Baza de date

criminalistică CDN
Grigoraș Alexandra Elena
Anul IV, IFR, Drept
1.Aplicația CDN. Rol și importanță.

2.Noțiunea de cadavru.

3.Schimbările intervenite în corpul uman după deces.Factorii care influențează starea

cadavrelor.Stările specifice cadavrelor.Particularități raportate la aceste stări.

4.Noțiunea de amprentare. Condițiile de amprentare, mijloacele utilizate. Specificul amprentării

cadavrelor. Scopul amprentării.

5. Concluzii și considerente personale.

6. Bibliografie

Prezentul referat conține date fundamentale cu privire la baza de date criminalistică CDN, modul de fun
importanța acesteia în vederea identificării cadavrelor care au o identitate necunoscută sau greu identifi
asemenea, cuprinde si detalii despre particularitățile și modificările care intervin asupra cadavrului din
survenirii decesului, precum și despre importanța și legatura acestor modificări în vederea stabilirii timpului
momentul decesului, a cauzei decesului și semnelor ce pot constitui probe clare,precumşi despre introducere
descoperite la cadavre în fișe cu numar unic din cadrul bazei de date CDN, importanța introducerii acestor da
ultimul rând, despre specificul amprentării cadavrelor.

Prezenta lucrare urmărește noțiunea de cadavru și toate procedeele criminalistice necesare

identificării rapide și eficiente a acestora, axându-se, în principiu, pe importanța aplicațiilor
informatizate ce au ca obiect semne și paricularități în vederea undei identificări rapide. De
asemenea este dezbatută problema apariției modificărilor cadaverice care pot avea fie efect
distructiv asupra corpului mort, fie au ca efect lămurirea unor aspecte esențiale pentru stabilirea
cauzelor deceseului. Un alt aspect important avut în vedere este amprentarea cadavrelor, modul de
desfășurare și regulile fundamentale ale acestui proces.
Baza de date a aplicației CDN-Mijloc de identificare a persoanelor dispărute, persoanelor si
cadavrelor cu identitate necunoscuta.
„CDN” este aplicația informatizată, ce apare ca un program de pachete ce administrează o bază de
date care conține informații și trăsături de identificare a persoanelor și cadavrelor cu identitate
necunoscută, precum și de identificare a persoanelor dispărute, informații materializate in fișe
întocmite de lucrărorii desemnați din cadrul unităților de poliție. Aceste fișe există la fiecare unitate
de poliție și sunt implementate în sistemul CDN de către județele arondate la stațiile AFIS. Acest
sistem generează un numar unic caracteristic pentru fiecare fișă
Apariția „CDN” a fost determinată de evoluția situației persoanelor dispărute în împrejurări
suspecte, a cadavrelor și a persoanelor cu identitate necunoscută aflate în evidența cartotecilor
antropologice, de gradul de calitate a completării fișelor și de rapiditatea și operativitatea predării
acestora către cartoteci, de evoluția numerică a activităților specifice desfășurate. Astfel, aplicația
CDN facilitează posibilitatea verificării în baza de date a sistemului şi vizualizarea rapidă a datelor,
semnalmentelor anatomice şifuncţionale, semnelor particulare şi fotografiilor de identificare din
fişele existente în baza de date a sistemului „CDN” ale persoanelor dispărute, persoanelor şi
cadavrelor cu identitate necunoscută. Un alt avantaj al acestei aplicații este faptul ca duce la
diminuarea intervalului de timp pentru identificarea cu celeritate a persoanelor dispărute, a
persoanelor și cadavrelor cu identitate necunoscută.
De exemplu, se solicită identificarea cadavrului cu identitate necunoscută, de sex bărbătesc, care are
un tatuaj pe umăruldrept, ce reprezintă un “dragon”. Pe baza acestor criterii se efectuează o
selectare automată din înregistrările existente în baza de date a sistemului „CDN” şi se obţine o listă
de candidaţi, cu date şi fotografii ale persoanelor care au acest tip de tatuaj pe umărul drept. În cazul
când în listă apar mai multe persoane cu acelaşi tip de tatuaj, sunt vizualizate fotografiile
persoanelor respective, pentru recunoaştereşi totodată fotografiile de detaliu ale desenului tatuajului
respectiv.
Așadar, putemsusținecăbaza de date CDN esteadaptată la evoluțiacontinuă, raportându-se atât la
factoruluman, câtsi la cel care ține de timp.Oferă date clare,
esențialepentruidentificareacâtmairapidă a persoanelorsaucadavrelor, fiind un punct de plecareintr-o
anchetăși, pelângăaltele, asigură o vizualizarerapidă a fotografiilorșicaracteristicilor care
suntcuprinse in baza de date a sistemului. Vomanaliza, ca obiect de lucru al bazei de date CDN,
identificareacadavrelor cu identitatenecunoscută, precumșiparticularitățispecificecadavrelor.

