SĂRBĂTORIREA PAȘTELUI

EDUARD CLAUDIU MOISĂ

thehebrewroots@gmail.com
 PESACH

Y'shúa a împlinit Pesach.

Exod 12:24 arată valabilitatea acestei porunci cu statut perpetuu. În
vechime fiii lui Israel au fost eliberați de sub robia egipteană conform a ceea
ce le-a fost poruncit, să pună sângele mielului pe stâlpii uşii şi pragul caselor.
(Exod 12: 7,13). Spiritual vorbind, acest lucru reprezintă pe Y'shúa, aceia
care cred în El sunt eliberați de sub robia păcatului, de sub controlul
potrivnicului din viața lor.
Y'shúa este Mielul lui ‫( יהוה‬Ioan 1:29), este Pesachul nostru cum o
afirmă şi Shaúl (1Cor.5:7). Sângele Lui ne răscumpără de sub puterea
păcatului (Lev.17:11, Coloseni 1:14, Apocalipsa 1:5, 1Ioan 1:7).
Cunoaştem cum a început istoria Pesachului. Elohim ‫ יהוה‬a vorbit lui
Moise, l-a numit lider împreună cu Aaron pentru a merge înaintea lui Faraon
să ceară libertatea poporului. Faraon nu ceda la insistențele acestora. Prin
urmare, Creatorul a început să lovească Egiptul cu plăgi ca avertizare pentru
Faraon, să-l determine să înțeleagă că eliberarea Israelului era un punct
crucial, iar Moise şi Aaron erau autorizați de El. Inima lui Faraon însă era
împietrită şi nu-i păsa deloc de avertizările Creatorului, posibil în parte şi
pentru că şi vrăjitorii Egiptului erau în stare să facă minuni asemănătoare.
Ultima plagă trimisă peste Egipt a fost moartea întâiului născut din Egipt.
Aveau să fie protejați doar aceia care ungeau uşile caselor lor cu sângele
mielului. (Exod 12:1-14). În acea noapte au avut de suferit toți aceia care nu
şi-au marcat casele lor cu sângele mielului cerință venită de la Elohim (Exod
12:29-32). După cele întâmplate, obosit şi învins, Faraon a dat ordin ca
poporul Israel să plece. Astfel au început pregătirile pentru ieşirea din Egipt
(Exod 12:31-40).
Din acel moment, în fiecare 14 Aviv, an după an, fiecare familie în
Israel celebrează Pesach. Conform Exod 12:6-8, fiecare cap de familie
trebuia să ia un miel de un an, a zecea zi a lunii şi să-l pună deoparte până
în ziua paisprezece a aceleaşi luni. În ziua paisprezece, exact la ora 3.00
p.m., mielul trebuia să fie sacrificat, sângele lui pus pe uşile caselor, mielul
mâncat fript cu verdețuri amare şi cu azimă (pâine nedospită). Pesach (a
trece peste) ne vorbeşte despre două lucruri.
Trecerea de la judecata morții şi a păcatului spre viața în Y'shúa
HaMashiach, apoi ne arată că prin credința în sângele lui Y'shúa viețile
noastre sunt ocrotite de vrăjmaș. Pe vremea lui Y'shúa, când apare Ioan
Botezătorul, acesta îl numeşte Mielul lui ‫( יהוה‬Ioan 1:29). A fost prima dată
când Y'shúa a fost numit Miel.
1. Există un paralelism între mielul de Pesach şi Mielul lui ‫ יהוה‬. În timpul
slujirii lui Y'shúa pe pământ, în ziua a zecea a lunii Aviv, marele preot ieşea
din Ierusalim spre Betania, unde avea să sacrifice mielul pascal. Acest ritual
se efectua de la ieşirea poporului din Egipt în fiecare an. În acelaşi fel Y'shúa
numit Mielul lui Elohim îşi face intrarea triumfală în Ierusalim, traversând
străzile pline cu pelegrini care cântau şi lăudau pe ‫ ( יהוה‬Matei 21:1-11,
Marcu 11:1-11, Ioan 12:12-19) împlinindu-se şi profeția din Zaharia 9:9.
2. Mielul care trebuia să fie sacrificat de marele preot era luat, dus la Templu
şi aşezat în văzul tuturor pentru a fi examinat, timp de patru zile. În acelaşi
