Teme de reflective pentru unitatea de ȋnvățare 1

1.            Ce semnificaţie practică are primul termen la care părţile sunt legal citate?

2.            Care sunt criteriile după care judecătorul fixează termenul optim şi

previzibil?

3.            Daţi 3 exemple de excepţii peremptorii care încep prin a avea caracter

dilatoriu.

4.            Când excepţia poate fi unită cu fondul?

5.            Care este ordinea de soluţionare a excepţiilor în cazul în care se invocă mai

multe excepţii concomitent?

Test de autoevaluare unitatea de ȋnvățare 1*)

1.      In ceea ce privește excepțiile procesuale : a) părțile sunt obligate să le invoce

de ȋndată ce le sunt cunoscute indiferent de natura normelor ȋncălcate (de ordine
privată sa de ordine publică) ; b)  de ordine publică pot fi ridicate ȋnaintea instanței de
recurs numai dacă pentru soluționarea lor nu este necesară administrarea altor probe
ȋn afară de ȋnscrisuri noi ; c) excepția prescripției dreptului la acțiune se analizează
ȋnaintea celei privind autoritatea de lucru judecat ; d) reprezintă excepții care ȋncep
printr-un efect dilatoriu are se transformă ȋntr-unul premptoriu - excepția netimbrării
cererii, a lipsei dovezii calității de reprezentant, a lipsei capacității de exercițiu și a
lipsei semnăturii cererii de chemare ȋn judecată, a cererii de apel sau de recurs.

2.      Președintele completului are următoarele drepturi: a) să limiteze intervenția

fiecărei părți, dar ȋn acest caz,  trebuie să pună ȋn vedere anterior timpul pe care
aceasta ȋl are la dispoziție; b) să identifice pe cel care a săvârșit o infracțiune ȋn cursul
ședinței de judecată , să facă proces-verbal și să ȋl trimită procurorului; c) să semneze
hotărârea ȋn locul celuilalt judecător din complet, ȋn cazul ȋn care acesta din urmă este
ȋmpiedicat să o semneze; d) să desemneze pe unul dintre judecătorii care compun
completul colegial să redacteze hotărârea.

3.      In ceea ce privește excepțiile procesuale : a) părțile sunt obligate să invoce le
invoce de ȋndată ce le sunt cunoscute indiferent de natura normelor ȋncălcate (de
ordine privată sa de ordine publică) sub sancțiunea decăderii ; b)  de ordine publică
pot fi ridicate ȋnaintea instanței de recurs numai dacă pentru soluționarea lor nu este
necesară administrarea altor probe ȋn afară de ȋnscrisuri noi ; c) acestea fie se
soluționează la termenul la care au fost invocate fie se unesc cu administrarea
probelor sau cu fondul ; d) ȋn cazul ȋn care sunt invocate simultan, excepția de
litispendență se soluționează ȋnainte de cea a competenței materiale a instanței.

4.      În cazul în care, prin încheiere: a) s-a admis în principiu cererea de chemare
în garanţie formulată de pârât, iar reclamantul formulează apel împotriva acesteia,
instanţa va înainta instanţei superioare numai cererea de apel împreună cu o copie a
încheierii atacate, certificate de grefă; b) s-a dispus amânarea pronunţării pentru 15
zile, instanţa va putea pronunţa hotărârea oricând în interiorul acestui termen; c) s-a
dispus respingerea excepţiei necompetenței, instanţa nu va putea reveni asupra acestei
soluţii, în aceeaşi fază procesuală; d) instanţa a estimat durata cercetării procesului,
caracterul acesteia este unul interlocutoriu.

5.      Dacă în cursul cercetării procesului se invocă concomitent excepţiile lipsei

calităţii procesuale active, nulitatea cererii de chemare în judecată,
necompetenţei materiale şi conexităţii, acestea se vor soluţiona în următoarea
ordine: a) necompetenţă, nulitate, conexitate, lipsă calitate procesuală
civilă; b) nulitate, conexitate, necompetenţă, lipsă calitate procesuală
activă; c) nulitate, necompetenţă, lipsă calitate procesuală activă,
conexitate; d) conexitate, necompetenţă, nulitate, lipsă calitate procesuală activă.

1 abd, 2 abcd, 3 b, 4 c, 5 a.

*) Pot fi corecte una, două, trei, patru variante, fiind posibil totodată ca niciuna dintre
acestea să nu fie corectă. Nu se punctează raspunsuri parțial corecte.

