Sunteți pe pagina 1din 12

FINANTE PUBLICE COMPARATE

CURTEA DE CONTURI

REFERAT

Master – anul I: Economie şi Finanţe Europene


Studenta: Vlad Cristina – Ionela
1. Control financiar exercitat de Curtea de Conturi

Scurt istoric. Natura instituţiei

Instituţie de origine constituţională, Curtea de Conturi a României reia o veche tradiţie


existentă în ţara noastră în materie de control specializat.
Prima Curtea de Conturi a fost înfiinţată în ţara noastră, prin Legea din 24 ianuarie 1864.
Existenţa ei a fost menţionată şi prin Constituţia din 1866 în articolul 116, care prevede că1, “ pentru
toată România este o singură Curte de Conturi “.
2
În Legea nr. 149 din 31 iulie 1929 pune în aplicare prevederile articolului 115 din
Constituţia din anul 1973 conform căreia: “ Controlul preventiv şi cel de gestiune a tuturor
veniturilor şi cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi, care supune în fiecare an
Adunării deputaţilor raportul general rezumând conturile de gestiune al bugetului trecut, semnalând
totodată neregulile săvârşite de miniştrii în aplicarea bugetului. ”
După instaurarea regimului comunist în România, Legea nr.149/1929 a fost abrogată prin
Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948.
Curtea de Conturi a fost reintrodusă în sistemul administrativ al ţării noastre prin dispoziţiile
art. 139 din Constituţie României din anul 1991. Potrivit acestui articol: “ Curtea de Conturi exercită
control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale
statului şi al sectorului public. În condiţiile legii, curtea exercită atribuţii jurisdicţionale. ”
În Legea nr. 94/1992 3 în forma iniţială, Curtea de Conturi era calificată ca fiind “organul
suprem de control financiar şi de jurisdicţie în domeniul financiar”.
În opinia Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi al Guvernului s-a susţinut că
semnificaţia termenului de organ suprem este aceea de unic, care cu referire la activitatea de
jurisdicţie, are în vedere jurisdicţia financiară.
În noua Constituţie a României, aplicată din luna octombrie a anului 2003, art. 139, alin.1 se
modifică şi se completează astfel, referitor la Curtea de Conturi: “Curtea de Conturi exercită control
asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi
al sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se
soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.”

1
A se vedea şi V. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ român, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1993, p.362.
2
Publicat în Monitorul Oficial nr. 167/1929.
3
Republicată a fost modificată şi completată prin Legea nr. 77/2002.

2
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificată ca o autoritate administrativă
autonomă, nefiind în subordinea în sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autorităţi a statului;
ea îndeplineşte o funcţie complexă, de control şi de jurisdicţie, care îi conferă un grad ridicat de
autonomie în domeniul său de activitate.
Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea
controlului general asupra gestiunii bugetului public naţional din exerciţiului bugetar expirat, deci a
bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului local.
Curtea de Conturi poate colabora cu organele internaţionale de profil şi poate exercita, în
numele lor, control asupra gestiunii fondurilor puse la dispoziţia României dacă prin tratate, convenţii
sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte această competenţă.
Limitele autonomiei funcţionale a Curţii de Conturi sunt stabilite prin lege şi acestea se
referă la:
 Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele iniţiale din oficiu de către Curtea
de Conturi în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.
 Posibilitatea Camerei Deputaţilor sau Senatului de a cere Curţii de Conturi, prin
hotărâre, să efectueze unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice şi
de a raporta asupra celor constatate. Hotărârile respective sunt obligatorii pentru Curtea de Conturi.
Nici o altă autoritate publică nu mai poate obliga Curtea de Conturi.

