Dendrologie Curs si laborator 3-7

41 pagini

A. SUBÂNCRENGĂTURA GYMNOSPERMAE

Caractere generale: sunt specii care prezinta ovulele libere, samanta

nefiind inchisa in fruct.
Se mai numesc si rasinoase, deoarece contin in lemn, frunze sau
scoarta canale rezinifere ce secreta rasina.
Se mai numesc conifere deoarece floarea se transforma in con.
Sunt specii vechi aparute acum circa 300 milioane ani, la finele
perioadei devoniene. Au atins dezvoltarea maxima in perioada jurasica
din era secundara. Se considera ca in acele timpuri erau reprezentate prin
cca 20000 de specii, in timp ce numarul speciilor actuale nu depaseste
675 incadrate in 63 de genuri.
Frunzele sunt de regula aciculare si persistente.
Lemnul prezinta o structura simpla, fiind alcatuit aproape inegral din
traheide verticale, cu puncuatii duble - aerolate.
Arealul de raspandire foarte larg in zonele reci si temperate ale
emisferei nordice.
Cresterea este monopoidala (din mugurele terminal), ramurile sunt
asezate de regula in verticile regulate.

A1 CLASA GYNKOPSIDA

I ORDINUL CYCADALES
1.1. FAM. CYCADACEAE
1.1.1. Genul Cycas

1 Cycas revoluta
- Areal: este o specie care se intalneste in zonele calde ale globului, exista la noi
in gradini botanice;
- Ritidom: solzos;
- Frunze: imparipenat compuse, are aspect de palmier sau de feriga
arborescenta;
- Flori: unisexuat dioice, cele mascule au aspect de conuri, iar cele femele au
aspect de frunzisoare;
- Samanta: este o drupa falsa prezentand doua invelisuri, unul intern, lemnos si
unul extern carnos ce provine din stratele exterioare ale ovulului.

II ORDINUL GYNCOALES
2.1. FAM. GYNKOACEAE
2.1.1. Genul Gynco

1 Gynco-biloba (Arborele pagodelor)

- Areal: Originar din China, este o specie relicva, din tertiar, foarte veche care
se intalneste in zonele calde ale globului, exista la noi in gradini botanice;

-1-
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
- Tulpina: arbore de marimea I, aproximativ 40 m si diametre maxime de 3-4 m,
este dreapta cu ramificatii neregulat verticilate;
- Coroana: in tinerete piramidala, apoi devine globuloasa;
- Ritidom: gros, de culoare cenusie, cu crapaturi adanci, longitudinale si solzi
rotunjiti;
- Lujeri: sunt de doua tipuri: lungi macroblaste si scurti brahiblaste, prezinta
culoare cenusie, usor geniculati si glabri, cicatricea frunzei pe lujerii scurti
prezinta doua urme fasciculare evidente;
- Muguri: asezati altern de forma conica, aproape perpendicular pe lujer;
- Frunze: sunt in forma de evantai, bilobate, sau neregulat denticulat-lobate,
spre baza se ingusteaza este cuneata, lamina are 5-8 cm si este prinsa de un
petiol lung. Acestea sunt pieloase, coriace, cu nervatiuni paralele sau
dicotomice, iar toamna frunzele se coloreaza in galben-portocaliu si sunt
caduce;
- Flori: unisexuat dioice, cele mascule sub forma de amenti grupati la randul lor
in fascicule si apar primavara, iar cele femeiesti sunt cate doua la extremitatea
unui petiol lung, asezat pe niste umflaturi carnoase;
- Fructul: este o drupa falsa „galbulus” elipsoidala, prezentand un invelis care la
maturitate are o culoare verde, iar dupa aceea se coloreaza in galben, prin
strivire degaja un miros neplacut;
- Samanta: inconjurata de un tegument lemnos, se pot intalni si seminte sterile
provenite din ovule nefecundate (partenogeneza);
- Importanta: valoare estetica, mai putin cultivat la noi pentru lemn;
- Cerinte ecologice: specie iubitoare de caldura, dar se acomodeaza si la climate
mai reci, este rezistenta la poluare si uscaciune.

A2 CLASA CONIFEROPSIDA

III ORDINUL CONIFERALES

3.1. FAM. PINACEAE
- Caractere generale: prezinta in mare arbori, mai rar subarboret (jneapan) cu trei
sferturi din volum lemn de lucru, ce vegeteaza in regiuni boreale, temperate
meridionale;
- Tulpina: monopoidala, regulat verticilata;
- Coroana: piramidala sau conica, dar poate fi si tabulara (Pinus);
- Lujeri: prezinta in general lujeri lungi, dar se intalnesc si specii cu lujeri si scurti si
lungi (Larice);
- Frunzele: sunt aciculare, persistente, rar caduce si pot fi dispuse solitar, spiralate sau
in fascicule;
- Florile: sunt unisexuat monoice, cele mascule grupate in amenti, ce pot fi alungiti
sau globulosi, de culoare galbuie, cele femele prezinta numeroase carpele dispuse
spiralat pe axul florii, fiecare carpela formata din doi solzi uniti la baza, un solz
interior ce este fertil, prezinta la baza doua ovule orientate spre axul florii si unul
exterior, steril, numit bractee. Bracteea este mai ingusta fata de solzul fertil si uneori
poate sa lipseasca, avortata (Pinus);
- Conurile: iau nastere din florile femeiesti si prezinta solzi pielosi sau lemnosi,
imbricati, din cele doua ovule situate la baza solzului fertil, prin fecundare se
formeaza doua seminte;

-2-
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
- Samanta: de regula aripata (exceptie Zambrul) si se poate coace in1, 2, 3 ani de la
aparitie;
- Germinatia: este epigee, cu cotiledoanele la suprafata solului, prezinta 2 pana la 10
cotiledoane si chiar mai multe la Gen. Pinus.

3.1.1. Genul Abies

Caractere generale: sunt peste 40 de specii in acest gen, sunt arbori de talie
mare, cu tulpini drepte, cilindrice, inradacinare pivotanta, coroane cilindrice,
piramidale;
Scoarta: neteda, in tinerete cu pungi de rasina, lemnul nu contine rasina;
Lujerii: in mod obisnuit netezi, cu urme de cicatrici rotunde de la ace;
Acele: sunt linear latite si prezinta pe spate doua dungi albe de ceara, ce
acopera stomatele;
Florile: amentii masculini apar din toamna anului precedent, fiind grupati pe
partea dorsala a lujerului, la subsoara frunzelor, florile femele sunt dispusi pe partea
superioara a lujerilor din anul precedent (pe internod), obisnuit la varful coroanei,
erecte;
Conurile: sunt erecte prezentand solzi la partea superioara rotunjiti si cad
odata cu semintele, cand ajung la maturitate, prezinta bractee lungi, ce au o parte
ingrosata, spatula si ea se termina cu un varf acumunat si rasfrant, pot exista bractee
ascunse, ce prezinta spatula si un mucron la partea superioara sau lipseste;
Samanta: se gasesc cate doua la baza solzului fertil, sudate de aripioara, ce
este de forma triunghiulara si se desprind neregulat, contine pungi de rasina in
tegument;
Germinatia: epigee, plantula cuprinde 4-8 cotiledoane.

-3-
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

1 Abies alba– denumire stiintifica

Brad, Brad alb- denumire populara
Arealul:
Bradul alb are areal exclusiv european limitat in regiunile muntoase din central
si sudul continentului: Jura, Vosgi, Alpi, Apenini, Carpati, Balcani. La nord de
paralela 55o si spre est de Muntii Carpati lipseste.
In Romania , dintre rasinoase se situeaza dupa molid (15% din suprafata),
fiind mai raspandit in Carpatii Orientali, la altitudini cuprinse intre 400 si 1200 m.
Impreuna cu fagul si molidul formeaza arborece amestecate, foarte valoroase din
punct de vedere silvicultural si economic.
Arealul de cultura al bradului coincide, in mare masura cu arealul sau natural.
Caractere generale:
Arbore de marimea I, este singura specie indigena de la noi, cu inaltimi
maxime de 30-40 m si diametre de 1-2 m, in conditii de optim ecologic, in strainatate
exista exemplare de 50-60 m si diametre de 3-4 m.
Cerinte ecologice :
Bradul are cerinte mari fata de conditiile stationale, fiind considerat cu cele
mai grele modalitati de adaptare dintre rasinoasele de la noi.
Regenerarea acestei specii se face bine sub masiv, la adapostul coronamentului
oferit de arboretul matur.
Bradul este o specie cu temperament pronuntat de umbra; puietii izolatiin
arborete incheiate, rezista la umbrire pana la 40-50 ani. Odata pusi in lumina acesti

-4-
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
puieti isi reactiveaza cresterile; manifesta totusi sensibilitate fata de factorii de stres,
cum sunt, de pilda, secetele prelungite.
Folosind o formula ecologica, se poate spune despre brad ca este:
central-vest european, montan (colinar), mezoterm, mezofil, unidofil, umbrofil,
eubazic-mezobazic, mezotrof-eutrof, mezofil-mezohigrografic
Ecotipuri climatice si edafice:
Se cunosc mai multe unitati morfologice intraspecifice:
-forma columnara
-ramificatii dependente
-forma pitica
-frunze striate alb-galbui
-bradul de altitudine mica din subcarpatii Moldovei si din
Depresiunea Targu Secuiesc
-bradul relativ termofil din Muntii Banatului
-bradul pe soluri cu umiditate in exces din Bucovina.
Radacina :
-radacina profunda, pivotanta cu rezistenta la doboraturi.
Tulpina :
-tulpina dreapta, cilindrica, se elagheaza bine in masiv
Scoarta :
-scoarta in tinerete este neteda, formeaza ritidom cenusiu subtire dar solzos.
Lemnul:
-lemnul fara duramen albicios, moale fara canale rezinifere.
Coroana :
-coroana deasa, compacta cu verticile tipice asezate in plan orizontal, la batranete
cresterea varfului incetineste.
-verticilele formeaza asa zisul « cuib de barza »
Lujerii :
-netezi, scurti parosi, cenusiu-verzui.

