1.

Prin formularea cererii reconvenționale se urmărește:

a) respingerea cererii de chemare în judecată;

b) combaterea susținerilor din cererea principală;

c) obligarea reclamantului la executarea unei prestații către pârât.

2. Cererea reconvenţională:
a). trebuie formulată împotriva tuturor reclamanţilor din proces;

b). nu poate determina introducerea în proces a unui nou reclamant;

c). nu poate fi formulată în cadrul unei ordonanţe preşedinţiale.

3. Dacă prin acţiune se solicită obligarea pârâtului la plata preţului imobilului

vândut, pârâtul poate, pe cale de cerere reconvențională, să solicite: a).orice
fel de pretenţii privitoare la imobil;
b).împotriva reclamantului, anularea contractului de vânzare-cumpărare
încheiat cu acesta;
c).de la cel care îi donase reclamantului imobilul, terţ faţă de procesul în curs,
despăgubiri pentru viciile ascunse ale acestui imobil.
4. În cazul unei acţiuni introduse împotriva a trei codebitori solidari: a).instanţa nu
poate încuviinţa decât acele probe pentru care există acordul tuturor
codebitorilor;
b).aceştia nu pot fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată solicitate de
reclamant dacă au executat obligaţia solidară după administrarea probelor,
dar până la închiderea dezbaterilor;
c).întâmpinarea formulată de unul dintre ei poate profita şi celorlalţi codebitori
solidari.
5. În caz de coparticipare procesuală activă, se depune, pentru reclamanţi, un
singur exemplar al întâmpinării:
a) dacă cererea de chemare în judecată a fost semnată numai de către unul
dintre reclamanţi;
b) atunci când toţi reclamanţii au acelaşi avocat;
c) atunci când, în cazul a doi reclamanţi, unul dintre aceştia, cu rea - credinţă,
refuză să-şi indice domiciliul actual.
6. În cazul în care cererea reconvenţională nu este formulată în termenul prevăzut de
lege, instanţa:
a) o respinge ca tardiv formulată;

b) o încuviinţează în principiu numai dacă părţile consimt;

c) dispune judecarea separată a cererii reconvenţionale, de cererea principală, dacă

părţile nu convin judecarea împreună.

7. Schimbarea domiciliului pârâtului în cursul judecăţii:

a) trebuie adusă la cunoştinţa instanţei şi a părţii potrivnice, în caz contrar instanța
nu o va lua în seamă;
 b) are ca efect, în cazul acţiunilor personale, declinarea competenţei în favoarea
instanţei de la noul domiciliu al pârâtului;

c) nu trebuie adusă şi la cunoştinţa reclamantului, dacă intervine după primul termen

de judecată.

8. Instanța trebuie să suspende judecata dacă:

a) una din părți a formulat o cerere de strămutare;

b) părțile nu sunt legal citate și niciuna nu s-a înfățișat la termen;

c) în fața ei s-a ivit un conflict de competență.

9. Excepțiile procesuale:
a) sunt apărări de fond, atunci când tind la respingerea cererii;

b) pot tinde la întârzierea judecății;

c) pot viza lipsuri referitoare la exercițiul dreptului la acțiune.

10. Dacă se invocă în mod concomitent excepţiile autorităţii de lucru judecat,

litispendenţei şi lipsei dovezii calităţii de reprezentant, ordinea de soluţionare
este:
a).excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţia lipsei dovezii calităţii de
reprezentant, excepţia litispendenţei;
b). excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, excepţia litispendenţei,
excepţia autorităţii de lucru judecat;
c). excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, excepţia autorităţii de lucru
judecat şi excepţia litispendenţei.