Sunteți pe pagina 1din 9

M.U.. – lab.

Maşini de rabotat / mortezat şi maşini de rectificat / honuit

Maşinile de rabotat / mortezat

Maşinile de rabotat şi mortezat sunt destinate pentru prelucrarea suprafeţelor cu directoare rectilinie şi diferite
forme ale curbei generatoare:

- rectilinie (pentru generarea suprafeţelor plane)


- curbilinie (pentru generarea suprafeţelor profilate)

Forma suprafeţei generate depinde de forma tăişului sculei şi de numărul mişcărilor de avans:

- suprafeţele plane se obţin cu o singură mişcare de avans, într-un plan perpendicular, faţă de direcţia mişcării
principale, tangenţial la suprafaţa prelucrată
- suprafeţele profilate de tipul canalelor, având lăţini relativ mici, se obţin cu scule profilate corespunzătoare
- suprafeţele profilate cu lăţimi mari se obţin prin generarea cinematică (coordonarea după şablon a două
mişcări de avans ce se desfăşoară simultan, în plane perpendiculare pe direcţia mişcărilor principale)

Mişcarea principală, rectilinie-alternativă, este executată de sculă sau de piesa prelucrată, pe direcţie orizontală
sau verticală. În figura 1.a sunt reprezentate schemele de lucru ale maşinilor de rabotat şi mortezat.

Rabotarea pe şeping se realizează cu mişcarea principală A, rectilinie-alternativă, executată de către scula


aşchietoare S. Piesa de prelucrat P se fixează pe masa 7 şi execută mişcarea de avans intermitent B. Prelucrarea
suprafeţelor verticale se execută cu mişcarea de avans C, executată de către sania port-sculă 3. În schemă sunt prezentate
şi o serie de mişcări auxiliare:

- poziţionarea unghiulară D (la prelucrarea suprafeţelor înclinate)


- poziţionarea unghiulară E şi G (la realizarea unghiului de atac al sculei)
- mişcarea de oscilaţie F (la evitarea contactului dintre sculă şi piesă la mişcarea în gol)
- mişcarea de poziţionare H (în funcţie de înălţimea piesei de prelucrat)

Principiul de lucru al maşinilor de


rabotat cu masă mobilă este prezentat în figura
1.b. Toate mişcările de poziţionare şi avans sunt
executate de către scula S. Mişcarea de oscilaţie
D are acelaşi rol ca şi mişcarea F din schema
precedentă, iar deplasarea verticală E se face în
funcţie de înălţimea piesei de prelucrat.

Schema de lucru a maşinilor de


mortezat este reprezentată în figura 1.c. Scula
aşchietoare, montată în berbecul 1, execută
mişcarea principală A pe direcţie verticală.
Piesa P, fixată pe masa de lucru 2, execută
mişcările de avans şi poziţionare B, C şi D.

Maşini de rabotat tip şeping

Aceste maşini sunt destinate


prelucrării pieselor cu dimensiuni mici şi medii,
fără a depăşi lungimea de 1000 mm şi lăţimea
de max. 800 mm. La piese cu dimensiuni mai
mari, se depăşesc erorile admisibile de formă

1
M.U.. – lab.6

ale suprafeţei prelucrate, ca urmare a deformaţiilor sistemului tehnologic.

În figura 2 este reprezentată schema cinematică a şepingului S425-B, cu sistem mecanic de acţionare. Batiul 1
este prevăzut la partea superioară cu ghidaje pentru deplasarea unităţii de lucru 3. Ghidajele verticale din faţă permit
poziţionarea traversei, pe care se deplasează masa de lucru 4. Pentre obţinerea mişcării rectilinii-alternative a berbecului
şi a mişcărilor de avans intermitent B şi C sunt prevăzute lanţuri cinematice cu structură corespunzătoare.

