Sunteți pe pagina 1din 5

Conf. univ.dr.

Mircea Farcaş Subdialectul bănăţean

SUBDIALECTUL BĂNĂŢEAN

 Sbd. bănăţean este vorbit în aria sud-vestică a teritoriului


dacoromân, în judeţele TM, CS, sudul judeţului HD, sudul
judeţului AR.

TRĂSĂTURI LINGVISTICE
A. FONETICĂ ŞI FONOLOGIE
1. VOCALE
- în unele localităţi, á se labializează> å1:
cåp, cål, pålmă, grås, såre
- vocalele e, a, o în poziţie neaccentuată se închid (e>i; a>ă, o>u):
e>i: sari, plicat, pulbiri, pi, di la
a>ă: cătărámă, zăhár
o>u: uryéz, îngrupát, înflurésc
- ca şi în sbd. muntean, închiderea lui e la i se înregistrează frecvent
în cuvintele cu două silabe posttonice conţinând vocala e, mai ales
substantive articulate cu articolul hotărât enclitic –le:
ş*rpil'i, bábil'i, lápćil'i
- é accentuat + silabă conţinând un alt e se deschide la = (ca în sbd.
crişean şi maramureşean): vy{rde, fy{će, muy{re, primy{şće
- după consoanele s, z, ş, j, ţ, 8, uneori r (pronunţate "dur"):
 vocalele palatale e, i > ă, î (vocale centrale)
sămn, s0ngur,s0tă, zîd, moş0ye, prăj0nă, ţăpúşă, cuţ0t,
patru8*ś, 80śe, myéră "mere"
 dift. _a > a: sára, sácă, încăl8áscă
 [/] final asilabic amuţeşte: sćiţ "stiţi", primiţ, c†ăş – cu
consecinţe în neutralizarea opoziţiei de număr (ca în subd.
moldovean, maramureşean):
moş (sg./pl.), colţ (sg./pl.), léniş (sg./pl.)
-apar elemente finale asilabice: [/]:
tolśér/, abiţîdár/, cer/, suśit6ór/
- în aria de sud-vest se consonantizează semivocala 6 la:

1
Trăsătura este comună cu cea a istroromânei.

1
Conf. univ.dr. Mircea Farcaş Subdialectul bănăţean

 în poziţie intervocalică 6 > v: luvát, núvăr "nour"


 diftongii a6, e6 + d, t > b: labd "laud"
sau p: capt "caut"

DIFTONGII

- 3a > 2, care se diftonghează la rândul lui la 62:


c6¾jă,s6¾re, p6¾će, t6¾će "toate"
- diftongarea lui e la ye (cu mare frecvenţă, mai ales sub accent):
fyéće, păry{će, primy{şće, vye8, avyém
dar şi în poziţie neaccentuată:
f6órmye,m6¾rye, f6¾lye, lyeoşćán
- nu apare diftongul îy în cuvintele: c0ńe, p0ńe, m0n/, m0ńe

2. CONSOANE

- este aria caracteristică de răspândire a fonemelor arhaice 8 şi ń


8: patru8*ś, 80śe, vye8, prîn8, au80t
ń: fonetismul arhaic ń (corespunzător lui n lat + iot) apare în
dacoromână numai în subdialectul bănăţean:
încúń "încui" <lat. incuneare; călc0ń "călcâi" < lat. calcaneum;
cuń "cui" <lat. cuneus; víńe "vie" <lat. vinea
tăm0ńe "tămâie" <lat. *thymanea (<gr.), vînăt6¾ńe (derivat de la
adj. vânăt [<lat. venetus] + suf. -3ańe <lat. –onea; lit. -3á˜e);
băś6óń (< baci +-oń <lat.-oneus; lit. –oy)
- este singurul subdialect dacoromân în care nu se produce
palatalizarea labialelor:
bińe, mye6, (să) fiye, vińe, pyépćin
- dentalele d, t se palatalizează în stadii specifice: d> Æ ; t > ć
Æin "dinte"; cárće, frúnće, fyéće, ćińer/, fráće, p6¾će, Æes, vy{rÆe,
Æimińáţa, aprinÆe
- se înregistrează şi forme în care dentalele d, t nu se palatalizează ele
fiind pronunţate "dur". Se întâlnesc forme paralele:
Æe pt. prep de, paralel cu dă; , Æi paralel cu dî

2
Conf. univ.dr. Mircea Farcaş Subdialectul bănăţean

Æin paralel cu dîn


dăspart, dăsc0ntă, drágostă, nevy{stă, crestá8ă
- sonantele n, l, r + elem. palatal: e, i, / >se înmoaie, fiind pronunţate
ń, l', r' (a nu se confunda acest ń cu ń provenit din n lat. + iot):
ń: púńe; úńe "unde"; ń{şće "nişte"; ńégru; vińer/; bań; stăp0ń; bătr0ń
l': (să) spy{l'e; vry{mil'e, înţăl'eg
r': s6¾r'e, muy{r'e; már'e, săr' "seri"
- africatele ĉ, ĝ se fricatizează la ś, ź (faţă de Moldova unde erau ŝ, n)
– stadiile din Banat sunt rostite uşor anterior faţă de cele din
Moldova:
ś: dúlśe, fáśi, dúśi, śin8ăś, crúś
ź: spárźe, tráźe, sOźe, my{rźe, źer, frOnźe
- în unele localităţi din NE Banatului, oclusivele palatale k', g' > ĉ, ĝ:
oĉ, ury{ĉe, źenúnĉ, Ãĝiye

