Sunteți pe pagina 1din 5

Conf. univ.dr.

Mircea Farcaş Subdialectul moldovean

SUBDIALECTUL MOLDOVEAN

 Sbd. moldovean este vorbit în Moldova şi Bucovina.


Cuprinde şi părţi din NE Transilvaniei, NE Munteniei, N.
Dobrogei

TRĂSĂTURI LINGVISTICE
A. FONETICĂ ŞI FONOLOGIE
1. VOCALE
- închiderea lui e final aton în stadiile į sau i în toată Moldova:
dúlŝi, subţ×ri, cárni, Ý©ni "bine"
- ă final > â cu frecvenţă deosebită în centrul şi S Moldovei:
mámâ, cásâ, sÂácrâ, limbâ, cáutâ
Acest fenomen are consecinţe în domeniul morofologiei, se
neutralizează opoziţia de număr la unele susbtantive şi adjective
feminine:
cásâ (sg=pl), ráţâ (sg=pl), jÂacâ (sg=pl)

- ă protonic > a (se deschide):


batá¯i, barbát, malá¯, carári, matúşâ
- după consoanele s, z, ş, j, ţ, 8/ z, (pronunţate "dur"):
 vocalele palatale e, i > ă, î (vocale centrale)
sămn, săc, s0ngur, s0tă, zîd, şăd, ţîn, 8îc "zic"
 dift. _a > a: sárâ, găsáscâ, zámâ

1
Conf. univ.dr. Mircea Farcaş Subdialectul moldovean

 [/] final asilabic amuţeşte: parínţ, asculţ, urş – cu


consecinţe în neutralizarea opoziţiei de număr (ca în
subd. maramureşean):
moş (sg./pl.), colţ (sg./pl.), léneş (sg./pl.)
- după labiale (b, m):
 vocala e> ă: lovŠsc, mărg, vorbŠsc, topŠsc
 §a >a: lováscâ, márgâ, vorbáscâ, albáţâ

DIFTONGII

- diftongarea lui e la ye (cu mare frecvenţă, mai ales sub


accent): fyéti, lyemn, cămyéşâ
- §a final > ™: m˜, av™, vid™, cur™, spun™
- ya >y˜: băy™t, muy™t, tăy™t, apropk'y™t, y˜
- nu apare diftongul îy în cuvintele: c0ńi, p0ńi, m0ni

2. CONSOANE

- păstrează 8 în cuvintele de origine latină şi din substrat (care


aveau d+e,i):
8: 8îc, 8î "zi", spîn8ur, bú8â "buză"
- păstrează ĝ arhaic (în cuvintele de origine latină): ĝoc, ĝoy, ĝug,
aĝúng, ĝos

2
Conf. univ.dr. Mircea Farcaş Subdialectul moldovean

Moldova este aria tipică a labialelor palatalizate:


- k', Ý, ń pentru p, b, m
- h', i pt. f, v în S Moldovei
- ŝ, û pt. f, v în N Moldovei
Apar şi stadii intermediare de palatalizare (stadii de grup
consonantic, cu labiala păstrată:
pk': (p)k'éli "piele", (p)k'ept "piept", (p)k'iŝór "picior", alături de
mă scárk'in "mă scarpin"
(b)Ý: (b)Ýini "bine", alături de alÝ "albi"
(m)ń: (m)ńeÌ "meu", (m)ńiri "mire", (m)ńir¯ásâ "mireasă, ălături
de ńic "mic"
f + e, i> h': să h'iÌ "să fiu", h'inâ "fină" - în S Moldovei
> ŝ: să ŝiÌ "să fiu", ŝinâ "fină" - în N Moldovei
v + e, i > y: yisăz "visez", yiÌ "viu", yis "vis", yin "vin"
- în S Moldovei
> û: ûisăz "visez", ûiÌ "viu", ûis "vis", ûin
- în N Moldovei
- dentalele t, d + e, i se palatalizează sporadic la t', d':
d'ínt'e, frát'e, d'es
- africatele ĉ, ĝ se fricatizează sistematic la ŝ, û:
ĉ>ŝ:sprînŝánâ, ŝer, k'iŝór, dúlŝi
ĝ>û: ûánâ "geană", plÎnûi "plînge"
Aceste trăsături apar şi în NE Transilvaniei.

3
Conf. univ.dr. Mircea Farcaş Subdialectul moldovean

- în N Transilvaniei şi în arii izolate din Moldova:


v iniţial + o, u: >h: hórbâ "vorbă", húlpi "vulpe"

B. MORFOSINTAXĂ

1. Substantivele terminate în -ca, -ga au forme de G. D.


terminate în:
 -căi, -găi: Floricăi, Anicăi, Olgăi - în S Moldovei
 - ŝi¯, ûi¯: Floriŝi¯, Aniŝi¯, Olûi¯ - în N Moldovei
2. ARTICOL
Articolul genitival are forma invariabilă a: a m=, a m{le
3. PRONUME
- pron. şi adj. demonstrative:
(a)iesta, (a)ista, aiasta, aieştia, aiştia
(a)ŝela, (a)ŝeea, (a)ŝeia
Forma asta tinde să se generalizeze.
4. VERB
- nu apare perfectul simplu
- auxiliarul pf. compus, pers. a III-a, are forma o la sg. şi la pl.
o mărs, o văzut
- m.m.ca pf. are forme perifrastice, constituite din pf. compus
al aux. a fi + participiul vb de conjugat:
am fost cântat, ai fost mâncat

4
Conf. univ.dr. Mircea Farcaş Subdialectul moldovean

- viitorul se formează din vb. aux a avea + conjunctivul verbului


de conjugat: am să cânt, ai să scriii
Observaţie:
Caracteristic subd. moldovean:
la pers. a III-a sg., viitorul are forma a să cânte "va cânta"
La persoanele I, II pl formele de viitor sunt:
avem să cântăm
aveţi să cântaţi

C. LEXIC
E. Petrovici consideră caracteristici termenii: ciolan, omăt,
hulub "porumbel", a pişca, popuşoi "porumb", chelbos "chel",
mancă (mamcă) "doică".
R. Todoran adaugă:
vădană, ţintirim, prisacă "stupină", agud, harbuz, oghial
"plapumă"

Surse de împrumut:
- ucraineana: hulub "porumbel", harbuz "pepene verde"
- rusă: cori "pojar"
- maghiară: ţintirim "cimitir"