1. Batiu
2. Motor electric
3. Unitatea de lucru
4. Masa de lucru
5. Sania port cuţit
6. Port cuţit rabatabil
7. Levier de poziţionare a unităţii de lucru
8. Levier pentru reglarea adâncimii de lucru
9. Mecanismul de fracţionare a mişcării
10. Şurub pentru poziţionarea pe verticală a
mesei de lucru
11. Placă de contra sprijin a mesei de lucru
12. Levier pentru schimbarea vitezei de lucru

a) Lanţul cinematic pt. mişcarea principală A este format de transmiterea prin curele D1 / D2, cuplajul elastic C1,
cutia de fiteze şi un mecanism culisă-oscilantă care transformă mişcarea de rotaţie continuă a roţii 13 în mişcare
de translaţie alternativă a berbecului 2. Pentru oprirea mişcării, se deschide cuplajul C1 şi se strange frâna F, cu
aceeaşi manetă. Mărimea cursei berbecului se reglează manual prin transmisia VII – 16/17 – SC1 – 20,
obţinându-se variaţia excentricităţii mecanismului culisă-oscilantă.

b) Lanţul cinematic pt. avans transversal preia mişcarea de la lanţul cinematic al mişcarii principale; la fiecare
cursă dublă a berbecului, masa 5 se deplasează intermitent. Lanţul cinematic este actionat de la roata 13 şi
cuprinde angrenajul 14/15, mecanismul cu clichet MC1 (detaliu în figura alăturată), şurubul conducător SC2 care
deplasează piuliţa solidară cu masa 5. Mărimea avansului se reglează cu ajutorul excentricul E, obţinându-se
valori de 0.2-0.8 mm/cd. Pentru inversarea sensului mişcării de avans, se roteşte clichetului cu 180 o.

c) Lanţul cinematic pt. avansul saniei port-cuţit este acţionat de cama K ce se fixează la batiu. Mişcarea se
transmite, prin tachetul T, mecanismul cu clichetul MC2, mecanismul cu roţi conice cuplabile pentru inversarea
sensului de mişcare, la şurubul conducător SC3 care deplasează sania 3. Mărimea avansului se reglează în
domeniul 0.25 – 1 mm/cd, acţionând asupra unghiului de oscilaţie a braţului portclichet. Traversa 4 se
poziţionează manual, prin VIII – 18/19 – SC4.

2
M.U.. – lab.6

Maşini de rabotat cu masă mobilă

Aceste maşini sunt destinate pentru prelucrarea


suprafeţelor plane şi profilate la piese de dimensiuni mari şi
foarte mari. Ghidarea mesei pe batiul maşinii conferă
sismului o rigiditate mult mai mare decât la şepinguri. În
figura 4 se prezintă schema constructivă tipică şi mişcările
organelor de lucru.

Masa 2 execută mişcarea principală A. Maşina este


echipată cu două suporturi laterale, deplasabile pe ghidajele
montanţilor 6 şi două suporturi verticale 4, deplasabile pe
ghidajele traversei.

Suporturile laterale asigură mişcările de avans şi poziţionare B şi C pe direcţii perpendiculare. Placile rotative
ale suporturilor verticale permit poziţionarea unghiulară a săniilor port-sculă 4, necesară la prelucrarea suprafeţelor
înclinate.

Poziţionarea verticală F a traversei mobile 3 permite prelucrarea cu suporturile verticale la deferite înălţimi în
raport cu suprafaţa mesei. Ca şi în cazul maşinilor de frezat longitudinal, batiul 1, montanţii 6 şi traversa fixă realizează
un cadru închis şi rigid.

În figura 5 este prezentat un detaliu din schema cinematică structurală a maşinilor de rabotat, ilustrând legătura
dintre mişcarea principală rectilinie-alternativă şi mişcările de avans intermitent ale suporturilor portscule.

Maşini de mortezat

Maşinile de mortezat sunt destinate pentru prelucrarea suprafeţelor plane, profilate, canalelor exterioare şi
interioare cu diferite forme ale generatoarei. Masa de lucru asigură o bună mazare şi fixare a piesei de prelucrat. Schema
de principiu a unei maşini de mortezat cu acţionare mecanică este reprezentată in figura 6. Sistemul pentru avansul şi
poziţionarea piesei este format din săniile 2 şi 3 şi masa rotativă 4. Berbecul port-sculă 5 execută mişcarea principală A,
rectilinie-alternativă. Unele construcţii sunt prevăzute cu o placă rotativă pentru poziţionarea unghiulară a ghidajelor
berbecului. De asemenea, în cazul maşinilor de mortezat având curse foarte mari, se introduce o sanie intermediară între
montant şi berbec. Aceasta permite poziţionarea berbecului în funcţie de înălţimea piesei prelucrate.

Schema cinematică de principiu cuprinde lanţul cinematic al mişcării principale, lanşurile cinematice pentru
mişcările de avans axecutate de piesă şi lanţul cinematic pentru deplasări rapide.