fel, Y'shúa Mielul lui Elohim a stat înaintea tuturor când a intrat în Templu şi
a petrecut patru zile înaintea poporului, saducheilor, fariseilor şi cărturarilor,
fiind interogat înaintea tuturor, împlinindu-se astfel cerințele din Exod 12:5.
3. În ziua paisprezece de Aviv, la ora 9.00 am (al treilea ceas din zi) marele
preot a luat mielul pascal, l-a urcat pe altar în locul pregătit. În acelaşi timp
Y'shúa a fost răstignit pe cruce (Marcu 15:25).
4. La ora sacrificiului la 3.00 pm (Exod 12:6), marele preot urca pe altar, tăia
gâtul mielului cu un cuțit, pronunțând "consumat este /s-a sfârşit", acestea
fiind cuvintele care se spun după ce se aduce o jertfă de pace pentru Elohim.
Aceleaşi cuvinte au fost pronunțate de Y'shúa la ora 3.00 pm: "s-a isprăvit"!
(Ioan 19:30).
5. După un tratat de Pesachim care se află în Mishnah, mielul trebuia fript
într-o poziție vertical cu ajutorul unui lemn/par. Mielului trebuia să i se ia
intestinele şi aşezate deasupra capului acestuia. Din acest motiv mielul
primeşte numele de "sacrificiu încoronat", aceasta fiind o imagine a lui
Y'shúa (Psalmul 22:13-18).
6. În Deuteronom 16:16 toată adunarea israelită trebuia să fie prezentă la
Sărbătoarea Pesachului, Shavuotului şi Sukkotului. Acest fapt explică de ce
erau toți prezenți la moartea lui Y'shúa (Matei 27:1-26), datorită Pesachului
care se celebra în fiecare an.
7. În noaptea lui 15 Aviv, Elohim poruncise poporului să mănânce mielul cu
azimi şi ierburi amare, cu încălțămintea în picioare, mijlocul încins, să fie
pregătiți pentru ieşirea din Egipt (Exod 12:6,8,11). La fel şi noi trebuie să fim
gata să abandonăm Egiptul, care reprezintă păcatul şi idolatria.
8. Pesachul în Deuteronom 16:5 trebuia sacrificat în afara cetății, aşa cum
Y'shúa a fost sacrificat în locul numit Golgota, în afara Ierusalimului. Prin
aceasta ne este arătat cum Y'shúa a trecut prin acelaşi proces de evaluare
ca și mielul pascal, că El reprezenta acel miel, dar acum îl vedem ca Mielul
lui ‫ יהוה‬şi El ar trebui să fie în centrul Pesachului, comemorarea Lui fiind cu
statut perpetuu.
- Pesachul trebuie să fie la începutul lunii al anului, Aviv sau Nisan cum
mai este cunoscută, aşa cum orice credincios care crede în Yeshúa face
teshuvah (pocăință) sinceră, dă un prim pas în umblarea sa cu Elohim.
- Mielul pascal trebuia păstrat patru zile, la fel Y'shúa a stat patru zile
înaintea tuturor de la intrarea în Ierusalim, apoi a fost dus la Templu. Matei
21:1, 9-12, 17-18, 23; 24:1,3; 26:1-5. Escatologic vorbind, cele patru zile în
care mielul trebuia păstrat, reprezintă un semnal profetic al speranței
poporului, că va sosi un Mesia în anul 4000 de la creație ca plan de
răscumpărare din cei 7000 de ani, pentru a determina pe om să revină la
natura pe care o avea în Eden. Aceste patru zile profețesc despre Mesia că
a stat ascuns de lume şi a venit după aceea, adică la patru zile (4000 de ani)
după crearea lui Adam. Conform Psalmului 90:4 , 2Petru 3:8 o zi reprezintă
o mie de ani.
- Mielul nu trebuia să prezinte nici un defect. Y'shúa a dovedit acest lucru
(1Petru 3:18).
Examinatorii Lui au fost:
- Preoții şi bătrânii (Matei 21:23);
- Pilat (Matei 27:1-2, 11-14, 17-26);
- Irod (Luca 23:6-12);
- Ana, marele preot (Ioan 18:13, 24);