-5-
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

Mugurii :
-mugurii sunt asezati in verticile cate 3-5, sunt mici, ovoizi, nerasinosi cu exceptia
celui terminal.
Acele :
-sunt linear latite 2-3 cm lungime, cu varful stirbit, emarginat sau obtuz, verde intens
pe fata, verde neted pe spate cu doua dungi de stomate evidente, prinse de lujer prin
intermediul unui petiol scurt ce lasa la cadere urme circulare.
-in sectiune transversala acele sunt latite
-orientarea lor pe lujer este de tip pectinat (in acelasi plan) pe doua siruri indreptate
lateral, la partea superioara a coroanei acele sunt dispuse in perie.

-6-
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
Florile :
-florile unisexuat monoice, cele barbatesti sub forma de amenti galben-verzui sau
rosiatice, iar cele femeiesti, erecte, grupate sub forma de conulete pozitionate pe lujer.
Conurile :
-conurile lungi de 10-20 cm erecte, cilindrice cu solzi lati (L/l>1), varf rotunjit cu pete
de rasina.
-de sub solzi apar bractee cu varful acuminat, cu varful rasfrant peste solzi.
Semintele :
-semintele sunt galbui-brune cu 3 muchii mari, 7-9 mm.
-tegumentul semintei contine pungi de rasina ce se altereaza usor ceea ce duce la o
pastrare in conditii speciale ;capacitatea de germinare se micsoreaza rapid.
-aripioara este concrescuta cu samanta ; la maturatie solzi se departeaza si se desprind
de axul conului cazand odata cu samanta. Se recomanda recoltarea in parga a
conurilor.
Insusiri biologice :
Fructifica in masiv de la varsta de 60-70 ani, cu periodicitate de 2-3 ani, uneori
anual.
Puterea germinativa a semintelor 30-50%.
Cresterea bradului este foarte inceata in prima parte a vietii, primele verticile
formandu-se in al patrulea an. Productivitatea poate sa ajunga la 10-12 m 2 pe an pe
hectar, activandu-se cresterea pana la varste inaintate.
Longevitatea bradului este de pana la 700 (800) ani, fiind mai mare decat a
molidului.
Importanta speciei :
-bradul are o importanta economica, silviculturala si ornamentala.

2 Abies nordmanniana- denumire stiintifica

Brad de Caucaz- denumire populara
Arealul :
-specie exotica originar din Vestul Muntilor Caucaz si nordul-estul Turciei, arealul
acesteia fiind cuprins intre 300-400 m altitudine
-pentru conditiile tarii noastre este introdus in culturi in zona de deal si campie inalta.
Caractere generale  :
-arbore de marimea I cu inaltimi de 50 m, frunzis des intunecat.
Lujerii :
-prezinta lujeri lucitori
-adeseori prezinta un al 4-lea lujer divergent la ramificatiile laterale.
Mugurii :
-sunt nerasinosi, ovoizi-acuti, adeseori bruni-roscati.
Acele :
-prezinta doua dungi de stomate pe partea inferioara
-acele sunt mai mari dar obtuze (stirbite) la varf, neantepatoare, fiind dispuse in perie
-ace ingramadite pe fata superioara a lujerului sau uneori lasand o carare foarte
ingusta de-a lungul lujerului, verzui-inchis-lucitoare.
Conurile :
-lungi de 14-15 cm, erecte cu bractee rasfranta cu solzi mai lati decat lungi.
Semintele :
-samanta triunghiulara cu aripioara pieloasa de culoare brun deschis.
Insusiri biologice :

-7-
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
Crestere inceata in tinerete, activand dupa 20 de ani. Pornind mai greu in
vegetatie nu este supus ingheturilor tarzii. Lemnul inferior celui de brad.

3 Abies cephalonica- denumire stiintifica

Brad de Grecia – denumire populara
Arealul :
-specie exotica, arealul natural cuprins intre 700-1700 m, originar din Muntii
Meridionali ai Greciei.
Caractere generale  :
-nu depaseste inaltimea de 30 m
-prezinta coroana piramidala cu ramificatii dese
-porneste in vegetatie repede (este sensibil la ingheturi).
-poate fi introdus in culturi la noi in tara pe versanti insoriti cu umiditate in atmosfera.
Lujerii :
-prezinta lujeri lucitori, glabri.
Mugurii :
-sunt acoperiti cu rasina, conici.
Acele :
-sunt de 1,5-2,5 cm, cu varful obtuz sau ascutit, nestirbite, de culoare verde inchis
lucitoare pe fata, iar pe spate cu doua dungi evidente de stomate.
Conurile :
-lungi de 15-16 cm cu bracteea rasfranta peste solzi.

4 Abies concolor- denumire stiintifica

Brad argintiu- denumire populara
Arealul:
-arealul natural intalnit la 1800-3200m altitudine.
Caractere generale  :
-este putin pretentios fata de sol ; rezista la seceta si temperaturi scazute.
-la noi in tara are doar valoare ornamentala, inregistrandu-se cresteri reduse.
-arbore de marimea I , corana piramidala.
Lujerii :
-lujeri verzi-galbui, glabri sau fin si slab parosi.
Scoarta :
-cenusiu deschisa cu pungi de rasina aromata.
Mugurii :
-mugurii sunt rasinosi, obtuzi sau rotunjiti la varf.
Acele :
-foarte lungi de 4-6 cm, moi, turtite, curbate spre fata lujerului
-prezinta stomate pe ambele fete de unde rezulta culoarea argintie.
-acele au miros aromatic specific.
Conurile:
-sunt cilindrice , mai scurte cu solzi mult latiti, cu bracteele ascunse sub solzi.

-8-
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

5 Abies grandis- denumire stiintifica

Brad urias, «  de Vancouver  »- denumire populara
Arealul :
-specie exotica originara din Canada; poate fi introdus in culturi forestiere la noi.
-arbore cu crestere rapida, productivitate mare dar pentru zonele umede si calduroase.
-precum ii spune si denumirea « brad urias » are inaltimi cuprinse intre 70-80 m.
Lujerii :
-sunt lucitori, netezi, cei tineri pubescenti.
Scoarta :
-subtire cu numeroase pungi de rasina
Mugurii :
-mugurii sunt cenusiu-violacei, foarte rasinosi.
Acele :
-sunt dispuse regulat pectinat, pe doua siruri (cele lungi de 3-6 cm lungime)
-la varf stirbite
-cu doua dungi late de stomate, puternic mirositoare (miros de lamaie).
Conurile :
-sunt cilindrice-ovoide ; bractee scurte sub solzi.

6 Abies pinsapo- denumire stiintifica

Brad de Spania- denumire populara
Arealul:
-arealul natural 1200-1800 m; la noi in tara intalnic ca specie ornamentala.
-ajunge pana la inaltimi de 30 m.
Lujerii :
-sunt de culoare brun-roscati.
Mugurii :
-sunt foarte rasinosi.
Acele :
-acele scurte de 0,8-1,5 cm, rigide, in 4 muchii cu varful obtuz, slab intepatoare
-dispuse de jur imprejurul lujerului
-prezinta dungi de stomate pe toate fetele, putin evidente.
Conurile:
-sunt lungi de culoare bruna cu bracteea ascunsa sub solzi.

-9-
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

3.1.2. Genul Tsuga

1 Tsuga canadensis- denumire ştiinţifică

Ţuga- denumire populara
Arealul :
-specie exotică originară din America de Nord; la noi în ţară întâlnit ca şi arbore
ornamental.
-înălţime până la 30 m, cu tulpina dreaptă, uneori înfurcită cu vârful încordat.
Lujerii :
-sunt subţiri, flexibili, de culoare brun-cenuşii, pubescenţi.
Scoarţa :
-culoare cenuşie, lucioasă cu crăpături înguste.
-ritidom subţire.
Acele :
-scurte 8-18 mm, mai late la bază.
-culoare verde închis lucitor, pe spate cu două dungi albe de stomate înguste.
-sunt dispuse mai mult sau mai puţin pectinat, pe faţa superioară a lujerului există un
şir de ace relativ culcate, cu stomatele în sus.
Conurile :
-sunt mici, maxim 2 cm, aşezate erect la început, la coacere pendent.
-bracteele sunt ascunse între solzi.
-rămân pe ramuri mult dupa căderea seminţelor.
Seminţele :
-sunt mici 2-4 mm cu pungi de răşină în tegument, înaripate.

