Subiecte Examen Caeaconținut 2019

SUBIECTE EXAMEN + CONȚINUT LA DISCIPLINA CONTROL AUTOMAT ȘI ECHIPAMENTE DE AUTOMATIZARE
CUPRINS:
1. Noțiuni introductive: proces tehnic, conducerea proceselor tehnice, instalație de

automatizare, algoritm de comandă, reglare automată, sistem automat.
2. Elementele componente ale unui sistem automat.
3. Scheme bloc tipice sistemelor automate.
4. Scopul automatizării. Rolul inginerului automatist în sistemele de control
(conducere).
5. Performanțe ale sistemelor automate. Stabilitatea. Definiții. Criterii de stabilitate,
Criteriul Hurwitz. Criteriul Nyquist (cu diverse formulări pentru diferite tipuri de
sisteme).
6. Performanțe ale sistemelor automate definite pe baza răspunsului indicial. Cazuri
generale.
7. Performanțe de regim staționar ale sistemelor automate. Precizia sistemelor
automate în
cazul unor semnale de referință uzuale (tabelul 1.4.1 cursul 2 - argumentat).
8. Performanțe ale sistemelor automate. Criterii integrale.
9. Performanțe ale sistemelor automate. Eliminarea influienței perturbațiilor de tip
polinomial.
10. Performanțe ale sistemelor automate definite pe baza răspunsului la frecvență.
Cazul general (fig. 5 și următoarele de la pagină 16, 17 Curs 2 unde se pun mai bine în
evidență marginile de stabilitate).
11. Performanțe ale sistemelor automate. Sensibilitatea sistemelor. Expresia funcției de
sensibilitate.
12. Legi de reglare tipizate. Elemente fundamentale. Gruparea în paralel a elementelor
fundamentale. Structuri practice de sisteme automate cu regulatoare PID (pag. 19, 20,
21– Curs 3).
13. Metode experimentale de acordare. Funcția de transfer luată în considerare.
Metodă Ziegler-Nichols pe baza semnalului de intrare de tip treaptă unitară.
Etapă E1. Etapa E2 doar la nivel principial (la ce folosesc mărimile determinate în
etapă E1 – fără tabel).
14. Metode experimentale de acordare. Funcția de transfer luată în considerare.
Metoda Ziegler-Nichols bazată pe aducerea sistemului la limita de stabilitate.
Etapă E1. Etapă E2 doar la nivel principial (la ce folosesc mărimile determinate în
etapă E1 – fără tabel).
15. Conducerea bazată pe legi de reglare obținute prin proiectare. Principii generale.
Formularea problemei de proiectare. Etapizarea metodei de sinteză (Etapele E1 și E2
fără detalii/fără subetape).
16. Determinarea unor legi de reglare tipizate pentru sisteme cu timp mort. Element de
intarzaiere de ordin 1 cu timp mort. Regulator PI.
17. Algoritmul lui Kessler.
18. Sisteme de reglare în cascadă (fără figurile 10 și 11 din cursul 4).
19. Sisteme de reglare de tip ‘feedforward’. Sisteme de reglare cu două grade de
libertate. Sisteme de reglare folosind principiul compensației (fără exemplu).
pg. 1
20. Sisteme automate multivariabile. Generalități. Sisteme automate multivariabile cu

