DENDROLOGIE Curs si laborator 2

9 pagini

Dendrologie

Dendrologia studiaza arborii din punct de vedere :

-morfologic,
-areologic (corologic),
-silvobiologic,
-economic.
Din punct de vedere morfologic este descrierea speciei de la radacina la fruct.
Areologic reprezinta descrierea speciei din punct de vedere al zonei, arealul.
Silvobiologic reprezinta prezentarea cerintelor speciei pentru a forma arborete
productive. Economic semnifica valorificarea produselor.
Arborii sunt plante lemnoase ce traiesc izolat sau sub forma de sisteme
biologice deschise ce formeaza arborete, padurea.
Plantele lemnoase sunt plante ce au in alcatuire celuloza, hemiceluloza,
lignina. Celula lemnoasa prezinta o caracteristica specifica: membrana foarte groasa,
formata din 3 straturi, citoplasma si nucleu ce poate sa dispara, prin moartea celulelor
acestea ramanand ca si constituent de conducere sau rezistenta in planta lemnoasa.
Arborii sunt diferiti dupa inaltime, port si dupa caracterele morfologice.
Ca si inaltime se ia cea de la maturitatea arborilor. Plantele lemnoase se impart
in:
-arbori h= >7m
-arbusti h= 1-7 m
-subarbusti h= <1 m
-liane
Arborii, >7m au coroana bine individualizata, ramuri lemnificate in intregime,
trunchi valoros, valorificabil: -7 - 15 m arbori de marimea III
-15- 25 m arbori de marimea II
- > 25 m arbori de marimea I
Arbusti plantelor lemnoase cu h = 1-7 m, adesea au forma de tufa,
ramificatiile pornind de la colet sau o anumita inaltime, ramurile lemnificate in
intregime. Rol deosebit in protectia semintisului solului.
Subarbusti cu h <1 m, tulpini nelemnificate in intregime dar cu capacitate
mare de lastarire sau dezvoltare a lujerilor anuali din mugurii aflati la baza lujerilor,
au aspect de tufa.
Lianele sunt plante lemnoase agatatoare, tulpini peste 25 m.
Plantele lemnoase poarta o denumire stiintifica formata din 2 cuvinte in latina
ce explica specia si genul. ex: Abies alba, Fagus silvatica, Quercus robur, Fraxinus
excelsior etc. Plantele poarta si denumire populara.
Plantele lemnoase sunt grupate din punct de vedere sistematic in :
Specii>Genuri>Familii>Ordine>Increngaturi.

Din punct de vedere morfologic- plantele lemnoase se compun din organele

vegetative: -radacina
-tulpina
-frunza
Radacina are rol de fixare, absortie, de rezerva de substante.
Radacinile pot fi :

-1-
DENDROLOGIE Curs si laborator 2
9 pagini
-normale- se dezvolta o data cu embrionul
-adventive (intamplatoare)
-metamorfozate (transformate) rol de fixare (iedera); haustori la vasc; radacini
folosite la respiratie.
Radacini normale: -principala
-secundara sistem radicelar
-tertiana
Sistemele radicelare pot fi diferite in functie de raportul dintre radacina
principala si cea secundara:

a b c
Pivotanta Trasanta Pivotant-trasanta

Radacinile difera de la o specie la alta, difera cu varsta (de la radacina

pivotanta pana la pivotant-trasanta), difera in functie de conditiile stationare.
Tulpina reprezinta partea aeriana a plantelor lemnoase. Tine de la colet pana
la mugurele terminal.

coroana

trunchi

radacin

Partile componente ale arborelui

La exterior trunchiul prezinta scoarta sau ritidom iar in sectiune transversala

de la exterior spre interior se diferentiaza :
-cambiu
-alburn
-duramen- lemn matur
-maduva