- Caiafa marele preot (Ioan 11:49-53, 18:13-14);
- Iuda (Matei 27:3-10);
- Sutaşul (Matei 27:54);
- Tâlharul (Luca 23:39-43);
Nimeni nu a putut găsi vreun păcat în El.
- Mielul era de un an. Elohim mereu a recunoscut diferența între un
credincios şi unul lumesc (Exod 12:29-30). Se poate vedea acest lucru din
următoarele exemple: întâiul născut pus de o parte pentru El dar şi dintre
animale (Exod 13:2, 11-13). Peste tot în Scriptură întâlnim idea întâiului
născut: Cain a cedat locul lui Abel (Geneza 4:1-8), Ismael lui Isaac (Geneza
16:11-12, 17:17-19), Esau lui Iacov (Geneza 25:19-26; Romani 9:8-13),
Egiptul pe Israel. Prin aceste repere, Elohim vrea să ne arate că întâiul
născut trupeşte trebuie să cedeze locul celui născut duhovniceşte. Prima
naştere arată spre păcat, însă cu a doua (naşterea din El) devenim copiii Lui
(Ioan 1:12, Ioan 3:1-7). Y'shúa a fost primul născut al lui Miriam (trupeşte)
dar spiritual, primul născut al lui Elohim (Matei 1:21-25, Romani 8:29,
Coloseni 1:15,18).
- Să fie de parte bărbătească. Prin păcatul unui om a intrat păcatul în lume
(Romani 5:12). Având în vedere că Adam a păcătuit, aşa Y'shúa a adus
ispăşire pentru păcat (Romani 5:17-19).
- Un miel pentru fiecare familie. Intenția Creatorului era ca în fiecare casă
să intre mântuirea. Prin credința în Y'shúa devenim familia Lui, iar mântuirea
devine posibilă din momentul în care decidem să trăim nu doar crezând, ci
trecând la fapte vrednice care aduc salvare. (Geneza 7:1, 18:16-19, Iosua
24:15). Vedem cum Scriptura ne vorbeşte despre un miel pentru fiecare
familie (Exod 12:3-4), apoi pentru toată națiunea (Ioan 11:49-52). Geneza
22 arată spre un miel și Isaac întreabă "unde este mielul?" Mielul de fapt arăta
înspre Y'shúa (Isaia 53:7).
- Mielul pascal trebuia sacrificat seara (Exod 12:6). Ziua scripturală arată
de la apusul soarelui la apus, aproximativ 6.00 p.m. până la 6.00 p.m.
(Geneza 1:5, 8,13,19,23,31). Ziua se divide în două perioade de 12h. Seara
se extinde de la 6.00 p.m. până la 6.00 a.m. Dimineața de la 6.00 a.m. până
la 6.00 p.m. Fiecare perioadă de 12h se divide la rândul ei în segmente mai
mici. De la 6.00 a.m. la prânz se consideră dimineața zilei. De la prânz la
6.00 p.m. se consideră după amiaza zilei. Fraza "între seri" se referă la
perioada zilei de la prânz până la 6.00 p.m., care de fapt este 3.00 p.m.,
adică ceasul al nouălea, numărând de la 6.00 a.m. Y'shúa a murit la ceasul
al nouălea din zi, adică la 3.00 p.m.
- Toată adunarea trebuia să-l înjunghie (Exod 12:6). Toți au fost implicați
în moartea lui Y'shúa, preoții, romanii, poporul Israel, noi. (Romani 5:8, Fapte
4:26-28).
- Sângele trebuia uns peste stâlpii uşii şi pragul caselor (Exod 12:7) .
Aceia care cred în Y'shúa reprezintă casa/templul. Singurul drum pe unde
se intră în Casa lui Elohim este Y'shúa, El fiind Uşa. (Ioan 10:7-9).
- Carnea mielului să fie mâncată (Exod 12:8-10). Mâncarea noastră este
spirituală, care reprezintă Cuvântul lui Elohim, iar prin ascultarea/împlinirea
Cuvântului, ne hrănim spiritual din Miel. (Luca 4:4).
- Să fie mâncat în aceeaşi noapte (Exod 12:8). Y'shúa a fost pus pe cruce
şi a murit în aceeaşi zi.
- Să se mănânce cu azimi (pâine nedospită). Drojdia reprezintă păcatul,
pâinea fără drojdie înseamnă fără păcat. Credincioşilor le este poruncit să
