Sunteți pe pagina 1din 14

Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.

Analiza cinematică a L.C. principale şi de avans


Lanţul cinematic principal este lanţul cinematic generator care asigură principala viteză de aşchiere pe
traiectoriea directoare. Pentru lanţurile cinematice de rotaţie, schema caracteristică este prezentată in
fig.1.

ME IS MR y e =v as

i1 i2
OP
yi = n 0 iR F

fig.1

In cazul reglării raportului de transfer al mecanismului, avem două clase de mecanisme cu reglare:
continua si discontinua (in trepte). O clasificare generala a transmiterii miscarii de rotatie este
reprezentata in fig.2.

- reglarea discontinuă a miscarii de rotatie se poate realiza fie prin intermediul transmisiei prin
curele fie prin intermediul rotilor dintate. Mecanisme de reglare discontinue sunt, in general, reprezentate
de: cutii de viteze, roţi de schimb, transmisii prin conuri in trepte. Principalul avantaj al acestor
mecanisme este că au un domeniu larg de reglare.

- reglarea continuă a miscarii de rotatie se obtine prin intermediul sistemelor speciale mecanice,
hidraulice, electice sau combinatii dintre acestea. Aceste mecanisme pot atinge orice raport de transfer din
domeniul de variaţie, insa principalul dezavantaj este că acest domeniu de variaţie este mult mai mic
decât in cazul precedent.

Fig.2

► Mecanisme cu reglare în trepte


1
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

 Reglarea prin curele

Acest tip de transmisie (fig.3) este utilizat, in general, pentru


realizarea a cel mult patru trepte de viteza n1, n2, n3 si n4. Este un
sistem economic de construit si absorbe vibratiile produse in timpul
functionarii. Raportul de transformare este limitat de viteza de
rotatie relativ mica. De asemenea, acest sistem poate avea alunecari
(patinarea curelelor) si din cauza gabaritului, necesita un spatiu
relativ mare.

Transmisia prin curele este utilizata in mod obisnuit in constructia


masinilor de rectificat si a masinilor de gaurit cu coloana.

Considerand viteza de rotatie initiala n0, urmatoarele trepe de viteza


pot fi obtinute intr-o ordine descrescatoare, utilizand relatiile:

 Reglarea prin roţi de schimb

Rotile de schimb sunt utilizate in constructia masinilor unelte pentru


productia de serie si de masa. Aceste masini sunt in general, masini
semiautomate si automate, masini speciale, etc., adica masini care au
operatii cu parametrii ce se schimba rar comparativ cu celelalte tipuri
de masini. Schimbarea vitezelor se face prin angrenarea diferitelor
perechi de roti dintate montate pe doi arbori aflati la o distanta fixa
unul de celalalt (fig.4). Avand in vedere ca distanta intre centre este
constanta, potrivirea rotilor dintate in angrenaj se face doar daca suma
dintilor rotilor A si B este constanta.

 Reglarea utilizând cutiile de viteze

Masinile unelte sunt caracterizate printr-un numar mare de viteze de rotatie a fusului (axul principal) si
avans a sculelor si/sau meselor, pentru a raspunde cerintelor impuse de prelucrarea reperelor din diferite
materiale si de diferite marimi, utilizand diferite tipuri de scule. Viteza de aschiere este determinata in
functie de capacitatea de aschiere a sculelor utilizate, calitatea necesara a suprafetelor prelucrate si
consideratiile economice.

O serie de cutii de viteze utilizeaza, pentru schimbarea treptelor de turatie, blocuri baladoare, cuplaje cu
ghiare sau cuplaje cu frictiune (ambreiaje). Alegerea unui aumit mecanism depinde, in mare masura, de
scopul masinii unelte, frecventa de schimbare a treptelor de viteza si durata de utilizare in sarcina.

