Analiza managementului comparat la nivelul Statelor Unite

ale Americii

Statele Unite ale Americii

Capitolul 1
Statele Unite ale Americii , este numele unei republici constituționale
federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal
Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul
America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul
Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest). Statul Alaska este situat în
extremitatea nord-vestică a Americii de Nord, între Canada la est și strâmtoarea
Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la circa
3.200 km sud-vest față de sud-vestul statului California. Țara posedă, de
asemenea, câteva teritorii în Pacific, respectiv în Caraibe. La o suprafață totală de
peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3,79 milioane mile pătrate), dintre care circa
85% reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale, suprafața Statelor Unite este
de aproximativ 40 de ori mai mare decât suprafața României, ele fiind a treia țară
ca mărime din lume (după Rusia și Canada). Partea sa continentală măsoară peste
5.000 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest) și
peste 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea mexicană (la
sud). Statele Unite este, în același timp, și una dintre țările lumii cele mai diverse
din punct de vedere etnic și cultural din lume, întrucât oameni din toate țările
lumii au emigrat cândva sau continuă să emigreze în Uniune.
Economia:
La o valoare a produsului intern brut de 15,2 trilioane de dolari, economia
Statelor Unite este cea mai mare a lumii, reprezentând circa 22 % din PIB-ul
nominal global și peste 19 % din PIB-ul nominal global, considerând ajustările
determinate de paritatea puterii de cumpărare. Statele Unite este o țară foarte
dezvoltată, ce se poziționează foarte bine în clasamente internaționale precum
dezvoltare umană, PIB pe cap de locuitor, nivelul salariului mediu, productivitatea
muncii, cercetare științifică, educație, competitivitate și calitatea vieții, având, de
asemenea, un nivel scăzut de corupție. Deși are doar 4.3% din populația
mondială, SUA deține 33.4% din toată bogăția lumii, cea mai mare pondere de
bogăție concentrată într-o singură țară. Datorită condițiilor naturale propice și a
sporului demografic (inițial mai ales prin imigrație din Europa - între 1800 și 1913
sosind în total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat într-un ritm
rapid, ceea ce a permis SUA să ocupe o poziție de frunte pe arena internațională.
Totodată, statul este considerat simbolul economiei libere de piață. Datorită
abundenței bogățiilor naturale (cărbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el
este mai puțin dependent de importul de energie decât majoritatea celorlalte
state industrializate. Un alt avantaj al său îl constituie culturile agricole: America
este privită drept grânarul globului, iar o parte importantă a producției agricole
este exportată în lumea întreagă.
Conform datelor oferite de Biroul de Statistică a Muncii din cadrul
Departamentului Muncii al Statelor Unite,[19] în anul 2008, în economia SUA erau
ocupate 134.354.250 de persoane.
Cultură:
Statele Unite este casa multor culturi și a unei varietăți largi de grupări etnice,
tradiții și valori. În afară de populațiile de amerindieni, hawaieni și nativi ai
Alaskăi, aproape toți americanii sau strămoșii lor s-au stabilit sau au imigrat în
ultimele cinci secole. În general, cultura americană este o cultură occidentală în
mare măsură derivată din tradițiile imigranților europeni, cu influențe din multe
alte surse, precum tradițiile aduse de sclavi din Africa. Imigrările mai recente din
Asia și mai ales din America Latină s-au adăugat, formându-se un amestec cultural
ce a fost descris drept un creuzet de fuziune și un bol de salată eterogen, în care
imigranții și descendenții lor păstrează caracteristici culturale distinctive.
Miezul culturii americane a fost stabilit de coloniștii britanici protestanți și a fost
modelat în timpul procesului de stabilire la frontieră, având trăsături derivate
transmise mai departe descendenților, iar apoi imigranților de mai târziu prin
asimilare. Americanii sunt caracterizați în mod tradițional de o puternică etică a
muncii, competivitate și individualism,[25] precum și de o credință unificatoare
într-un „crez american” ce pune accent pe libertate, egalitate, proprietate privată,
democrație, supremația legii și preferința pentru un guvern limitat.[26] Americanii
sunt extrem de caritabili la standarde globale. Potrivit unui studiu britanic din
2006, americanii dau 1.67% din PIB pe caritate, mai mult decât orice altă națiune
studiată, de două ori mai mult decât britanicii, aflați pe locul doi, cu 0.73%, și de
douăsprezece ori mai mult decât cifrele franceze de 0.14%

