Prejudecata și discriminarea

Iustin Gherman
Istorie/Relaţii, Instituţii şi Organizaţii Internaţionale,
Master, An 1

Prejudecata este o atitudine nejustificată și incorectă, de obicei negativă, îndreptată

exclusiv împotriva unui individ, membru al unui grup. Spre exemplu, o persoană poate avea
prejudecăți față de o anumită rasă sau gen. Unii psihologi au afirmat că prejudecata este
rezultatul unui anumit tip de personalitate.
Discriminarea este un comportament sau o acțiune contra unui individ sau unui grup de
persoane, în special pe baze de sex, rasă sau clasă socială.
Diferența dintre cele două constă în faptul că o persoană cu prejudecăți e posibil să nu
acționeze din simpla ei voință. Astfel, cineva poate prejudicia un anume grup însă fără a-l
discrimina. De asemenea prejudecata include componenta afectivă, comportamentală și psihică
pe când discriminarea implică doar comportamentul. Un exemplu extrem de prejudecată și
discriminare ar putea fi uciderea în masă a evreilor de către naziști în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial.

Prejudecată concepută atitudinal

„Nu imi plac studenții căminului C6 deoarece cred că aceștia sunt slab pregătiți, insolenți
și leneși”.
Discriminare
„Prefer să nu-i vad niciodată pe acești studenți și să-i exclud de la orice fel de îndatoriri
care derivă din prezența la seminarii sau cursuri”.

Prejudecată ca emoție
„Cetățenii bărbați ai Americii simt frustrare și resentiment față de propriul stat deoarece,
după un divorț, femeile primesc custodie mult mai adesea decât bărbații”.
Discriminare
„Bărbații americani ar dori ca statul să fie mai echitabil în chestiunea custodiei prin
reducerea drepturilor femeilor și chiar situația lor materială dacă este posibil”.
 Atenuarea discriminării
Influențele care determină pe un individ să fie rasist sau sexist, spre exemplu, ar putea
veni de la părinți și anturajul în care acesta trăiește. Conformarea cu normele sociale înseamnă cu
oamenii adoptă setul „normal” al comportamentului asociat unui grup particular sau unei
societăți. Apropierea inter-personală față de prejudicierea ideii de Prejudiciu pare să
caracterizeze din ce în ce mai multe grupuri de oameni concentrați pe stereotipuri și conformarea
cu norme sociale și culturale. Comportamentul, considerat potrivit într-un grup social, este o
posibilă influență asupra prejudecății și discriminării. Oamenii pot avea convingeri și sentimente
prejudicioase și să acționeze într-un mod ofensator deoarece se armonizează cu ceea ce se
percepe ca fiind firesc în grupurile sociale de care aparțin.
În cazul unei discriminări care vizează rasa putem oferi următoarea metodă de diminuare
a acesteia. Spre exemplu, teoria contactului inter-grup susține o cooperare exaltată în interiorul
unui ansamblu care să conțină mai multe rase de oameni. Dacă este posibil câțiva din membrii
acelui grup să aibă relativ același statut și se evidențieze astfel, dacă există, similitudini între ei.
Un rol fundamental în această situație îl au instituțiile cu acest specific dar și schimbul fervent
dintre culturile diverselor rase. Trebuie să ne prevalăm la nivel psihic de ideile preconcepute
despre anumite categorii de persoane și să nu mai escaladăm unele avantaje care ar putea deriva
din corelaționarea dintre două rase distincte. Eventualele discrepanțe sau conflicte care ar putea
surveni între două persoane din altă țară ar trebui să fie imediat aplanate și stopate instantaneu
fără ca ele să se mai repete în viitor. Orice tip de diferențe de cultură, convingeri sau idealuri
trebuie estompate în dorința clară, sinceră și voluntară a fiecărei tabere că ele pot fi depășite
printr-o mai mare suplețe a gândirii și mai multă înțelegere a contextului si situației existente. În
concluzie, trebuie lucrat la nivel cognitiv, afectiv dar și comportamental pentru ca discriminarea
și formarea de prejudecăți să fie eradicată și considerată inutilă de către oricine, pornind de la
copii până la adulți.