Avantajul utilizarii blocurilor baladoare este dat de capacitatea transmiterii unor cupluri mari comparativ
cu dimensiunile acestora (fig.5). Printre dezavantajele acestor sisteme se numara imposibilitatea de
schimbare a treptelor de viteza in timpul functionarii. Cutiile de viteza cu ambreiaj necesita o deplasare
2
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

axiala redusa pentru a schimba vitezele, dar momentul transmis este de asemenea foarte mic in
comparatie cu sistemul ce utilizeaza blocuri baladoare.

Vitezele de rotatie extreme ale axului principal nmax si nmin pot fi determinate cu ajutorul expresiilor:

unde: Vmax = viteza maxima de aschiere (m/min). Este utilizata pentru prelucrarea celor mai multe
materiale moi si cu caracteristici inalte de prelucrabilitate, utilizandu-se scule cu cele mai bune
caracteristici de aschiere;

Vmin = viteza minima de aschiere (m/min). Este utilizata pentru prelucrarea celor mai dure materiale cu
scule avand cele mai slabe caracteristici de aschiere sau pentru realizarea filetelor;

dmin, dmax – diametrele minime si maxile ale pieselor de prelucrat.

Fig.5

► Mecanisme cu reglare continuă

 Sisteme mecanice de reglare

Mecanismele cu reglare continua a vitezei de rotatie pot scoate rapoarte de transformare teoretic infinite.
Aceste mecanisme sunt utilizate atat pentru L.C.P. cat si pentru reglarea vitezei de avans a masinilor
unelte, reducand astfel considerabil timpul de prelucrare. Desi se stabilizeaza mai greu, aceste mecaniste
pot asigura o viteza relativ constanta pe durata prelucrarii, asigurand astfel o prelungire a durabilitatii
sculelor si o calitate superioara a suprafetelor prelucrate. Schimbarea repida si fina a vitezei de rotatie fara
a opri masina unealta duce la o crestere de productivitate a masinii unelte. Alegerea mecanismului potrivit
depinde intr-o foarte mare masura de scopul masinii unelte, cerintele cu privire la puterea necesara, gama
rapoartelor de transformare, caracteristicile mecanice ale operatiei de prelucrare si costul mecanismului
de reglare.

In cazul celor mai multe dintre aceste mecanisme, cuplul transmis mai departe nu este unul pozitiv. In
timpul functionarii pot aparea frecari suplimentare si pierderi de turatie. Cu toate acestea, mecanismele cu
reglare continua sunt mai compacte, mai silentioase si uneori mai ieftine decat mecanismele cu reglare in
trepte.

3
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

Mecanismele cu reglare contiua cuprind mai multe tipuri de sisteme: cu frictiune (disc/rola, conuri/rola,
disc/con), variatorul Kopp, role conice si curea (mec. Reeves), conuri toroidale, conuri si lant (CVT,
PIV), etc.

 Mecanisme cu fricţiune

Aceste mecanisme transmit miscarea prin frictiune, ceea ce limiteaza domeniul de utilizare la puteri
relativ mici, sub 10kW. Pentru asigurarea raportului necesar de reglare a turatiei sau vitezei se utilizeaza
frecvent diferite combinatii de variatoare si cutii de viteze.

Variatoarele mecanice se clasifica dupa forma elementeleor de transmitere a miscarii, dupa modul de
transmitere a miscarii intre elementul conducator si elementul condus, dupa felul miscarii elementului de
reglare si dupa numarul treptelor.

Variatorul rola/disc (fig.6) este format din discul 1 si rola cilindrica 2.


Forta de apasare dintre aceste elemente este asigurata de arcul 3. Prin
deplasarea rolei 2 fata de arborele II, se obtine variatia razei Rx a
discului 1 si deci variatia raportului de transmitere.

Variatoarele duble (cu doua discuri si o rola cilindrica), asigura


cresterea raportului de reglare conform relatiei de mai jos:

Schema unui variator disc/rola con (fig.7) arata ca daca rola conica este element conducator, raportul de
transmitere se exprima cu relatia:

unde: R1x = raza rolei in punctul


de contact; R2 = raza discului; x
generatoarea conului 2,
corespunzatoare punctului de
contact.