2. Organizarea funcţionarea şi statutul persoanelor Curţii de Conturi

Potrivit legii sale de organizare şi funcţionare nr. 94/1992 cu modificări4 şi completări


ulterioare - Curtea de Conturi se compune din:
 Secţia de control financiar ulterior;
 Secţia jurisdicţională;
 Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi;
 Camere de Conturi judeţene şi cea a municipiului Bucureşti;
 Secretariatul general.
Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurori financiari. Membrii Curţii de Conturi în
număr de 18 sunt consilieri de conturi, aceştia alcătuiesc plenul Curţii de Conturi.
Activitatea internă a Curţii de Conturi este reglementată de Regulamentul de organizare şi
funcţionare al acesteia, aprobat de Plen.
Acesta cuprinde reglementări privind:

4
Legea nr. 204/1999 şi Legea nr. 77/2002 publicată în M.O., nr. 104/2002

3
 conducerea Curţii de Conturi - respectiv atribuţiile în domeniu ale Plenului,
Comitetului de Conducere şi Preşedintelui Curţii;
 atribuţiile Curţii de Conturi, aşa cum sunt ele stabilite de lege, respectiv atribuţii
de control şi jurisdicţionale, precum şi de raportare;
 organizarea Curţii de Conturi, respectiv a secţiilor de control ulterior şi
jurisdicţionale, colegiului jurisdicţional al Curţii şi camerelor de conturi judeţene şi a municipiului
Bucureşti.
De asemenea, Regulamentul reglementeaza modul de organizare şi functionare a
procurorilor financiari şi Secretariatului general. În ceea ce priveste drepturile şi obligatiile
personalului Curtii de Conturi, acestea sunt reglementate fie direct prin legea de organizare şi
functionare, fie prin codul etic al profesiei şi prin statutul functionarului public.
Consilierii de Conturi: sunt membrii Curţii de Conturi şi sunt numiţi de Parlament, la
propunerea Comisiei pentru politica financiară, bancară şi bugetară a Senatului şi a Comisiei pentru
buget şi finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau
înnoit.
Conducerea: Curţii de Conturi se exercită de către plen, de comitetul de conducere de
preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi, care sunt consilieri de conturi.
Secţiile: sunt conduse de un consilier de conturi, care îndeplineşte funcţia de preşedinte al
secţiei.
Secţia de control financiar ulterior: este formată din 9 consilieri de conturi şi din
consilierii financiari şi se organizează în divizii sectoriale.
Secţia de control financiar ulterior este condusa de către un consilier de conturi, care
îndeplineşte şi funcţia de preşedinte. Secţia de control financiar ulterior are în structura divizii
sectoriale, conduse de consilieri de conturi.
Divizii sectoriale:
Divizia I Controlul contului general de execuţie a bugetului de stat, datoriei publice, creanţelor
statului şi activităţii bancare;

Divizia II Controlul gestionarii fondurilor publice şi administrarea patrimoniului autorităţilor


publice;
Divizia III Controlul fondurilor publice destinate activităţii economice;

Divizia IV Controlul bugetului asigurărilor sociale de stat, protecţie sociale şi instituţiilor publice
autofinanţate;

4
Divizia V Auditul performantei şi al sistemelor informatice, combaterea fenomenelor de corupţie,
fraudă, economie subterană şi spălarea banilor;

Divizia VI Controlul instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul privatizării, al societăţilor de


investiţii financiare şi al gestionarii fondurilor publice şi administrării patrimoniului
unor instituţii publice;
Divizia VII Controlul fondurilor din asistenţă financiară acordată de Uniunea Europeana şi din alte
surse internaţionale. Coordonarea verificării bugetelor unităţilor administrativ
teritoriale.
Divizia VIII Coordonare, metodologie, perfecţionarea pregătirii profesionale, evaluarea activităţii
profesională a direcţiilor de control financiar ulterior, raportare, informatică şi integrare
europeană;

