Curs 6

 Principiile analizei instrumentale. Caracteristici de

performanţă. Curba de calibrare. Proba analitică, probe
etalon şi de referinţă.
 Evaluarea statistică a datelor analitice.

1
 Reprezintă peste
90% din totalul
Metode de analizelor
analiza

Clasice Instrumentale

Gravimetrice Volumetrice Spectrale

Electrochimice

Metode directe de
analiză –
masa/concentraţia Cromatografice
analitului se calculează
direct pe baza legii
echivalenţei. Termice

Altele

2
 Metodele instrumentale de analiză

 Metode neindependente, relative

 Se bazează pe măsurarea unei proprietăţi fizico-chimice
(P) dependentă de concentraţie
P = f (cx, cMatrice, alţi parametri)
 Se determină un raport între proprietatea etaloanelor şi
cea a probei de analizat

Pe  ce 
 f   Pe – proprietate a etalonului de concentraţie ce
Px  c x  Px – proprietate a probei de analizat de concentraţie cx

3
Skoog et al. , 1998 4
 Caracteristicile metodelor
instrumentale de analiză

 Selectivitate ridicată

 Sensibilitate foarte bună

 Necesită o cantitate mică de probă

 Viteză mare de analiză

 Se pretează la automatizare

 Necesită personal calificat

5
 Schema bloc a unui aparat de analiză
instrumentală
PROBA
Semnal Semnal Semnal
analitic Modificator electric de ieşire
Sursa de semnal Prelucrare Redare
semnal intrare semnal semnal
(detector)

Instrument Sursa de Semnal Modificator Semnal trasformat Prelucrare Redare

semnal analitic semnal (semnal electric) semnal semnal
intrare
Fotometru Lampa, Atenuarea Fotocelula Curent Amplificator Curent
Filtru intensităţii măsurat
Proba radiaţiei (mA/conc)
pH-Metru Proba H -Activitate Electrozi Potenţial electric Amplificator Semnal
Convertor analogic/digi
A/D tal (mV/pH)
6
Tipuri de mărimi în analiza instrumentală

Mărimi analogice – informaţia este codificată în

magnitudinea unei mărimi; variază cu incremente mici;
ex.: intensitate curent, tensiune, temperatură.

Mărimi numerice (digitale)- variază cu un anumit increment;

sistem de numărare binar (valori 0 sau 1); în urma
conversiei în sistemul zecimal rezultatul este afişat ca
număr.

Mărimi în domeniul timp – mărimile se măsoară pe un

anumit interval de timp Δt (timp de integrare); aparatul
afişează un semnal mediu pe timpul de integrare.

7
 Probe utilizate la măsurări în A.I.
 Proba analitică: analitul + matricea probei + reactivi
 Proba(probele) etalon: analitul în concentraţie cunoscută +
matricea probei + reactivi
 Proba blanc (martor): matrice + reactivi

Măsurare semnal probă

Y=mc
Semnal

Semnal martor: Sm
Semnal total probă: Sx
Conc probă cx
Semnal net probă: Snet,x = Sx - Sm

Concentraţie etaloane
8
Alegerea unei metode de analiză

In vederea alegerii unei metode de analiză este necesar să se

cunoască următoarele:

• Caracteristicile de performanță ale metodei (exactitate,

precizie, limită de detecție)
• Domeniul de concentraţie al analitului în probe
• In ce măsură compoziţia probei (analit+matrice) poate cauza
interferenţe în metoda de analiză
• Proprietăţile fizice şi chimice ale matricii
• Cantitatea de probă este necesară pentru analiză
• Altele (nr. probe, timp, etc.)
9
Caracteristici de performanță ale unei
metode analitice
1. Precizia Deviaţia standard absolută (SD) şi relativă
(RSD), coeficientul de variaţie (CV)
2. Bias-ul (eroarea sistematică) Eroarea sistematică absolută (Ea) şi
absolută relativă (Er)