-2-
DENDROLOGIE Curs si laborator 2
9 pagini

Ritidom

Scoarta
vie
Liber

Scoarta este un strat subtire de celule moarte, un strat neted care fie ramane
fixat de trunchi sau se exfoliaza.
Ritidomul reprezinta o scoarta ingrosata cu aspect specific brazdat (crapat)
longitudinal si transversal sub forma de placi, solzi fixati de trunchi sau exfoliabili.
Ritidomul se caracterizeaza prin culoare, aspect.
Cambiul reprezinta un strat subtire din celule cu capacitatea de a se divide
singure. Cambiul formeaza spre interior lemn, spre esterior scoarta. Prin activitatea lui
apar inelele anuale (cresterile dintr-un an). Poate fi sesizat in taietura proaspata ;are un
aspect umed.
Alburnul (albus) este format din celule mari afanate prin care circula seva
bruta si seva elaborata. Lemnul are o culoare mai deschisa.
Duramen (lemn matur) este format din celule moarte mici strans unite intre
ele cu rol de rezistenta. Cand are alta culoare decat alburnul poarta denumirea de
duramen, cand are aceeasi culoare cu alburnul poarta denumirea de lemn matur.
Maduva ocupa pozitie centrala, are diferite forme, este formata din celule
moarte colorate mai intens,are proprietati mecanice slabe.
Se mai diferentiaza in sectiune transversala inelele anuale care sunt formate din :
-lemn timpuriu-mai deschis la culoare afanat
-lemn tarziu
Razele medulare : -medulare
-raze
Portul arborilor (forma):
-forestiera: caracterizata prin tulpina dreapta, coroana ingusta, trunchi pe
inaltimi mari.
-specific: intalnit la arborii ce cresc izolat cand trunchiul este scurt, labartat cu
coroana globulara adesea pana la baza trunchiului.
Coroana este formata din ramuri (craci); lujeri care sunt cresteri anuale.
Pentru foiase coroana se ramifica neregular ramurile avand diametre din ce in ce mai
mici iar pentru rasinoase coroana este formata din verticile ramuri ce pornesc ca
spitele unei rotide la aceasi inaltime. Numarul de verticileeste variabil in fiecare an se
formeaza cate un verticil.

-3-
DENDROLOGIE Curs si laborator 2
9 pagini
Lujeri ne ajuta la recunoasterea specilor pe timp de iarna.
La unele specii lujeri pot sa fie
-macroblaste
-microblaste-brahibraste
Cresterile anuale se sesizeaza pe lujer prin prezenta unui inel.

Partile unui ramuri de fag de 3 ani

La exterior lujerii pot fi netezi sau glabrii, pot prezenta lenticele (mici orifici)
prin care lujerul respira ; pot prezenta verucozitati (excrescente) de natura ceroasa.
Putem avea : -lujeri pubescenti
-lujeri cu spini
Dupa culoare pot fi : -unicolori
-bicolori
Dupa aspectul maduvii pot fi : -cu maduva intreaga
-lamelara
-fistulosi
Dupa aspect pot fi : -drepti
-geniculati (ingenunchiati)
-sinuosi
-cu varful mutant
-cu varful erect
Lujerii apar : -pe ramuri
-pe radacina pot sa apara lujeri anuali care poarta numele de lastari
cand pozitia lor este pe cioata, sau de drajoni cand fixarea lor este direct pe radacina.

-4-
DENDROLOGIE Curs si laborator 2
9 pagini
Ramurile de la baza coroanei se pot usca treptat, are loc astfel elagajul natural
prin care coroana se inalta marindu-se trunchiul. Elagajul mai poate fi si artificial
adica realizat de catre om.
Mugurii –organe vegetative din care se dezvolta fie frunze, flori sau lujeri.
Cresterea lujerilor din mugurele terminal este o crestere monopoidala (la rasinoase),
cresterea dintr-un mugure lateral este simpoidala –caracteristica foioaselor. Mugurii
floriferi sunt mai mari au pozitii ferite. Mugurii sunt acoperiti de solzi a caror forma si
culoare este specifica fiecarei specii. Sunt si muguri nuzi (fara solzi) la salcam si sunt
ascunsi sub scoarta. Forma mugurelui si modul de prindere ajuta la recunoasterea
speciei.
Muguri pot fi : -sferici
-ovoizi
-fusiformi
Dupa modul de prindere: -sesili (fara codita de prindere direct pe lujer)
-pediculat (cu codita)
Dupa prinderea spatiala a mugurilor pe lujer : -prindere spiralata
-asezati altern
-distih (fata in fata in acelasi plan)
-opus
Frunza : se formeaza din muguri si este alcatuita din limb (lamina), petiol,
teaca.

varf

margine

cili

lamin
nervura a
nervura
media
baza

stipele peti
ol

Frunzele se deosebesc intre ele dupa culoare.