În cadrul diviziilor, sunt organizate direcţii de specialitate, conduse de către un director,


formate din controlori financiari. La nivel teritorial şi al municipiului Bucureşti sunt organizate
direcţii de control financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de către un director şi
un director adjunct.
Secţia jurisdicţională: este instanţă de fond şi de recurs jurisdicţional şi se compune din 7
consilierii de conturi. Secţia jurisdicţională îşi desfăşoară activitatea la sediul Curţii de Conturi şi este
condusa de un consilier de conturi care îndeplineşte funcţia de preşedinte.
Secţia jurisdicţională are în compunere complete de judecată formate din doi sau trei consilieri de
conturi.
Colegiul jurisdicţional: în structura Curţii de Conturi funcţionează şi Colegiul
jurisdicţional al Curţii, care este instanţă de fond, compus din judecători financiari şi condus de un
preşedinte de colegiu.
Camera de Conturi judeţeană: se compune din compartimentul de control financiar şi
colegiul jurisdicţional. Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari şi
este condus de un şef de compartiment. Colegiul jurisdicţional îşi desfăşoară activitatea prin
complete de judecată alcătuite dintr-un singur judecător financiar. Propunerea de numire a
judecătorilor financiari se face de către Plenul Curţii de Conturi. Pe lângă Curtea de Conturi
funcţionează procurorul general financiar şi procurorul financiar. Procurorul financiar îşi exercită
atribuţiile pe lângă secţiile Curţii de Conturi, ale colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi pe
lângă Camerele de Conturi judeţene.
Secretariatul general: este condusă de un secretar general. În cadrul secretariatului general
funcţionează compartimente de studii – sinteze – legislaţie, norme metodologice – documentare, de
informatică, de relaţii interne şi externe, de finanţe – contabilitate şi de personal – secretariat –
administrativ.

5
3. Atribuţiile de control şi audit financiar

Subiectul controlului Curtii de Conturi pot forma:


 statul şi colectivităţile locale constituite în unităţile administrativ – teritoriale, în
calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si instituţiile lor publice, autonome sau nu;
 regiile autonome
 Banca Naţională a României
 Societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ – teritoriale, instituţiile
publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din
capitalul social;
 Organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează
bunuri, valori sau fonduri într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin
statutele lor se prevede acest lucru.
Obiectul controlului Curţii de Conturi este urmărirea respectarea legii în gestionarea
mijloacelor materiale şi băneşti publice. Curtea de Conturi analizează calitatea gestiunii financiare
din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, făcând astfel un control de
oportunitate.
Pentru a-şi exercita atribuţiile legale Curtea de Conturi controlează:
 Formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor de
stat şi ale bugetelor locale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;
 Constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor sociale şi a fondurilor de tezaur;
 Formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale
pentru credite interne şi externe;
 Utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi a transferărilor
din partea statului;
 Constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile
administrative autonome;
 Situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat a
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome;
 Constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia
mediului;

6
 Utilizarea fondurilor provenite din asistenţa financiară acordată României de
Uniunea Europeană şi din alte surse de finanţare internaţională.

Atribuţii jurisdicţionale
Jurisdicţia Curţii Constituţionale cuprinde mai multe soluţii în materia activităţii
jurisdicţionale a Curţii de Conturi. Curtea Constituţională s-a pronunţat instituirea unui tratament egal
pentru situaţii identice, iar pentru situaţii diferite, soluţii diferite (decizia nr. 64/1991).
Tratamentul diferit, instituit prin art. 45 – 46 din Legea nr. 94/1992 se întemeiază mai multe
elemente de diferenţiere cum ar fi:
 Natura proprietăţii păgubite;
 Natura persoanelor juridice care administrează patrimoniul respectiv;
 Natura prejudiciilor cauzate şi calitatea specială a persoanelor cu răspundere
principală pentru aceste prejudicii.
Potrivit legii, există singură Curte de Conturi pentru întreaga ţară, iar unităţile administrativ
– teritoriale, funcţiile curţii se exercită prin camere de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Organe de jurisdicţie care funcţionează în cadrul acestora sunt:
 Curtea de Conturi;

 Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi;


 Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi;
 Colegiile jurisdicţionale ale camerelor de conturi judeţene şi al municipiului
Bucureşti.
Curtea de Conturi judecă în ultimă instanţă:
 Recursurile în anulare jurisdicţională declarate de procurorul general financiar
împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale;
 Conflictele de competenţă ivite între Secţia jurisdicţională şi colegiile
jurisdicţionale;
 Cererile de reexaminare introduse împotriva soluţiilor procurorului general
financiar date asupra actelor de clasare.
Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi judecă şi hotărăşte în primă instanţă:
 Cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate şi plata de amenzi;
 Cu privire la plata de despăgubiri şi de către alte persoane în cazurile în care au
participat;

7
 Contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie de către administratorii,
gestionarii, contabilii, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat la producerea pagubelor
cauzate persoanelor juridice;
 Întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise de directorii direcţiilor de
control financiar ale camerelor de conturi judeţene;
 Plângerile introduse împotriva încheierilor prin care completele constituite au
dispus descărcarea de gestiune.
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în primă instanţă:
 Întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise de preşedinţii secţiilor de
control ale Curţii, privind suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din
domeniul financiar, contabil şi fiscal.
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în primă şi în ultimă instanţă:
 Conflictele de competenţă între colegiile jurisdicţionale;
 Cererile de strămutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdicţional.
Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în ultimă instanţă:
 Cererile de recurs jurisdicţională îndreptate împotriva încheierilor şi sentinţelor
pronunţate de colegiile jurisdicţionale;
 Recursurile în anulare jurisdicţională declarate împotriva hotărârilor definitive ale
colegiului jurisdicţional.
Recursul jurisdicţional constituie calea de atac atât împotriva încheierilor cât şi a
sentinţelor pronunţate în fond de organele jurisdicţionale din sistemul Curţii de Conturi.
Pentru toate părţile şi pentru procurorul financiar termenul de recurs jurisdicţional este de 15 zile de
la comunicarea sentinţei. Instanţa de recurs poate dispune, la cerere sau din oficiu, suspendarea,
până la pronunţarea deciziei, a executării hotărârilor date de primă instanţă în cauzele privind
contestaţiile împotriva actelor de imputaţie.
Secţia jurisdicţională poate să trimită cauza spre rejudecare colegiului jurisdicţional care a
pronunţat sentinţa atacată cu recurs, la un alt colegiu jurisdicţional, ori poate să reţină cauza spre a o
rejudeca în fond.
Legea nr. 94/1992 prevede două căi extraordinare de atac:
 Revizuirea;
 Recursul în anulare jurisdicţional.
După cum prevede Legea nr. 94/1992 cererea de revizuire poate fi introdusă pe lângă
cazurile de revizuire din Codul de procedură civilă şi atunci când ulterior judecării cauze. Termenul

8
în care poate fi introdusă cererea de revizuire este de 30 de zile de la data când s-a descoperit, dar nu
mai târziu de un an de la data rămâneri definitive a hotărârii a cărei revizuirii se cere.
 O altă cale extraordinară de atac împotriva hotărârilor rămase definitive o
constituie recursul în anulare jurisdicţional.
Recursul se judecă în complet format din 3 consilieri de conturi. Recursurile în anulare
jurisdicţională se judecă numai de Curtea de Conturi.
Atribuţiile procurorului financiar
Atribuţiile procurorului financiar care au legătură cu activitatea jurisdicţională a acestor
organe de jurisdicţie specială administrativă.
Din acest punct de vedere distingem atribuţii ce privesc:
 Învestirea organului de jurisdicţie;
 Participarea la şedinţele de judecată;
 Exercitarea căilor ordinare şi extraordinare de atac;
 Supravegherea executării hotărârilor.
Procurorul general financiar participă la şedinţele plenului Curţii de Conturi.