3. Sensibilitatea (de calibrare; analitică)

4. Limita de detecţie cLD (Blanc + 3sb )

5. Domeniul de lucru Domeniul liniar (între limita de

cuantificare LOQ şi limita domeniului
liniar LOL)
6. Selectivitate Coeficient de selectivitate

10
Eroarea globală a unei analize
Erori sistematice (determinate de cauze permanente)
• Se elimină în urma identificării lor

Erori întâmplătoare
• Cauze necunoscute
• Afectează precizia măsurărilor
• Nu pot fi eliminate
• Sunt evaluate statistic

11
1. Precizia –(Eroare întâmplătoare)

Precizia - măsură a erorilor nesistematice, întâmplătoare, în

cursul unei analize; măsură a distribuţiei rezultatelor
individuale în jurul mediei.
- se determină din datele analitice obţinute în acelaşi fel (pe
aceeaşi cale).

Se exprimă prin:
 abaterea standard absolută : s (n20),  (n20)
 abaterea standard relativă, RSD = s/ x
 abaterea standard relativă procentuală sau
coeficient de variaţie (CV), RSD%

12
Parametrii ce caracterizează
distribuţia datelor
n

• Media aritmetică x i
x i 1

n
n

• Deviaţia standard a unei  ( x  x)

i
2

măsurari (s) s i 1

n 1

s
• Deviaţia standard a mediei sx 
n
• Coeficientul de variaţie sau s
deviaţia standard relativă CV  ( ) 100
x
13
Curba de distribuţie Gaussiană

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx
dar cel mai des utilizate sunt diagramele Shewart de tip X med în care se presupune, de la
xxxxxxxxînceput, că rezultatele se supun unei distribuţii normale (curba Gauss) (Fig. 1).

Distribuţia normală (Gauss)

68.27%

95.45%

99.73%

-3 -2 -1  1 2 3

Caracteristicile distribuţiei normale sunt:

- medie = mediană = mod
- 68.27 % din aria de sub curbă se află în intervalul medie s
- 95.45 % se află în intervalul: medie 2 s
- 99.73 % se află în intervalul: medie 3 s

14
Exprimarea rezultatelor x  t  sx  x  t  s / n
(medieinterval de încredere)

Interval de încredere pentru medie-

domeniul de valori în care se
găsește cu o anumită probabilitate
valoarea medie
Nivel de încredere – nivel fixat de
probabilitate pentru care media
este situată într-un anumit
interval; exprimat în %
Rezultat :

x  t  sx  x  t  s / n

Variabila t (Student‘s t)– depinde de

nr. de măsurărişi de nivelul de
încredere ales 15
 Exemplu
Valori masurate: 0.4765; 0.4799; 0.4825; 0.4687; 0.4770 g
Media: x = (0.4765+ 0.4799+ 0.4825+ 0.4687+ 0.4770)/5=0.4769 g

Deviatia standard
s = ((0.00042 + 0.00302 +0.00562 + 0.00822 +0.00012 )/4)1/2= 0.0052 g
t (5, 95%) = 2.78 (variabila Student)

m = 0.4769±2.78·0.052/51/2 = 0.4769±0.0065 g

Temă: calculaţi valoarea medie şi limitele de încredere ale acesteia pentru următoarele
valori măsurate: 1.24; 1.23; 1.21; 1.25 mg L-1. Cum variază aceste limite pentru
nivelele de încredere de 90% şi 95% ?
16
2. Eroarea sistematică
Măsură a corelaţiei între valoarea experimentală şi cea considerată adevărată

Eroarea sistematică este o măsură a bias-ului.