Notiunea de cadavru. Modificarile cadaverice. Factorii care influențează starea cadavrelor.

Cadavrul, însens general, reprezintă corpul „mort” al unei ființe. Moartea reprezintă, în fapt, oprirea
ireversibilă a funcțiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii și a activității sistemului nervos
superior. Practica judiciară a întâlnit de multe ori situația cadavrelor cu identitate necunoscută,
asupra cărora nu se gasesc acte care sa conțina elemente legate de identitatea acestora , ori care sunt
găsite în locuri izolate în care nu sunt prezente indicii cu privire la identitatea persoanei decedate și
nici persoane care să ofere detalii despre identitatea acestora. Pentru identificarea acestora se poate
apela la diverse metode cum ar fi fotografierea, amprentarea ori ridicarea de probe biologice, toate
coroborându-se în vederea obținerii unui rezultat cât mai clar. De menționat în ceea ce privește
fotografierea cadavrelor cu identitate necunoscută este că se vor avea în vedere semnalmentele, în
special malformațiile, cicatricele sau tatuajele, urmele găsite la fața locului, fiecare obiect
vestimentar al victimeisau orice obiect din jurul acesteia ce i-ar putea aparține. Pentru executarea
fotografiilor, atunci când intervin factori ce duc la alterarea cadavrului, se vo rrealiza toaletarea și
restaurarea acestuia. Toaletarea presupune operațiuni simple, de curățare a cadavrelor, în timp ce
restaurarea implică operațiuni mai dificile, de refacere a unor țesuturi sau chiar organe. Aceste
două etape au ca scop restabilirea aspectului persoanei decedate într-un mod cât mai apropiat de cel
dinaintea decesului și apariției fenomenelo rcadaverice. Fenomenele si modificările care se petrec
asupra cadavrului sunt influențate de intervalul de timp scurs de la survenirea decesului, precumși
de mediul în care s-a aflat cadavrul și de starea organismului în momentul morții. Modificările pot
fi distructive (depesajul, agenții fizici sau chimici, putrefacția), conservatoare: naturale, artificial
(îmbălsămarea) și pot oferi informații cu privire la perioada de timp scursă de la deces, cauza morții
și chiar despre poziția din momentul în care a intervenet moartea. Cu privire la perioada de timp
scursă, informaţii se pot obţine şi din recunoaşterea stadiului de dezvoltare în care se află dipterele 
pe cadavru, dacă se cunoaşte pentru fiecare specie cât timp este necesar pentru parcurgerea fiecărui
stagiu.

Raportat la factorul timp, modificările cadaverice pot fi precoc esau tardive (dupa 24 de ore de la
deces).

În cadrul modificărilor precoce intră răcirea cadavrului, deshidratarea, rigiditatea cadaverică,

lividitatea cadaverică, coagularea sângelui, hemoliza postmortală, etc..

Răcirea cadavrului
Este efectul pierderii energiei calorice în mediu și al opririi circulației organismului. Răcirea se
efectueaza cu o viteză de circa 1 grad Celsius pe oră în primele ore, in următoarele ore de la
survenirea decesului efectuându-se cu circa 2 grade celsius pe oră. Variațiile de răcire a cadavrului
sunt influențate de felul cadavrului(uman sau cadavre ale animalelor) și de mediul în care se află
cadavrul.

Deshidratareacadavrului conduce la pierderea greutății corpului, producându-se cu aproximativ

10mg/kgc/zi.