trăiască o viață fără păcat (Lev.11:44, Lev.19:2, 1 Petru 1:15-16)
- Să se mănânce cu ierburi amare. Ierburile amare reprezintă două lucruri:
robia sub care am fost în lume înainte de întoarcerea noastră la Elohim şi
experiențele amare pe care le-am trăit înainte de a crede în Y'shúa. Pentru
Y'shúa a fost o experiență amară aflându-se pe cruce plătind pentru păcatele
noastre.
- Să fie fript la foc. Focul simbolizează judecata, purificare, şlefuire.
Credinţa noastră este probată în foc pentru a fi curățită, astfel să rămână ca
aurul curat (Zaharia 13:9, Iacov 1:12, Apocalipsa 3:18).
- Să nu fie înmuiat în apă. Vestea Bună nu trebuie să fie diluată. (2Timotei
3:5).
- Să fie mâncat în grabă. Credincioşii trebuie să se grăbească să lase în
urmă Egiptul (influența lumii) pentru a-l urma pe Y'shúa.
- Să aibă mijlocul încins. Dorința de a sluji pe ‫ יהוה‬din toată inima. 1Împărați
18:46, 2Împărați 4:29, Ieremia 1:17).
- Încălțămintea în picioare. Picioarele reprezintă umblarea noastră cu ‫יהוה‬
. Isaia 52:7, Naum 1:15.
- Cu toiagul în mână. Autoritatea credinciosului în Y'shúa. Exod 14:16,
Judecători 6:21,1Samuel 17:39-40, Isaia 10:24, 2Împărați 3:29. Pesach este
o Sărbătoare veşnică. (Exod 12:14). Locul unde ‫ יהוה‬îşi va pune Numele este
Ierusalim (Deuteronom 16:2, 6).
Y'shúa a sărbătorit Pesach. Luca 22:15.
Frecvent se realizau două sacrificii în timpul Pesachului. Un miel era
cel pregătit pentru Pesach iar celălalt era numit hagigah sau ofranda pentru
pace. Aceste sacrificii se află în Deuteronom 16:2, unde Elohim cere ca
sacrificiul să fie adus fie de la oi sau vaci. Hagigah era mielul adițional.
Pesachul era obligatoriu, însă hagigah nu era, reprezenta o ofrandă
voluntară. Aceia care nu puteau urca la Ierusalim pentru a sărbători Pesach,
aveau voie să folosească un înlocuitor al mielului pascal şi acesta era osul
(zeroah) care este numit şi braț. În Isaia 53:1 vedem acest lucru referindu-
se la Y'shúa ca fiind brațul lui ‫ יהוה‬. Osul mielului (zeroah) slujea ca un simbol
al mielului care trebuia jertfit.
În Marcu 14:12 cuvântul în greacă pentru "prima" este ”protos”, care
înseamnă "înainte", aşa cum este tradus corect la Ioan 13:1. Astfel, ar trebui
citit : "Înainte de ziua Praznicului Azimilor"... mielul a fost sacrificat înainte de
prima zi a Azimilor. Având în vedere că Y'shúa este Mielul lui ‫ יהוה‬confirmat
şi de Ioan Botezătorul, El trebuia să fie prezent la Ierusalim pentru a participa
la Cina cu ucenicii (Marcu 14:3, 12-16). Pe timpul lui Y'shúa încă exista
Templul, iar primul Seder se celebra în ziua 14 Aviv iar al doilea pe 15.
Y'shúa a sărbătorit Pesach în noaptea lui 14 Aviv şi a fost pus pe cruce în
după amiaza următoare la ora 3 p.m., ceea ce încă era 14 Aviv. Marele Preot
sacrifica mielul pentru Pesach la ora 3.00 p.m. în ziua 14. La apusul soarelui,
începea ziua 15, drept pentru care Y'shúa a mâncat Pesach la miezul nopții
lui 14, înainte de sacrificiul adus de marele preot pentru întreaga națiune.
Ioan 18:28 confirmă acest lucru, când Y'shúa a fost adus înaintea lui Pilat,
ei nu au intrat în sala de judecată pentru a nu se spurca cu scopul să
mănânce Pesach. Y'shúa deja participase la Pesach când a fost prins şi dus
înaintea lui Caiafa şi Pilat, a stat cu ucenicii la masă în noaptea zilei de 14.
În concluzie, El a putut participa la cina de Pesach şi în acelaşi timp să