3
M.U.. – lab.6

Pentru realizarea avansului intermitent la maşinile de mortezat rapide, se utilizează mecanisme cu cruce de
Malta. Mişcarile de deplasare rapidă se obţin prin cuplarea motorului M 2.

Maşinile de rectificat / honuit


Rectificarea este procesul de abrazare, destinat în general realizării prin prelucrarea unei precizii dimensionale
înalte şi a unei calităţi ridicate a suprafeţei. Scula de bază este corpul abraziv de revoluţie care poate avea diverse forme,
corp format din înglobarea într-o masă de liant a unor granule abrazive, ce reprezintă mici scule cu geometrie
necontrolată, care asigură prin mişcările de lucru aşcjierea metalului.

Caracteristicile generale ale procesului de rectificare în sine, precum şi performanţele cerute unui astfel de
proces, impun maşinilor de rectificat condiţii ridicate de regiditate, nivel coborât de vibraţii, calităţi dinamice deosebite
ale elementelor componente.

Maşini de rectificat rotund

Maşinile de rectificat rotund sunt destinate suprafeţelor cilindrice şi conice exterioare după schemele de lucru
din figura 2 şi se subînpart în:

 maşini de rectificat universale


 maşini de rectificat normale.

Maşinile de rectificat rotund sunt cunstituite după o schemă structurală tipică, care permite orientarea, fixarea şi
antrenarea piesei de prelucrat, asigură mişcările de lucru
necesare procesului de abrazare şi reglajele de poziţie
sculă-piesă.

În cazul maşinilor de rectificat universale, pe


lângă posibilitatea de înclinare a mesei maşinii 2 cu un
unghi mic (reglaj de poziţionare realizat şi pe maşinile
de rectificat simple, pentru prelucrarea suprafeţelor
conice), subansamblurile păpuşă portpiesă 3 şi păpuşa
portdisc abraziv 5, pot fi rotite faţă de axa lor verticală,
stabilindu-se astfel cu reglaj de poziţionare necesar
rectificării pieselor conice cu unghiuri de înclinare mari.

În schema cinematică a maşinii de rectificat


rotund se disting următoarele lanţuri cinematice:

 lanţul cinematic principal ce asigură transmiterea


mişcării de rotaţie de la motorul ME1 la arborele

4
M.U.. – lab.6

principal;

 lanţul cinematic pentru avansul circular al piesei antrenat de motorul ME2 şi care conţine transmisia cu curea şi
grupa cinematică cu blocuri de roţi baladoare;

 lanţul cinematic de avans longitudinal ce asigură deplasarea rectilinie a mesei 2. Avansul longitudinal al mesei se
realizează în general hidraulic cu ajutorul motorului MH1, reglarea continuă a vitezei, oprirea şi inversarea sensului
fiind comandate prin blocul hidraulic BH1. Acţionarea manuală a mesei se realizează prin roata de mână R M1 care
printr-un angrenaj reductor R, transmite mişcarea mecanismului pinion cremalieră;

 avansul transversal al păpuşii portdisc 5, realizat intermitent la capetele de cursă ale mesei 2 sau in mod continuu
la rectificarea de pătrundere, se obţine hidraulic cu motorul M H3, ce transmite mişcarea prin mecanismul cu
clichet, la angrenajele conice 16/40, 46/46 şi apoi cuplei cinematice piuliţă-şurub p, sau manual cu roata de mână
RM2. Mişcarea transversală rapidă se realizează cu ajutorul motorului hidraulic M H2. Reglarea mărimii avansului
intermitent, întreruperea mişcării, apropierea şi retragerea rapidă a păpuşii portsculă sunt realizate cu ajutorul
blocului hidraulic BH2. Pinola păpuşii mobile este acţionată de motorul hidraulic M H4 prin intermediul unui
mecanism cremalieră – pinion – cremalieră.

Dispozitivul cu vârf diamantat pentru corectarea discului abraziv, dispozitivul pentru echilibrarea statică şi
uneori instalaţia de echilibrare dinamică a discului, precum şi lunetele pentru prelucrarea pieselor lungi completează
accesoriile maşinilor de rectificat rotund.

Maşina de rectificat rotund fără centre

După tipul de suprafeţe prelucrate, maşinile de rectificat fără centre se clasifica în maşini pentru prelucrarea
suprafeţelor netede sau profilate exterioare şi interioare. Caracteristica principală la aceste tipuri de maşini este diametrul
maxim de prelucrare.