Hipostazacadaverică

Are ca efectacumularea sângelui, după moarte, în țesuturile organismului. Această modificare

conduce la apariția unor pete cunoscute sub denumirea de lividități cadaverice. Petele cadaverice
apar după 3-5 ore de la instalarea morţii şi sunt puternic exprimate la aproximativ 24 ore. In fazele
iniţialepetelecadaverice au culoareroşie, roşie-brună, sunt nereliefate, imprecis delimitate şi dispar
la presiune (vitropresiune). În fazele avansate petele cadaverice difuzează, confluează şi au culoare
brun-cenuşie, apoi verzuie datorită descompunerii hemoglobinei.

Rigiditateacadaverică

Reprezintă starea de contractare a mușchilor, constând într-un proces de natură chimică ce începe
să se instaleze la aproximativ 3-6 ore de la deces. Fenomenul se produce ca urmare a acidifierii
cadavrului, respective cidifierii ţesutului muscular în urma descompunerii ATP-ului
(adenozintrifosfat) şi creşterii vâscozităţii actomiozinei.

Iniţial intră în rigiditate musculature netedă, respective musculature veziculelor seminale, a vezici
iurinare, a rectului, cu eliminare consecutivă de spermă, urină şi materii fecale. Instalarea rigidităţii
miocardului se realizează după aproximativ 30 minute în cazul ventriculului stâng, realizând aşa-
numitul „cord în sistolă”, golit de sânge. Apare falsul aspect de cord hipertrofic datorită cavităţii
ventriculare reduse. Concomitent se produce intrarea în rigiditate a musculaturii netede, cu apariţia
horipilaţiei cadaverice, miozei cadaverică ,rigidităţii musculaturii pungilor testiculare, uterului,
stomacului şi intestinelor.

Amprentareacadavrelor

Dactiloscopia este ramura criminalisticii care se ocupă cu examinarea şi clasificarea desenelor

papilare, în vederea identificării persoanei. Într-o formulare sintetică, se poate spune despre
dactiloscopie că este „ştiinţa privind studiul desenelor papilare”.

Amprentarea cadavrelor est ediferită de cea a persoanelor vii, iar pentrurealizarea acestei proceduri,
trebuie să se țină cont de starea în care se află cadavrul. Astfel, trebuie realizată o divizare a
persoanelor decedateîn 3 categorii:

-cei care au murit recent, cazuri in care este relativ simplu.

-cei morţi de o perioadă mai lungă, în care apare confruntarea cu dificultăţi din cauza anchilozări
iaccentuată a degetelor, primele stadii de descompunere, sau ambele.
-acele cazuri în care este întâlnită extremă dificultate cauzată de macerare, uscare, sau
descompunere avansată a pielii
Așa cum am menționat, amprentarea diferă în funcție de starea care poate interveni asupra
cadavrului (rigiditatea cadaverică, deshidratarea, îmbibația hidrică, putrefacţia sau mumificarea).

a)Rigiditatea cadaverică

Aceasta acţionează asupra articulaţiilorşi astfel împiedică răsucirea în situaţia când rigiditatea
cadaverică face mai dificilă luarea impresiunilor digitale, se fac mişcăriforţate de flexiune şi
extensie atăt la articulaţia pumnilor, cât şi asupra oaselor metacarpofalangiene.

Din practică, s-a dovedit că este de folos ca persoana decedată să fie așezată cu palmele și cu fața în
jos pe o masă. Dacă nu este posibil, vor fi introduse mâinile persoanei într-un vas cu apă caldă
pentru o perioadă de 10-15 minute. După ce rigiditatea a fost înlăturată, amprentarea se va realiza
prin rotirea ruloului cu tuș pe degetul persoanei decedate.

Ruloufolosit la amprentareacadavrelor

Înainte de a se aplica tușul trebuie să se şteargă degetele cadavrului cu un tampon de vată îmbibată
în benzină. După aceea, se iau cartonaşe dreptunghiulare, de dimensiunile aproximativ egale cu ale
spaţiului rezervat pentru un deget pe fișa dactiloscopica, şi se fixează în lingura de amprentat
cadavre, care se găseşte în orice trusă criminalistică universală sau în trusele speciale pentru
amprentarea cadavrelor. Pe câte un cartonaş se rulează, într-un singur sens, fiecare deget. Operaţia
se face cu multă atenţie pentru a nu se îmbâcsi impresiunile cu tuş sau pentru a nu fi mişcateşi
neclare. Cartonaşele cu impresiunile obţinute se lipesc pe spaţiile corespunzătoare amprentelor
fiecărui deget din fişa dactiloscopică.

