PROIECT LA PROTECTIA MEDIULUI

Combaterea schimbarilor climatice

prin reducerea gazelor cu efect de sera

IPG

Cuprins
 1) Introducere

2) Cauze si efecte
o Generalitati despre efectul de sera, gazele cu efect de
sera, schimbari climarice, consecinte.
o Activitatea umana in perioada industrializarii
o IPCC
o Consecinte

3) Metode de combatere
o Captarea de Carbon Pre si Post Combustie
o Depozitarea Dioxidului de Carbon
o Impadurirea deserturilor (Sahara)

4) Concluzii

Bibliografie

Introducere
 Cu 56 de milioane de ani in urma, Pamantul a trecut printr-un eveniment
drastic de incalzire globala, pe care cercetatorii l-au denumit PETM (Paleocene-
Eocene Thermal Maximum). Temperatura medie globala a crescut cu 9 grade
Celsius intr-o perioada de circa 20.000 de ani, iar naturii i-au trebuit 200.000 de
ani pentru a restabili echilibrul.

Acum, insa, rata de crestere a temperaturii globale e de peste 10 ori mai

rapida. Asa ca apare intrebarea daca ecosistemele se vor putea adapta in timp
util. Si daca omul va supravietui propriei greseli – poluarea industriala si
ignorarea efectelor acesteia.

Fenomenul de incalzire globala nu este nicidecum ceva nou pentru

planeta noastra. lata, insa, ca in ultima jumatate de secol am inceput sa avem tot
mai multe semne ale unei cresteri neobisnuit de rapide a temperaturii globale.
lar oamenii de stiinta au inceput sa devina din ce in ce mai interesati de
fenomenul incalzirii globale, mai ales in contextul in care, in aceeasi perioada,
a inceput sa creasca considerabil consumul de combustibili fosili. Prin a caror
ardere se elimina in atmosfera cantitati impresionante de diverse gaze ,numite
gaze cu efect de sera, in principal dioxid de carbon (CO2).

Despre dioxidul de carbon acum nu mai sunt dubii legate de capacitatea

moleculelor sale de a inmagazina caldura, drept pentru care a devenit
principalul inamic in ce priveste contributia la efectul de sera.

Cauze si efecte
 o Generalitatai despre efectul de sera, gazele cu efect de sera,
schimbari climarice, consecinte.
Efectul de sera este procesul prin care atmosfera capteaza o parte din
energia solara, incalzind Pamantul si moderand clima .

Accentuarea efectului de sera se datoreaza emisiilor de gaze cu efect de

sera eliberate in atmosfera de activitatile antropice .

Un gaz cu efect de sera este un gaz care absoarbe si emite energie radianta

in gama cu infrarosu termic. Cresterea emisiilor de gaze cu efect cauzeaza un
efect de sera.

Pe masura ce a crescut populatia planetei, au crescut necesitatile de

consum si s-a intensificat procesul de industrializare . Acest lucru a condus la
producerea unor cantitati de gaze cu efect de sera mult mai mari decat cele
necesare pentru a mentine echilibrul termic al planetei.

Activitatile umane de la inceputul Revolutiei Industriale inca din 1750 au

produs o crestere cu 40% a concentratiei atmosferice de dioxid de carbon (CO2),
cele mai abundente gaze cu efect de sera din atmosfera Pamantului fiind:

vaporii de apa (H2O);

dioxidul de carbon (CO2);

metanul (CH4);

oxidul de azot (N2O);

ozonul (O3);
clorofluorocarburile (freonii);

hidrofluorocarburile.

o Activitatea umana in perioada industrializarii

Aceasta a dus la emisii de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor
fosili pentru transporturi, incalzire, climatizare, producerea curentului
electric in termocentrale si in industrie. Cresterea emisiilor de CO2 este agravata
de defrisari, care se datoreaza tot activitatii omului, defrisari care reduc
cantitatea de CO2 absorbita de plante.
Obs: Producerea de CO  prin arderea combustibililor fosili, in perioada
2

2000 - 2004 au fost:

arderea carbunelui: 35 %

arderea combustibililor lichizi: 36 %

arderea combustibililor gazosi: 20 %

instalatiile de facla la extragerea si prelucrarea hidrocarburilor: 1 %

alte hidrocarburi: 1 %

productia de ciment: 3 %

alte surse (transport maritim si aerian necuprins in statisticile nationale): 4 %

Emisii de metan, ca urmare a activitatilor agricole

Emisii de N2O ca urmare a folosirii ingrasamintelor chimice si a arderii

combustibililor fosili.