În funcţie de procedeul de prelucrare, se deosebesc:

 maşini de rectificat rotund fără centre (centerless);


 maşini de rectificat fără centre, cu reazăme radiale fixe (pe papuci)

5
M.U.. – lab.6

Producţia în serie mare şi în masă, cu impunerea unei productivităţi ridicate, a preciziei şi calităţii suprafeţelor
prelucrate a determinat introducerea schemei de prelucrare prin rectificare fără centre cu două discuri abraziveşi riglă de
reazăm.

Rigla de reazăm 1 este (fig.a) plasată între discurile abrazive 2 şi 3. Discul abraziv 2 se roteşte cu o viteză
periferică de 30-40 m/s, iar cel de antrenare 3, se roteşte cu o viteză periferică de 10-15 m/min, asigurand datorită poziţiei
înclinate şi formei hiperboloidale, la piesele cilindrice netede, avansul circular şi axial.

La rectificarea fără centre a suprafeţelor cilindrice interioare, semifabricatul P se află în contact cu rolele de
reazăm 1, cu discul de antrenare 2 şi cel de rectificare 3 (fig.b)

În figura de mai jos este prezentat principiul cinematic al maşinii de rectificat fără centre, caracterizat prin cele
două păpuşi portdisc PP1 şi PP2. Discul de rectificare 1 este antrenat de motorul M E1, printr-o transmisie cu raport constant
(de obicei transmisie cu curele 5-6). Discului de antrenare 2 i se imprimă mişcarea B fie de la un motor electric
individual ME2, printr-un mecanism de antrenare reglabil 3-4, sau cu ajutorul unui motor hidraulic M H1, ce face parte din
structura unui sistem hidraulic de acţionare şi comandă a maşinii.

Maşini de rectificat interior

Destinate rectificării suprafeţelor cilindrice, conice sau profilate interioare, precum şi suprafeţelor frontale, cu
ajutorul corpurilor abrazive, la maşinile de rectificat interior normale, intervin următoarele mişcări caracteristice:

 principală A, executată de sculă;


 avans circular B, executat de piesă;
 avans longitudinal C, prin mişcarea rectilinie alternativă, executată de păpuşa portdisc abraziv sau de
păpuşa portpiesă;
 avans de pătrundere (transversal) D, executat intermitent de păpuşa discului de rectificat.

Pentru ambele tipuri de maşini de rectificat sunt


caracteristice următoarele lanţuri cinematice: principale, de avans
circular, de avans longitudinal şi avansul de pătrundere. Schema
de baza pentru o maşină de rectificat interior este şi cea din figura
de mai jos:

1. batiu
2. arbore portdisc abraziv
3. dispozitiv pentru rectificare frontală
4. subansamblul păpuşă portpiesă
5. masa maşinii

6
M.U.. – lab.6

Maşini de rectificat plan

Aceste tipuri de maşini sunt destinate prelucrării prin rectificare a suprafeţelor plane, orizontale, verticale sau
înclinate, a unor suprafeţe conice cu unghi mare de înclinare, a suprafeţelor cu directoare rectilinie.Caracteristicile
dimensionale de bază ale maşinilor de rectificat plan sunt dimensiunile şi mărimile de cursă ale mesei.

Având în vedere precizia înaltă impusă pieselor prelucrate prin rectificare plană de finisare (precizie
dimensională, de planeitate şi perpendicularitate ±5μm/2000mm), maşinile de rectificat plan atat prin componentele
structurale şi organologice cât şi prin sistemele de acţionare şi comandă trebuie să satisfacă aceste exigenţe.

Tipurile caracteristice de maşini de rectificat


plan au următoarea structură de bază, cu sistemele de
acţionare şi comandă a maşinilor de lucru specifice sunt
prezentate in figura de mai jos:

1. sculă abrazivă
2. platou magnetic de prindere/fixare
3. masă longitudinală
4. manivelă pentru acţionarea avansului
longitudinal
5. manivelă pentru acţionarea avansului
transversal
6. manivelă pentru acţionarea avansului vertical
7. panou de comandă

Pe principiul maşinilor de rectificat plan sunt construite o mare varietate de maşini-unelte specializate. Din
această categorie fac parte şi maşinile de rectificat ghidaje şi suprafeţe plane lungi (până 10 m). Datorită dimensiunilor
mari ale mesei de lucru şi a unor rigidităţi sporite impuse elementelor structurale fixe, în construcţia maşinilor de
rectificat ghidaje, se remarcă un ansamblu structural specific, care apropie această maşină de forma maşinilor de rabotat
sau de frezat longitudinal de tip portal, cu un montant şi traversă sau cu doi montanţi şi traversă.