b) Îmbibația hidirică și deshidratarea

Uneori, într-un prim stadiu, înaintea intrării în putrefacţie, stratul celular, gras subcutanat se
deshidratează, producând la pulpele degetelor o serie de cute şi depresiuni (zbârcituri) ce fac
imposibilă luarea impresiunilor digitale. In astfel de situaţii este nevoie ca sub pielea vârfului
degetelor să se injecteze cu o seringă, prevăzută cu un ac lung şi gros unul din următoarele lichide:
apă calde, vaselină lichidă, glicerina cu alcool, ulei de parafină sau un amestec de gelatină şi
glicerina, până ce cutele dispar. Amprentarea trebuie realizată imediat după introducerea în ţesuturi
a lichidului, altfel acesta se poate scurge în afară prin pori sau prin orificiul prin care a fost introdus.
Un fenomen invers deshidratării, dar cu aceleaşiconsecinţe de zbârcire a pielii, se petrece şi cu
cadavrele care au stat în apă şi încă nu au intrat în putrefacţie. În această situaţie pielea se îmbibă cu
apă (îmbibaţie hidrică), îşi mărește suprafaţa prin dilatarea celulelor şi capătă o serie de încreţituri.

Un procedeu care poate fi folosit fără a fi nevoie să se învingă starea de rigiditate şi nici să se
inoculeze parafină în stratul subcutanat este cel cunoscut sub denumirea de metoda Schifferdeckorn.

Pentru aplicarea acestei metode sunt necesare următoarele materiale: negru de fum, o pensulă şi
două seturi a câte 5 folii dreptunghiulare colorate; una din părţi după cum urmează: negru — pentru
degetul mare, roşu — pentru arătător, albastru — pentru mijlociu, galben — pentru inelar şi verde
— pentru degetul mic. Se impune ca foliile să fie subţiri, lipicioase şi albe pe partea pe care
urmează să se ia amprentele. Amprentarea se execută astfel: se prăfuiesc bine cu negru de fum
degetele cadavrului, folosindu-se o pensulă fină din puf de marabut (o pasăre africană). După
colorarea degetului cu pulbere neagră se ia folia corespunzătoare degetului şi se lipeşte bine de
acesta, imprimându-se toate caracteristicile. Foliile se aplică apoi pe fişa dactiloscopică.

Concluzii și considerente personale

În concluzie, se poate afirma că persoanele decedate reprezintă o latură de interes a criminalisticii,

acestea oferă o serie de indicii legate de survenirea decesului și o varietate de modificări care pot
îngreuna desfășurarea activității criminalistice. De asemenea, este important ca semnalmentele
descoperite practic sa fie comparate cu semnalmentele implementate in CDN pentru o cât mai mare
rapiditate și eficacitate în stabilirea identității cadavrelor necunoscute.

Pentru ca rezultatele să fie folositoare, e necesar să fie respectate standardele de calitate în ceea ce
priveste tehnica amprentării, să existe profesionalism din partea echipei de criminaliști și să se țină
cont de factorii care influențează conservarea cadavrului.

În ceea ce privește baza de date CDN, considerăm că aplicațiile informatizate sunt de o importanță
deosebită pentru comunicarea rezultatelor la distanțe mari, pentru operativitate și celeritate, oferind
posibilitatea „clarificării” intr-un mod mai simplu și mai rapid.
În final, studierea cadavrelor cu particularitățile lor specifice reprezintă o ramură complexă, atât din
punct de vedere practic, cât și din punct de vedere teoretic, cu reguli și metodologii ce trebuie
respectate pentru un rezultat corect.

6.Referințe bibliografice

[1] Necula I, Urecheatu I-Forensic aspects of CDN data base identification

[2 Federal Bureau of Investigation - John Edgar HooverAugust 10, 2006

[3] Gh. Păsescu, I. Constantin, Secreteleamprentelorpapilare, Bucureşti, 1996

[4]Tehnica amprentării pesoanelor în viață și a cadavrelor, Casian Sergiu, Chișinău2010

[5]https://ro.scribd.com/archive/plans?doc=89789156&metadata=%7B

[6]https://www.scribd.com/document/95748571/PROPRIET%C4%82%C5%A2ILE-
DESENELOR-PAPILARE-referat