regulatoare monovariabile. Sisteme automate multivariabile cu regulatoare
multivariabile (două întrări, două ieșiri).
21. Sisteme automate bazate pe reprezentări intrare-stare-ieșire. Stabilizarea sistemelor
prin reacție după stare. Determinarea câștigurilor regulatorului cu reacție după stare.
Identificarea coeficienților. Formula lui Ackermann.
22. Sisteme automate bazate pe reprezentări intrare-stare-ieșire. Regulatoare cu reacție
după stare și acțiune integrală (fără exemplu).
23. Legi de reglare bazate pe estimarea stării. Estimarea stării. Observere.
Determinarea câștigurilor unui observer. Identificarea coeficienților. Formulă lui
Ackermann.
24. Legi de reglare cu reacție după starea estimată. Ecuațiile care descriu evoluția
sistemului complet. Principiul separației.
25. Teorema Kalman privind descompunerea unui sistem liniar. Cazul general.
26. Sisteme de comandă numerice. Generalități.
27. Discretizarea sistemelor continuie. Metode exacte.
28. Discretizarea sistemelor continuie. Metode aproximative.
29. Discretizarea sistemelor continuie prin transformarea polilor și a zerourilor.
30. Discretizarea sistemelor continuie cu timp mort (fără obs. finală).
31. Performanțe ale sistemelor automate numerice. Impunerea unei funcții de transfer
continuie a sistemului închis și discretizarea acesteia (fără fig. 8, 9 și tabelul 1).
32. Performanțe de regim staționar a sistemelor automate numerice. Sisteme automate
cu integrator și mărimi de referință de tip treaptă unitară și rampă unitară.
33. Principiul de proiectare al regulatoarelor discrete prin metodă emularii.
34. Discretizarea regulatoarelor PID.
35. Protecția antiwindup bazată pe măsurarea ieșirii neliniaritatii.
36. Transferul între modul automat și cel manual folosind algoritmi incrementali
(obișnuiți).
37. Metode directe de determinare a regulatoarelor discrete. Metodă Ragazzini-
Franklin.
38. Comandă RST. Generalități.
39. Comandă RST. Alocarea polilor. Algoritmul de sinteză.
40. Regulatoare discrete cu reacție după stare. Problema stabilizării.
41. Regulatoare discrete cu reacție după stare. Problema estimării.
42. Regulatoare discrete cu reacție după starea estimată.
43. Sisteme neliniare. Neliniaritati tipice.
44. Metode de analiză a sistemelor neliniare.
45. Metode de sinteză a sistemelor automate neliniare.
46. Control optimal. Legea de comandă. Funcția criteriu. Metodă de optimizare.
Control LQR.
47. Filtrul Kalman. Principiul metodei. Estimatoare LQG.
48. Control adaptiv. Metodă câștigurilor planificate.
49. Control adaptiv. Metodă MRAS.
50. Estimatorul celor mai mici pătrate. Ecuația modelului. Funcția criteriu. Soluția off-
line.
pg. 2
51. Estimatorul celor mai mici pătrate. Parametri și regresori în cazul sistemelor
dinamice.
52. Regulatoare STR (autoacordabile).
53. Traductoare. Rolul traductoarelor într-un sistem de reglare automată. Subansamble
principale. Influienta traductoarelor asupra sistemului. Sisteme tolerante la erori.
54. Elemente de execuție. Subansamble de baza.
55. Regulatoare automate. Criterii de clasificare.
56. Sisteme de comandă numerice locale și distribuite. Elemente de baza: procesor,
memorie, programe de control (fără exemplu).
57. PLC. Generalități. Rol. Elemente de baza.
58. Diagrame ladder. Reguli de utilizare.
59. Reprezentări echivalente folosind porți logice.
60. Programe ladder pentru PLC.
pg. 3
1. Notiuni introductive: proces tehnic, conducerea proceselor tehnice, instalație de

automatizare, algoritm de comandă, reglare automată, sistem automat (fig. I.1, curs
1).
Conducerea proceselor tehnice (PT) este caracterizată de necesitatea respectării unor

prescripții numite algoritm de funcționare (AF).
Numim process tehnic, ansamblul de instalații tehnologice (IT) formate din unul sau
mai multe subansamble cu o funcționare de sine stătătoare, în care se desfășoară transferuri de
masa și energie.
…Pentru a fi realizat algoritmul de funcționare, instalațiile tehnologice trebuie
“ajutate” din exterior cu anumite acțiuni formulate conform anumitor reguli, numite algoritmi
de comandă, astfel încât efectele perturbațiilor să fie annihilate și să fie realizat algoritmul de
funcționare necesar. (Acesta poate să fie și manual)
…Algoritmul de comandă poate fi elaborat și fără intervenția direct a operatorului
uman, prin reglare automata, cu ajutorul unui element de prescriere (EP) și a unui ansamblu
de elemente numit dispozitiv de automatizare (DA), care asigură funcționarea instalației
tehnologice conform algoritmului de funcționare, fără participarea operatorului.
În cadrul proceselor tehnice (PT) pot exista mai multe instalații tehnologice (IT)
automatizate, deci pot exista mai multe sisteme automate. Convenim să numim instalație de
automatizare (IA) totalitatea dispozitivelor de automatizare (DA) cu care sunt echipate IT
dintr-un PT. În acest caz IA împreună cu PT formează un sistem automat complex.
2. Elementele componente ale unui sistem automat.
O analiză a sistemului automat arată că acestea sunt formate din două părți distincte, și
anume:
- Instalația tehonologică (IT) care nu poate fi modificată în procesul de automatizare
și care formează partea fixă a sistemului automat;
- Dispozitivul de automatizare (DA), cu o anumită structură, care se atașează IT în
vederea conducerii automate a acesteia și care formează partea variabilă a sistemului
automat.
pg. 4
3. Scheme bloc tipice sistemelor automate.
pg. 5
4. Scopul automatizarii. Rolul inginerului automatist in sistemele de control