Emisii de compusi halogenati datorita utilizarii freonilor in instalatiile

frigorifice, in instalatiile pentru stingerea incendiilor si ca agent de propulsie in
sprayuri
Cresterea concentratiei aerosolilor, ca urmare a activitatilor industriale, de
exemplu mineritul la suprafata.

Emisiuni ale gazelor de sera dupa tari, in anul 2000.

Emisii ale gazelor de sera, pe cap de locuitor, in anul 2000.

De la inceputul revolutiei industriale concentratia de dioxid de carbon a

crescut cu 32 %

Consecintele intensificarii efectului de sera sunt schimbarile fenomenelor

naturale care afecteaza evolutia ecosistemelor .

Temperatura medie globala a crescut in ultimii 100 de ani cu 0,5 grade.

Acestul lucru a determinat cresterea nivelului marilor cu 20-25 cm.
 Suprafata marilor si oceanelor este in continua expansiune datorita topirii
ghetarilor si a solurilor inghetate din nord.
 ○IPCC

Este acronimul lui Intergovernmental Panel on Climate Change (romana :

Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei), care este un organism
stiintific insarcinat cu evaluarea riscurilor asupra incalzirii globale datorita
efectelor activitatii umane. Grupul a fost constituit in 1988 de catre Organizatia
Meteorologica Mondiala si de Programul Natiunilor Unite pentru mediul
inconjurator , ambele organizatii ale ONU.

IPCC afirma ca „cea mai mare parte a cresterii temperaturii medii in a doua

jumatatea a secolului al XX-lea se datoreaza probabil cresterii concentratiei
gazelor cu efect de sera, de provenienta antropica.[2] Ei considera ca fenomenele
naturale ca variatiile solare si vulcanismul au avut un mic efect de incalzire
pana in anii 1950, dar dupa efectul a fost de usoara racire.

Efectul de sera a fost semnalat pentru prima data in anul 1985 de catre
oamenii de stiinta in timp ce desfasurau lucrari in Antarctica, moment in care
au observat formarea unor gauri in stratul de ozon.

Deoarece in zilele noastre a crescut exagerat folosirea hidrocarburilor,

aceste gaze au ajuns in aer in contitati mai mari decat cele care ar putea fi
suportate de atmosfera .
 Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, substante ce
ataca si distrug stratul de ozon.

o Alte consecinte :
Economice

Raportul UE privind consecintele incalzirii globale asupra mediului de

securitate atrage atentia asupra faptului ca topirea gheturilor arctici ar putea face
exploatabile resurse naturale ca pescuitul, sau zacamintele de gaze
naturale si petrol care sunt momentan blocate sub platforma continentala
inghetata.

Inundatii

Ridicarea nivelului marii duce la accentuarea problemelor inundatiilor, in

special a zonelor foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh si
la Venetia. In zonele inundabile traiesc adesea comunitati foarte sarace,
deoarece este singurul teren fertil la care au acces. Saracia face sa nu poata plati
asigurari, ceea ce face sa nu-si poata compensa pierderile in caz de dezastre
naturale.

Sanatate
 Cresterea temperaturilor mareste riscul afectiunilor cardiovasculare si
mareste concentratiile de ozon troposferic, care este un poluant care poate
produce astm bronsic. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) apreciaza ca
procesul de incalzire globala este vinovat de moartea anuala a 150 000 de
persoane si imbolnavirea altor 5 milioane din cauza valurilor de caldura sau a
diferitelor calamitati naturale declansate de acest proces.

In Romania, in iunie 2008 canicula a determinat 187 de cazuri care au

necesitat ajutor medical, din care 139 in Bucuresti.