- 10 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

2 Tsuga heterophylla- denumire stiintifica

Caractere generale  :
-specie exotica, originara la fel ca si specia anterioara din America de Nord. Se
deosebeste de Tsuga Canadensis prin :
- dimensiunile mai mari, realizand pana la 70 m inaltime ;
-coroana ingusta piramidala ;
-scoarta groasa rosie-bruna ;
-lujerii brun galbui, foarte parosi (parozitatea persista 5-6 ani) ;
-acele fin si distant serate pe margine ;
-conurile sesile, alungit cilindrice, de circa 2,5 cm lungime, cu solzii obovati.

3.1.3. Genul Pseudotsuga

1 Pseudotsuga menziesii var. menziesii- denumire stiintifica

Duglas verde, Duglas- denumire populara
Arealul :
-specie exotica din vestul Americii de nord, cu areal larg la latitudini cuprinse intre
27o si 52o latitudine nordica, pe directia Mexic in sud pana in Columbia Britanica, in
nord, unde limitele arealului natural variaza de la minim 600-900 m la maxim 1600-
3200 m.
-a fost introdus la noi in raza judetelor Bihor, Bacau, Timis, Brasov, din zona colinara
joasa pana la 1400 m.
Caractere generale  :
-inregistreaza aproximativ 60 m inaltime, record fiind 127,6 m inaltime si 7,6 m
diametru.
Cerinte ecologice:
-este mai rezistent la uscaciune decat molidul si bradul, coborand altitudinal pana in
gorunete.
-specia prezinta o variabilitate mare.
-pentru culturile din tara noastra o importanta deosebita o prezinta zona de
provenienta a semintelor.
-arboretele tinere sunt pretentioase fata de temperatura; nu rezista la ger-inghet, si la
seceta, inaintand in varsta nu mai sunt atat de pretentioase.
-prefera soluri profunde bine drenate cu o umiditate normala.
-temperament de semiumbra.
Tulpina:
-dreapta cilindrica, se elagheaza greu.
Scoarta :
-este cenusie cu pungi de rasina frumos mirositoare.
Ritidom ;
-gros, suberos, adanc crepat.
Lujerii :
-subtiri, pubescenti, rar glabri, de culoare brun roscata.
- ramurile sunt mai mult sau mai putin perpendiculare pe trunchi, cuprinse in verticile
regulate.
Mugurii :
-sunt mari fusiformi, de culoare roscat-visiniu.

- 11 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

Acele :
-dispuse pectinat, liniare, latite, drepte, lungi de 2-3 cm cu varful ascutit dar moi;
ascutite-latite cu doua dungi albe de stomate inguste, sunt dispuse relativ pectinat.
-zdrobite dau un miros aromat de citrice.
Florile :
-florile sunt unisexuat monoice, cele barbatesti axilare de culoare roscata, iar cela
femeiesti terminale de culoare verde-rosu purpuriu.
Conurile :
-sunt ovoidale, 5-10 cm lungime, pendente, pedunculate.
-solzii rotunjiti la varf cu bractee trilobate, ce ies de sub solzi fiind orientate spre
varful conului.
-la maturitate solzii se departeaza iar semintele cad
-solzii raman prinsi pe ax.
Semintele :
-sunt aripate nerasinoase.
Insusiri biologice :
-maturitate timpurie
-periodicitate 2-3 ani
-maturatie anuala
-putere germinativa mica
-semintele pot fi pastrate 10-20 ani
-cresterea devine activa dupa 2-3 ani, fiind o specie repede crescatoare.
-in statiuni optimepoate sa produca 16-17 m2/an/ha.
-specie longeviva 700-1000 ani

- 12 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-este o specie sensibila la poluanti, fiind cel mai pretentios rasinos introdus la noi.
-lemnul are alburn ingust , duramen brun-roscat, contine canale rezinifere, este fin,
elastic trainic de prelucrat.
Importanta :
-silvicultural acesta creste valoarea arboretelor amestecate de rasinoase cu fag.
-se mai foloseste ca si specie ornamentala.
-este cea mai importanta specie de rasinoase, exotica introdusa in tara noastra.

2 Pseudotsuga menziesii var. glauca- denumire stiintifica

Duglas albastru, Duglas brumariu- denumire populara
Arealul:
-arbore rezistent la poluare fiind predominant utilizat pentru spatii verzi.
-arbore de marimea I.
Ritidom :
-mai subtire si mai putin suberos.
Acele :
-sunt scurte, relativ rigide, de culoare verde-albastrui in tinerete.
Conurile :
-sunt mai mici 5-6 cm, bracteea trilobata este puternic rasfranta peste solzi, spre baza
conului.

3.1.4. Genul Picea

Caractere generale: cuprinde circa 40 specii de arbori din Emisfera nordica cu

inaltimi mari, arbori cu port piramidal sau conic. Ramificatia regulat verticilata
tulpina dreapta.
In Sectia Eupicea se cuprind speciile cu ace in patru muchii, pe toate având
linii de stomate mai mult sau mai putin evidente si conurile pendente.
Lujeri: sunt prevazuti cu numerosi umerasi proeminenti, decurenti, inserati in
spirala, pe care stau acele.
Frunzele: sunt persistente, aciculare, cu vârful de obicei ascutit, rombice in
sectiune transversala la speciile din sectia Eupicea, turtite ca la brazi si cu dungi de
stomate pe dos, la sectia Omorika.
Florile: sunt unisexuat-monoice; cele mascule in amenti dezvoltati pe lujerii
din anul precedent, ovoizi, cele femele sunt terminale, erecte, au numeroase carpele
dispuse in spirala.
Conurile: la Inceput erecte, apoi pendente, cu solzi 1ignificati la maturitate,
persistenti si cu bractee mici, ascunse intre solzi. Maturatia anua1a.
Semintele: aripate, mici, stau intr-o concavitate de la baza aripioarei, de unde
se desprind usor; sunt nerasinoase.
Plantula: are 5-10 cotiledoane aciculare, dispuse in rozetã, oblic-ascendente.
Germinatia este epigee.

- 13 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

3.1.4.1. SECTIA Eupicea

1 Picea abies- denumire stiintifica

Molid, Molift, Brad rosu- denumire populara
Consideratii generale :
Molidul european dateaza din tertiar. Se mentioneaza (Stanescu, dupã
Vogellehper 1968) ca cel mai vechi tip de arbore de molid cu lemn asemanator este
Protopiceaxylon yabei (Shimakura), gasit in Manciuria in sisturi din jurasicul mediu.
A ajuns la noi din Orientul Indepartat peste Siberia si Muntii Urali. Fosilele de molid
gasite in Groenlanda si Spitzberg se aseamänä cu cele din America de nord si din
Europa centrala. Sub influenta glaciaiunilor cuaternare molidul a trecut prin diverse
transformari, localizându-se in ultima glaciatiune in Rusia mijiocie, Muntii Carpati,
zona Alpilor Dinarici si in Apenini.
Molidul din Carpati reprezinta sub multe aspecte o rasa geografica unitara, cu
un fond de gene care prezinta numeroase echivalente la diferite popu1aitii si
proveniente. Se remarca o diferentiere a conditiilor de crestere si dezvoltare a
molidului in Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Incepând cu zona Carpatilor de
Curbura climatele postglaciare mai blânde decât in Carpatii Orientali, au ingustat
raspândirea molidului pe versantii sudici ai carpatilor Meridionali.
Arealul:
Arealul european al molidului nu este continuu, el find fragmentat de doua
disjunctii — una din centrul Poloniei si alta din zona nordica a Carpatilor din
România.
In tara noastra, ocupã 1.429.510 ha, este cel mai raspandit dintre rasinoase,
aproximativ 22%, arealul molidisuri1or in Carpati nu coincide cu arealul natural al
molidului, remarcându-se patrunderi ale acestuia in amestecurile de fag cu rasinoase
pana la altitudini inferioare. Obtinut natural la noi se afla in zona Carlibaba-Busteni,
aici are putere mare de regenerare, invadand in fanete.
Formeaza o zona specifica « zona molidisurilor » intalnit la limita superioara
1500 m Carpatii Orientali, 1700 m in Carpatii Meridionali; iar limita inferioara fiind
de 700-800 m in Carpatii Orientali, 900-1000 m in carpatii Meridionali.