fie Mielul de Pesach care a fost sacrificat la ora 3 p.m. din ziua 14 Nisan. În
Evanghelia lui Ioan se prezintă patru celebrări ale Pesachului. Primul Pesach
celebrat de Y'shúa în Ierusalim este înregistrat în Ioan 2:13-17. Acolo a
declarat scoțând afară pe schimbătorii de bani, Casa lui va fi numită casa de
rugăciune pentru toate popoarele (Marcu 11:17). Înțelegerea spirituală este
că credincioşii în Y'shúa formează templul lui Elohim şi nu trebuie contaminat
cu păcat. (Evrei 3:6, 1Timotei 3:15, 1Petru 2:5).
Al doilea Pesach din Ioan îl vedem în Ioan 5:1-15. Chiar dacă nu se
precizează în mod expres că e vorba de Pesach, îl vedem pe Y'shúa urcând
la Ierusalim conform lui Deuteronom 16:16, când toti trebuiau să fie prezenți
la una din acele sărbători: Pesach, Shavuot sau Sukkot. În acel Pesach
Y'shúa se descrie ca fiind vindecătorul trupului şi sufletului, Cel care iartă
păcatele, cel care vindecă bolile. La Pesachul din Egipt, israeliții trebuiau să
mănânce din miel, salvându-se astfel de distrugerea care a căzut peste
Egipt. Este corect să asociem vindecarea cu Pesach (Psalmul 105), cum şi
în Pesachul prezentat în Ioan vedem cum un paralitic a fost vindecat.
Al treilea Pesach este cel din Ioan 6:1-13. La Pesachul din Egipt
israeliții au mâncat miel, au uns cu sânge casele şi uşile lor, şi apoi pâine
fără drojdie. Aici este prezentat ca fiind Pâinea Vieții, pâinea fără drojdie
coborâtă din cer.
Al patrulea Pesach a fost moartea lui Y'shúa pe cruce. El reprezintă
Mielul lui ‫ יהוה‬şi pâinea fără drojdie care a murit fără să fi păcătuit vreodată.
La primul Pesach Y'shúa curăță Templul, la al doilea vindecă trupurile şi
sufletele, la al treilea îl vedem ca fiind Pâinea Vieții, la al patrulea El este
Mielul lui ‫ יהוה‬sacrificat pentru păcatele noastre.
Cele patru cupe cu vin de Pesach îşi au originea în promisiunile din
Exodul 6:6-8 – ”De aceea, spune copiilor lui Israel: ‘Eu sunt ‫ יהוה‬Eu vă voi izbăvi
din muncile cu care vă apasă egiptenii, vă voi izbăvi din robia lor și vă voi scăpa cu
braţ întins și cu mari judecăţi. Vă voi lua ca popor al Meu; Eu voi fi ‫ יהוה‬al vostru și
veţi cunoaște că Eu, ‫ יהוה‬vostru, vă izbăvesc de muncile cu care vă apasă egiptenii.
Eu vă voi duce în ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov;
Eu vă voi da-o în stăpânire; Eu, ”’.‫יהוה‬
1. Cupa de sfințire - vă voi scoate de sub muncile cu care vă apasă
egiptenii. Sfințire - punere de o parte de Egipt/lume;
2. Cupa de eliberare - eliberare de sub robie;
3. Cupa de răscumpărare - vă voi răscumpăra/scăpa cu braț întins şi cu
judecăți mari;
4. Cupa de laudă - vă voi lua ca popor al Meu, voi fi ‫ יהוה‬al vostru. Vă voi
duce în țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, Isaac şi Iacov.
Aceste cupe le-a luat Y'shúa înainte să fie prins. La a treia cupă,
vedem cum simbolizează legământul reînoit prin al Său sânge cu care ne-a
eliberat/răscumpărat.
”Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul și li l-a dat, zicând: „Acest pahar
este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi.”
Luca 22:20
”Tot astfel, după cină, a luat paharul și a zis: „Acest pahar este legământul cel nou
în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea,
ori de câte ori veţi bea din el.”
1 Corinteni 11:25