4. Curtea de Conturi a Uniunii Europene

Înfiinţată în 1977, Curtea Europeană de Conturi (CEC) a dobândit statutul de instituţie a


Uniunii Europene numai în 1993, prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht şi reprezintă
“conştiinţa financiară” a Uniunii.
Necesitatea creării acestei instituţii a fost determinată de creşterea importantă a volumului
finanţelor comunitare, de diversitatea surselor şi a cheltuielilor acestui volum, de complexitatea
operaţiunilor pe care gestiunea lor le impunea precum şi a gestionării creditelor bugetare.
Rolul său este de a controla aspectele financiare ale UE, mai exact legalitatea operaţiunilor
bugetului comunitar şi corespondenţa acestuia cu programul anual de gestionare a sa. Curtea
desfăşoară acest tip de control anual şi elaborează un raport pe care îl înaintează Parlamentului
European şi care serveşte la descărcarea bugetară a Comisiei.
Curtea de Conturi este independentă în raport cu celelalte instituţii comunitare şi are deplină
libertate în privinţa organizării şi planificării activităţii sale de audit şi de raportare.
De la 1 ianuarie 2007, Curtea este constituită din 27 de membri independenţi şi cu
experienţă în auditul finanţelor publice, provenind din cele 27 state membre. Ei sunt numiţi de către
Consiliul Uniunii Europene pentru o perioada de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului lor.

9
La rândul lor, membrii Curţii îşi aleg un Preşedinte, cu un mandat de trei ani. Membrii Curţii
sunt asistaţi în activitatea lor de cca. 6-700 de profesionişti în domeniu, dintre care cca. 250 sunt
auditori.
Curtea de Conturi nu poate acorda sancţiuni în cazul descoperirii de nereguli, ci doar
informează organismele comunitare competente.
Tratatul de la Nisa specifică în detaliu componenţa Curţii Europene de Conturi, care trebuie
să aibă un reprezentant al fiecărui Stat Membru. De asemenea, Curtea Europeană de Conturi se poate
organiza în “camere”, în vederea adoptării anumitor categorii de rapoarte şi opinii.
Activitatea Curţii de Conturi se desfăşoară prin intermediul unor sectoare conduse fiecare de
câte un membru al Curţii. Aceste sectoare au atribuţii precizate pe fiecare domeniu, cum ar fi sectorul
care controlează Fondul european de dezvoltare sau sectorul pentru controlul Fondului european de
dezvoltare regională sau sectorul pentru controlul Fondului european de orientare şi de garanţie
agricolă, pentru Fondul social, pentru fondurile de acţiune în favoarea Europei Centrale şi Estice.
Sectoarele sunt formate din funcţionari şi agenţi care efectuează controalele după
programele stabilite de către membrii care au responsabilitatea acestora.
Grupurile pregătitoare reunesc mai multe sectoare şi sunt conduse de membrii Curţii
responsabili ai sectoarelor în cauză. Obiectul lor principal de activitate este finalizarea proiectelor de
rapoarte şi de avize elaborate de către sectoare şi care urmează a fi prezentate Curţii. Curtea de
Conturi efectuează controlul asupra tuturor încasărilor şi cheltuielilor Comunităţilor precum şi ale
oricărui organism creat de acestea.
În consecinţă, controlul se efectuează asupra bugetului Comunităţilor, asupra tuturor
operaţiunilor financiare bugetare şi extrabugetare, asupra fondurilor comunitare precum şi asupra
acţiunilor finanţate de buget care sunt gestionate de Banca Europeană de Investiţii.
Controlul urmăreşte legalitatea, regularitatea încasărilor şi cheltuielilor, cu un cuvânt, buna
gestiune financiară.
Curtea de Conturi are competenţe şi de natură consultativă, în sensul că avizează proiecte de
acte juridice referitoare la finanţele comunitare.
La încheierea exerciţiului bugetar anual, Curtea de Conturi îşi întocmeşte rapoarte generale
asupra întregii activităţi de control în care, în afară de rezultatele strict financiare, înscrie şi
eventualele disfuncţionalităţi ale politicilor conduse de Comunităţi.
Aceste rapoarte sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, însoţite de
observaţiile organelor interesate, observaţii cu caracter confidenţial, înscrise în afara raportului şi
transmise toate Parlamentului şi Consiliului.