Metode de combatere a schimbarii

climatice
 Putem actiona asupra problemei schimbarii climatice prin doua metode:
fie prin reducerea gazelor cu efect de sera inlocuind sursele de energie
poluante cu unele nepoluante ajungand treptat sa producem doar energie verde,
fie prin inversarea fenomenului de poluare captand dioxidul de carbon iar
ulterior injectandu-l in zacaminte etanse sau reintroducandu-l inapoi in circuit
sub diferite forme de energie. Aceasta metoda din urma nu va reduce cantitatea
de gaze cu efect de sera dar va stopa agravarea acestui efect recirculand doar
dioxidul de carbon deja existent.

o Captarea de Carbon Pre si Post Combustie

Aceasta metoda de captare a CO2 este dezvoltata de multi ani si este deja
pusa in aplicare la unele centrale electrice captand dioxidul de carbon produs de
acestea.
In cazul captarii post combustie, dioxidul de carbon este captat dupa ce
combustibilul fosil a fost ars. Dioxidul de carbon este separat din gazele arse
care contin CO2, vapori de apa, oxizi de sulf si oxizi de azot barbotand
amestecul gazos printr-un solvent lichid (NH3 amoniac). Dupa ce solventul
devine saturat in CO2, acesta este incalzit la 120 grade Celsius de un curent de
abur care elibereaza dioxidul de carbon putand fi transportat pentru depozitare
in alta parte.

La captarea Pre Combustie, dioxidul de carbon este captat inainte sa fie

diluat de celelalte gaze de ardere. Combustibilul fosil este incalzit in oxigen
pur rezultand un amestec de monoxid de carbon si hidrogen. Monoxidul de
carbon reactioneaza cu apa si rezulta dioxidul de carbon care poate fi stocat iar
hidrogenul este folosit mai departe pentru producerea de energie.

Aceste doua metode pot preveni pana la 90% din emisiile generate de
centralele electrice sa ajunga in atmosfera. Captarea si depozitarea de CO2
sunt foarte importante estimandu-se ca prin aceste procese se pot reduce
emisiile cu 55% pana in anul 2100.

o Depozitarea Dioxidului de Carbon

Metodele de mai sus ne-au aratat ca CO2 poate fi separat insa acesta trebuie
depozitat undeva. In cele mai multe cazuri el este inmagazinat in subteran
printr-un proces de Stocarea geologica a dioxidului de carbon prin injectia
acestuia intr-un zacamant. Este depozitat in stare supercritica avand
proprietatile intre cele ale unui gaz si ale unui lichid. Acesta ramane in starea
supercritica daca temperatura depaseste 31.5 grade celsius si presiunea de 72.9
bari. Injectia se face de obicei in zacaminte depletate de gaze sau titei din
moment ce proprietatile naturale ale rocilor acestora nu lasa gazele sa migreze.
 Cu toate ca aceasta solutie este aplicabila nu se stie insa ce efect va avea
asupra mediului inconjurator daca bariera impermeabila cedeaza si dioxidul de
carbon va ajunge la suprafata.

O alta medoda este “ingroparea” dioxidului de carbon sub apa oceanelor la

adancimi mai mari de 3500 metri unde se va transforma intr-o materie
sedimentara care se va scufunda pe fundul oceanului sub presiunea acestuia.
Metoda aceasta nu este testata si exista riscul ca dioxidul de carbon sa se ridice
inapoi la suprafata si sa afecteze ecosistemul marin.
 In Islanda s-au facut experimente promitatoare. Cercetatorii au aratat ca
injectand dioxidul de carbon in roca vulcanica sunt accelerate procesele
naturale unde bazaltul reactioneaza cu gazul si rezulta minerale carbonatice
(calcarul). Limitarile sunt necesitatea mare de apa necesara operatiei, 25 de
tone de apa pentru fiecare tona de CO2, limitand raspandirea doar la regiunile
de coasta. Alt dezavantaj este ca bacteriile subterane ar putea desconpune
carboatul in metan care este un alt gaz cu efect de sera.

o Impadurirea deserturilor (Sahara)

Este o masura la scara mondiala, costisitoare dar importanta pe termen lung cu
diverse avantaje si dezavantaje. Estimarile arata ca prin aceasta metoda
concentratia de CO2 din atmosfera va scadea pana la valoarea celei din anii 70’.
Avand in vedere suprafata care trebuie acoperita cu copaci, este justificata
alegerea deserturilor in detrimentul terenurilor arabile care trebuie folosite
pentru producerea unei cantitati din ce in ce mai mare de hrana necesara
oamenilor si nu numai.

Un candidat foarte bun este desertul Sahara deoarece populatia este foarte mica,
activitatile agriculturale sunt scazute, plantele si animalele aproape lipsesc iar
localizarea in zona sub tropicala stimuleaza cresterea copacilor in cicluri de 12
luni maximizand astfel efectul captarii dioxidului de carbon. Cu o capacitate de
1000 de copaci pe o suprafata de 10000 de metri patrati, pe cele 9800 miliarde
de metri patrati ale desertului putem planta 980 miliarde de copaci crescand
astfel suprafata impadurita a planetei cu 30%.