Y'shúa nu a luat ultima cupă/pahar de laudă.

”Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viţei, până în ziua
când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.”
Matei 26:29

A patra cupă are în vedere promisiunea de a fi împreună în țara

promisă. Nu era timpul ca atunci să fi băut din a patra cupă. Era o singură
cupă din care se bea de patru ori.
Aşadar putem oberva patru tipuri de Pesach în Scriptură:

1. Pesach familiar.
Cel din Egipt unde se cerea ca mielul să fie junghiat în 14 Aviv, un miel
de familie, cu sângele lui trebuia unşi stâlpii casei pentru a oferi protecție,
mâncat cu ierburi amare şi matza (pâine nedpospită). Tot ce rămânea
trebuia ars în foc, Exod 12. Cerința era să fie mâncat cu mijlocul încins, cu
toiagul în mână şi în grabă.

2. Pesach congregațional sau pentru comunitate.

După ieşirea din Egipt, ‫ יהוה‬nu a anulat porunca acestei sărbători, dar
instrucțiunile date israeliților au fost diferite. În pustiu comemorarea a trecut
de la case (familie) la cort. De la casa fiecăruia a trecut la Casa lui ‫ יהוה‬.
Deuteronom 6:2-12
”Să nu se vadă ALUAT la tine, pe toată întinderea ȚĂRII tale, timp de șapte zile și
nicio parte din vitele pe care le vei jertfi în seara celei dintâi zile
 să nu fie păstrată peste noapte, până dimineaţa.”
Deuteronomul 16:4

3. Pesach personal.
Aşa cum am văzut mai întâi ‫ יהוה‬a poruncit un Pesach familiar, mai
tărziu unul congregațional, cu modificări în ținerea lui, iar apoi cu Y'shúa
instrucțiunile au fost din nou modificate, deşi în esența sa, porunca nu a fost
anulată. Modificările care au intervenit la Pesachul personal, includ două
elemente: pâinea şi vinul, deoarece El însuşi este Mielul și reprezenta
sacrificiul pentru răscumpărare şi iertare, marcând prin aceasta şi semnarea
legământului reînoit prin sângele Său. Sacrificiul Său este considerat unul o
dată pentru totdeauna. Evrei 7:27. Focalizarea atenției noastre cade acum
pe sângele Lui care şterge păcatul, nu ca înainte când sângele animalului
doar acoperea păcatul! El este Pesachul nostru. Invitația de a lua parte cu
El la Pesach este personală. Apocalipsa 3:20.

4. Pesachul Împărăției.
Y'shuá ne-a promis o cină glorioasă în viitor când va avea loc nunta
(Apocalipsa 19:9). Binecuvântați vor fi toți aceia invitați! Importanța celebrării
Sărbătorii Azimilor.
”Timp de șapte zile, să mănânci azimi, și în ziua a șaptea, să fie o sărbătoare în
cinstea lui .‫יהוה‬. În timpul celor șapte zile, să mâncaţi azimi; să nu se vadă la tine
nimic dospit, nici aluat, pe toată întinderea ţării tale. Să spui atunci fiului tău:
‘Aceasta este spre pomenirea celor ce a făcut ‫ יהוה‬pentru mine,
când am ieșit din Egipt.’ Să-ţi fie ca un semn pe mână și ca un
semn de aducere aminte pe frunte, între ochii tăi, pentru ca
Legea lui ‫ יהוה‬să fie totdeauna în gura ta; căci c
mână puternică te-a scos ‫ יהוה‬din Egipt.”
Exodul 13:6-9

Y'shúa este împlinirea Pesachului, moartea Lui având loc în aceeaşi

dată 14 Nisan a primei luni. Continuăm să sărbătorim Pesach pentru că ne
aşteaptă un al doilea exod (ieşire). Prima dată poporul a celebrat Pesach şi
a ieşit imediat în pustiu, destinul fiind țara promisă. La al doilea exod, şi noi
vom ieşi din lume cu ținta spre țara promisă.
La cina dintre Y'shúa şi apostoli, a avut loc spălarea picioarelor, în loc
de spălarea mâinilor. De ce a procedat aşa? Trebuie să înțelegem dialogul.
”Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Y'shúa i-a răspuns:
 „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”
Ioan 13:8

