Materia organica din sol

Fractia organica a solului este <5% microbi vii, radacini de plante, fauna solului si >95% plante moarte si
reziduuri de animale. Fractia organica este cea mai activa chimic portiune din sol. Este rezervorul pentru
elementele esentiale, in special C, N, S si P; promovand o structura buna a solului; este sursa capacitatii
de schimb cationic si generatorul pH-ului; sustine relatia schimburilor de apa si aer in sol; si este un mare
rezervor activ de stocare si eliberare a carbonului in atmosfera.

Materia organica din sol este in cea mai mare parte o acumulare de materie vegetala moarta si reziduuri
de plante si animale partial descompuse si resintetizate. Frunzele cazute recent si radacinile moarte se
descompun rapid, iar reziduurile devin parte din material organica a solului, cateva parti ramanand in sol
chiar si pentru o perioada lunga de timp. Reziduurile plantelor de cultura, buruienile, ierba,, frunzele,
viermii, bacteriile, ciupercile si bacteriile actinomicete sunt de asemenea parte din acest amestec
complex. Cateva definitii ale materiei organice din sol se rezuma doar la humus, omitand alte reziduri
organice si organisme din sol. Humusul este in general definit ca si material organic transformat de catre
microorganismele din sol, capatand o forma relative stabila. Termenul de materie organica a solului
include toti compusii ce contin carbon, cu exceptia carbonatilor.

Continutul materiei organice din sol

Exista o mare variatie cu privire la continutul materiei organice din diferitele tipuri de soluri. Molisolurile
pot contine pana la 5-6% materie organica in sol pana la o adancime de 15 cm, pe cand Aridisolurile
contin putin peste 0,1%. Solurile slab drenate au de obicei un continut de materie organica mai mare de
10%, iar Histosolurile au un continut de materie organica ce se apropie de 100%.

Factorii formarii solului determina continutul de materie organica. Ordinea importantei factorilor care
determina continutul de materie organica a solurilor bine drenate este
climat>vegetatie>topografie>varsta.

Clima afectaeaza aparitia speciilor de plante, cantitatea de material vegetal care este produs, si
intensitatea activitatii microbiale din sol. Efectele vegetatiei si a topografiei sunt dificil de separate de
efectele climatice. Mai degraba toti factorii devin integrati pe masura ce solul se formeaza si reprezinta
dovada generalizarii faptului ca padurile si pasunile depasesc alte soluri bine aerate la nivelul de humus
continus, iar solurile desertice si semi-desertice contin foarte putina materie organica.

Se credea candva faptul ca solurile tropicale, umide si aride au un continut mic de materie organica
deoarce le lipseste culoarea inchisa, care descrie solurile cu materie organica din regiunile temperate.
Temperatura mare din sol ar trebui sa creasca oxidarea microbiala a materiei organice. Continutul mare
de materie organica din solurile tropicale de datoreaza interactiunii puternice dintre materia organica,
Fe si hidroxizi de aluminiu si Allophan [Al2O3·(SiO2)1.3-2·(2.5-3)H2O]. Interactiunile puternice ar putea
stabiliza efectul descopunerii microbiale asupra masei organice din sol. Continutul ridicat de materie
organica din sol se datoreaza si biomasei produse de-a lungul anului la tropice.
Topografia influenteaza cantitatea de materie organica din soluri in doua feluri. In emisfera Nordica,
pantele nordice sunt mai reci si mai umede, deci continutul de materie organica este mai mare decat in
solurile de pe pantele sudice. Un alt efect considerabil asupra materiei organice este controlul drenarii
apelor. In solurile slab-drenate si mlastinoase, materia vegetala poate fi acoperita cu apa, deci privata de
oxigen imediat ce planta moare. Fermentatia poate aparea in absenta oxigenului, dar efectul asupra
descompunerii este mic.

Rolul materiei organice in sol

Materia organica contribuie la cresterea plantelor prin efectele asupra proprietatilor chimice, biologice
si fizice ale solului. Materia organica din sol alimenteaza plantele cu N, P, si S, servind ca sursa de energie
pentru microorganisme, in acelasi timp favorizand o buna structura a solului. Humusul afecteaza indirect
aportul plantelor de microelemente si de cationi metalici; cat si eficienta erbicidelor si a altor chimicale
folosite in agricultura asupra acestora. Materia organica este atat de poroasa incat pesticidele si alti
compusi organici adaugati in sol, pot fi atribuiti acesteia intr-o forma in care sunt mult mai ineficienti.
Solurile bogate in materie organica necesita o doza mai mare de erbicide sau pesticide pentru a atinge
rezultatele dorite.

Materia organica furnizeaza aproape tot azotul, 60% din P, aproape 80% din S , si o mare parte din B si
Mo absorbit de plante din solurile nefertilizate din zonele temperate.