(conducere).
De ce automatizam?
- Sprijinirea activitatii umane in controlul sistemelor.
- imbunatatirea performantelor (umane): viteza, acuratete (precizie), forta (rezistenta) –
schimbarea dinamicii sistemului – sub influienta perturbatiilor externe si interne
(perturbatii parametrice).
- Reducerea costurilor
- Crestrerea fiabilitatii si repetabilitatii actiunilor sis sistemelor.
- Reducerea/eliminarea restrictiilor de natura umana: sisteme de intretinere a vietii,
mentinerea starii de constienta, plicitseala/saturare.
- Controlul sistemelor de la distanta.
- Cresterea sigurantei in functionare.
Rolul inginerului automatist in sistemelele de control (conducere, reglare, etc.):

- instalare sistem.
- acordare sistem pe baza specificatiilor si experientei.
o laminor – poate dura si cateva luni
- intretinere sistem
- alegerea controlerului (continuu, numeric) adecvat.
o Standard – custom made
o analogic – numeric (parametri dispozitive digitale)
o in raport cu echipa de intretinere si cu clientul.
- Proiectarea unui controler (sistem de conducere) adecvat sistemului care trebuie
controlat.
- Participarea inca din fazele incipiente la proiectarea unor produse/sisteme care sa aiba din
start unele carcteristici intrinseci care sa le faca usor de controlat, diagnosticat si de
intretinut.
- Analiza tehhnico-economica:
o Merita sa se achizitioneze un controler de 4 ori mai rapid in conditiile in care
costa cu 25% mai mult?
o Merita sa se investeasca in modificari ale sistemului? Ce imbunatatiri ar aduce
aceste modificari?
pg. 6
5. Performante ale sistemelor automate. Stabilitatea. Definitii. Criterii de stabilitate,

Criteriul Hurwitz. Criteriul Nyquist (cu diverse formulari pentru diferite tipuri de
sisteme).
pg. 7
pg. 8
6. Performanțe ale sistemelor automate definite pe baza raspunsului indicial. Cazuri

generale.
pg. 9
pg. 10
7. Performanțe de regim staționar ale sistemelor automate. Precizia sistemelor

automate în cazul unor semnale de referință uzuale (tabelul 1.4.1 cursul 2 -
argumentat).
pg. 11
8. Performanțe ale sistemelor automate. Criterii integrale.
9. Performanțe ale sistemelor automate. Eliminarea influienței perturbațiilor de tip

polinomial.
pg. 12
10. Performanțe ale sistemelor automate definite pe baza raspunsului la frecvență.

Cazul general (fig. 5 si următoarele de la pagina 16, 17 Curs 2 unde se pun mai bine
in evidenta marginile de stabilitate).
pg. 13
pg. 14
pg. 15
11. Performante ale sistemelor automate. Sensibilitatea sistemelor. Expresia functiei

de sensibilitate.
pg. 16
pg. 17
12. Legi de reglare tipizate. Elemente fundamentale. Gruparea in paralel a

elementelor fundamentale. Structuri practice de sisteme automate cu regulatoare
PID (pag. 19, 20, 21– Curs 3).
pg. 18
pg. 19
pg. 20
pg. 21
pg. 22
pg. 23
pg. 24
13. Metode experimentale de acordare. Functia de transfer luata in considerare.

Metoda Ziegler-Nichols pe baza semnalului de intrare de tip treapta unitara. Etapa
E1. Etapa E2 doar la nivel principial (la ce folosesc marimile determinate in etapa
E1 – fara tabel).
pg. 25
pg. 26
14. Metode experimentale de acordare. Functia de transfer luata in considerare.