Politica S.U.A
Din perspectivele tipologiei bazate pe criteriul raporturilor dintre puterile statului,
sistemul politic al SUA apartine tipului prezidential clasic, insa particularitatile sale
fac din sistemul politic american un model de referinta pentru studiile din
domeniu, dar si un etalon pentru practica politica a altor state. Astfel, pe de-o
parte, autoritatile statului, Congresul (puterea legislativa), Presedintele (puterea
executiva) si Curtea Suprema (puterea judecatoreasca) sunt practic independente
functional, fiecare in parte reglementand o fractiune din puterea politica. Pe de
alta parte, Presedintele, ale carui atributii au sporit de la an la an, se bucura de o
larga autonomie in domenii majore ale guvernarii, situandu-se in varful ierarhiei
administratiei de stat.
Din punct de vedere al structurii sale, statul american este o federatie, acest
caracter fiind exprimat prin 2 principii constitutionale: principiul participarii,
conform caruia fiecare stat al uniunii este reprezentat in Senat prin 2 senatori si
prin principiul organizarii federaticve care stipuleaza ca puterile care nu sunt
delegate Statelor Unite de catre Constitutie si nici nu sunt interzise de aceasta
statelor, sunt rezervate statelor respective sau poporului.
Ca in orice stat federal, in SUA functioneaza principiul autonomiei juridice si
politice, administrative si institutionale. Fiecare stat al federatiei beneficiaza de o
Constitutie proprie, de norme juridice locale, de dreptul de a-si infiinta institutii
publice ca si de buget local propriu. Pe de alta parte, institutiile si legile federale
au intaietate in raport cu cele locale, avand dreptul de a intervene in zona de
competenta a acestora pentru a asigura solutionarea problemelor de interes
national. De la data elaborarii Constitutiei si pana astazi, autonomia locala a
statelor ei componente s-a diminuat treptat prin intarirea autoritatii centrale, prin
concentrarea ei la Washington, iar raporturile dintre puteri au evoluat in directia
cresterii fortei puterii executive.
Statele Unite ale Americii este în prezent cea mai veche republică constituţională.
Caracterul său constituţional şi republican este relevat prin existenţa Constituţiei
Americane, scrisă în 1787, ratificată în 1788 şi inaugurată în 1789, prin
organizarea de alegeri libere pentru preşedenţie şi Senat, şi nu în ultimul rând prin
controlul asupra popurului (în cauză majoritatea) de a crea sau modifica legi.
Acest ultim aspect este realizat prin Primele Zece Amendamnte la Constituţie, sau
aşa numita lege „Bill of Rights” . Aceste amendamente specifică drepturile
indivizilor pe care guvernarea naţională nu le poate restricţiona sau încălca.
Capitolul 2
2.1. Sistemul de management al firmelor in ansamblul lor
Evoluţia managementului a numeroase tari ale lumii are la baza managementul
practicat in SUA. Acesta se remarca printr-un conglomerat de tehnici, metode,
concepte si studii de caz care instiga la studierea lor pe cei specializaţi in acest
domeniu.
Managementul comparat răspunde unei game largi de necesităţi, atât
individuale cât şi de grup, cu tendinţa de intensificare, pe măsura adâncirii
diviziunii sociale a muncii, a dezvoltării relaţiilor internaţionale şi a creşterii rolului
informaţiilor, lucru reflectat şi în creşterea semnificativă a rolului
managementului comparat axat pe valorificarea informaţiilor manageriale
abordate contextual. Astfel, managementul are un rol tot mai important, adesea
chiar decisiv, managementul comparat reprezentând una dintre cele mai
preţioase cuceriri ale ultimelor decenii pe planul intensificării şi eficientizării