In acest fel, prin procesul de crestere a copacilor, reusim sa captam o

mare cantitate de CO2 din atmosfera pe care o putem folosi ulteror sub forma de
resursa comerciala. Dupa 80 de ani, media de viata a copacilor in care acestia
inmagazineaza CO2ul eficient, proiectul devine autosustenabil, se recupereaza o
parte din investitia initiala si incurajeaza celelalte activitati care se bazeaza pe
folosirea lemnului.

Se va elimina astfel si problema procurarii de materie prima pentru

construirea caselor din lemn care se dovedesc a fi din ce in ce mai folosite
valorificanduli-se avantajele: rapid de construit, confectionate din materie
nepoluanta, reciclabile, eficiente, etc. Trebuie mentionat ca pentru producerea a
1 Kg de ciment este eliberata in aer o cantitate de 1.25 Kg de CO2. De
asemenea, in prezent se pune si problema epuizarii surselor de nisip pentru
pentru construirea structurilor din beton.

O alta intrebuintare a lemnului poate fi conversia in biocombustibil lichid

care poate fi folosit in centrale electrice dotate cu sisteme proprii de captare a
carbonului care vor reduce emisiile mai departe si vor incepe o noua economie
pentru aceste regiuni desertice.
 Aceasta masura promite a fi o solutie buna insa este insotita de multe
schimbari ale mediului inconjurator ce trebuie luate in considerare.

Principala problema sunt irigatiile. Cantitatea necesara de apa este foarte

mare si implica costuri ridicate. Acviferele subterane pot fi luate in considerare
ca sursa de apa dulce dar aceasta este vitala pentru multe tari din Africa, fiind
sursa primara de apa pentru populatie in unele cazuri. Drenand apa la nivel
industrial va duce la o problema etica, aceasta fiind o resursa neregenerabila.
Desalinizarea apei marine implica costuri suplimentare iar reintroducerea apei
foarte sarate in oceanul planetar poate afecta ecosistemele locale.

Ca efect asupra planetei, temperatura globala va ramane la fel dar cea locala
va fi afectata cel mai mult datorita efectului de evaporare si racire, caldura fiind
transferata catre zonele adiacente (lacuri, mari si oceane). Prin formarea de nori
va scadea totodata necesitatea de irigare.

O alta problema vizata este scaderea Albedoului. Albedoul reprezinta o

masura a capacitatii de reflexie a unui obiect (albedo de 1.0 pentru un obiect
care reflecta perfect, si albedo de 0.0 pentru un obiect care absoarbe toata
lumina), fiind raportul dintre lumina reflectata de un obiect si lumina incidenta.
Spre exemplu, o padure de foioase are un Albedo de 0.15-0.18 pe cand nisipul
are 0.4 insa formarea de nori deasupra padurilor va combate acest efect negativ.

In final trebuie evaluat daca aceasta masura va avea un efect net pozitiv sau
negativ asupra temperaturii globului.
 Concluzii

Schimbarile climatice pot fi un subiect cu implicatii emotionale. Exista

voci care neaga faptul ca acestea au loc si insista ca nu este necesara
modificarea politicilor si a comportamentului pentru a reduce emisiile de gaze
cu efect de sera. Aceasta argumentatie ignora concluzia la care a ajuns marea
majoritate a climatologilor la nivel mondial: 97 % sunt de acord ca au loc
schimbari climatice si ca acestea sunt cauzate de oameni prin activitati care emit
gaze cu efect de sera, cum ar fi arderea combustibililor fosili – carbune, petrol si
gaze naturale – si defrisarile. Aceasta concluzie se reflecta in evaluarile
stiintifice recunoscute la nivel mondial ale Grupului interguvernamental privind
schimbarile climatice IPCC (The Intergovernmental Panel on Climate Change),
care reuneste principalii experti mondiali in stiinte atmosferice.
 Bibliografie

○ Climate Change Indicators. United States Environmental Protection Agency

○ https://www.youtube.com/watch?v=lfo8XHGFAIQ&feature=youtu.be

○ https://www.youtube.com/watch?v=ecxCL84n26g&feature=youtu.be

○https://www.youtube.com/watch?v=GfRo8_RfefA&feature=youtu.be

○ https://stiintasitehnica.com/incalzire-globala-rapida/

○ https://ro.wikipedia.org/