Maşini de honuit

Honuirea este operaţia de finisare, in general a suprafeţelor cilindrice interioare, cu ajutorul unor bare abrazive
montate într-un cap special de prindere (hon), ce asigură o apăsare radială a acestora şi căreia i se imprimă o mişcare de
rotaţie continuă conmbinată cu o mişcare rectilinie alternativă, prelucrarea având loc in prezentă unui mediu de răcire
ungere.

Rotaţie

Mandrină

Suport
piatră
Piatră de
honuit

7
M.U.. – lab.6

Conform clasificării redate mai jos şi a parametrilor de lucru prezentaţi, maşinile de honuit au schemele
structurale reprezentate în figura de mai jos.

Maşină de honuit: a) verticală, b) orizontală

Pentru realizarea mişcării principale de rotaţie, maşinile de honuit folosesc o cinematică simplă, cu gamă de
turaţii redusă, de tipul cutiilor de viteze cu blocuri baladoare. Mişcarea rectilinie alternativă a honului de realizează de
obicei cu un circuit de acţionare şi comandă hidrostatic.

Maşini pentru lepuit

Lepuirea este procesul de microfinisare prin


abrazare a pieselor pe suprafete diverse, obţinut prin
mişcarea relativă sculă-piesă, cu schimbarea permanentă de
direcţie, în prezenţa unui mediu abraziv (aplicat liber sau
fixat pe sculă), mediu ce exercită un efort complex de
frecare, presare, strivire şi efecte chimice.

Scula pentru lepuire constituie suportul mediului


abraziv de lepuire şi în acelaşi timp purtătoarea formei
geometrice ce trebuie imprimată piesei.

Pe maşinile de lepuit pot fi prelucrate diverse


suprafeţe care determină schema de lucru şi structura
maşinii. În figura de mai jos sunt reprezentate schemele de
lucru folosite în proecesele de lepuire.

 Lepuirea plană se aplică unor suprafeţe active ale


calibrelor, prismelor de control, tijelor de măsurare,
etc. sau la suprafeţele plan-paralele, maşina-unealtă
dispunând de un disc sculă sau de două discuri plan-
paralele (a, b)

 Lepuirea suprafeţelor cilindrice a pieselor de


dimensiuni mici se realizează cu ajutorul maşinilor
de lepuit, cu scheme de prelucrare ce folosesc două
discuri (sculă) plan-paralele, caz în care rostogolirea

8
M.U.. – lab.6

pieselor se realizează în două moduri (e):

- Cu discul superior 2 fix, colivia 4 imprimând pieselor 3 această rulare;


- Prin rularea pieselor pe discul superior, antrenat în mişcare de rotaţie B de sens contrar şi cu valoare mai
mică în raport cu rotaţia A a discului inferior (colivia în acest caz se roteşte liber : e, f)

Prelucrarea suprafeţelor cilindrice interioare interioare sau exterioare poate fi realizată după o schemă de tipul
celei din fig (c) de mai sus, folosind un manşon de lepuit alezaje sau arbori. Piesei sau sculei i se imprimă o mişcare de
rotaţie şi una rectilinie alternativă.

Uneori se foloseşte schema de prelucrare cu pendulare (d), dornul port-sculă 1 şi dispozitivul de prindere a
piesei 3-4 asigurând această mişcare C componentă a mişcării complexe de lepuire.

Un element important al maşinilor de lepuit il formează colivia 4 (platou suport) cu fante, în care se asează, între
cele două discuri, piesele de prelucrat 3 (b,e,f). În unele scheme de prelucrare, colivia primeşte o mişcare plan-paralelă
de la un excentric cu excentricitate variabilă.

Pentru eliminarea influenţei negative a greutăţii sculei de lepuit asupra preciziei de prelucrare, sunt realizare
maşini verticale de lepuit suprafeţe cilindrice interioare sau exterioare, cu dispozitive oscilante de poziţionare şi fixare a
sculei de lepuit 1 şi a piesei 2. Maşini de lepuit orizontale este prezentată în figurile de mai jos.

Maşini de lepuit orizontale