Teme de refleție unitatea de ȋnvățare 2

1.            În ce cazuri legea trebuie dovedită?

2.            Când sarcina probei este răsturnată şi ce importanţă are acest lucru?

3.            Ce caracter are încheierea prin care se încuviinţează probele?

4.            Ce deosebire există între asigurarea probelor şi constatarea unei fapte?

5.            Cum reglementează NCPC şi Legea nr. 36/1995 forţa probantă a înscrisului

autentic?

6.            În ce cazuri s-a stabilit în doctrină şi jurisprudenţă că nu este necesară

„pluralitatea de exemplare“? Dar formula „bun şi aprobat“?

7.            Verificarea înscrisurilor se poate face numai pe cale incidentală sau şi pe

cale principală?

8.            Daţi 3 exemple în care partea să fi fost în imposibilitate morală de a

preconstitui un înscris.

9.            Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru existenţa unui început de dovadă

scrisă?

10.       În ce condiţii judecătorul poate folosi prezumţii judiciare?

11.       Arătaţi trei categorii de cauze în care expertiza este obligatorie, potrivit legii.

12.       Care este forţă probantă a raportului de expertiză?

13.       Este divizibilă mărturisirea?

14.       Cum califică legea refuzul nemotivat de a răspunde la interogatoriu?

Test de autoevaluare unitatea de ȋnvățare 2

1. În cazul înscrisurilor sub semnătură privată: a) regula multiplului exemplar nu

se aplică în raporturile dintre profesionişti şi nici atunci când convenţia s-a încheiat
prin corespondenţă; b) regula bun şi aprobat nu se aplică în cazul chitanţelor
liberatorii; c) nu este posibilă procedura falsului, aceasta fiind destinată numai
înscrisurilor autentice; d) acestea dobândesc data certă din ziua în care cuprinsul lor
este reprodus în înscrisuri autentice, chiar dacă reproducerea este făcută pe scurt.

2. Proba cu martori: a) este admisibilă şi în cazul unor acte al căror obiect are o

valoare mai mare de 250 lei, dacă în lipsa originalului înscrisului sub semnătură
privată, se prezintă o copie legalizată a acestuia; b) este admisibilă şi în cazul unor
acte al căror obiect are o valoare mai mare de 250 lei, dacă există mijloace materiale
de probă care fac credibil faptul pretins; c) este nulă, dacă depoziţia este făcută de un
profesionist căruia legea îi impune să păstreze secretul profesional cu privire la faptele
de care a luat cunoştinţă în exercitarea profesiei; d) nu se admite niciodată împotriva
sau peste ceea ce cuprinde un înscris.

3. Cererea de asigurare a dovezilor: a) formulată pe cale principală, este în toate

cazurile de competenţa judecătoriei; b) se judecă, de principiu, cu citarea părţilor, în
camera de consiliu, întâmpinarea nefiind însă obligatorie; c) formulată pe cale
incidentală, în cursul unei judecăţi, se poate respinge printr-o încheiere care este
supusă aceleiaşi căi de atac pe care legea o prevede şi pentru judecata pe fond, dar
care poate fi formulată în mod separat; d) formulată pe cale principală sau incidentală,
în cazul în care este admisă, se pronunţă o încheiere care nu este supusă niciunei căi
de atac.

4. În cazul chemării părţii pentru a răspunde la interogatoriu: a) dacă partea

declară că pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, registre sau dosare,
instanţa va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu; b) propus în dovedirea
deţinerii unui înscris, dacă partea refuză să răspundă, instanţa va considera această
atitudine o achiesare la pretenţiile reclamantului; c) mărturisirea făcută cu acest prilej
nu poate fi revocată pentru niciun motiv; d) dacă această probă este administrată la
primul termen şi pârâtul recunoaşte fără rezerve faptul pretins, va putea fi exonerat de
plata cheltuielilor de judecată, dacă anterior, nu a fost pus în întârziere ori nu se afla
de drept în întârziere.

5. In ceea ce privește procedura falsului : a) ea poate privi numai acte autentice ; b)
se poate folosi și ȋmpotriva celor reținute de expertul desemnat de instanță să
efectueze un raport de expertiză, ȋn legătură cu consemnarea de către acesta a
cercetărilor efectuate ȋn prezența părților, precum și cu privire la susținerile părților;
c) instanța va respinge cererea de ȋnscriere ȋn fals dacă nu este indicat autorul sau
complicele falsului ; d) poate fi declanșată chiar și ȋn fața instanței de recurs, ȋn cazul
unor ȋnscrisuri noi depuse ȋn fațaacestei instanțe, iar ȋn cazul ȋn care ca urmare a
acestui incident instanța va suspenda judecata, partea interesată va putea ataca
ȋncheierea ȋn mod separat, cu recurs, la instanța ierarhic superioară.
 