Frunzele pot fi : -persistente
-cazatoare
-marcescente- se usca toamna si raman pe arbori pana primavara
Frunzele dupa aspectul limbului : -glabre
-puberscente
-glaucescente
-scabre (cu asperitati)
Frunzele se clasifica dupa aspectul exterior :
1. Dupa gradul de divizare a limbului
-frunze intregi : -simple
-penat lobate
-palmat lobate

-5-
DENDROLOGIE Curs si laborator 2
9 pagini
-frunze compuse : -paripalmat compusa
-palmat compusa
-triparipenat compusa
-dublu imparipenat compusa
-dublu paripenat compusa
2. Dupa forma geometrica a limbului
-aciculara
-eliptica
-solzoasa
-ovata
-obovata
-lanceolata
-orbiculara
-cordiforma
-triunghiulara
3. Dupa varful frunzei
-acut
-acuminat
-rotund
-emarginat
-trunchiat
-mucronat
4. Dupa baza frunzei
-cuneata
-rotunjita
-auriculata
-asimetrica
-trunchiata
5. Dupa marginea frunzei
-intreaga
-sinuata
-crenata
-serata/dublu serata
-dintata/dublu dintata
6. Dupa nervuri
-uninervuri
-penata
-dicotomica
-ramificat

-6-
DENDROLOGIE Curs si laborator 2
9 pagini

-7-
DENDROLOGIE Curs si laborator 2
9 pagini

Organele de inmultire - Floarea

- Fructul
Floarea este alcatuita din parti reproducatoare sau esentiale si din parti
accesorii. Partile reproducatoare sunt carpela si stamina. Carpela este organul esential
al femel. La gimnosperme, carpelele au forma de solz carpelar, iar la angiosperme
prin rasucirea si sudarea marginilor carpelei se formeaza un organ special in forma de
butelie, numit pistil (partile pistilului: stigmat, stil si ovar). Aceste parti se intalnesc
numai la florile angiospermelor, care au ovulele inchise in interiorul carpelei,
respectiv a ovarului, in timp ce la gimnosperme carpelele raman sub forma de solz, un
prezinta nici un stil sau stigmat, iar ovulele sunt descoperite.
Florile pot fi : - complete (hermafrodite)- organele femeiesti si cele barbatesti
intr-o floare
- incomplete, la care lipsesc partile accesorii, fie partile
esentiale, pot fi apetale, nude, sterile, unisexuate (lipsite de organele mascule sau de
cele femele):
- monoice la care florile mascule si cele femele se gasesc pe
ramurile aceluiasi individ;
- dioice la care cele doua tipuri de flori se gasesc pe indivizi
diferiti (exemplare mascule si exemplare femele).
antena
filament

petala

Florile pot fi cate una pe ramura si sunt solitate, mai multe inflorescente :
ameti(a), racem(b), panicul(c), umbrela(d), corimb(e), cima(f).

a b c d e f

Fructul, caracteristic Angiospermelor, provine din dezvoltarea ovarului, in

functie de consistenta fructului avem:
-cu pericarm carnos: baca, drupa, poama
-baca reprezinta fructul cu pericarm carnos in care sunt raspandite mai multe
seminte;

-8-
DENDROLOGIE Curs si laborator 2
9 pagini
-drupa reprezinta o parte carnoasa in care se afla un sambure tare;
-poama fructului obtinut si din dezvoltarea receptaculului ce formeaza partea
carnoasa in care se afla camarute lemnoase cu seminte.
-cu pericarm uscat: achene (ghinda, jirul), samara (ulm),
bisamare (paltin), pastaia, capsula, folicula.
Pot exista fructe multiple de tipul:
-poliachena
-polidrupe (zmeura , mur)
La Rasinoase, pentru ca prezinta flori fara ovar fructul nu exista, conul fiind o
floare transformata, alcatuit din solzí carpelari, care dupa fecundarea ovulelor isi
maresc mult dimensiunile, devenid lemnosi, pielosi sau carnosi si din bractei.

-9-