Metoda Ziegler-Nichols bazata pe aducerea sistemului la limita de stabilitate. Etapa
E1. Etapa E2 doar la nivel principial (la ce folosesc marimile determinate in etapa
E1 – fara tabel).
pg. 27
15. Conducerea bazata pe legi de reglare obtinute prin proiectare. Principii

generale. Formularea problemei de proiectare. Etapizarea metodei de sinteza
(Etapele E1 si E2 fară detalii/fara subetape).
pg. 28
pg. 29
16. Determinarea unor legi de reglare tipizate pentru sisteme cu timp mort. Element
de intarzaiere de ordin 1 cu timp mort. Regulator PI.
pg. 30
17. Algoritmul lui Kessler.
pg. 31
18. Sisteme de reglare în cascadă (fără figurile 10 și 11 din cursul 4).
pg. 32
19. Sisteme de reglare de tip ‘feedforward’. Sisteme de reglare cu două grade de

libertate. Sisteme de reglare folosind principiul compensației (fără exemplu).
pg. 33
pg. 34
20. Sisteme automate multivariabile. Generalități. Sisteme automate multivariabile

cu regulatoare monovariabile. Sisteme automate multivariabile cu regulatoare
multivariabile (două întrări, două ieșiri).
pg. 35
pg. 36
21. Sisteme automate bazate pe reprezentări intrare-stare-ieșire. Stabilizarea

sistemelor prin reacție după stare. Determinarea câștigurilor regulatorului cu
reacție după stare. Identificarea coeficienților. Formula lui Ackermann.
pg. 37
22. Sisteme automate bazate pe reprezentări intrare-stare-ieșire. Regulatoare cu

reacție după stare și acțiune integrală (fără exemplu).
pg. 38
23. Legi de reglare bazate pe estimarea stării. Estimarea stării. Observere.

Determinarea câștigurilor unui observer. Identificarea coeficienților. Formula lui
Ackermann
pg. 39
pg. 40
25. Teorema Kalman privind descompunerea unui sistem liniar. Cazul general.
26. Sisteme de comandă numerice. Generalități.
pg. 41
27. Discretizarea sistemelor continuie. Metode exacte.
pg. 42
28. Discretizarea sistemelor continuie. Metode aproximative.
pg. 43
29. Discretizarea sistemelor continuie prin transformarea polilor și a zerourilor.
30. Discretizarea sistemelor continuie cu timp mort (fără obs. finală).
pg. 44
31. Performanțe ale sistemelor automate numerice. Impunerea unei funcții de

transfer continuie a sistemului închis și discretizarea acesteia (fără fig. 8, 9 și
tabelul 1).
pg. 45
pg. 46
32. Performanțe de regim staționar a sistemelor automate numerice. Sisteme

automate cu integrator și mărimi de referință de tip treaptă unitară și rampă
unitară.
pg. 47
33. Principiul de proiectare al regulatoarelor discrete prin metodă emularii.
pg. 48
34. Discretizarea regulatoarelor PID.
pg. 49
35. Protecția antiwindup bazată pe măsurarea ieșirii neliniaritatii.
pg. 50
36. Transferul între modul automat și cel manual folosind algoritmi incrementali
(obișnuiți).
pg. 51
37. Metode directe de determinare a regulatoarelor discrete. Metodă Ragazzini-

Franklin.
pg. 52
38. Comandă RST. Generalități.
pg. 53
pg. 54
39. Comandă RST. Alocarea polilor. Algoritmul de sinteză.
pg. 55
pg. 56
40. Regulatoare discrete cu reacție după stare. Problema stabilizării.
pg. 57
41. Regulatoare discrete cu reacție după stare. Problema estimării.
pg. 58
42. Regulatoare discrete cu reacție după starea estimată.
pg. 59
44. Metode de analiză a sistemelor neliniare.
pg. 60
pg. 61
45. Metode de sinteză a sistemelor automate neliniare.
pg. 62
46. Control optimal. Legea de comandă. Funcția criteriu. Metodă de optimizare.