1 abd; 2 a; 3 abd; 4 ad; 5 ab

eme de reflective unitatea de ȋnvățare 3

1.      Ce corelaţie există între suspendarea prevăzută de art. 19 C.proc.pen. şi art. 413
pct. 2 NCPC?

2.      Care este regimul încheierii prin care instanţa se pronunţă asupra suspendării?

3.      Cum operează perimarea şi cum se constată?

4.      Ce deosebire există între perimarea cererii şi perimarea instanţei?

5.      Care sunt asemănările şi deosebirile între renunţarea la judecată şi renunţarea la

drept?

6.      În ce condiţii se poate aprecia că partea a achiesat tacit la hotărâre?

7.      Hotărârea de expedient poate fi desfiinţată? Prin ce mijloace?

Test de autoevaluare unitatea de ȋnvățare 3

1.În caz de suspendare a judecăţii: a) pentru motivul că a început urmărirea penală

pentru o infracţiune ce ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să
se pronunţe, aceasta (suspendarea) încetează de drept dacă urmărirea penală durează
mai mult de un an de la data suspendării; b) cererii de chemare în garanţie, atunci
când s-a dispus disjungerea acesteia de cererea principală, suntem în prezenţa unui
caz de suspendare legală facultativă; c) încheierea de suspendare pronunţată de ICCJ
este definitivă; d) actele de procedură efectuate după intervenirea suspendării sunt
lovite de nulitate absolută.

2.În cazul în care instanţa constată perimată cererea de apel: a) va dispune şi
anularea hotărârii primei instanţe; b) hotărârea astfel pronunţată este supusă
recursului, chiar dacă sentinţa ce a constituit obiectul apelului putea fi atacată numai
cu apel; c) această soluţie nu afectează soluţia primei instanţe; d)  hotărârea atacată
devine executorie.

3.Intervenind suspendarea cauzei prin acordul părților și dacă au trecut mai

mult de 6 luni fără ca vreuna dintre părți să efectueze un act de procedură ȋn
scopul judecății : a) instanța va repune cauza pe rol din oficiu, ȋn vederea constatării
perimării, citând părțile ; b) oricare dintre părți va putea cere repunerea pe rol a cauzei
ȋn vederea discutării perimării, iar nu și instanța, din oficiu ; c) repunerea pe rol se
poate face numai cu plata taxei judiciare de timbru ȋn cuantum de 50% din plata
datorată pentru introducerea cererii, aceasta urmând a fi plătită de către cel care
solicită repunerea pe rol, chiar dacă acesta este pârâtul ; d) nu intervine perimarea
dacă oricând ȋn cursul termenului de 6 luni a intervenit decesul uneia dintre părți.
4.Suspendarea judecății : a) intervine atunci când la proces nu se prezintă niciuna
dintre celelalte părți deși au fost legal citate sau au avut termen ȋn cunoștință iar
intervenientul accesoriu ȋn favoarea pârâtului a solicitat judecarea ȋn lipsă; b) pe
motiv că s-a pus ȋn mișcare acțiunea penală ȋn legătură cu fapta din care decurge
prejudiciul ce formează obiectul pretențiilor ȋn procesul civil, ȋncetează dacă ȋn cauza
penală nu s-a pronunțat o hotărâre de primă instanță ȋn termen de un an de la
suspendare, dar instanța poate să dispună suspendarea legală facultativă ; c) la curtea
de apel, ȋntr-o cauză ȋn care hotărârea nu este supusă recursului, se  dispune printr-o
ȋncheiere care este definitivă; d) ȋn cazul care, ȋn cursul procesului, una dintre părți se
ȋnscrie ȋn fals ȋmpotriva unui ȋnscris folosit de cealaltă parte, intervine numai dacă s-a
ȋnceput urmărirea penală ȋn legătură cu acea faptă.

