Nume, prenume Timp de lucru: 45 min.

1 p. of. Succes! 

Anul, grupa
Data: aprilie 2020
Punctaj estimat/obţinut: 9 /……….

EVALUARE_BIOLOGIA VERTEBRATELOR

1. Amplexul: 0.5 p.
a. reprezintă secretarea unui lichid de apărare;
b. reprezintă procesul de îmbrăţişare a femelei 8. Reptilele : 0.5 p.
de către mascul; a. sunt anamniote;
c. reprezintă arătarea culorilor de avertizare; b. sunt amniote;
d. poate fi axilar, cervical sau inghinal; c. au fecundaţie internă;
e. lipseşte la anure. d. au fecundaţie externă;
e. au respiraţie tegumentară.
2. Explicații termenii: amniot,
tropibazic, plastron, chelonieni,
9. Şerpii: 0. 5 p.
poichiloterm, tetrapod, organul
a. au stern;
Jacobson, neotenie, glande
b. nu au stern;
parotoide, folidoza?
c. au pleoape contopite;
2 p.
d. au pleoape mobile;
e. ventral au mai multe şiruri longitudinale de
3. Ce diferenţe există între scuturi cornoase.
anure şi urodele? 0.5 p.
10. Adevărat sau fals (A/F)? Justificați
alegerea răspunsului! 1.5p.
4. Ce diferenţe există între a. larvele amfibienilor au respirație branhială;A
șopârle şi șerpi? 0.5 p. b. șepii neveninoși au pupila verticală;F
c. broaştele nu pot trăi în ocean;A
d. reptilele respiră prin tegument;F
5. Scheletul la Pelopylax ridibundus: e. craniul țestoaselor este de tip platibazic.F
a. la xifistern se articulează coastele;
b. urostilul se mai numește și coccis;
11. Realizați o comparație între țestoasele
c. oasele zeugopodului sunt fuzionate;
acvatice și țestoasele terestre. 0.50 p.
d. oasele zeugopodului nu sunt fuzionate;
e. există un singur condil occipital. 0.50 p
12. Plăcile oase dermice: 0.50p
a. Intră în alcătuirea plastronului;
6. Descrieți alcătuirea exoscheletului la
b. Intră doar în alcătuirea carapacei propriu-
Emys orbicularis!
zise;
1 p.
c. Intră în alcătuirea endoscheletului;
d. Sunt acoperite de plăci cornoase
7. Ce diferenţe există între colubride şi
epidermice;
viperide? 0.5 p.
e. Nu sunt acoperite de plăci cornoase
epidermice.

Rezolvare:
2. amniot = este un tip de ou ce se întâlnește la reptile, păsări şi mamifere; nu are stadiu
larvar, iar puii seamănă cu părinţii; asigură un mediu acvatic în interiorul oului; necesită
apariţia fecundării interne și prezintă trei membrane: amniosul, corionul, şi alantoida
tropibazic = este un tip de craniu întâlnit la broaște țestoase, aligatori, crocodili și la
unele șopârle, ce are un sept interorbitar
plastron = partea ventrală a carapacei unei țestoase, alcătuit din plăci osoase dermice și
plăci cornoase epidermice; împreună cu carapacea propriu-zisă sunt sudate pe laturi,
lăsând o deschidere anterioară pentru cap şi membrele anterioare şi o deschidere
posterioară pentru coadă şi membrele posterioare
chelonieni = reptile cu corpul lățit în plan orizontal, acoperite de teci cornoase, protejate
de o carapace, ce au fălci lipsite de dinți
poichiloterm = termoreglare comportamentală întâlnită la reptile
tetrapod = sunt vertebratele ce s-au adaptat la viața terestră, cât și la cea acvatică, având
patru membre ce sunt adaptate la diferite moduri de locomoție; acestea includ: amfibieni,
reptile, păsări și mamifere
organul Jacobson = organ vomero-nazal, specific reptilelor, aflat în cavitatea bucală pe
palat; este o formațiyne sensibilă ce analizează olfactiv particulele alimentare intriduse
în cavitatea bucală cu ajutorul limbii
neotenie = fenomen ce constă în atingerea maturității sexuale cu păstrarea morfologiei
externe larvare; astfel permite unor amfibieni să supraviețuiască în condițiile unui
teritoriu nefavorabil
glande parotoide = glande seroase ce se întâlnesc la bufonide și la salamandride ce au o
secreție toxică, paralizantă
folidoza = forma și dispoziția solzilor și scuturilor tegumentare

3. Ordinul Urodela cuprinde salamandre și tritoni, iar ordinul Anura cuprinde broaşte,
broaşte râioase și brotăcei. Urodelele față de anure sunt amfibieni cu coadă. Au corpul
alungit, membre scurte, aproape egale; se deplasează prin târâre, pășire, mers. Anurele
au corpul scurt, membrele inegale, cele posterioare mai lungi; se deplasează prin salturi.
La urodele fecundația este internă și precedată de amplex doar la unele specii; la anure
este externă și este precedată de amplex. La anure, în perioada de reproducere, masculii
emit sunete amplificate de sacii vocali iar pe degetele membrelor anterioare apar
tuberculi cornoşi (apariţie controlată de testosteron); femelele fiind atrase de sunete se
adună la locul de acuplare; la urodele, peroioada de reproducere se desfășoară astfel:
masculii îmbracă o “haină de nuntă” (se măreşte creasta dorsală, apar pete colorate pe
corp) şi execută mişcări specifice.