Variatoarele cu roti conice (fig.8) asigura un raport de transmitere reglat


prin deplasarea rolei cilindrice fata de cle doua role conice. Daca rolele
conice sunt identice, se obtine:

 Variatoare cu roţi toroidale

4
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

Miscarea se transmite intre arborii I si II prin conurile toroidale 1 si 2 si rolele intermediare 3. Prin rotatia
axelor rolelor, se obtine variatia razelor in punctul de contact (R1α, R2α), deci variatia raportului de
transmitere iα.

Fig.10

 Variatorul cu role conice si curea (mec.Reeves, CVT, PIV)

Miscarea se transmite intre cei doi arbori prin cureaua trapezoidala 3 ce infasoara doua perechi de role
conice 1-2 si 4-5. Arcurile 6 asigura forta de contact dintre role si curea. Prin utilizarea acestor
mecanisme se pot obtine rapoarte de transmitere de pana la 8:1 si o gama de putere de la 0.25 – 12 kW. In
general sunt utilizate trei variante constructive in ceea ce priveste sistemul de reglare:

Deplasarea simultana a rolelor conice cu ajutorul sistemului de parghii 7, fara a utiliza arcuri de contact.
Raportul de transmitere se exprima cu relatia prezentata la a doua varianta. De obicei in cazul acestei
variante se utilizeaza un lant, ceea ce mareste considerabil randamentul si puterea transmisa. Prin
utilizarea acestui mecanism se pot obtine rapoarte de transmitere de pana la 6:1 si o gama de putere de
pana la 68 kW.

Fig.11

 Variatorul cu role conice si sfere (mec.Kopp)

Miscarea se transmite prin intermediul sferelor 4, montate pe axele inclinabile 3. Acestea sunt in contact
permanent cu razele identice ale celor doua role conice 1-2. Aceste role conice sunt fixe pe arbori de
intrare, respectiv de iesire. Cand axele sferelor 3 sunt paralele cu arbori mecanismului, raportul de
transmitere este unitar. Cand acestea axe sunt inclinate, r1 si r2 se schimba, ceea ce conduce la cresterea

5
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

sau scaderea raportului de transmitere. Prin utilizarea acestui mecanism se pot obtine rapoarte de
transmitere de pana la 9:1, randament > 80% si o gama de putere intre 0.34 – 16.5 kW.

Fig.12

 Sisteme electrice de reglare

Aceste sisteme sunt in general variante ale modelului Leonard (fig.13), care este alcatuit dintr-un motor
electric care antreneaza un generator de curent continuu si un excitator E. Reglarea vitezei se realizeaza
prin modificarea tensiunii din sistem prinintermediul celor doua rezistente A si F. Variatorul de tip
Leonard are o eficienta limitata din cauza gabaritului prea mare, este scump si zgomotos.

Fig.13

 Sisteme hidraulice de reglare

Aceste variatoare pot regla viteza de rotatie a masinilor unelte prin controlul debitului de ulei dislocat
intr-un sistem hidraulic compus dintr-o pompa si un motor hidraulic (fig.14). Controlul debitului se face
fie prin modificarea excentricitatii pompei ep sau a motorului hidraulic em, fie prin modificarea
excentricitatii ambelor componente simultan.

Pompa are o viteza relativ constanta si asigura presiunea necesara pentru motorul hidraulic ce este cuplat
la axul principal al masinii unelte. Pentru a schimba sensul de rotatie al axului principal este indicata
schimbarea excentricitatii pompei. Reglarea vitezei de rotatie asigurate de sistemele hidraulice se
realizeaza prin limitarea cantitatilor de ului ce intra sau ies din componentele sistemului.

6
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

Fig.14

Avantajele variatoarelor hidraulice sunt materializate de: prezinta o gama larga de viteze; reglarea vitezei
si sensului de rotatie se realizeaza foarte usor; functionare silentioasa si fina; asigura autolubrifierea
sistemului; prezinta o protectie automata impotriva suprasarcinilor.