- 14 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
Exceptând zona Banatului, unde molidul nu creste natural, molidisurile
realizeaza continuitate in regiunile montane ale Carpatilor. In raport de etajarea
climatelor, arealul molidsurilor se diferentiaza in molidiuri subalpine, mo1idisuri
montane mijlocii, molidisuri montane inferioare si molidisuri de depresiuni.
Unitati morfologice intaspecifice si variabilitatea rasiala si ecotipica  :
Intr-o arie de vegetaie intinsa si dispersata climatic, cum este cea a molidului,
exista numeroase rase geografice; in Carpati este reprezentat printr-o rasa gcografica
specifica, valoroasã prin fondul de gene, mare capacitate de crestere si adaptare.
Fata de molidul din Alpi, rasa din Carpati difera dupa unele caractere
morfologice (culoarea scoartei, forma solzilor conurilor s.a.).
a)Dupa caracterele conurilor :
-picea abies varietatea carpatica la care solzii sunt cu varful ascutit.
-picea abies varietatea europeana la care solzi pot fi rotunjiti emarginati, dintati,
de culoare brun-roscat lucitori..
b)Dupa forma coroanei :
-picea abies piramidalis
-picea abies columnaris
-picea abies inversa la care ramurile de ordinul I sunt pendente
-picea abies vingata cu ramuri lungiserpuitoare
-picea abies viminalis, la care ramurile principale sunt orizontale iar cele de ordinul II
si urmatoarele pendente lungi.
c)Dupa tipul de ramificatie :
-picea abies plat
-picea abies perie
-picea abies piaptan.
d)Dupa culoarea conurilor:
-picea abies erythrocarpa- conuri purpurii
-picea abies chlorocarpa- conuri verzi.

Cerinte ecologice :
-raspandirea Mo este infuentata de factorul termic, fiind o specie de timpuri reci
umede cu nebulozitate ascendenta.
-comparativ cu bradul, are nevoie de mai putina caldurã si se multumeste cu un sezon
de vegetatie mai scurt.

- 15 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-toleranta fata de ingheturile tarzii este mare, inghetul si dezghetul producand
fenomenul de « descaltare a puietilor »
-cantitatea de precipitatii necesara este 800-1000 mm.
-prezinta temperament de semiumbra.
-molidul este mai putin pretentios decât bradul, vegetand bine si pe soluri cu
troficitate scazuta, contribuie la acidificarea solului, litiera sa find bogata, se
descompune imperfect si anevoie.
-se regenereaza greu pe soluri uscate si este vulnerabil la vânt din cauza
superficialitaii rãdãcinii plantulelor.
-se instaleaza si pe soluri cu umiditate in exces si pe turbarii, dovedete insa in
asemenea situatii o stare de vegetatie lanceda.
Radacina :
-este trasanta (vulnerabil la doboraturile de vant).
Tulpina :
-arbore de marimea I cu inaltimi de 30-40 m si diametre de 2 m.
-este cilindrica, dreapta.scoarta neteda de culoare brun dechisa.
Ritidomul :
-ritidomul are caractere variabile,deseori de culoare rocatã; se desface in solzi de
forme diferite, poligonali pâna la rotunjiti (uneori cenusiu sau violaceu).

Coroana :
-ingusta, conica cu verticile evidente.

- 16 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-ramurile au pozitii diferite:
-la baza pendente
-la mijloc orizontale
-spre varf ascendente.
-ramurile de ordinul II sau III stau pendent sub ramurile de ordinul I.
-cracile se elagheaza anevoie.
Lujerii :
-de culoare bruna-rosiatica sau galbuie-rosiatica.
-glabrii, in schimb se recunosc dupa proeminentele lemnoase, au aspect grauncios
(aspru).
Mugurii:
-sunt mici, nerasinosi, cei terminali conici iar cei laterali in verticil.
Frunzele :
-sunt aciculare de 1-2,5 cm lungime, rigide, verzi, ingustate la varf si terminate intr-un
mucron intepator, cu patru muchii in sectiune, de culoare verde inchis.
-prezinta prindere spiralata, mai ingramaditi pe fata superioara a lujerului.
-cad repede dupa taierea ramurilor, prezinta stomate uniform distribuite, 2-4 siruri.
Florile:
-sunt unisexuat monoice
-cele femeiesti sunt galben verzui pana la rosii purpurii cu conulete cilindrice de 4-5
cm orientate spre varful coroanei.
-cele barbatesti sunt de tip ament, de culoare rosu purpuriu, pana la galben roscat de
1,5-2 cm fiind raspandite in toata coroana.
Conurile :
-sunt cilindrice 10-15 cm, sunt pendente de culoare verde sau rosie-violacee pana in
luna august apoi violacee-brune si galbui la maturitate..
-solzii sunt romboidali, rigizi membranosi, cu varful acuminat sau rotunjit.
-bractee mici ascunse sub solzi dupa diseminare conurile raman pe ramuri pana anul
urmator.
Semintele:
-sunt mici de 4-5 mm, de culoare brun inchisa cu aripioara brun dechisa, aproximativ
10-15 mm, rotunjita, aripioara se desprinde usor de samanta, nu contine pungi de
rasina.
-imprastierea se produce dupa desfacerea solzilor la conurile mature.
Insusiri biologice :
-maturitatea la varstra de 50 de ani izolat, iar in masiv la varstre de 60-70 ani.
-periodocitatea fructificatiei 3-5 ani.
-maturatie anuala in lunile octombrie-martie, diseminarea pana primavara la distante
de 2-3 inaltimi de arbori.
-puterea germinativa este de 70-80 %
-semintele pot fi pastrate 3-4 ani dar scade germinatia; se poate inmulti si prin
marcotaj cu ramuri de la baza coroanei daca se acopera cu sol si exista suficienta
umezeala si prin butasi si altoire.
-semanatul se executã primãvara, samânta tratându-se in prealabil cu miniu de plumb.
-se recomanda ca, pana la rasarire, semanaturile sa fie acoperite cu crãci sau plase
pentru a feri semintele de pasari.
-regenerarea naturala se poate realiza foarte usor fiind specifica, sau regenerarea pe
cioata, pe trunchiuri descompuse.
-cresterile sunt mici in primi 3-5 ani dupa care se activeaza ajungand la cresteri anuale
de aproximativ 1 m.

- 17 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-longevitatea este de 600 ani, rezulta stabilitate ecosilviculturala.
-Mo sufera de instabilitate in sol datorita radacinilor trasante.
-apare sub forma de drapel datorita vanturilor dominante.
-zapada grea provoaca rupturi de crengi si varfuri care in cele din urma sunt atacate de
insectele de lemn.
-molidisurile formeazã arborete productive, cu cresteri de 14-16 m 3/an/ha, la vârsta de
100 ani.
-germinatia este epigee, plantulele prezentand 5-10 cotiledoane.
Importanta :
-este cea mai importanta specie indigena, prezinta valoare silviculturala prin
arboretele valoroase pe care le formeaza.
-prezinta valoare economica prin lemnul sau de culoare alba, uniformã, nu are
duramen evident si prezinta canale rezinifere.
-are calitati tehnologice deosebite, se preteaza la utilizãri variate, in constructii,
dogarie, producerea de hârtie, celuloza si chibrituri, mai putin in tâmplarie.
-lemnul de molid cu inele neregulate, ingustate si fine, crescut in statiuni favorabile,
are importanta deosebitã in fabricarea instrumentelor muzicale, in constructii
aeronautice.
-produse accesorii : rasina, tanin, muguri, sunstante farmaceutice, valoare
ornamentala.
-este un creator de mediu specific, influentând sensibil atât climatul intern, cat si cel
de padure, care evolueaza repede, se acidificä si se podzoleste.
-resturile organice nedescompuse se depun sub formã de humus brut sau moder,
hranirea cu azot a molidului devine micotrofa.

2 Picea punges- denumire stiintifica

Molid intepator, Molid argintiu- denumire populara
Arealul:
-specie exotica din Muntii Stancosi (America de nord).
-arealul natural 1800-3000 m .
-la noi se prezinta ca specie ornamentala intalnita de la deal la munte.
-arbore de marimea I cu ianltimi de 30 m.
Lujerii :
-sunt brun galbui vigurosi.
Acele :
-sunt viguroase de 2-3 cm rigide, foarte intepatoare curbate, dispuse de jur imprejurul
lujerului, mai ingramadite pe fata lujerului.
-sunt de culoare albe-argintiu sau verzi-albastrui cu stomate evidente pe ambele fete.
Conurile :
-conurile sunt cilindrice, de culoare brun galbuie
-solzii romboidali, stirbiti la varf, subtiri si elastici.
Varietati morfologice :
-picea pungens viridis- ace verzui
-picea pungens argentea- ace albe-argintii
-pice pungens glauca- ace albastrui-verzui
-pice punges compacta, coroana foarte deasa compacta.
Cerinte ecologice :
-adaptat la clima montana, suporta temperaturile scazute, uscaciunea in aer si sol
-arbore rezistent la poluarea cu fum si praf
Insusiri biologice :

- 18 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-fructifica la doi trei ani si are o putere germinativa de 90%.

3 Picea engelmannii- denumire stintifica

Molid de Arizona- denumire populara
Arealul :
-arealul natural cuprins intre 1000-2000 m.
-ajunge la o inaltime maxima de 50 m.
Scoarta :
-de culoare brun deschisa.
Coroana :
-seprezinta sub forma piramidala.