Faptul că aşa a procedat Y'shúa cu ucenicii, nu înseamnă că o este

poruncă ce trebuie împlinită de Pesach. A se avea în vedere că "cina"
prezentată în Noile Scrieri nu este "sfânta Cină" separată de Pesach, aşa
cum a prezentat-o Biserica timp de secole, ci ceea ce vedem acolo, se face
în cadrul Pesachului, înainte ca Y'shúa să fie prins, chiar dacă nu se
menționează nimic de ierburi amare, sau Egipt. Deja în centrul Pesachului
din Evanghelii, Mielul este Y'shúa care validează reînoirea Legământului
promis în Ieremia 31:33. Spălarea picioarelor nu este poruncă, pentru că
trebuie să avem în vedere anumite cuvinte cheie : "dacă nu te spăl Eu, nu vei
avea parte deloc cu Mine", dar noi nu putem spune altuia, "dacă nu îmi dai voie
să-ți spăl picioarele, nu vei avea parte cu mine", expresia "a avea parte cu
El" reprezintă apartenența la turma oilor al căror Pastor este El, ceea ce nu
ni se poate aplica nouă. Prin acest gest, Y'shúa ne deschide drumul către
El, spălând picioarele, apoi a dat exemplul de umilință, slujind pe ceilalți, însă
noi nu putem "spăla" drumul nimănui către Cel PreÎnalt, asta a făcut-o doar
El. Spălarea măinilor însă este necesară înainte de a cina. Nici Pavel la
1Corinteni 11 nu menționează nimic de spălarea picioarelor între ucenici, ci
doar aminteşte de pâine şi vin. Această practică considerată ca poruncă de
cultele protestante, nu este însă o poruncă din partea lui Mesia.
Înainte de Pesach, cei care sărbătoresc această Sărbătoare, trebuie
să scoată din casă tot aluatul pentru perioada de opt zile. Tot ce conține
drojdie: pâine, biscuiți, produse de patiserie, etc. În casele unde sunt copii
mici, sau necredincioşi, nu este prudent să se procedeze astfel, copiii mici
pot mânca acele produse sau aceia care nu împărtăşesc această credință,
însă adultul care are cunoştință şi dorință de a sărbători Pesach, trebuie să
îndeplinească această poruncă. Se va mânca doar matzah (pâine fără
drojdie), dimineața, prânz şi cină, fără a înlocui cu altceva. În casele unde nu
este posibil a se îndeplini această poruncă şi la propriu, din cauza
necredinței membrilor, cel în cauză care sărbătoreşte Pesach, se
autoexaminează şi "scoate" afară din interiorul său aluatul fariseic: răutatea,
păcatul, viciile, tot ceea ce îl împiedică să slujească Creatorului dintr-o inimă
sinceră. Acolo unde se poate, se scoate şi la propriu orice aliment care
conține aluat. Masa de Pesach trebuie să includă alimente curate (kosher),
adică cele apte pentru consum descrise la Levitic 11, ceea ce este interzis
acolo înseamnă că nu este apt pentru consum.
Se pregăteşte masa cu o farfurie pe care se adaugă în ordine: salată
verde, zeroah (os) de miel sau pui, haroset (măr dat pe răzătoare cu miere,
scorțişoară, vin dulce și nucă dată pe răzătoare), maror (ierburi amare, cum
ar fi sfeclă dată pe răzătoare cu oțet sau muştar, sau orice altceva ce găseşte
fiecare, să fie cât mai amar posibil), pătrunjel sau mărar şi fiecare să aibă un
bol pentru spălarea mâinilor, simbol de curățire interioară, patru şervete de
masă cu trei matzah, acoperind matzah cu un şervet. Se deschide Pesach
cu rugăciunea de binecuvântare, după aprinderea lumânărilor din menorah,
făcută de către soție, acest privilegiu fiind susținut de versetele din: Geneza
3:15; Isaia 7:14, Galateni 4:4, căci printr-o femeie s-a inițiat răscumpărarea.
A se evita folosirea în rugăciune a titlurilor precum : dumnezeu, isus hristos,
duh sfânt. Se pot folosi ‫( יהוה‬Yahue, Creator, Cel PreaÎnalt,
Sfântul/Atotputernicul lui Israel), Eloah, Elohim, Ruach HaKodesh (Duh de
sfințenie), Y'shúa HaMashiach (Yeshúa Unsul).
După rugăciunea de început a soției, capul familiei va continua până
la sfârşit cu binecuvântări, rugăciuni, citirea textelor din Scriptură. Se citeşte
Deuteronom 6:4-9, după citire, se binecuvântează prima cupă de sfințire (de
vin). Se ridică cupa şi se citeşte Exod 6:6.
Rugăciune: ”Binecuvântat să fie Atotputernicul lui Israel ‫יהוה‬, Regele
Universului , Tatăl nostru care ne-a ales dintre toate popoarele şi ne-a sfințit
cu poruncile Sale, ne-a dat Sărbători cu dragoste şi vremuri de libertate.