Un dezavantaj major al unui sistem hidraulic este instabilitatea acestuia la viteze reduse. Se poate adauga
si faptul ca vascozitatea uleiului variaza odata cu temperatura si poate cauza fluctuatii in ceea ce priveste
viteza de rotatie asigurata masinii unelte.

Aplicaţii:

7
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

► Lanţul Cinematic de Avans

După cum se ştie deja, avansul este definit ca fiind mărimea s (t sau u) a poziţionării sculei după un ciclu
de aşchiere, cunoscut de asemenea şi ca avansul pe dinte. Viteza de avans este definită prin mărimea v
pentru viteza de poziţionare a sculei.

Mărimea s [mm/rot] este definita prin ecuaţia următoare:

unde sz = avansul pe dinte şi zs = este numărul de dinţi ai sculei (valoare unitară pentru cuţitele de stung).

Mărimea v [mm/min] este definită prin ecuaţia:

unde T = timpul necesar avansului s.

O schemă structural simplificată pentru un asemenea lanţ cinematic de avans este prezentată mai jos:

Lanţ cinemaic de avans mecanic

Lanţ cinematic de avans hidro-mecanic

8
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

 Mecanisme de ieşire

Cele mai utilizate mecanisme de transformare a mişcării de rotaţie in mişcare de translaţie sunt: şurub-
piuliă şi pinion-cremalieră, iar mai rar se utilizeaza si camă-tachet.

Mecanismul şurub-piuliţă este utilizat in două variante:

- Şurub lung-piuliţă scurtă (strung, maşină de frezat, etc) (a)


- Şurub scurt-semipiuliţă lungă (casetă de direcţie auto) (b)

Raportul de transfer al acestor mecanisme este dat de ecuaţia:

Mecanismul pinion-cremalieră are raportul de transfer de z ori mai mare, la acelaşi pas, comparativ cu
mecanismul şurub-piuliţă.

Raportul de transfer al mecanismului este egal cu relaţia de mai jos:

 Mecanisme de reglare a avansului continuu

In funcţie de natura lanţului cinematic de avans, sistemele mecanice de reglare a vitezei de avans continuu
se pot grupa in:

- variatori mecanici;
- transmisii prin conuri in trepte;
- cutii de avansuri;
o Cutii tip cutie de viteze;
o Cutii cu roţi de schimb;
o Cutii cu braţ mobil (Norton);
o Cutii cu pană mobilă;
- cutii cu meandru
o Cutii cu meandru şi braţ mobil;
o Cutii cu meandru şi balador
9
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

Mecanismele de reglare cu roţi de schimb sunt utilizate, in general, in constructia masinilor unelte cu
schimbarea rara a parametrilor de la prelucrare la prelucrare: masini automate, semiautomate, specializate
si masini speciale. Aceste cutii de avansuri sunt foarte simple dpdv constructiv si sunt asemenatoare cu
rotile de schimb utilizate in cazul cutiilor de viteze. Trebuie mentionat faptul ca aceste mecanisme sunt
mai reduse ca dimensiuni generale de gabarit.

Mecanismele de reglare cu pană mobilă sunt foarte des utilizate in masinile unelte universale deoarece
transmit un cuplu corect si functioneaza bine al viteze ridicate. In fig. alaturata este prezentat un
mecanism de reglare tipic in care rotile dintate z2,
z4, z6 si z8 sunt blocabile fata de axul motor prin
intermediul unei pene mobile. Aceste roti sunt
angrenate permanent cu rotile complementare de
pe axul condus, care sunt fixe pe acesta din urma.
Pana mobila se poate deplasa liniar in lungul
axului motor, blocand pe oricare dintre rotile
dintate, lasand pe celelalte in repaos relativ fata
de axul motor. Acest mecanism prezinta o
rigiditate redusa a penei mobile din cauza
montajului celor doi arbori coaxiali. Exista o
uzura ridicata a elementelor componente, cauzata de angrenarea permanenta a rotilor dintate si de
asemenea, exista pierderi de putere din cauza acestui fapt.