- 19 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
Mugurii :
-tomentosi, rasinosi.
Acele :
-sunt dispuse radial, ingramadite in forma de perie pe fata lujerului, cu lungime de
1.5-2.5 cm., fiind putin intepatoare cu miros greu.
Conurile :
-sunt de dimensiuni mici, flexibile, cu solzi la varf rotunjiti, membranosi, foarte
subtiri.

4 Picea orientalis- denumire stintifica

Molid de Caucaz- denumire populara
Arealul :
-specie exotica raspandita in Muntii Caucaz si nord-estul Turciei, la inaltimi de 1000-
2100 m.
-la noi in tara este folosit in spatiile verzi
-arbore de marimea I, cu inaltimi de 60 m.
Cerinte ecologice :
-intilnit in statiuni umede si reci
-temperament de semiumbra
-prefera vaile inguste, cu versanti umbriti si umiditate atmosferica ridicata.
Coroana :
-deasa de forma piramidala
-verticile neregulate.
Acele :
-sunt foarte scurte 8-10 mm, drepte, verzi inchis, lucitoare, ingramadite pe fata
lujerului sau culcate spre varful lujerului
-pe dosul lujerului lasa o carare
-varful este obtuz, neantepatoare.
Conurile :
-cilindrice de 6-10 cm cu solzi rotunjiti la varf, adeseori cu rasina
-au culoare violacee, apoi devin brune
Seminte :
-sunt de culoare neagra.

3.1.4.1. SECTIA Omorika

5 Picea omorica- demumire stintifica

Molid sarbesc- denumire populara
Arealul:
-la noi in tara este intilnit ca si specie ornamentala
-prezinta inaltimi pana la 30 m., forma columnar piramidala.
Lujerii :
-sunt scurt parosi.
Acele :
-comprimate, dorso-ventral, lenticulare, cu doua dungi de stomate pe dos;
-scurte de 1-2 cm, cu varful obtuz, scurt mucronat, neantepatoare.
Conurile :
-sunt mici (3-6 cm), de culoare intens violacee
-solzi sunt rotunjiti la varf, diseminarea facandu-se pana in anul urmator.

- 20 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

6 Picea sitchensis- denumire stintifica

Molid de Sitka- denumire populara
Arealul :
-specie localizata din Alaska pana in California
-in gradini dendrologice: Brasov, Dofteana-Bacau, Simeria
-la noi in tara este putin incercat in culturi, in Valea Iardastita-Jud., Caras Severin.
Caractere generale  :
-prezinta port piramidal, cu inaltimi cuprinse intre 40-60 m.
Acele :
-sunt comprimat ingramadite pe fata superioara a lujerului,
-sunt subtiri, verzi, pe fata si cu doua dungi albe inguste pe dos
-sunt acuminate, mucronate, intepatoare.
Conuri :
-de 5-10 cm, cu solzi denticulati la varf.

3.1.5. Genul Larix

1 Larix decidua- denumire stiintifica

Larice, Zada, Crin- denumire populara
Arealul :
-creste natural in Europa ocupând suprafete intinse la altitudini mari in Alpii Maritimi
si Occidentali (Franta, Elvetia, unde ajunge pana la 2400 — 2500 m) si la altitudini
mai mici in Alpii Centrali si Orientali (unde coboara pana la 400 m). In Tatra si
Polonia formeazä arborete amestecate la altitudini cuprinse intre 300 si 800 m.
-in România, laricele spontan se localizeaza in Ceahlau, Ciucas, Bucegi, Lotru si
Apuseni, la altitudini cuprinse intre 650 m in Apuseni si 1900 m in Ceahlau.
-formeaza arborete pure sau amestecate cu molid, fag, brad, zâmbru si mesteacan la
altitudini de peste 1000 m.
Cerinte ecologice :
-vegeteaza in climate continentale, caracterizate prin amplitudini mari de temperatura,
ierni scurte, ingheturi frecvente.
-determinante pentru starea de vegetaie si productivitatea laricelui sunt conditiile
absorbtiei si eliminarii apei prin transpiratie.
-lancezeste pe vaile umede, in care masele de aer raman mult timp imobile si
inregistreaza atacuri frecvente de la ciuperca Dasyscypha willkommii, ce provoaca
umflaturi canceroase pe tulpina si in coroana.

- 21 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-ii priesc solurile afanate, aerisite, structurate, scheletice, care retin bine apa si o
cedeaza radacinilor.
-la noi, laricele spontan creste pe soluri bogate in substante minerale, de pe calcare
sau conglomerate.
-are temperament pronuntat de lumina.

Radacina :
-puternic pivotanta, precum si radacini trasante fiind bine ancorat in sol.
Tulpina :
-se intalneste dreapta sau sub forma de insabiere.
-scoarta de culoare cenusie in tinerete, formand mai tarziuritidim gros adanc
aproximativ 10 cm brazdat, ce se desprinde in placi-culoare rosie violaceu.
Coroana :
-formata din verticile neregulate, fiind destul de rara.
Lujerii :
-sunt subtiri pendenti, de culoare galbuie, glabri de doua tipuri : macroblaste si
brahiblaste terminate cu un mugure mare negricios.
Acele :
-sunt cazatoare, prinse spiralat si solitar pe lujerii lungi si in smocuri bogate
(fascicule) de aproximativ 30-40 bucati pe lujerii scurti.
-acele sunt lungi de 3-4 cm, de culoare verde deschis, moi, iar toamna inainte de
cadere capata o culoare galben auriu.
Conurile :
-oviodale, aproapeglobuloase, de dimensiuni mici 2-3 cm de culoare brun deschis.
- la maturitate solzii se departeaza, acestia fiind convexi rotunjiti, emarginati cu varful
usor curbat, bractee ascunse sub solz.
-solzii sunt persistenti si nerasfranti.

- 22 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
Semintele :
-sunt mici nerasinoase cu aripiara concrescuta, fara pungi de rasina.

Insusiri biologice :
-fructifica de la 30 de ani.
-putere germinativa scazuta, iar periodicitatea cuprinsa intre 3-5 ani, maturatie anuala.
-productie maxima de lemn in 50-60 ani.
-este considerata specie repede crescãtoare, realizând pe statiuni fertile inaltimi de 28-
30 m si diametre de 1-2 m si o productivitate de circa 9 m3/an/ha.
Importanta laricelui :
-este cel mai valoros dintre speciile de rasinoase, numit si «stejarul rasinoaselor».

- 23 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-lemnul de larice este valoros, are duramen distinct, frumos colorat, elastic, durabil in
aer si in apa
-are multiple utilizari in constructii (civile, navale, decoratiuni interioare, mobila fina
-contine rasina, din care se extrage ulei de terebentinã.
-scoarta contine substante tanante in proportie de 7-8 %.
-din punct de vedere silvicultural ajuta la consolidarea molidisurilor, se recomanda la
introducerea lui in pilcuri mari.
-are si valoare ormanentala, se poate altoi.

2 Larix sibirica- denumire stiintifica

Este o specie siberiana cu un intins areal, adaptata la climate aspre, realizeazä
dimensiuni mari.

3 Larix leptolepis- denumire stiintifica

Larice japonez- denumire populara
Arealul :
-specie exoticä, care formeaza in Japonia (30 m) arborete de amestec cu Abies
homolepis si Picea londoensis, in statiuni cuprinse intre 1200 si 2400 m altitudine.
-arbore de mãrimea a I-a, introdus experimental la noi in ocolul silvic Rasnov, cu
rezultate bune.
Cerinte ecologice :
-in cadrul natural prefera mediul cu influente oceanice.
-deoarece este rezistent la cancer este folosit pentru hibridare rezultand Larix
eurolepis.
Ramurile :
-sunt scurte, asezate orizontal.
Lujerii :
-de culoare roscata-violacee pana la brumati-violaceu.
Acele :
-mai lungi decat la Larix decidua 2-3,5 cm, verzi-albastrui cu linii de stomate pe
ambele fete.
-pe lujerii mai scuri intalnim smocuri de ace mai numeroase, peste 40 in fascicule.
-toamna acele devin violacee si cad tarziu.
Conurile :
-de forma ovoida, pedunculate.
Solzii :
-persistenti, se prezinta cu varful rasfrant.

4 Larix x eurolepis- denumire stiintifica

Este o specie hibrida rezultand din Larix decidua si Larix leptolepis
Lujerii :
-sunt galbeni, usor brumati, slab parosi sau glabri.
Acele :
-cazatoare, prezinta lungimi de aproximativ 3,5 cm, iar pe dosul lor intalnim doua
dungi de stomate, sunt verzi-albastrui.
Conurile :
-cu solzi slab rasfranti, iar bracteea de cele mai multe ori fiind ascunsa.