5.In legătură cu hotărârea de expedient : a) revizuirea prin care se solicită anularea

unei hotărâri contrare acesteia, prezentând tripla identitate de părți , obiect și cauză,
este inadmisibilă ; b) se poate pronunța și ȋn cazul unui cereri ȋn legătură cu care sunt
ȋndeplinite condițiile de perimare ; c) atunci când intervine ȋn apel sau recurs, poate
ȋncălca principiul non reformatio in peius ; d) aceasta este executorie.

1 c; 2 bcd; 3 ac; 4 ab; 5acd.

Teme de reflecție unitatea de ȋnvățare 4

1. Care este diferenţa dintre opinia separată şi opinia concordantă?

2. Ce caracter au termenele care prevăd amânarea pronunţării şi redactarea hotărârii?

3. Când nu se poate acorda termen de graţie?

4. Cum se reflectă reducerea onorariului avocatului sau expertului în cheltuielile de

judecată?

5. Este posibil ca reclamantul să cadă în pretenţii şi totuşi să nu fie obligat la plata

cheltuielilor de judecată?

6. Ce reguli are la bază autoritatea de lucru judecat?

7. Ce posibilitate are reclamantul dacă prima instanţă a respins cererea sa de executare

provizorie?

8. Prima instanţă poate acorda suspendarea executarea provizorii?

9. Dacă instanţa a omis să se pronunţe asupra unei apărări formulate de pârât, acesta
poate introduce cerere de completare a hotărârii?

Test de autoevaluare unitatea de ȋnvățare 4

1.Executarea provizorie judecătorescă: a) se poate solicita, în scris sau verbal în

instanţă până la închiderea dezbaterilor; b) se poate acorda numai în cauzele
privitoare la bunuri; c) poate fi suspendată de către instanţa de apel prin încheiere
definitivă; d) dacă este formulată direct în apel, reprezintă o cerere nouă şi este
inadmisibilă.

2.Procedura de completare a hotărârii: a) se aplică şi când instanţa a omis să se

pronunţe asupra cererilor martorilor; b) presupune citarea obligatorie a părţilor; c) se
finalizează prin pronunţarea unei hotărâri separate; d) se soluţionează de urgenţă.

3.Autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti: a) dacă se invocă pe

cale de excepţie, se analizează înaintea excepţiei prescripţiei extinctive; b) penale de
achitare sau încetare a procesului penal nu se întinde asupra instanţei civile în privinţa
vinovăţiei autorului faptei ilicite; c) se aplică şi atunci când părţile nu figurează în cele
două procese în aceeaşi calitate (reclamant/pârât); d) se manifestă, în privinţa
problemei tranşate şi în cazul în care soluţia a fost pronunţată prin admiterea unei
excepţii peremptorii.

4.Cheltuielile de judecată : a) efectuate ȋn legătură cu o cerere de lămurire a

ȋntinderii și ȋnțelesului unei hotărâri judecătorești sunt suportate de către
stat ; b) rămân ȋn sarcina reclamantului ȋn cazul ȋn care acesta a formulat cererea de
chemare ȋn judecată fără a pune mai ȋntâi ȋn ȋntârziere, iar pârâtul recunoaște
pretențiile și execută obligația asumată ȋn cadrul activității sale profesionale ȋntr-un
termen rezonabil de la comunicarea cererii de chemare ȋn judecată ; c) constând ȋn
onorariul expertului desemnat de instanță, nu pot fi reduse ; d) solicitate sau ȋn
legătură cu care instanța a omis să se pronunțe, pot fi solicitate pe calea revizurii
hotărârii, dar numai dacă aceasta evocă fondul.

5.In ceea ce privește autoritatea de lucru judecat: a) aceasta nu se aplica si

incheierii prin care instanta respins exceptia prescripției dreptului la actiune invocată
de pârât ; b) aceasta se aplica si atunci când ȋntre două procese exista identitate de
părți, obiect si cauză, chiar dacă in al doilea proces reclamantul din primul proces are
calitatea de pârât; c) aceasta nu ȋnceteaza odată cu pierderea caracterului executoriu al
hotararii, prin implinirea termenului de prescriptie al dreptului de a obtine executarea
silită; d) se poate retine efectul pozitiv al acesteia atunci cand ȋn primul proces s-a
respins actiunea prin care s-a solicitat  restituirea unui creante pentru inexistenta
titlului, iar in al doilea proces s-a solicitat, intre aceleasi parti, dobânzi decurgând din
aceeasi creanță.

1 abd; 2 abcd; 3 abcd; 4 c; 5 bcd.