Avand in vedere aceste neajunsuri ale mecanismului de reglare cu pana mobila, se mentioneaza faptul ca
este utilizat cu precadere in regarea avansului in cazul masinilor de gaurit mici si mijlocii precum si in
cazul strungurilor revolver.

Mecanismul de reglare cu braţ mobil (cutii Norton)


asigura trepte de turatie dispuse dupa o progresie
aritmetica (6-12 trepte), de obicei, utilizata in
prelucrarea filetelor, pentru ca se pot obtine valorile
de baza ale pasului filetului. Astfel, cutiile Norton
sunt des utilizate in constructia cutiilor de avansuri si
filete ale strungurilor normale. Un asamblu Norton
impreuna cu o pereche de roti de schim este
prezentat in fig. alaturata. Comutarile se realizeaza
prin bascularea si deplasarea axiala fata de arborele
ce sustine levierul.

Aceste mecanisme prezinta o serie de neajunsuri: sistemul de indexare nu asigura in toate cazurile o
rigiditate suficienta; deschiderea din corp (necesara comutarii bratului) permite intrarea aschiilor si
prafului in interiorul cutiei.

In general, aceste mecanisme sunt prevazute cu un sistem suplimentar de


comutare care permite dublarea numarului de comutari, transmitand miscarea in
ambele sensuri.

Mecanismele de reglare cu meandru si balador asigura trepte de turatie dispuse


dupa o progresie geometrica si sunt utilizate mai rar in ultima vreme. Roata
10
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

conducatoare este o roata dintata solidara cu arborele motor iar toate celelalte blocuri de roti dintate sunt
libere. Sistemul de comutare este identic cu cel prezentat la mecanismul tip Norton.

 Mecanisme de avans intermitent

In cazul proceselor de aschiere care se


desfasoara ciclic, sunt necesare miscari de avans
cu caracter intermitent. Aceste miscari se
desfasoara in afara procesului de aschiere, intre
doua cicluri consecutive. Avansul periodic,
necesar unor maşini-unelte cum sunt şepingurile,
rabotezele, mortezele, maşinile de rectificat şi unele struguri grele sau maşini de danturat, se obţine dintr-
o mişcare circulară sau rectilinie prin intermediul unor mecanisme care trebuie să funcţioneze numai un
timp t’1 din tcc al unui ciclu de aşchiere. Astfel, miscarile de avans intermitent sunt corelate cu miscarile
alternative.

Mecanismele de avans intermitent transforma miscarea continua a elementului conducator in miscare


intermitenta a elementului condus, prin cuplare intr-un singur sens. Mecanismul cu clichet, constă din
roata de clichet RC şi clichetul C fixat pe un braţ care poate oscila in jurul axei roţii de clichet de un unghi
αs. In unul din sensuri, clichetul antrenează roata de clichet care este solidară cu şurubul consucător SC, in
timp ce in celălalt sens clichetul sare peste dinţii roţii fără a o antrena, revenind astfel in poziţia iniţială.

Se previne rotirea in sens invers a roţii de clichet prin introducerea unui clichet fix CF, care permite
rotirea roţii de clichet numai intr-un sens.

Mişcarea de ascilare a clichetului se poate obţine de la o mişcare de rotaţie ca in figură (sus) sau de la o
mişcare de translaţie (jos).

Dantura roţii de clichet poate fi – ca poziţie – exterioară, interioară şi frontală, iar ca formă – cu dinţi
asimetrici (a,b) sau simetrici (c,d). Dantura asimetrică este folosită in cazul transmiterii mişcării numai
intr-un sens. In toate cazurile, dimensionarea danturii se face pe bază de modulului normalizat:

in care de = diametrul exterior şi zc = numărul de dinţi ai roţii de clichet.

11
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

Alte tipuri de mecanisme de reglare a avansului periodic sunt si mecanismele cu clichet actiat printr-o
biela-manivelă (a), excentric (b) sau camă (c) ca in figura de mai jos:

Aplicaţii

12
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

13
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.2

14