Binecuvântată să fie această întâlnire, care ne aminteşte de ieşirea din Egipt.
Mulțumim, căci prin sfințire, Tu Elohim ne pui deoparte de Egipt şi ne scoți
de sub jugul greu al Egiptului. Aşa cum a făcut Israel şi noi astăzi începem
să mergem pentru a ieşi spre țara promisă unde să Te putem sluji în
totalitate. Binecuvântat să fii Tu, Regele Universului, care ne-ai adus până
la acest ceas, să putem să te onorăm, pentru că Tu eşti Cel care eliberează,
vindecă şi salvează.”
Se bea prima cupă/pahar de vin, după care fiecare participant îşi spală
mâinile. (Spălarea picioarelor de Pesach a făcut-o doar Y'shúa, noi ne
spălăm mâinile). Se înmoaie ierburile amare (poate fi pătrunjel sau altceva
tot amar, se înmoaie în apă sărată) şi se binecuvântează, după care se poate
mânca. Această apă sărată aminteşte de Mare Roşie, pe unde a trecut
poporul Israel, cum la fel aminteşte şi de lacrimile de suferință, datorate
sclaviei păcatului, timpul petrecut în Egipt.
Rugăciune: ”Binecuvântat să fii Tu, Regele Universului care ai creat fructul
pământului şi ne-ai poruncit în Torah să mâncăm ierburi amare.”
Se scoate a doua matzah din mijloc, care reprezintă pe Y'shúa, se
frânge în două părți. A doua jumătate se pune la loc în şervet. Prima se
împarte la fiecare participant, şi se citeşte Luca 22:19. Toți ridică bucățica de
matzah, citind şi 1Corinteni 11:23-24.
Rugăciune: ”Binecuvântat să fi Tu, Regele Universului, care ai creat pâinea
din rodul pământului pentru a ne aminti că trupul lui Y'shúa s-a frânt pentru
noi.”
Se citeşte Exod 12:26-28, iar în familiile unde sunt copii, unul dintre ei,
poate fi pus să întrebe: "Ce înseamnă obiceiul acesta"? Se răspunde cu versetul
27. Se citesc apoi Psalmii 113 şi 114.
Se ridică a doua cupă de vin, ce reprezintă cupa de judecată sau
Plăgile. Se citeşte Exod 6:6.
Rugăciune: ”Ne bucurăm pentru libertatea de sub robie şi recunoaştem că
această libertate este datorită sângelui Mielului lui Elohim, Y'shúa
HaMashiach. Binecuvântat să fii Tu, Regele Universului şi binecuvântat să
fie Pesach din generație în generație! Binecuvântat să fii Tu ‫ יהוה‬Eloah Sfânt,
care ne-ai eliberat şi a eliberat părinții noştri de sub puterea Egiptului, pentru
a ajunge în acest moment de a mânca matzah şi maror. Te lăudăm pentru
libertatea noastră şi a sufletului nostru!”
Se bea din a doua cupă/pahar, apoi se mănâncă maror (ierburi amare),
se citeşte Exod 1:14, 12:8. Se pune maror pe o bucățică de matzah şi se
mănâncă. Dupa aceea se mănâncă matzah cu puțin haroset (amestec de
măr, cu vin, nuci, miere şi scorțişoară). Culoarea acestui amestec aminteşte
cum israeliții făceau cărămizi în Egipt.
E timpul pentru ridicarea celei de a treia cupe cu vin. Cupa a treia
reprezintă răscumpărarea (Exod 6:6 - "vă voi scăpa (salva) cu braț întins").
Cine este Cel care ne-a salvat cu braț întins? Y'shúa HaMashiach. Se citeşte
Luca 22:20.
Rugăciune: ”Binecuvântat să fii Tu, Regele Universului care ai creat rodul
viţei pentru a ne aminti de sângele lui Y'shúa care a curs pentru
răscumpărarea noastră.”
Se bea din a treia cupă.
Momentul pentru a cina. Se binecuvântează alimentele.
”Binecuvântat să fii Tu, Regele Universului prin a cărui bunătate ne
hrăneşti cu harul şi bunăvoința Ta. Tu dăruieşti pâine creaturilor Tale pentru
că bunătatea Ta este veşnică. Tu îți deschizi mâna şi saturi pe cel flămând.
Baruch Ata Elohim hazón et hakol (Binecuvântat eşti Tu Elohim, care ne
susții/hrănești pe toți).”
A patra cupă este cea de laudă (Exod 6:7-8), promisiunea lui ‫ יהוה‬de
a-şi forma un popor, adevăratul Israel.
Rugăciune: ”Binecuvântat să fii Tu, Regele Universului, căci astăzi ne
bucurăm de a fi parte a poporului Tău, iar Tu al nostru Eloah, care ne-ai
răscumpărat de sub robia Egiptului şi ne îndreptăm spre țara promisă, pe
care ne-ai dat-o ca moştenire. Mulțumim pentru această libertate!
Binecuvântat să fii Tu din veşnicie în veşnicie, binecuvântat să fie Pesach!
După ce se serveşte şi din a patra cupă, participanții îşi spun unii altora: ”La
anul care vine ne întâlnim la Ierusalim!”
Se continuă cu o atmosferă de sărbătoare, bucurie, cântece și laude
la adresa Creatorului!
Chag Pesach Sameach!