B. MORFOSINTAXĂ

1. ARTICOL
Articolul genitival are forma invariabilă a: a m=, a m{le
2. ARTICOLUL ADJECTIVAL
Are, ca în sbd. muntean formele: ăl, a, ăi, ale (cu variante: al, hăl
pt. masculin; ha – feminine sg.; ai, hei, hăi – masc.pl, ăle, hele, ele
– fem. pl.):
Băiatul ăl (al, hăl) mare
Femeia a (ha) mică
Băieţii ăi (ai, hei, hăi) mari
Femeile ale (ăle, hele, ele) mari
3. PRONUME
- menţionăm forma m a pron. pers. de pers. I în D (în locul lui mi):
m-o dat = mi-o dat
- pron. demonstrative au forme asemănătoare cu cele ale sbd. muntean:
ăsta, asta, ăştia, astea – dem. de apropiere
ăla, aia, ăia, alea – dem. de depărtare

3
Conf. univ.dr. Mircea Farcaş Subdialectul bănăţean

4. VERB

- o serie de verbe de conjug. I şi a IV-a care în lb. standard au la


indic. şi conj. prez forme cu sufixele -ez şi -esc apar în sbd.
bănăţean fără:
lucru, lucri, lucră, tămîńe "tămâiază", źiń "cinezi", pomy{eńe
"pomeneşte"
- vb. a fi se conjugă la indic. prez., pers. I. sg./ pl. (mai rar la pers. a
II-a pl) cu formele proclitice de D ale pronumelui personal:
(eu) mi-s; (noi) ni-s
(voi) vi-s
- pf. compus, pers. a III-a, auxiliarul are forma o la sg. şi or la pl.
- m.m.ca pf. are forme perifrastice, constituite din pf. compus al aux.
a fi + participial vb de conjugat:
am fost cântat, am fost văzut
- în unele localităţi apar forme de condiţional present construite cu
auxiliarul a vrea: vreaş, vreai, vrea, vream, vrea sau cu variantele
r=ş, r=y, r=, r=m, reţ/, r= - menţ. de R. Todoran
forme prezente şi în istroromână: r=ş cîntá "aş cânta"

- se înregistrează forme iotacizate (la indic. prez., conj. prez,


gerunziu) la verbele cu tema în -n, -r: spui, ţîu, spuind, ţîind, piei
- se înregistrează sporadic forme vechi de imperativ negative (cu
infinitivul lung, ca în Muntenia):
nu cîntareţi, nu vă batereţi
- viitorul se formează cu aux. a vrea, fără v iniţial:
oi face, îi face, a face
- apar forme verbale cu valoare aspectuală, apărute sub influenţa
graiurilor sârbe învecinate. Formele se exprimă cu ajutorul unor
prefixe îmrpumutate din sârbă: do-, pro-, ză-.
E. Petrovici dă următ. ex:
Să dogată "se termină complet"
Să proruga "se roagă din nou"
O zăuitat/ zuitat "a uitat complet"

4
Conf. univ.dr. Mircea Farcaş Subdialectul bănăţean

Astfel de forme aspectuale apar şi în NV Olteniei: a doars "a ars de


tot"; dofacem "terminăm de făcut", o fi dofiert "o fi fiert de tot",
profacem "facem din nou", am proreclamat "am reclamat din nou".
Şi în Maramureş întâlnim: a să zăuita " a se uita cu atenţie".

C. LEXIC

E. Petrovici consideră caracteristici termenii: uică "unchi"; golumb


"porumbel"; mereu (mereuaş, mereuţ) "încet"; a pişcura "a ciupi";
foale "burtă.
R. Todoran adaugă:
morminţ "cimitir"; iorgan "plapumă", chică "coadă"; căsap "măcelar";
farbă "culoare", şnaidăr "croitor", piparcă "ardei".

Se conservă un mare nr. de cuvinte de origine latină:


foale (<lat. follem), nea <lat. nivem "zăpadă"; muiere <lat. mulierem
"femeie"

Dintre influenţele străine, predominantă este influenţa sârbă:


goşt "oaspeţi" (a se gosti, gostie); blagă "bogăţie"; iorgan; colar
"rotar"; naică "termen de adresare către o femeie mai în vârstă", uică.

Din germană: şnaidăr, tişlăr "tâmplar", farbă, paor "ţăran", răipelţ


"chibrituri"; fruştuc "mic dejun".

Din maghiară: beteag, golumb "porumbel"