10
Curtea de Conturi poate prezenta şi din proprie iniţiativă rapoarte speciale care cuprind
observaţii asupra unor probleme deosebite.
Diferitele instituţii interesate pot lua poziţie cu privire la observaţiile şi criticile înscrise în
rapoarte, observaţii şi critici care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii în acelaşi timp cu
raportul anual.
Toate acestea înseamnă că acţiunile controlului financiar sunt transparente; bugetul
Comunităţilor este de asemenea transparent. Chiar după închiderea exerciţiului bugetar, Curtea poate
să supună controlului sau unei analize specifice şi operaţiuni care nu au fost încă definitivate.
Curtea de Conturi a Uniunii Europene a fost creată, la cererea Parlamentului, la 22 iulie
19755, prin Tratatul de revizuire a dispoziţiilor bugetare6.
În textul Tratatului de la Maastricht la Art. 188 c sunt prevazute, drepturile Curtii de Conturi
Europene:
• examinează toate veniturile şi cheltuielile comunităţii

• se convinge asupra realităţii economice a bugetului.


Tratatul de la Amsterdam (Articolul 248) îi atribuie calitatea de a raporta neregularităţile
constatate în executarea bugetului şi de a realiza calcule de expertizare. În acelaşi articol se prevede
colaborarea cu institutiile naţionale similare, cu respectarea principiului autonomiei. Presedintele
Curtii de Conturi Europene prezintp în sedinta plenara a Parlamentului European în luna noiembrie,
Raportul anual pe anul bugetar precedent.
Curtea de Conturi contribuie la îmbunatatirea sistemului administrativ şi la eficienţa folosirii
mijloacelor financiare ale UE, în avantajul contribuabililor (plătitorilor de impozit); ea garantează o
mai bună folosire a finanţelor Comunităţii şi este pentru contribuabilul european cel mai bun izvor de
informaţie despre modul de folosire a fondurilor comunitare. Autonomia ei faţă de celelalte organe
ale UE şi de statele membre îi oferă garantarea îndeplinirii în cele mai sigure condiţii a funcţiei de
control pe care o exercită.
Unul din mijloacele utilizate în acest sens poate fi constituirea de către preşedintele Curţii de
Conturi a unui comitet de legatură cu cei care sunt conducători ai instituţiilor naţionale
corespunzatoare.
Componenţa, organizarea şi funcţionarea Curtii. Curtea de Conturi numară, în prezent, 27
membri. Ei trebuie sa fie alesi dintre personalităţile care aparţin sau au aparţinut în tările instituţiilor

5
În legătură cu constituirea Curţii de Conturi - G. Orsini, „La Cour de comptes des CE”, Ed. Economica, Paris, 1983.
6
Tratatul a intrat în vigoare la 1 iunie 1977, iar la 25 octombrie 1977 Curtea de Conturi s-a reunit la Luxemburg în
şedinţa constitutivă.

11
de control extern sau care posedă o calificare specială pentru această funcţie şi trebuie să prezinte
toate garanţiile de independentă.

Bibliografie

1. Emil Bălan – Drept financiar (ediţia a II-a)


Bucureşti, Editura All Beck, 2003.

2. Ionel Bostan – Controlul financiar


Iaşi, Editura Polirom, 2000.

3. Petre Popeangă – Organizarea şi exercitarea controlului financiar - contabil


Bucureşti, Editura Fundaţie “România de Mâine”, 2000.

4. Dr. Victor Munteanu – Control şi audit financiar


Bucureşti, Editura Lucman Serv, 1998.

12