Teme de reflecție unitatea de ȋnvățare 5.

1.      Pot fi invocate dispoziţiile art. 457 alin. 3 NCPC în cazul în care judecătorul a
indicat greşit termenul de exercitare a căii de atac?

2.      Care sunt regulile în cazul în care prin hotărâre s-au rezolvat mai multe cereri
principale ori incidentale şi cereri accesorii?

3.      Formularea unei cereri adiţionale influenţează condiţiile de exercitare a căilor de

atac?

4.      Ce asemănări şi deosebiri există între apelul incident şi apelul provocat?

5.      Care sunt limitele efectului devolutiv al apelului?

6.      Când poate evoca instanţa de apel fondul?

7.      Cu privire la ce aspecte este obligatorie la rejudecare decizia instanţei de apel?

8.      În ce condiţii se pot exercita şi susţine recursul, contestaţia în anulare şi

revizuirea?

9.      Ce limitări a stabilit NCPC cu privire la motivele de casare?

10. Care este scopul procedurii filtrului la ÎCCJ?

11. ÎCCJ, în caz de admitere a recursului, poate pronunţa şi o altă soluţie decât casarea
cu trimitere?

12. Ce asemănări şi deosebiri există între soluţiile de la apel şi soluţiile din recursul de
competenţa tribunalului/curţii de apel?

13. În ce cazuri se poate înlătura aplicarea principiului non reformatio in peius?

14. În ce condiţii se poate exercita contestaţia în anulare obişnuită? Dar cea specială?

15. Pentru ce motive se pot ataca cu revizuire orice fel de hotărâri?

16. Poate fi exercitată revizuirea dacă hotărârea civilă s-a bazat pe hotărârea altui
organ de jurisdicţie, care ulterior a fost anulată?

17. Se poate exercita revizuirea dacă minorul a fost apărat numai prin concluzii scrise,
parţial incomplete şi parţial greşite?

18. Care este termenul de exercitare al contestaţiei în anulare? Dar cel de drept comun
la revizuire?

19. Contestaţia în anulare şi revizuirea pot fi exercitate concomitent?

20. Operează prorogarea de competenţă în cazul căilor extraordinare de retractare?

Test de autoevaluare unitatea de ȋnvățare 5

1. Hotărârea prin care instanţa a respins ca nefondat apelul declarat împotriva

sentinţei prin care s-a respins ca neîntemeiată o cerere de chemare în judecată:

a) poate face obiectul unei revizuiri, chiar dacă nu a fost atacată cu recurs;

b) nu este susceptibilă de revizuire, această cale de atac urmând a fi îndreptată numai

împotriva hotărârii de primă instanţă, confirmată de instanţa de apel;
c) şi a omis să se pronunţe asupra cheltuielilor de judecată solicitate de intimat, poate
fi atacată cu revizuire;

d) pronunţată în condiţiile în care apelantul nu a fost legal citat la termenul de

administrare a probelor, va fi casată cu trimitere spre rejudecare, în cazul în care
instanţa de recurs ar fi curtea de apel.

2.         Cererea de revizuire: a) are ca obiect numai hotărâri definitive; b) pentru

contrarietate de hotărâri, poate avea ca obiect şi hotărâri care nu sunt date asupra
fondului; c) pentru motivul descoperirii unor înscrisuri noi poate fi exercitată în
termen de 15 zile din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă; d) se
judecă în mod obligatoriu de alţi judecători decât cei care au pronunţat hotărârea a
cărei revizuire se solicită, această regulă fiind de ordine publică.

3.În cazul sancţionării disciplinare definitive a unui judecător pentru o abatere

disciplinară: a) cererea de revizuire poate fi formulată şi în cazul în care hotărârea
pronunţată nu antamează fondul; b) cererea de revizuire poate fi formulată în termen
de o lună de la data la care partea a luat cunoştinţă de hotărârea disciplinară; c) există
motiv de revizuire numai dacă sancţionarea  s-a făcut pentru rea-credinţă sau gravă
neglijenţă şi numai dacă judecătorul sancţionat a făcut parte din completul ce a
pronunţat hotărârea a cărei revizuire se solicită; d) revizuirea nu poate fi formulată
dacă în cauza respectivă nu s-a formulat anterior calea de atac apelului.