3.1.6. Genul Cedrus

- 24 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

1 Cedrus atlantica- denumire stiintifica

Cedrul, Cedru de Atlas- denumire populara
Areal:
-arbore de marimea I originar din nordul Africii.
-arealul natural este 1400-2200 m.
-la noi in tara se introduce in parcuri dendrologice.
-a fost introdus si in România, in zona Arad-Oradea.
Cerinte ecologice :
-are preferinte spre un climat montan ferit de extreme termice.
-este adaptat la climatul mediteranean.
-la noi sufera din cauza temperaturilor scazute din timpul iernii.
Coroana:
-forma tabulara neregulata.
Lujerii:
-sunt lungi de culoare galbuie cu ace dispuse spiralat pe lujerii lungi.
Acele :
-dispuse in fascicule pe lujerii scurti.
-au dimensiuni de 1,5-3 cm, sunt rigide, intepatoare de culoare verde albastrui si sunt
persistente.
Florile :
-sunt unisexuat monoice.
Conurile :
-sunt cilindrice, de culoare bruna, cu solzi rotunjiti la varf foarte strans alipiti de con.
-pozitia de prindere este erecta, iar la maturitate se desprind de pe ax si cad.
Semintele :
-sunt aripate, aripa mai mare ca si samanta.

3.1.7. Genul Pinus

Specii lemnoase arborescente dar si arbustive (peste 120 de specii), care

prezinta lujeri scurti, frunze aciculare, persistente, grupate in 2-3 sau 5 intr-o teaca
membranoasa, ce poate persista si dupa caderea lor.
Acele in sectiune transversala prezinta in cilindrul frontal 1-2 fascicule libero-
lemnoase.
Florile sunt unisexuat monoice: cele barbatesti sunt grupate in amenti de
culoare galbena si apar pe lujerul din anul precedent; cele femeiesti terminale (in
varful lujerului) erecte, pot avea culoare rosiatica.

- 25 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

Conurile pot fi erecte sau pendente, mai rar solitare si in general dipuse in
rozete, prinse pe un petiol scurt sau sesile, dispuse axilar sau terminal, la gen. Pinus
bracteele sunt avortate, prezinta solzi puternic ingrosati, lemnosi la care se
diferentiaza la exterior mai multe parti: la partea superioara formand apofiza, ce este
la multe specii rombica, aceasta se poate termina cu o umflatura (carena) numita
umbelic, uneori cand este central poate prezenta ghimpe. Apofiza poate fi prevazuta
cu muchii (carene), de regula o carena transversala.
Solzii sunt persistenti, se desfac la maturitate si maturitatea este bianuala in
anul 2 sau 3, conurile putand ramane mai mult timp pe lujeri.
Samanta este aripata, cu exceptie la Zambru, la cele aripate semintele sunt
prinse cu doi clestisori.
Plantula prezinta multe cotiledoane (pana la 10-15 (18) la unele specii).
Clasificare :
I. Subgenul DIPLOXYLON (2, 3 ace), prezinta doua fascicule libero -
lemnoase in cilindrul central al acului:
/ Sectia EUPITYS (2 ace):
- Pinus sylvestris
- Pinus nigra ssp. nigra
- Pinus nigra ssp. banatica
- Pinus mugo (Pinus montana)
/ Sectia BANKSIA (2 ace):
- Pinus banksiana
- Pinus contorta var. Latifolia
/ Sectia PINEA (2 ace):
- Pinus pinea
/ Sectia TAEDA (3 ace):
- Pinus rigida
/ Sectia PSEUDOSTROBUS (3 ace):
- Pinus ponderosa
- Pinus jeffreyi
II. Subgenul HAPLOXYLON (5ace), prezinta un singur fascicul libero -
lemnos in cilindrul central al acului :
/Sectia STROBUS (5 ace):
- Pinus strobus
- Pinus monticola
- Pinus griffithii

- 26 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
- Pinus peuce
/Sectia CEMBRA (5 ace):
- Pinus cembra
- Pinus sibirica
/Sectia PARSYANA (5 ace):
- Pinus aristata

- 27 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

3.1.7.1. Subgenul Diploxylon

3.1.7.1.1. Sectia Eupytis

1 Pinus sylvestris- denumire stiintifica

Pin silvestru, Pin comun- denumire populara
Arealul :
-specie indigena cea mai raspandita pe glob (reprezinta cca. 37% din suprafata
paduroasa a globului), depaseste cercul polar.
-specie raspândita pe arii intinse in Pirinei, Rhodopi, Balcani, Caucaz, in Asia si de la
Atlantic la Pacific.
-in postglaciar devine pe teritoriul României specie dominantã, cu o mare raspândire
la coline si in munti. Odatã cu incalzirea climatului pierde teren in favoarea molidului.
-in prezent ocupa suprafee restrânse (circa 9000 ha in Subcarpatii Moldovei, in
Retezat, in bazinul superior al Argesului, Dambovitei, Barsei).
-raspandirea este fragmentata, astfel la noi se intalneste in zonele premontane pana la
mari altitudini(de la 300-1390 m) fiind intalnit si in zona Carpatilor de Curbura.
-este folosit de multa vreme in plantatiile forestiere.
Cerinte ecologice :

- 28 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-este arborele cu cea mai mare amplitudine ecologica dintre rasinoasele indigene.
-suporta in bune conditiuni gerurile si arsitele prelungite.
-este adaptabil la umiditate si tolerant fata de conditiile edafice, putin pretentios in
raport cu troficitatea solului.
-exigenele sale climato-edafice modeste il recomandã ca o specie pioniera tipica dupa
mesteacan si plopul tremurator.
-are temperament pronuntat de lumina, cu coroane transparente, inaltimi cuprinse
intre 25 la 40 m.
-creste viguros in tinerete, este sensibil la vatamarile produse de vânt sau zapada
precum si la atacul unor specii de insecte si ciuperci.
Radacina :
-inradacinarea, de la superficiala in turbarii sau pe stâncarii, pâna la profunda pe
soluri nisipoase.
Tulpina :
-tulpina este mai puin dreapta decât la molid, brad si larice, pierzandu-si rectitudinea
in partea superioara.
Scoarta :
-formeaza de timpuriu un ritidom rosu caramiziu, exfoliabil in foi subtiri, iar la
batranete la baza formeaza un ritidom gros crapat de culoare brun roscat.
Coroana :
-poate fi piramidala in statiuni forestiere sau tubulara cu numeroase ramificatii
neregulate.
Lujerii :
-cei tineri sunt de culoare verde brun cenusii, dupa caderea acelor raman
proeminentele de prinderea tecilor.
Acele :
-sunt doua intr-o teaca, lungimea lor este intre 3-7 cm, putin rasucite in teaca, prezinta
varf ascutit mediu rigid.
-cad lasand pe lujer urme mai putin edivente.
-teaca la inceput alburie ,devine apoi cenusiu negricioasa; iar acele sunt de culoare
verzi albastrui pana la verzi-cenusii.

- 29 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

Conurile :
-sunt ovoconice (latite la baza), adesea asimetrice la baza.
-prezinta lungimi intre 3-7 cm, sunt scurt pedunculate si stau pe lujer pendent (cu
varful in jos)
Elemente de cunoastere :
Apofiza – rombica, de culoare bruna cenusie
Umbelic – mic, nemucronat
Mucron – doar spre baza conului, mai ales in primul an de vegetatie.
Semintele:
-de culoare cenusii negricioase, de 3-4 mm cu aripioara bruna.
Insusiri biologice:
-maturitatea la 15-20 ani, bianuala (la 2 ani)
-periodicitatea fructificatiei cuprinsa intre 3-5 ani (intervalul dde ani intre fructificatii
abundente).
-puterea germinativa aproximativ 60-80 %
-prezinta crestere activa in tinerete, dupa care se observa o reducere.
-longevitate cuprinsa intre 200-600 ani.
-pinul silvestru se obtine din samânta, iar formele decorative prin altoire.
-semanatul se face atât toamna cat si primavara; samanta se pastreaza peste iarna in
locuri ferite de umezeala si de rozatoare.
Importanta economica:
-lemn cu duramen roscat.
-se practica rezinajul la Pinus sylvestris.
-specie de prima importanta in culturile forestiere din statiunile cu bonitate inferioara
-are si o importanta valoare ornamentala.
-este rezistent si are variate intrebuintari in constructii, minerit, decoratiuni interioare,
mobila, tâmplarie.

- 30 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

2 Pinus nigra ssp. nigra- denumire stiintifica

Pin negru, Pin negru austriac- denumire populara
Arealul:
-este o specia exotica, marimea I, care ocupa un areal mai restrâns decât pinul
silvestru (Peninsula Iberica, sudul Frantei, Alpii Italiei si Austriei, Bulgaria, Grecia,
partea asiatica a Turciei, Crimeea).
-in tara noastra s-au facut in ultimul secol numeroase culturi, mai ales in Transilvania,
specific intre 300-800 m, in apropierea localitatilor, pe terenuri in eroziune, degradate.
Cerinte ecologice :
-climatul mediteranean, rezista totusi la seceta, prezinta un temperament de lumina.