4. Corpul șopârlelor este primitiv, fusiform. Este format din cap, gât, trunchi şi coadă,
având 4 membre pentadactile inserate lateral; pe când corpul șerpilor este alungit și fără
membre (unele șopârle au corpul asemenea șerpilor). Craniul șopârlelor poate fi de tip
tropibazic sau platibazic, pe când cel al șerpilor este doar de tip platibazic. Față de
șopârle, șerpii au pe toate vertebrele coaste, cu excepția celor codale, și nu au stern.
Deplasarea șopârlelor se realizează cu ajutorul membrelor (mers, săpat, înot, căţărat), iar
cea a șerpilor se realizează fără ajutorul membrelor (mişcare laterală, derulare laterală, în
acordeon şi rectilinie). Față de șopârle, şerpii nu au timpan şi columela se aplică pe osul
pătrat. Limba șopârlelor este foarte variată, pe când a șerpilor este lungă, protractilă și
bifidă. Șopârlele, pe lâgă șerpi au vezică urinară. Dinții șerpilor de pe falca superioară
 pot avea glande cu venin și pot fi pleurodnți sau acrodonți; șopârlele au dinții acrodonți.
6. Corpul broaștelor țestoase este acoperit de carapace formată din exoschelet. Carapacea
este formată din carapacea propriu-zisă, situată dorsal şi plastronul situat ventral.
Acestea sunt sudate pe laturi, lăsând o deschidere anterioară pentru cap şi membrele
anterioare şi o deschidere posterioară pentru coadă şi membrele posterioare. Cele doua
tipuri de plăci ce intră în alcătuirea exoscheletului sunt plăci osoase dermice și plăci
cornoase epidermice, acestea au număr şi dispoziţie diferite, astfel:
-plăcile cornoase ale carapacei propriu-zise sunt: o placă nucală (cervicală); 5 plăci
vertebrale (centrale); 1-2 plăci supracaudale situate median posterior; 4 plăci laterale
perechi situate lateral faţă de vertebrale; 11 plăci marginale perechi situate la marginea
carapacei.
-plăcile cornoase ale plastronului includ: 2 plăci gulare; 2 plăci humerale; 2 plăci
pectorale; 2 plăci abdominale; 2 plăci femurale; 2 plăci anale.
-plăcile osoase ale carapacei propriu-zise sunt: 1 placă nucală, situată median anterior; 8
plăci neurale, situate median, la care se sudează vertebrele; 1-4 plăci pigale, situate
median posterior; 8 plăci costale perechi, la care se sudează coastele; 11 plăci marginale
perechi, situate pe marginea carapacei.
-plăcile osoase ale plastronului sunt alcătuite din: 2 epiplastron; 1 endoplastron; 2
hioplastron; 2 hipoplastron; 2 xifiplastron.

7. Colubridele au pupila rotundă, solzii dorsali carenați sau netezi, placa anală uneori
divizată; dublu rând de solzi subcaudali; fără dinți veninoși erectili situați la capătul
anterior al maxilarului superior; pe când viperidele au pupila verticală, îngustă, solzii
dorsali carenați, placa anală nedivizată; un singur rând de solzi subcaudali; cu dinți
veninoși, erectili situați la capătul anterior al maxilarului superior.

10. a. Respirația larvelor se face prin branhii externe ce sunt despărțite de fante.
b. Șerpii neveninoși au pupila rotundă și fac parte din Familia Colubridae.
c. Broaștele trăiesc într-un mediu acvatic dulcicol.
d. Reptilele au respirația exclusiv pulmonară.
e. Craniul testoaselor este tropibazic fiind bine osificat, turtit dorso-ventral, septul
interorbital este bine dezvoltat.

11. Țestoasele marine și cele terestre sunt reptile ale Subordinului Cryptodira, cu
următoarele familii: Fam. Cheloniidae, Fam. Testudinidae și Fam. Emydidae. Cea mai
mare diferență dintre cele două tipuri de țestoase este faptul că cele terestre trăiesc
exclusiv pe uscat, în schimb, cele acvatice, deși trăiesc într-un mediu acvatic, acestea ies
uneori pe uscat pentru depunerea ouălelor. Țestoasele marine au membrele transformate
în palete alungite şi aplatizate prevăzute cu 1-2 gheare, carapacea nu este bombată și
sunt omnivore; cele terestre au membrele posterioare au degete concrescute, cu 4 gheare
tocite; carapace bombată și au o alimentație vegetariană, iar cele de apă dulce au
membrele posterioare cu degete bine vizibile şi unite prin membrane interdigitale;
carapace teşită și sunt carnivore.