4.Regula tantum devolutum quantum apellatum reprezintă o limitare a efectului

devolutiv al apelului: a) care nu operează atunci când obiectul litigiului este
indivizibil; b) care presupune că în apel nu pot fi formulate cereri noi; c) nu operează
atunci când apelul vizează numai una dintre părţile participante la proces în faţa
primei instanţe, fiind aplicabilă numai în cazul obiectului cererii de apel; d) implică
faptul că nu se poate invoca direct în motivele de apel problema lipsei dovezii calităţii
de reprezentant înaintea primei instanţe.

5.În cazul în care instanţa de apel constată că este întemeiat motivul de apel
conform căruia minuta nu a fost semnată de judecătorul primei instanţe: a) va
anula sentinţa şi va trimite cauza spre rejudecare, indiferent de poziţia
părţilor; b) dacă prin motivele de apel, formulat de reclamant, s-a arătat în mod expres
că apelul este formulat numai în privinţa unora dintre pârâţi, sentinţa se va anula
numai în ce priveşte intimaţii indicaţi în apel, pentru restul hotărârea primei instanţe
rămânând valabilă; c) va anula hotărârea atacată şi va reţine cauza spre rejudecare,
dacă prima instanţă a judecat cauza în fond; d) va anula sentinţa şi va trimite cauza
spre rejudecare dacă apelantul a solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin
cererea de apel.

6.Contestaţia în anulare: a) obişnuită se poate formula indiferent dacă hotărârea

atacată a rezolvat sau nu fondul; b) specială nu este admisibilă în cazul în care se
invocă faptul că instanţa de recurs nu a analizat, din oficiu, un motiv de recurs de
ordine publică (autoritatea de lucru judecat), neinvocat de recurent; c) trebuie
motivată, sub sancţiunea nulităţii; d) este admisibilă dacă instanţa de recurs a omis să
se pronunţe asupra excepţiei necompetenţei generale a instanţelor, invocată în recurs,
chiar dacă aceasta nu a făcut obiectul analizei în faţa instanţelor de fond.
7.În ceea ce priveşte recursul: a) dacă este vădit nefondat, se poate respinge în
cadrul procedurii de filtrare, prin decizie definitivă; b) dacă se admite, ICCJ dispune
în toate cazurile casarea cu trimitere; c) hotărârea instanţei va cuprinde în
considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, cu arătarea
motivelor pentru care acestea s-au admis ori s-au respins; d) în caz de admitere, actele
de executare efectuate în baza hotărârii casate, sunt desfiinţate de drept, dacă instanța
de recurs nu dispune altfel, instanţa putând constata aceasta din oficiu.

8.Contestația in anulare pentru motivul că nu a fost legal citat contestatorul și

nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata:

a)poate fi exercitată și ȋmpotriva sentințelor nesusceptibile de apel, atacate cu recurs,

prin care a fost invocat acest motiv și care a fost respins deoarece avea nevoie de
verificări de fapt sau, fără vina părții, recursul a fost respins fără a fi cercetat în fond;

b)poate fi exercitată impotriva hotărârilor susceptibile de executare silită, in termenul

de exercitare a contestatiei la executare;

c)se soluționează de instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit dispozițiilor

procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată

d)se soluţionează printr-o hotărâre definitivă.

9.În cazul revizuirii pentru hotărâri potrivnice:

a)cererea se judecă de instanță mai mare in grad față de instanța care a dat a doua
hotărâre;

b)aceasta nu poate fi cerută și in cazul în care hotărârile potrivnice au fost date de

aceeasi instanță, in dosare diferite;

c)se va proceda ȋn toate cazurile numai la anularea hotărârii care ȋncalcă autoritatea de
lucru judecat;

d)este obligatoriu ca hotărârile potrivinice să fi evocat fondul cauzei.

10. Contestaţia în anulare:

a)obişnuită se poate formula numai dacă hotărârea atacată a rezolvat fondul;

b)specială este admisibilă în cazul în care se invocă faptul că instanța a omis să

analizeze un motiv de apel, dacă hotărârea nu este susceptibilă de recurs;

c)este admisibilă dacă instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra excepţiei

necompetenţei generale a instanţelor, invocată direct in recurs, chiar dacă aceasta nu a
facut obiectul analizei în faţa instanţelor de fond;

d)este admisibilă dacă dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale
constând în neluarea în seamă a unui probe  încuviinţate şi administrate la dosarul
cauzei.
1 ac, 2 ad, 3 a, 4 a, 5 c, 6 acd, 7 abcd, 8 ac, 9 -, 10 bc.