- 31 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-manifestã o amplitudine ecologica mai limitata decât pinul silvestru.
-prefera statiuni insorite si calde, cu ingheuri târzii - rare.
-se dovedete puin exigent, fiind folosit la noi pe statiuni de productivitate inferioara,
unde a dat bune rezultate.

Tulpina:
-dreapta, cu ritidom format timpuriu adanc brazda de culoare cenusiu negricios.
Coroana:
-larga cu lujeri de culoare brun cenusii negriciosi.
Lujerii:
-sunt vigurosi cu muguri mari, bruni-cenusi sau negriciosi, rasinosi.
Acele:
-sunt cate doua intr-o teaca, verzi intunecate cu lungimi intre 8-14 cm (se despica doar
spre varf)
-acele sunt foarte rigide, intepatoare si stau ingramadite catre varful lujerului; prin
caderea lor o portiune din teaca ramane pe lujer.
Conurile:
-conurile, ovoid conice, simetrice, sunt grupate câte 2-4 sesile sau scurt pedunculate,
de 4-7 (10) cm lungime,
Apofiza- este rombica, brun galbuie, lucitoare cu partea superioara alungita
Carena- slab dezvoltata
Umbelic- mic, de culoare mai inchisa
Mucron- proeminent in partea superioara a conului.
Semintele:
-5-6 mm lungime, prezinta aripioara neagra lucitoare.
Insusiri biologice:
-maturitatea la 20-30 ani.
-maturatie bienala, iar periodicitate intre 2-3 ani.
-are putere germinativa buna.
-longevitate aproximativ 400 ani.
Importanta economica:
-lemn bogat in rasina cu putere calorica mai ridicata decat cea a Pinului Sylvestru.

- 32 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-silvicultural este introdus in zone calcaroase pe terenuri degradate, chiar nisipoase
-are si valoare ormanentala.
-lemnul este trainic, putin elastic, cu duramen rosu-brun, se folosete in
telecomunicatii, ca stâlpi de mina, in constructii.

3 Pinus nigra ssp. banatica- denumire stiintifica

Pin negru de Banat- denumire populara
Arealul:

- 33 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
- cel natural cuprinde zone din Banat si din vestul Olteniei, si anume: Muntii Cernei,
Almajului, Mehedinti (Domogled, pe Valea Cernei, la Baile Herculane), in clisura
Dunarii (la Svinita, Tricule), in Muntii Vâlcan (la Sohodolul de Runc).
-este un endemit al Carpatilor Sudici si se intâlneste obisnuit pe stancarii calcaroase,
de la altitudini mici (circa 150 m pe Valea Dunarii) pâna in plina zona montana (1500
m altitudine in Muntii Mehedinti).
Coroana:
-in tinerete piramidala, la varste mijloci si mari larga, neregulata, tabulara.
Lujerii :
-de culoare galbui-verzui pana la verzi-violacei.
Acele :
-8-12 cm, verzi intunecate, sunt foarte rigide
Conurile :
-apofiza de culoare galbena sau galbene-verzui murdar.

4 Pinus mugo- denumire stiintifica

Jneapan, Jep, Catun- denumire populara
Arealul :
-specie europeana, montan si subalpin.
-vegeteaza la noi la altitudini de 1400 - 1500 m in Carpatii Orientali si 1600 - 2300 m
inCarpatii Meridionali.
-formeaza asociatii dese, pure in subzona alpina inferioara, dând o forma
caracteristica zonei.
-in raritile subalpine de molid, zâmbru, larice se asociaza cu aninul de munte (Alnus
viridis) si salcia capreasca (Salix silesiaca).
Cerinte ecologice :
-prefera versantii putin expusi insolatiei.
-ii prieste umiditatea din aer si sol, se dezvolta viguros pe versantii umbriti, nu-i
convin depresiunile in care se acumuleaza zapada.
-este adaptata la vanturi puternice
-vegeteaza pe soluri sarace, acide, superficiale, scheletice cu humus brut adesea cu
fenomene de turbificare.
-este o specie de lumina.
Tulpina :
-specie indigena, maxim 3 m inaltime; adesea intalnit sub forma de tulpina taratoare,
doar varful tulpinii fiind ascendent (alcatuieste tufer greu de strabatut).
-este foarte elastica.
Scoarta:
-de culoare brun cenusiu solzoasa.
Lujerii :
-sunt bruni, foarte elastici cu muguri rasinosi.
Acele:
-sunt cate doua intr-o teaca, uneori maxim 3-6 cm
-prezinta culoare verde inchis, nerasucite, rigide, imbraca lujerul dar sunt orientate
spre fata acestuia.
Conurile:
-sunt mici 2-5 cm, ovoid globuloase, cu apofiza rombica, umbelicul inconjurat de un
inel cenusiu-negricios si puternic mucronat.
-sunt prinse direct pe ramuri, in verticil.
Semintele :

- 34 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-sunt mici, de culoare galben cenusie sau brune.

Insusiri biologice :
-maturitate timpurie
-fructifica aproape anual
-crestere foarte inceata.
Importanta economica:
-are functie de protectie a solului
-rol peisagistic iar din rasina se extrage uleiul de terebentina.

3.1.7.1.2. Sectia Banksia

5 Pinus banksiana- denumire stiintifica

Pin bancsian- denumire populara
Arealul:
-arbore de marimea II, raspândit in nord estul SUA si sud estul Canadei.
-formeaza arborete pure sau de amestec cu Populus tremuloides si Betula papyrfera.
-la noi s-a cultivat sporadic in Rasnov, Tg. Mures si Bacau.
Cerinte ecologice :
-in arealul natural este o specie pionera, pe soluri sarace, uscate.
-rezista bine la ger si secetã.
Lujerii :
-sunt subtiri si elastici.
Acele :
-scurte de cca 2-4 cm, neantepatoare de culoare verde inchis, curbate si usor rasucite.
-in sectiune transversala semicirculare.
Conurile :
-solitare (cate unul prins), apar pe ramuri vechi la baza coroanei sau chiar pe tulpina
pronuntat asimetrice, chiar incovoiate.
-solzii sunt strans lipiti.
-apofiza este rombica, forma plata cu umbelicul usor ingropat (adancit).
-se deschid greu si raman pe ramuri 8-10 ani.
Insusiri biologice :
-maturitate timpurie

- 35 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-periodicitate anuala sau bianuala
-crestere activa in tinerete, apoi prezinta o crestere mai inceata
-longevitate mica, aproximativ 150 ani.
-lemnul de calitate inferioara.

6 Pinus contorta var. latifolia- denumire stiintifica

Arealul :
-arbore originar din America de Nord, fiind de marimea a II –a.
-este o specie rustica in arealul natural.
-la noi in tara nu se cultiva.
Cerinte ecologice :
-rezista la seceta si nu este pretentios fata de sol.
-a fost introdus in Europa pentru impadurirea terenurilor degradate si fixarea
nisipurilor marine.
Lujerii :
-de culoare brun verzui, lucitori.
Acele :
-sunt cate doua in teaca de culoare verde intens.
Conurile :
-lungi de cca. 2-5 cm cu apofiza bruna lucitoare
-umbelicul este mucronat, intepator; persista multi ani pe lujer.

3.1.7.1.3. Sectia Taeda

7 Pinus rigida- denumire stiintifica

Arealul:
-arbore originar din America de Nord, fiind arbore de marimea II-a.
-la noi in tara apare in parcurile dendrologice
-lastareste si formeaza craci sau ramuri lacome pe tulpina
Acele :
-sunt cate trei intr-o teaca, de 7-14 cm lungime, fiind moderat rigide.
Conurile :
-sesile (fara codite), cate 2-4 in verticil, cad intregi.
-apofiza rombica proeminenta carenata, iar umbelicul, asezat central, prezinta un
ghimpe intepator.

3.1.7.1.4. Sectia Pseudostrobus

8 Pinus ponderosa- denumire stiintifica

Pin galben- denumire populara
Arealul :
-este originar din vestul Americii de nord, unde formeaza paduri de amestec cu
Pseudotsuga menziesii, Abies concolor.
-la noi in tara este intalnit in parcurile dendrologice dar si in culturi, mai ales in fagete
si gorunete fiind adaptabil la conditii variate, la terenuri degradate.
-arbore de marimea I ajungand pana la 50 m
Cerinte ecologice :
-este o specie cu temperament de lumina
Ritidom :

- 36 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-formeaza un ritidom gros cu placi, de culoare brun inchis, prezentand in partea
interna a ritidomului o culoare galben sulfurie.
Lujerii :
-vigurosi, de culoare galben portocali.

Acele :
-sunt cate trei intr-o teaca, foarte lungi 12-28 cm, drepte, ascutite, rigide de culoare
verde inchis.
Conurile :
-sunt mari, 8-15 cm, simetrice.
-apofiza rombica, de culoare brun-roscata, lucitoare; carena evidenta; iar umbelicul
brun, central, puternic ghimpat, prins in verticil pendent pe lujer iar la caderea
conurilor solzi de la baza raman pe lujer ca o rozeta.
-conurile la cadere lasa rozeta bazala de solzi aderenta la ramura.
Samanta :
-ovoidala, de dimensiuni mari 6-9 mm.