Control LQR.
pg. 63
47. Filtrul Kalman. Principiul metodei. Estimatoare LQG.
pg. 64
48. Control adaptiv. Metodă câștigurilor planificate.
pg. 65
49. Control adaptiv. Metodă MRAS.
pg. 66
50. Estimatorul celor mai mici pătrate. Ecuația modelului. Funcția criteriu. Soluția
off-line.
pg. 67
pg. 68
51. Estimatorul celor mai mici pătrate. Parametri și regresori în cazul sistemelor
dinamice.
pg. 69
pg. 70
52. Regulatoare STR (autoacordabile).
pg. 71
SUBIECTE NETRATATE:
SUBIECTUL 32
SUBIECTUL 44
SUBIECTUL 53, 54, 55, 56,57,58,59,60
pg. 72

Subiecte Examen Caeaconținut 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Examen Caeaconținut 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUBIECTE EXAMEN + CONȚINUT LA DISCIPLINA CONTROL AUTOMAT ȘI ECHIPAMENTE DE AUTOMATIZARE

1. Noțiuni introductive: proces tehnic, conducerea proceselor tehnice, instalație de

20. Sisteme automate multivariabile. Generalități. Sisteme automate multivariabile cu

1. Notiuni introductive: proces tehnic, conducerea proceselor tehnice, instalație de

Conducerea proceselor tehnice (PT) este caracterizată de necesitatea respectării unor

2. Elementele componente ale unui sistem automat.

3. Scheme bloc tipice sistemelor automate.

4. Scopul automatizarii. Rolul inginerului automatist in sistemele de control

Rolul inginerului automatist in sistemelele de control (conducere, reglare, etc.):

5. Performante ale sistemelor automate. Stabilitatea. Definitii. Criterii de stabilitate,

6. Performanțe ale sistemelor automate definite pe baza raspunsului indicial. Cazuri

7. Performanțe de regim staționar ale sistemelor automate. Precizia sistemelor

8. Performanțe ale sistemelor automate. Criterii integrale.

9. Performanțe ale sistemelor automate. Eliminarea influienței perturbațiilor de tip

10. Performanțe ale sistemelor automate definite pe baza raspunsului la frecvență.

11. Performante ale sistemelor automate. Sensibilitatea sistemelor. Expresia functiei

12. Legi de reglare tipizate. Elemente fundamentale. Gruparea in paralel a

13. Metode experimentale de acordare. Functia de transfer luata in considerare.

14. Metode experimentale de acordare. Functia de transfer luata in considerare.

15. Conducerea bazata pe legi de reglare obtinute prin proiectare. Principii

17. Algoritmul lui Kessler.

18. Sisteme de reglare în cascadă (fără figurile 10 și 11 din cursul 4).

19. Sisteme de reglare de tip ‘feedforward’. Sisteme de reglare cu două grade de

20. Sisteme automate multivariabile. Generalități. Sisteme automate multivariabile

21. Sisteme automate bazate pe reprezentări intrare-stare-ieșire. Stabilizarea

22. Sisteme automate bazate pe reprezentări intrare-stare-ieșire. Regulatoare cu

23. Legi de reglare bazate pe estimarea stării. Estimarea stării. Observere.

26. Sisteme de comandă numerice. Generalități.

27. Discretizarea sistemelor continuie. Metode exacte.

28. Discretizarea sistemelor continuie. Metode aproximative.

29. Discretizarea sistemelor continuie prin transformarea polilor și a zerourilor.

30. Discretizarea sistemelor continuie cu timp mort (fără obs. finală).

31. Performanțe ale sistemelor automate numerice. Impunerea unei funcții de

32. Performanțe de regim staționar a sistemelor automate numerice. Sisteme

33. Principiul de proiectare al regulatoarelor discrete prin metodă emularii.

34. Discretizarea regulatoarelor PID.

35. Protecția antiwindup bazată pe măsurarea ieșirii neliniaritatii.

37. Metode directe de determinare a regulatoarelor discrete. Metodă Ragazzini-

38. Comandă RST. Generalități.

39. Comandă RST. Alocarea polilor. Algoritmul de sinteză.

40. Regulatoare discrete cu reacție după stare. Problema stabilizării.

41. Regulatoare discrete cu reacție după stare. Problema estimării.

42. Regulatoare discrete cu reacție după starea estimată.

44. Metode de analiză a sistemelor neliniare.

45. Metode de sinteză a sistemelor automate neliniare.

46. Control optimal. Legea de comandă. Funcția criteriu. Metodă de optimizare.

47. Filtrul Kalman. Principiul metodei. Estimatoare LQG.

48. Control adaptiv. Metodă câștigurilor planificate.

49. Control adaptiv. Metodă MRAS.

52. Regulatoare STR (autoacordabile).

S-ar putea să vă placă și