Eroare sistematică =  - Xt

 - concentraţia determinată ; Xt – concentraţia adevărată

Surse :
 Erori instrumentale – comportamentul instrumentului, calibrări incorecte, mod
de lucru neadecvat cu instrumentul.
 Erori de metodă- condiții fizice și chimice neadecvate pentru sistemul analitic
 Erori de personal – neatenție, necunoaștere din partea analistului

Determinarea erorii sistematice necesită unul sau mai multe standarde de

referinţă cu concentraţie cunoscută (CRM).
Corectitudinea determinării (justeţe) – se exprimă prin gradul de regăsire (%)
faţă de valoarea certificată. 17
 Precizie şi justeţe

Precizie  Precizie
Justeţe  Justeţe 

cc

Precizie
Precizie 
Justeţe
Justeţe
cc

18
 S = Sbl + mc

3. Sensibilitatea
Sbl

-măsură a capacităţii procedeului de a discrimina mici diferenţe de concentraţie

Sensibilitatea de calibrare (IUPAC)- panta curbei de calibrare pe domeniul de

măsurare (independentă de concentraţie)

S = Sbl + mc S- semnal măsurat

Sbl – semnal corespunzător probei blanc
m- panta

Sensibilitatea analitică () = m/ss ss –abaterea standard a semnalului

Avantaj: - independentă faţă de unităţile de măsură ale semnalului
- relativ stabilă faţă de factorii de amplificare

Dezavantaj – depinde adesea de concentraţie.

19
4. Limita de detecţie
- concentraţia minimă de analit care poate fi detectată cu un anumit
nivel statistic de încredere

- depinde de raportul Semnal analitic/ Fluctuaţie statistică a semnalului

de fond
Cel mai mic semnal analitic distinct de fond, Sm, este:
Sm = S + Ksbl K  3
bl

(Media semnalului pentru blanc + un multiplu K al abaterii standard)

Sm se determină experimental pe baza a 20-30 măsurări ale blancului.

cLOD (LOD) se determină cu relaţia:

cLOD = (Sm- Sbl)/ m= 3sbl/m

Limita de detecţie este cu atât mai mică cu cât fluctuaţia fondului este
mai mică şi sensibilitatea (m) mai mare
20
 5. Domeniul de lucru

cLOD – conc. corespunzătoare limitei de detecţie

S
e LOL
LOQ – limita de cuantificare sau limita de m
determinare (concentraţia cea mai mică la n
a
care se poate face determinarea analitului) l
- se consideră în general ca fiind egală cu Domeniu de lucru
3-5 x cLOD și limita inferioară pentru
analiza cantitativă; la această conc. RSD%
LOQ Concentraţie
este aprox. 10%. LOD LOL

LOL – limita de liniaritate-concentrația

maximă pe domeniul liniar de răspuns

21
 6. Selectivitate
Selectivitatea unei metode analitice exprimă în ce măsură
aceasta este liberă de interferenţe din partea altor specii care
se pot afla în matricea probei.

Nu există nici o metodă analitică, din păcate, care să fie

complet neinfluenţată de alte specii. De aceea trebuie căutate
condiţii pentru minimizarea interferenţelor.

Coeficienţi de selectivitate – utilizaţi mai ales la

caracterizarea electrozilor ion selectivi.

22
Selectivitate
S = Sbl+mAcA + mBcB + mCcC

S - semnal analitic
cA, cB, cC - concentraţiile speciilor A, B şi C
mA, mB, cC - sensibilităţile de calibrare pentru A, B, şi C (pantele
curbelor de calibrare)
Sbl - semnalul corespunzător blancului

S = Sbl + mA(cA + kB,AcB + kC,AcC)

kB,A = mB/mA şi kC,A = mC/mA

kB,A – coeficient de selectivitate pentru B faţă de A

kC,A – coeficient de selectivitate pentru C faţă de A

23
1. Ce reprezintă curba de calibrare într-o măsurare instrumentală?
2. Ce este sensibilitatea de calibrare?
3. Cum se poate caracteriza precizia unei măsurări?
4. Ce este limita de cuantificare?
5. Definiţi domeniul de lucru al unei metode.
6. Care este diferenţa dintre eroarea sistematică şi eroarea
întâmplătoare? Care dintre acestea se poate reduce semnificativ şi
cum?
7. Ce este testul Dixon (testul Q) și ce rol are în analiza unui şir de date
experimentale ? (a se vedea Caietul de referate de laborator)
8. Ce este t (Student‘s variable) ? (a se vedea p. 169)
9. Lectură, p. 82 și urm., 93 și urm., 123 și urm. 24