9 Pinus ponderosa var. scopulorum- denumire stiintifica

Se deosebeste de specia tipica prin urmatoarele caractere:
Scoarta :
-prezinta scoarta nergicioasa.
Acele :
-sunt mai scurte cca. 12-16 cm, fiind intalnite predominant cate doua intr-o teca.
Conurile :
-sunt de dimensiuni mai mici 5-10 cm lungime.

- 37 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini

10 Pinus jeffreyi- denumire stiintifica

Arealul :
-arbore de marimea I, originar din America de Nord.
Cerinte ecologice :
-este o specie pretentioasa fata de sol, rezista la ger si seceta, poate fi introdus la noi
pe terenuri degradate, in statiuni secetoase de mica altitudine, pe sol bine aprovizionat
in baze.
Coroana :
-prezinta o coroana globuloasa.
Lujerii:
-prezinta culori albastrui brumati si sunt elastici.
Acele :
-sunt trei intr-o teaca, rigide, glaucescente (perisori fini)
-prezinta lungimi de 10-25 cm, fiind usor rasucite.
Conurile:
-ovoid-conice, de 14-30 cm
-terminale, scurt pedunculate, stau pendent.
-apofiza, brun-roscata, lucitoare; carena, puternica; umbelic alb-cretaceu, pendent.
-conurile la cadere lasa rozeta bazala de solzi aderenta la ramura.

3.1.7.2. Subgenul Haploxylon

3.1.7.2.1. Sectia Strobus

1 Pinus strobus- denumire stiintifica

Pin strob, Pin neted- denumire populara
Arealul:
-este o specie exotica, arbore de marimea I, originar din estul Americii de Nord.
-la noi a fost introdusa in secolul trecut in statiuni diferite de la câmpie pâna in
regiunile de munte inferioare intre 300-600 m, in parcuri gradini, in amestec cu fag,
larice, pin silvestru, pin negru sau in sleauri de deal.
Cerinte ecologice :
-manifesta o amplitudine ecologica apreciabila, in culturile indigene obtinându-se
rezultate bune pe soluri profunde, bogate in humus si substante nutritive.
-are temperament de semiumbra.
-realizeaza in patria de origine inaltimi de pana la 50 m.
-rezistent la ger (ingheturi tarzii).
Radacina :
-are inradacinare pivotant-trasanta, fiind rezistent la doborâturi de vânt.
Tulpina :
-dreapta, cilindrica, cu scoarta subtire de culoare verde cenusie, cu pungi de rasina.
-la batranete formeaza un ritidom adanc brazdat inchis la culoare.
Coroana :
-piramidala, regulat verticulata, ramuri subtiri elastice de culoare verzi cenusii, cu
muguri alungiti de culoare galben roscati.
Lujerii:
-glabri, nebrumati.
Acele :
-sunt cate cinci intr-o teaca , lungi de cca. 5-10 cm lungime.

- 38 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-sunt subtiri, moi, flexibile, de culoare verzi albastrui, pe margini fiind serate,
concentrate spre varful lujerului unde stau rasfrant (se descompun greu formand o
litiera groasa).

Conurile :
-sunt terminale, pendente de forma ingust cilindrica, pendente, usor curbate cu pungi
de rasina, lungi de 10-15 cm, de culoare verzi bruni violaceu
-prezinta solzi bruni, tip barcuta
-apofiza este subtire, neteda; iar umbelicul este terminal.
Samanta :
-aripata.
Insusiri biologice :
-maturitate timpurie
-maturatie bienala
-pediodcitate 3-5 ani
-putere germinativa cca. 70-80 %
-cresteri activa ajungand la o productivitate 16-17 m3/an/ha.
-are si valoare ornamentala.

- 39 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-lemnul este usor, moale, trainic cu variate utilizari in constructii, mobila, celuloza si
hârtie, chibrituri, ambalaje.
-semanatul se face toamna, in rigole de 2-3 adâncime.
-plantulele necesita umbrire, iar puietii sunt apti de plantat la 2-3 ani.

2 Pinus monticola- denumire stiintifica

Pin argintiu- denumire populara
Arealul :
-arbore de marimea I , originar din America de Nord.
Cerinte ecologice :
-prefera soluri bogate, versanti umbriti.
-specie sensibila la atacurile de ciuperci.
Scoarta :
-este neteda, ritidom cu crapaturi profunde neregulate.
Lujerii:
-mari si grosi, mai mult sau mai putin parosi.
Acele :
-sunt cate cinci ace intr-o teaca, sunt rigide, de 5-10 cm.
-sunt glaucescente, cuvarful fin si distant serulat.
Conurile:
-sunt cilindrice, drepte, lungi de aproximativ 10-25 (30) cm, sunt pedunculate si
pendente.
-apofiza carenata.
Semintele :
-au aripa mare.

3 Pinus griffithii- denumire stiintifica

Pin de Himalaia- denumire populara
Arealul :
-de la 1600-4000 m in Himalaia
-este un arbore de marimea I.
Tulpina :
-neteda, de culoare cenusie, subtire cu multa rasina.
Lujerii:
-glabrii, brumati.
Acele :
-sunt cinci intr-o teaca, de culoare brun albastrui, subtiri de 10-18 cm lungime.
Conurile :
-lungi de 15-30 cm, cilindrice, pendente.
-umbelic mic.
Semintele :
-aripate, bicolore, astfel pe o parte sunt galbene iar pe cealata parte sunt bruna.

4 Pinus peuce- denumire stiintifica

Pin grecesc- denumire populara
Arealul :
-este o specie ornamentala folosita pentru lucrari de hibridare cu alti pini.
-specie din zona montana, dar este intalnit si in zona de deal cu un climat montan
moderat
-arbore de marimea I.

- 40 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
Coroana :
-prezinta coroana ingusta
-scoarta este neteda, iar ritidomul solzos.
Lujerii:
-nebrumati, glabrii.
Acele:
-sunt aspre la pipait, putin rigide.
Conurile :
-sunt terminale, 8-15 cm scurt pedunculate cu apofiza striata longitudinal, de culoare
brun galbuie in varful solzilor.

3.1.7.2.2. Sectia Cembra

5 Pinus cembra- denumire stiintifica

Zambru- denumire populara
Arealul :
-specie indigena, cu areal exclusiv european, din etajul subalpin din Alpi si Carpati.
-se intâlneste, la noi, la limita superioara a zonei forestiere, in vãile cu fenomene
glaciare din muntii Rodnei, Cãlimani, Bucegi, Fagära, Parâng, Retezat.
-urca altitudinal pâna la 1900-2000 m (in Alpi la 2500 m).
-arbore indigen de marimea III –a pana la 25 m inaltime.
Cerinte ecologice :
-suporta geruri puternice, ingheturi, vanturi puternice, sezon de vegetatie scurt 3-4
luni.
-prefera solul humus acid, cu regim normal de umiditate si nu suporta solurile
calcaroase.
-temperament de lumina la inaltimi mari si de semiumbra la inaltimi mici.
Tulpina :
-atinge 26 m in inaltime si 2 m in diametru.
-prezinta tulpina conica, cu inradacinare pivotanta.
Scoarta:
-in tinerete verde cenusiu, formeaza ritidom de timpuriu, brazdat longitudinal
devenind brun cenusiu.
Coroana:
-in tinerete ovoidala, cu ramuri pana aproape de sol.
Lujerii :
-sunt vigurosi, elastici, de culoare brun galbui, tomentosi
-muguri cu varful ascutit, rasinosi.
Acele :
-sunt cate cinci intr-o teaca, lungi de cca. 5-10 cm de culoare brun galbui, drepte
relativ rigide, aglomerate pe lujer dar culcate spre varf.
-acele prezinta linii de stomate albe albastrui.
Florile :
-sunt viu colorate, cele barbatesti grupate in amenti de culoare rosii aramiu; cele
femeiesti de culoare violet roz.
Conurile :
-conurile terminale erecte, scurt pendente, cu varful rotunjit,de culoare violaceu brune
-prezinta solzi grosi cu apofiza convexa, umbelicul terminal cu un mucron mic.
Semintele :
-sunt nearipate, poarta numele de coconari, stau cate doua sub fiecare solz.

- 41 -
Dendrologie Curs si laborator 3-7
41 pagini
-sunt comestibile, prezinta un tegument de culoare brun roscat ce duce la o germinare
anevoioasa.

Insusiri biologice :
-maturitate timpurie 15-20 ani
-maturatie bienala
-periodicitate rara, intre 6-10 ani
-creste incet, in schimb prezinta longevitate mare 1000 ani.
Importanta :
-lemn dens rezistent.
-silvicultural intrebuintat pentru consolidarea molidisurilor.
-are si o importanta valoare ornamentala.
-lemnul cu duramen roscat - fumuriu, alburn ingust, inele anuale egale si inguste,
moale, durabil, bine apreciat in producerea de mobila si in constructii.

- 42 -