi Frunzaru, ”Cultura creativă,
actualizarea sinelui și incluziunea socială” din Dobrescu coord. – în curs de apariție)

5. Grupthink (vezi Schifirneț, 2002, 56-7 și Chelcea, 2006, 120-123)


Autorul teoriei Irving Janis (1918-1990):

”Gândirea de grup se referă la acel mod de gândire în care persoanele se angajează că


sunt puternic implicate într-un in-group coeziv, când dorința lor de unanimitate
depășește motivația de a cerceta realist modurile de acțiune alternative. […] Gândirea
de grup se referă la deteriorarea efecienței gândirii, testată în realitate, și la judecata
morală ce rezultă din presiunea in-group-ului.” (apud Chelcea, 2006, 120-123)
Analiza deciziei atacului cu voluntari împotriva Cubei în 1961:
- iluzia invulnerabilității
- iluzia unanimității
- autocenzura ideiilor deviante
- existența mindguards (paznici ai minții) care protejează liderul de obiecții

2
- docilitatea întreținută de un lider agreabil (Kennedy)
- evitarea de către Kennedy a noilor veniți în administrație (evitarea evaluării
antagonice)
Soluții: Vezi Vander Zanden apud Schifirneț, 2002, 57 = zece soluții,
Rujoiu, apud Chelcea, 2006, 122 = teamthink

Bibliografie

Boudon, Raymond (coord.). [1992](2005). Tratat de sociologie. București: Editura


Humanitas. (cap. 2)
Chelcea, Septimiu (coord.). (2006). Psihosociologie. Teorie și aplicații. Bucureşti:
Editura Economică. (cap. 6 – Grupurile sociale)
Le Bon, Gustave. [1895](1990). Psihologia maselor. București: Editura Anima.
Mihu, Achim. (2008). Sociologie. Cluj-Napoca: Editura Eikon. (pp.184-194)
Schifirneţ, Constantin. (2002). Sociologie. Bucureşti: Editura comunicare.ro. (Cap. 4)