activităţilor economice, ştiinţifice, tehnice cu caracter internaţional.
In acest context studiind domeniul afacerilor din SUA descoperim un important
pion al managementului. Ca orice activitate managementul este influenţat de
numeroşi factori ai contextului in care este conceput. Urmând acest exemplu si
managementul american asamblează si forme de management a culturilor altor
state, incluzându-le aici pe cele europeane si pe cele nipone.
Statele Unite ale Americii sunt primii ce definesc noţiunea de proprietate
privata si de întreprinzător . Altfel spus Douglas Alen si Edwin Miller afirmau :
„Economia SUA se bazează pe principiile capitaliste ,insa cel mai bine este
caracterizata ca o economie mixa sau ca un amestec de sectoare private si
publice”
In 1986 , revista Fortune ne dezvăluia faptul ca SUA deţineau un puternic sector
bancar ceea ce mai târziu a facilitat dezvoltarea managementului comparat.
Un factor deosebit de important in dezvoltarea managementului din SUA o
constituie si baza legislativa existenta foarte bine pusa la punct .
 Astfel in sec XIX este evidenţiata doctrina conform căreia oamenii erau lasati
sa facă ce vor , iar intervenţia guvernului era limitata aşa numitul „laissez faire”.
Poporul american necesita o protecţie in sectorul afacerilor si astfel iau naştere
anumiţi agenţii guvernamentale prin care i se permite Statelor Unite ale Americii
de a reglementa comerţul in alte state.
In anul 1890 se constituie un ansamblu de legi pentru asigurarea concurenţii
neloiale precum Legea Sherman, Legea Clayton precum si legea Comisiei Federale
de Comerţ .
SUA se aflau in acest moment intr-o situaţie de tranziţie unde erau in balanţa
economia clasica si o economie de tip nou: „ America s-a schimbat dramatic.
Epoca războiului rece a luat sfarsit odată cu prabusirea comunismului in Europa”
afirmau B. Posmer si W. Schimith.
Un rol important in dezvoltarea capitalismului pe teritoriu american îl au coloniştii
englezi având la baza comerţul american. Procesul de conturare a afacerilor
americane arata asemenea unei piramide cu 4 niveluri :
Constituţia a avut un rol important in contextul afacerilor din SUA .Astfel ea:
-proteja dreptul de proprietate al coloniştilor
-a adoptat sistemul de unitati de măsura
-a condus la crearea sistemului poştal naţional

Conceptul american al afacerilor a avut la baza nu numai producţia in sine ci

omul vizionar ,inovator, cel care din orice activitate putea demara o afacere. Ceea
ce este specific sistemului american de afacere libertatea de a acţiona fara teama
in orice situaţie.
Trebuie spus ca si statul / administratia publica americana se implica in afaceri in
unele domenii si, deci, se raporteaza la piata si competitie. Apare o dubla ipostaza
a implicarii statului in economie/afaceri:
a) in calitate de consumator, prin achizitii publice uriase pe care le efectueaza an
de an si care se indreapta prioritar spre companii private autohtone; in aceasta
categorie includem si fondurile anuale alocate pentru industria militara;
b) in calitate de decident in unele activitati economice cum ar fi:
– guvernul federal: in industria apararii, exploatarea spatiului cosmic, productia
de energie, infrastructura de transport etc.;
– guvernul statelor din federatie: invatamant, sanatate, protectia
consumatorului, administratia locala;
– administratia locala: energie, apa, utilitati, transport public etc.
– de asemenea, statul/administratia influenta afacerile prin diverse
reglementari de protectia mediului ambiant, protectia consumatorilor, sanatatea
publica etc.
2.2. Strategii și politici manageriale